Teoria similitudinii sistemelor micro si macrocosmice.

[princehansolo]

Pentru Prince,
Lucrarea mea a fost facuta folosindu-ma de modelul planetar al lui Bohr nu pentru faptul ca electronii s-ar comporta neaparat la fel ca planetele, ci pentru ca acestia se gasesc intr-un camp central asemanator cu planetele. Indiferent de ce spune ecuatia lui Schrodinger, care are ca solutii acei orbitali, (care se verifica doar la atomul de hidrogen) eu ma opresc la ideia ca fiecare electron dintr-un orbital trebuie sa orbiteze in campul nuclear pe o orbita anume in functie de energia si frecventa acestuia, care nu poate fi decat eliptica aflata intr-un plan anume ce depinde de campul magnetic nuclear a carui energie este de 1836 de ori mai mare decat energia campului unui electron. Faptul ca magnetonul Bohr este mai mare la electron decat la proton nu este semnificativ, pentru ca energia campului magnetic inseamna altceva decat magnetonul Bohr, despre care ecuatia lui Schrodinger nici nu tine seama.

Virgil, repet ce am spus: îmi este greu de imaginat ceva diferit de ce am învățat deja. Mă refer la modelul planetar al atomului propus de Bohr. Dar valorile greutății vidului găsite de tine arată că undeva este o neconcordanță între micro și macro.

[Virgil]

Pentru Prince,
Lucrarea mea a fost facuta folosindu-ma de modelul planetar al lui Bohr nu pentru faptul ca electronii s-ar comporta neaparat la fel ca planetele, ci pentru ca acestia se gasesc intr-un camp central asemanator cu planetele. Indiferent de ce spune ecuatia lui Schrodinger, care are ca solutii acei orbitali, (care se verifica doar la atomul de hidrogen) eu ma opresc la ideia ca fiecare electron dintr-un orbital trebuie sa orbiteze in campul nuclear pe o orbita anume in functie de energia si frecventa acestuia, care nu poate fi decat eliptica aflata intr-un plan anume ce depinde de campul magnetic nuclear a carui energie este de 1836 de ori mai mare decat energia campului unui electron. Faptul ca magnetonul Bohr este mai mare la electron decat la proton nu este semnificativ, pentru ca energia campului magnetic inseamna altceva decat magnetonul Bohr, despre care ecuatia lui Schrodinger nici nu tine seama.

Virgil, repet ce am spus: îmi este greu de imaginat ceva diferit de ce am învățat deja. Mă refer la modelul planetar al atomului propus de Bohr. Dar valorile greutății vidului găsite de tine arată că undeva este o neconcordanță între micro și macro.

Ai citit cumva si referatul asta? ce parere ai?
https://drive.google.com/file/d/1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4/view?usp=share_link

[atanasu]

Ref @88,
Draga Virgil,
este fara suparare, adica  tu iti aperi cum stii creatia si desigur este dreptul tau si nu treaba mea iar eu nici macar nu-i neg valoarea si continui sa accept posibilitatea pe care tot eu am emis-o ca ar fi asa ceva in opusul dtale, dar in masura in care am incercat sa urmresc la sugestia ta niste zone indicate de tine(pg 6-7)  daca ne blocam de la primele pagini in discutii sterile de cateva zile si care ar putea sa continue spre deliciul unora, discutii  care seamna cu cele referitoare la sexul ingerilor din scolastica medievala idioata, ca a fost si una altfel si care ma intereseaza si pe mine in zona logicii si in altele, eu refuz sa-mi mai pierd un timp mult prea pretios de acum pentru mine.

Deci nu e vorba de luat vreo jucarie,  nici nu folosesc asa ceva si timpul meu nu e o jucarie.

La intrebari punctuale repet ca desigur ca iti voi raspunde, asta cu nr 88 fiind insa ultima generlca la care totusi raspund interbarii referitore la jucarii pusa de tine.

Dar si aici personal am o idee preonceputa dar asta este,si anume ca a nu doresc sa mai interactionez cu ipocriziile ipocritilor si spargatorilor de discutii corecte, adica refuz un dialog fara sens si fara alt rezultat  decat pierderea de timp.
Acestora care ar putea apare, le voi  raspunde din oficiu si in avans chiar de pe acum cu propozitia: "Nu cunosc raspunsul" ccare sper sa stopeze intrebari ulterioare care oricum vor fi ignorate de mine fara explicatii.

Asa ca la aceasta ultima intrebare generala a ta referitoare la jucarii, totusi voi  raspunde ca sa incheiem discutia pe seama cartii tale raspuns care va urma peste un timp cand voi fi pregatit sa-l dau si va fi foarte scurt cu trimitere doar  la pg 8.

[Virgil]

Atanasu, am inteles punctul tau de vedere si il respect, in rest toate bune si multa sanatate.

[princehansolo]

Pentru Prince,
Lucrarea mea a fost facuta folosindu-ma de modelul planetar al lui Bohr nu pentru faptul ca electronii s-ar comporta neaparat la fel ca planetele, ci pentru ca acestia se gasesc intr-un camp central asemanator cu planetele. Indiferent de ce spune ecuatia lui Schrodinger, care are ca solutii acei orbitali, (care se verifica doar la atomul de hidrogen) eu ma opresc la ideia ca fiecare electron dintr-un orbital trebuie sa orbiteze in campul nuclear pe o orbita anume in functie de energia si frecventa acestuia, care nu poate fi decat eliptica aflata intr-un plan anume ce depinde de campul magnetic nuclear a carui energie este de 1836 de ori mai mare decat energia campului unui electron. Faptul ca magnetonul Bohr este mai mare la electron decat la proton nu este semnificativ, pentru ca energia campului magnetic inseamna altceva decat magnetonul Bohr, despre care ecuatia lui Schrodinger nici nu tine seama.

Virgil, repet ce am spus: îmi este greu de imaginat ceva diferit de ce am învățat deja. Mă refer la modelul planetar al atomului propus de Bohr. Dar valorile greutății vidului găsite de tine arată că undeva este o neconcordanță între micro și macro.

Ai citit cumva si referatul asta? ce parere ai?
https://drive.google.com/file/d/1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4/view?usp=share_link

Mi-am aruncat privirea peste el. Nu mă pot pronunța despre corectitudinea formulelor din referat pentru că nu le știu pe de rost și nu știu raționamentul prin care le-ai dedus.

Formula (1.1) mi se pare adevărată indiferent de valorile K_i și M_i.

K_i*M_i=const₁

Tu ai scris-o ca fiind
(1.1) K_i³*M_i²=const

Singura constantă ce își schimbă valoarea este chiar const, în funcție de termenii (constanți) din partea stângă a ecuației.

Probabil comentariul de mai sus arată nivelul meu de înțelegere ...

Poate dacă aș ști unde sunt relațiile stabilite anterior mi-ar schimba puțin optica: (citat din referatul recomandat)

Pornind de la grupul de relatii stabilite anterior in studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice;

Mi se pare că este un joc al formulelor. Uneori se suprapun peste realitate, alteori nu.

Îmi pare rău că nu te pot ajuta - nici chiar cu o părere. Nu sunt atât de avansat în jocul formulelor pentru a înțelege ce spui.

[atanasu]

Se simte bine Printul si incepe sa zburde printre coeficienti si formule asa ca nu mi aman e am promis ca adaug ca nu mai face nimeni legatura cu ce am spus pana acum.
Asadar Virgile cum trecem de pe pg  7 pe pg 8 gasim ca tu de fapt mi-ai dat dreptate caci "surprise" si hocus pocus preparatus, vom gasi o noua relatie caruia  nu stiu de ce nu ii mai dai numar (e mai greu sa te referi la ea astfel?) scriind negru pe alb ca daca amplifici si imparti membrul drept al relatiei 1.7  cu niste "litere la patrat"(a, Pi, ∝ si c) obtii , oare ce? exact relatia indicata de mine daca observam aici ca inmultirea si impatirea ta a membrului drept cu acel sir de 4 fractii  este de fapt o inmultire cu 1.
Nu discut motivele pentru scamatoria care urmeaza si ce obtii mai departe dar eu la asemenea giumbuslucuri numeric -stiintifice nu particip si regret zilele pierdute , nu ca nu vazusem din start chestia asta dar m-a interesat, de fapt inutil, daca careva din specilistii care miorlae pe aici obsevau si ei macar cu jutorul multelor indicatii date de mine, ca dta  recunosc, nu era cazul sa o faci,  asa ca:

Virgile ma bucur ca ma intelegi si respecti ce gandesc eu si iti multumesc mult mai ales pentru urarile tale de sanatate iar tie iti doresc mult succes in cercetarea similitudinilor "hermetice" descoperite.

[Virgil]

Pentru Prince,
Lucrarea mea a fost facuta folosindu-ma de modelul planetar al lui Bohr nu pentru faptul ca electronii s-ar comporta neaparat la fel ca planetele, ci pentru ca acestia se gasesc intr-un camp central asemanator cu planetele. Indiferent de ce spune ecuatia lui Schrodinger, care are ca solutii acei orbitali, (care se verifica doar la atomul de hidrogen) eu ma opresc la ideia ca fiecare electron dintr-un orbital trebuie sa orbiteze in campul nuclear pe o orbita anume in functie de energia si frecventa acestuia, care nu poate fi decat eliptica aflata intr-un plan anume ce depinde de campul magnetic nuclear a carui energie este de 1836 de ori mai mare decat energia campului unui electron. Faptul ca magnetonul Bohr este mai mare la electron decat la proton nu este semnificativ, pentru ca energia campului magnetic inseamna altceva decat magnetonul Bohr, despre care ecuatia lui Schrodinger nici nu tine seama.

Virgil, repet ce am spus: îmi este greu de imaginat ceva diferit de ce am învățat deja. Mă refer la modelul planetar al atomului propus de Bohr. Dar valorile greutății vidului găsite de tine arată că undeva este o neconcordanță între micro și macro.

Ai citit cumva si referatul asta? ce parere ai?
https://drive.google.com/file/d/1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4/view?usp=share_link

Mi-am aruncat privirea peste el. Nu mă pot pronunța despre corectitudinea formulelor din referat pentru că nu le știu pe de rost și nu știu raționamentul prin care le-ai dedus.

Formula (1.1) mi se pare adevărată indiferent de valorile K_i și M_i.

K_i*M_i=const₁

Tu ai scris-o ca fiind
(1.1) K_i³*M_i²=const

Singura constantă ce își schimbă valoarea este chiar const, în funcție de termenii (constanți) din partea stângă a ecuației.

Probabil comentariul de mai sus arată nivelul meu de înțelegere ...

Virgil a raspuns;
Ar fi fost prea simplu sa fie asa. Din pacate problema este mult mai complexa, pentru ca aceasta constanta Ki^3.Mi^2 =9,7.10^33 ; are aceiasi valoare pentru orice nivel cosmic.
      "Cunoscind acum masa aproximativa a unei stele din nucleul galactic « Mg » , cit si constanta  de interactiune gravitationala  "Kg", vom incerca,  sa calculam expresia;
    (1.2.2)  K_g^3⋅M_g^2=(10^(-11) )^3⋅(10^33 )^2=10^33; [N^3.m^6.Kg^-4];
      Daca refacem acelasi calcul , de data aceasta mai riguros, in cazul sistemului atomic , expresia de mai sus devine; (1.2.3).
〖K_a〗^3⋅〖M_a〗^2=(1,5157⋅10^29 )^3⋅(1,672⋅10^(-27) )^2=9,701⋅10^33 [N^3⋅m^6⋅〖k_g〗^(-4) ] ;   
Se observa ca cele doua expresii au acelasi ordin de marime ceia ce nu este intimplator, fiind vorba de o noua constanta cosmica care este universal valabila pentru orice nivel cosmic. Aceasta  marime invariabila, va purta numele de "constanta sistemelor cosmice" , si o vom nota cu  simbolul   χ_M;
Aceasta se va calcula cu relatia  (1.2.4)  χ_M=K^3∙M^2 ;
Din aceasta constanta putem determina cu exactitate masa de repaus a unei stele considerate ca unitate de masura etalon ce face parte din nucleul unei  galaxii."

Poate dacă aș ști unde sunt relațiile stabilite anterior mi-ar schimba puțin optica: (citat din referatul recomandat)

Pornind de la grupul de relatii stabilite anterior in studiul similitudinii sistemelor micro si macrocosmice;

Mi se pare că este un joc al formulelor. Uneori se suprapun peste realitate, alteori nu.

Îmi pare rău că nu te pot ajuta - nici chiar cu o părere. Nu sunt atât de avansat în jocul formulelor pentru a înțelege ce spui.

[Virgil]

Atanasu, referitor la acel hocus pocus spus in deradere, asa cum il numesti tu m-a ajutat sa aflu ce semnificatie are sarcina electrica a particulelor atomului; Si ca sa te convingi ca nu este doar un hocus pocus, pe alta cale am obtinut acelasi rezultat pentru sarcina, asa ca te rog sa citesti aceste doua pagini;
https://drive.google.com/file/d/1njkBJPAlAbDLfdlzLbDRR-4nuYXwo2po/view?usp=share_link

[princehansolo]

Virgil,

Mi-am adus aminte de un fapt care a dus la deducerea existenței materiei întunecate: stelele care sunt la periferia galaxiilor au o viteză de rotație în jurul centrului galaxiei diferită de viteza pe care ar trebui să o aibă.

Am găsit un articol legat de existența materiei întunecate:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6_9_Materia%20intunecata%20si%20stabilitatea%20galaxiilor%20spirale.%20O%20explicatie.pdf

[Virgil]

Virgil,

Mi-am adus aminte de un fapt care a dus la deducerea existenței materiei întunecate: stelele care sunt la periferia galaxiilor au o viteză de rotație în jurul centrului galaxiei diferită de viteza pe care ar trebui să o aibă.

Am găsit un articol legat de existența materiei întunecate:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/6_9_Materia%20intunecata%20si%20stabilitatea%20galaxiilor%20spirale.%20O%20explicatie.pdf

Da am citit acest articol interesant si pun la indoiala determinarea vitezelor pentru stelele de la periferia galaxiilor, folosind metoda deplasarii spectrelor datorita efectului Doppler, care ar putea sa fie viciat din anumite cauze necunoscute precum existenta unor campuri gravitationale care modifica frecventa fotonilor atunci cand traverseaza aceste campuri. Sau spre periferia galaxiilor se face simtita prezenta altor campuri de interactiune care sunt necunoscute si sunt puse pe seama materiei intunecate care ar fi aglomerata in prima jumatate a razei orbitelor galactice.

[atanasu]

a) Si ce consecinta ar avea indoiala ta daca s-ar confirma?(sa ev pot sa te itreb ca nu se refera la carte si voi citi si eu articolul indatde Print
b) Voi mai avea o completre la ritic mea anteioara la pg 7-8 din Carte;
c) Repet ca imi e greu sa caut in urma;tu ai spus cine este noul Adrian Gheorghe pe aici adica cel cu firul deschis de Adi in 2008 si unde tu pe atunci erai dar  cred ca nu ai spus nimic. De ce nu ai spus ceva? Erai intr-o companie selecta care te-a timorat? Eu desigur ca nu stiam pe atunci de acest forum.

[atanasu]

Efectiv nu mai stiu e anume pe aici mi-a adus aminte de mecanica invariantiva scrisa de Onicescu(priten bun cu bunicul meu) si cautam ceva despre desi stiu esentialul, anume ca Onicecu pe langa fortade atratie de tip newtonian a introus si una de respingere care deci ar explica indepartarea galaxilor? Nu stiu daca eu sau altcineva a mai pomenit sta peacii dar eu am gasit  ceva interesant pe are nu am avut timpul sa-lverific :https://biransblogblog.wordpress.com/gravitodinamica/constanta-pe-care-newton-a-ascuns-o-sub-pres/

[atanasu]

A murit  MIHAI SORA !
Crdeam, speram poate prin el in nemurire dar ne-a aratat in mod precis ca exista Moartea
Dumnezu sa-l odihneasca!

[Virgil]

1. Articolul postat de Prince, se refera la materia intunecata, si este destul de clar prezentat. S-a constatat ca stelele de la periferia galaxiilor au o viteza mai mare decat ar trebui casa nu paraseasca orbita. Astfel s-a introdus notiunea de materie intunecata ce ar putea exista undeva ca un inel difuz invizibil in jurul nucleului si care ar atrage mai puternic stelele de la marginea galaxiei. Este doar o ipoteza pe baza careia s-a nascut materia intunecata, si nu are legatura cu teoria mea.
2.Am citit in tinerete cartea lui Onicescu care a ajuns pe cale matematica la niste ecuatii din care rezulta ce spuneai tu. Eu nu am aprofundat aceasta tema pe atunci.
3.D-zeu sa-l ierte pe Mihai Sora, care s-a bucurat de de viata lunga si frumoasa, tot prin gratia lui D-zeu.

[calahan]

Dl Virgil
Am vazut ca in articolul de la link-ul dumitale, este scrisa corect relatia  q=I.t; si t-ul=l/v. Dumneata aici sustii ca sarcina electrica este echivalenta cu un impuls  (m.v) si curentul este echivalent cu forta I=F. Dar atunci forta cu ce este echivalenta? Sau orice forta este echivalenta cu un curent?. Si deci definitia fortei ca produsul presiune ori suprafata (F=p.S) nu mai este valabila. Dumneata sustii ca este vorba doar de niste echivalente. Dar din ce spui dumneata se vede ca le consideri realitati fizice, pe baza carora ai modelat protonul.
Zici ca:  e=(M_p.c)/pi. Dar formula dumitale este cam aproximativa, nu este chiar exacta. Ce spui de relatia asta pentru sarcina electrica elementara, perfect egala cu sarcina protonului?  q_e=(c².d_e)/k .
Unde q_e=e. Este sarcina electrica elementara. Iar d_e=1,602.10^-26 (m), este distanta elementara. Daca dumneata ai fi urmarit tabelul cu marimile fizice in sistemul bidimensional, ai fi vazut  ca sarcina si masa au dimensiunea fizica reala
L³/T². Fiindca sunt date de produsul aceleratiei cu suprafata inchisa  [Q]=[M]=a.S  . Curentul este viteza la puterea a treia  I=v³, iar forta este viteza la puterea a patra  F=v⁴. Imi pare rau sa iti spun, dar cred ca dumneata cam respingi datele fizice reale, pentru o fizica imaginara. Care nu poate sa duca decat la teorii metafizice.