Teoria similitudinii sistemelor micro si macrocosmice.

[atanasu]

Virgil,
Ref la Răspuns #40 : Februarie 12, 2023, 01:12:56 p.m. » si anume la prima trimtere adica:
"...la inceputul lucrarii fac o asemanare intre relatia lui Newton si relatia lui Coulomb, si determin o constanta de interactiune masica dintre proton si electron notata cu ka  de la pag.7."
Nu faci o asemanre ci o identificare adica :"Egaland cele doua relatii de interactiune 1.1 si 1.2, cea electrica si cea masica obtinem 1.7 " care este o relatie cantitativa noua.
Cine iti permite sa faci asta?

PS O curiozitate a mea: de ce marimea sarcinii electronului si a protonului sunt egale desi masele lor difera substantial ?

[Virgil]

Virgil,
Ref la Răspuns #40 : Februarie 12, 2023, 01:12:56 p.m. » si anume la prima trimtere adica:
"...la inceputul lucrarii fac o asemanare intre relatia lui Newton si relatia lui Coulomb, si determin o constanta de interactiune masica dintre proton si electron notata cu ka  de la pag.7."
Nu faci o asemanre ci o identificare adica :"Egaland cele doua relatii de interactiune 1.1 si 1.2, cea electrica si cea masica obtinem 1.7 " care este o relatie cantitativa noua.
Cine iti permite sa faci asta?

Virgil a raspuns;
Cand faci o descoperire cui trebuie sa-i ceri voie?

PS O curiozitate a mea: de ce marimea sarcinii electronului si a protonului sunt egale desi masele lor difera substantial ?

Virgil a raspuns;
Cele doua particule sunt complet diferite protonul fiind o particula cu structura interna, iar electronul fiind o particula fundamentala.
Sarcina electrica este data de proton, si determina campul electric al nucleului la atomul de hidrogen si nu numai, in timp ce sarcina electronului ne arata doar ca electronul interactioneaza cu protonul. De fapt nimeni nu a determinat sarcina electronului luat ca particula singulara, ci doar sarcinile ionilor negativi si pozitivi, ai unor materiale electrizate. Din analiza facuta de mine asupra energiei magnetice a protonului si a electronului mi-a reiesit ca protonul are o energie a campului magnetic de 1836 de ori mai mare decat a electronului tocmai pentru ca masa protonului este de 1836 de ori mai mare. Cum campul magnetic este dat de sarcina electrica in miscare ar trebui ca si energia campului magnetic a electronului sa fie egala cu energia campului magnetic a protonului, ceia ce nu este adevarat.
https://drive.google.com/file/d/1CnDjp2duSucaXLALlS7hw1iMVu3pRDZT/view?usp=share_link
Deci sarcina electronului a fost aleasa ca fiind egala cu sarcina protonului pentru simplul motiv ca interactioneaza impreuna si dau nastere la atomi considerati neutri d.p.v. electric, netinandu-se seama ca legaturile interatomice si fortele Van der Vaals sunt tot de natura electrica.

[Virgil]

Calahan a intrebat;
Vreau sa ma lamuresti cum ai gasit numarul maxim de 137 de particule din nucleu? Ai avut o inspiratie, de le-ai potrivit cumva, sau l-ai gasit printrun rationament, printro  deductie logica. Acum s-a intamplat ca m-am lasat prins de retorica d-lui profesor care mi-a fixat ideea ca tot ce nu este dedus logic, este doar un artifact, este o potriveala la inspiratie.

Virgil a raspuns;
Logica este simpla daca consideram ca orice atom este un sistem armonic oscilant, care oscileaza pe o frecventa fundamentala si pe un numar de armonice.Cel mai simplu atom este atomul de hidrogen in care frecventa fundamentala de oscilatie este data de viteza electronilor pe prima orbita raportata la 2pi.R in care R este raza primei orbite. Astfel daca luam in considerare viteza v1 pe prima orbita la cel mai simplu atom corespunde frecventei minime de oscilatie a hidrogenului, si viteza luminii c corespunde frecventei maxime de oscilatie pentru cel mai complex atom, inseamna ca numarul Zmax=c/v1 =2,997.10^8/2,188.10^6 =137;

[calahan]

Dl Virgil
Acum am vazut postare dumitale de raspuns pe topicul asta. Si mi-am dat seama ca am pus incorect intrebarea. Trebuia sa ma refer la numarul maxim de 137 de protoni din nucleu. In orice caz am inteles ca dumneata ai facut un rationament pe baza dinamicii de la nivelul atomului. Eu asteptam un rationament pe baza dinamicii de la nivelul nucleului. Dumneata ai viziunea asta a atomilor ca sisteme armonice. Am vazut ca acelasi rationament, ca raport intre viteza luminiii si viteza electronului pe prima orbita permisa, este interpretat de dl inginer ca indice de refractie al mediului atomic si este considerat ca axioma de baza in teoria dumnealui. Cu acest indice de refractie al mediului atomic a facut modelarea electronului ca rotor bipolar si totodata ca unda stationara de mare amplitudine. Dar la nivelul nucleului, considera, tot asa axiomatic, ca indicele de refractie nuclear este 274, adica este dublul indicelui de refractie atomic. Si cu acest indice de refractie nuclear, face modelarea neutronului. Sigur ca daca nu are nicio cale de deductie, punandul axiomatic, este pus dintro inspiratie. Si este tot un artifact. Dar pe baza modelului de rotor foarte-multipolar al nucleonilor a dedus mecanismul circulatiei materiei inponderale prin structura dinamica a nucleonului si a ajuns la o explicatie pentru mecanismul gravitatiei.  Acum mie mi se pare totusi, de bun simt logic ca in spatiul infinit de mic al atomului sau nucleului, nu mai poate sa functioneze viteza luminii in vid c.

[atanasu]

Fa ce descoperiri vrei, lanseaza-le ca ipoteze dar transparent si nu pe sub pres.

[Virgil]

D-le Calahan;
Mergi prea departe cu imaginatia, fara sa folosesti date corecte. Cum dovedesti ca este vorba de un indice de refractie cand eu am calculat ca este vorba de un numar limita de protoni, care determina numarul maxim de sisteme armonice cuplate intr-un singur atom. Acest lucru este dovedit de existenta tabelului lui Mendeleev unde s-a ajuns pana la elementul cu Z=112;

Din Wikipefia;
" Copernicum este cel de-al 112-le element chimic şi a fost în categoria elementelor "super-grele", anunţă BBC. Pentru crearea elementului cu numărul 112 (numărul protonilor dintr-un atom), cercetărorii germani conduşi de Sigurd Hofmann de la Centre for Heavy Ion Research au folosit un accelerator de particule, prin care atomii din grupul de studiu au fost bombardaţi cu ioni de zinc. Nucleele celor două elemente au fuzionat, formând nucleu noului element."

[calahan]

Dl Virgil

Cum dovedesti ca este vorba de un indice de refractie cand eu am calculat ca este vorba de un numar limita de protoni, care determina numarul maxim de sisteme armonice cuplate intr-un singur atom.

Eu asa am inteles ca este definit indicele de refractie, al unui mediu, ca raportul intre viteza luminii in vid  c  si viteza luminii in mediul respectiv. Si a fost demonstrat cu socotela aia, in care, impartind lungimea de unda a fotonului gama electronic, contractata de 137 de ori, la lungimea cercului, la 2.pi, rezulta raza clasica a electronului. Prin analogie s-a aplicat socoteala si la neutron, avand insa in vedere ca neutronul are dimensiunile pe jumatate, fata de ale electronului. Si apoi masa, frecventa si curentul neutronului sunt multipli de 1838 sau 1840 de ori ai electronului. Dar eu chiar asta am vrut sa afluu, cum ai calculat numarul limita de protoni dintrun nucleu. Si spui ca ai gasit numarul maxim de sisteme armonice atomice, din raportul intre viteza luminii in vid  c  si viteza electronilor pe prima orbita stationara. Si ai spus ca acelasi principiu este valabil si la nivelul nucleelor dar si la nivelul structurilor cosmice, in virtutea similitudinii.

[Virgil]

Dl Virgil

Cum dovedesti ca este vorba de un indice de refractie cand eu am calculat ca este vorba de un numar limita de protoni, care determina numarul maxim de sisteme armonice cuplate intr-un singur atom.

Eu asa am inteles ca este definit indicele de refractie, al unui mediu, ca raportul intre viteza luminii in vid  c  si viteza luminii in mediul respectiv.

Virgil a raspuns;
Este vorba de viteza electronului pe orbita fundamentala a hidrogenului si viteza limita a unui electron considerata a fi viteza luminii. Adica nu este vorba de viteza luminii propagata prin doua medii diferite pentru ca electronul este o particula cu masa diferita de zero.

Si a fost demonstrat cu socotela aia, in care, impartind lungimea de unda a fotonului gama electronic, contractata de 137 de ori, la lungimea cercului, la 2.pi, rezulta raza clasica a electronului. Prin analogie s-a aplicat socoteala si la neutron, avand insa in vedere ca neutronul are dimensiunile pe jumatate, fata de ale electronului. Si apoi masa, frecventa si curentul neutronului sunt multipli de 1838 sau 1840 de ori ai electronului. Dar eu chiar asta am vrut sa afluu, cum ai calculat numarul limita de protoni dintrun nucleu. Si spui ca ai gasit numarul maxim de sisteme armonice atomice, din raportul intre viteza luminii in vid  c  si viteza electronilor pe prima orbita stationara. Si ai spus ca acelasi principiu este valabil si la nivelul nucleelor dar si la nivelul structurilor cosmice, in virtutea similitudinii.

Virgil a raspuns;
Citeste mai cu atentie ce am scris. Numarul notat cu alfa ca fiind raportul maselor proton-electron sau a frecventelor Compton ale acestor particule este foarte important pentru ca se respecta la toate nivelurile cosmice deci si in macrocosmos, cu mentiunea ca aici o planeta sau o stea poate avea masa masurata ca un multiplu de "mase luate drept etalon" ce respecta raportul de 1836. In acest caz numarul de mase etalon ce exprima masa reala a unui corp ceresc se noteaza tot cu Z si poarta numele de sarcina gravitationala. De exemplu Pamantul are Z=11,2, iar Soarele are Z=740. Raportul intre "masa etalon" corespunzatoare stelelor de tipul Soarelui, cu "masa etalon" a planetelor precum  Pamantul este de 1836 de ori. A fost necesara introducerea acestor mase etalon pentru corpurile din macrocosmos, deoarece in microcosmos electronii si protonii au o masa exacta foarte precis determinata, ceia ce nu are corespondent la scara macrocosmosului.

[calahan]

Dl Virgil

Numarul notat cu alfa ca fiind raportul maselor proton-electron sau a frecventelor Compton ale acestor particule este foarte important pentru ca se respecta la toate nivelurile cosmice deci si in macrocosmos,

Si daca am spus ca masa si frecventa neutronului sunt multipli ai electronului, esre gresit? Si daca a scris lungimea de unda a fotonului gama electronic, de frecventa  Ffae=1,23726.10²⁰ (Hz), este contractata de 137 de ori, nu inseamna ca viteza fotonului gama electronic, in mediul de densitate energetica foarte mare, este de 137 de ori mai mica decat in vid. Mecanismul refractiei la 360 de grade, dupa un cerc cu raza electronului, a permis intalnirea in faza a undei refractate cu unda incidenta, producanduse interferenta constructiva a tuturor undelor componente ale fotonului gama electronic si constituirea undei stationare de foarte mare amplitudine, care se propaga pe cercul de raza electronului cu viteza  c/137 (m/s). Unda de mare amplitudine care se propaga in continuare cu viteza c/137 (m/s) este chiar electronul. Este particula asemanatoare unui rotor bipolar, format din doua semiunde diametral opuse, care fiind in rotatie se misca in sensuri opuse. Structura care pare sa fie dovedita de experimentul Shtern-Gerlac.

[Virgil]

Nu este real ceia ce sustii. De exemplu viteza unui electron accelerat la o tensiune de 1 Volt este de 5,918,10^5 m/s, si corespunde unei lungimi de unda de Lambda=1,294^-6 m; La ce indice de refractie imparti viteza luminii ca sa afli viteza electronului accelerat la un volt? Z=2,997.10^8 / 5,918,10^5 = 506 ;
Cum si unde se realizeaza acest indice de refractie ?
De fapt electronul ia nastere intr-o groapa de potential stationara obtinuta din interferenta unui pachet de unde de frecvente usor diferite, asemanator efectului de batai obtinut de interferenta undelor radio. In aceste conditii viteza electronului este foarte mica aproape de zero. Apoi viteza observabila a electronului se obtine din surplusul de energie al cuantelor generatoare. Fenomenul nasterii electronului se petrece intr-un timp infinitezimal astfel incat este greu de imaginat exact cum se produce.

[calahan]

Dl Virgil

Cum si unde se realizeaza acest indice de refractie ?

Eu am inteles ca acest indice de refractie 137 s-ar fi realizat intrun strat al  globului universal, de dinainte de big-bang, cand ar fi existat densitati de energie gigantica si procesele de anihilare nu se mai puteau produce.

De fapt electronul ia nastere intr-o groapa de potential stationara obtinuta din interferenta unui pachet de unde de frecvente usor diferite,

. Deci admiti si dumneata ca electronul ar putea lua nastere printrun mecanism de interferenta a tuturor undelor dintrun pachet. Vreau sa adaug ca acest mecanism al refractiei fotonului incident, este folosit si la explicarea efectului fotoelectric. Fiindca nu ar fi posibila ciocnirea directa a electronului cu fotonul incident. Tot asa spune ca reflexia luminii, este initial refractia la 360 de grade a unei semiunde a fotonului incident. Daca semiunda refractata la 360 de grade nu intalneste o alta semiunda in faza, nu mai interfereaza si merge pe o directie simetrica fata de directia razei incidente. Asa se spune ca la reflexie lumina pierde un pi, care corespunde la o semiunda.

[Virgil]

 D-le Calahan daca vrei sa mai comunicam te rog sa incetezi cu discutiile neprincipiale pe aceste pagini in care eu sa fiu la mijloc.

[calahan]

Dl Virgil

D-le Calahan daca vrei sa mai comunicam te rog sa incetezi cu discutiile neprincipiale pe aceste pagini in care eu sa fiu la mijloc.

Bine inteles ca vreu sa continuam dialogul acesta, curat stiintific. Im i cer scuze ca m-am lasat antrenat intrum dialog neprincipial cu acest personaj sinistru si contradictoriu, care sustine ca vrea sa fie ignorat, dar este frustat daca este ignorat si posteaza tot felul de fitile neprincipiale, doar ca sa fie bagat in seama, pentru ca sa nu fie ignorat. Cred ca strategia dumnealui este ca sa distruga dialogul stiintific pe care il avem. Strategie care i-a mai reusit o data. Dumneata mi-ai ramas dator cu explicatii la caderea libera a corpurilor in campul gravitational. Ce fel de miscare este ? Apare sau nu apare forta de inertie? Si forta de inertie nu este indreptata in sens opus miscarii?

[atanasu]

Virgil,
Rf pg 7 din Lucrare(asa ii spun de acum incolo)
Care este deosebirea dintre densitatea de sarcina si sarcina specifica a eletronului si daca asemenea notiuni exista si la proton si eventual si la alte particule elementare.?

[Virgil]

Virgil,
Rf pg 7 din Lucrare(asa ii spun de acum incolo)
Care este deosebirea dintre densitatea de sarcina si sarcina specifica a electronului si daca asemenea notiuni exista si la proton si eventual si la alte particule elementare.?

La pagina 7 eu vorbesc doar de densitatea de sarcina care este acelasi lucru cu sarcina specifica. Am preferat denumirea de densitate de sarcina pe unitatea de masa, ca fiind o notiune mai clara. Insa eu am crezut ca se subintelege ca ma refer la unitatea de masa si am folosit doar expresia mai scurta "densitate de sarcina".
Sigur aceasta notiune se poate aplica la orice particula purtatoare de sarcina electrica precum protonul, miuonul, taonul.