Atanasu,
Nu degeaba am spus ca lucrarea aceasta este ca un ghem de ata care trebuie citit pe masura ce il desfasori, pentru ca altfel sari peste niste relatii interesante de care spui ca nu te intereseaza dar ajuta la aflarea relatiei unice de calcul a constantei lui Cavendish.
Eu am observat ca exista o constanta universala necunoscuta care ne arata atat in micro cat si in macro, ca produsul dintre constanta de interactiune masica la puterea a treia inmultita cu masa unui proton Mp sau a unui "corp etalon Mg" din nucleul unui sistem la puterea a doua.
Ct=K^3 . Mg^2 ; Cap.(1.2) pag.13.
Din grupul de relatii (18,5) se scoate rel; (20.13) pag.93 adica;
Eps.K=(3/2).pi^2.c^2 ; in care; pi=3,14;
eps.- este permitivitatea mediului care difera in macro fata de micro.
K -este constanta de interactiune masica care difera in macro fata de micro.
c- este viteza luminii.
Pentru calculul mase unui corp etalon
Mg =2pi^2/Zmax.eps.Lambda ;, adica o stea din nucleul galactic a carei masa joaca acelasi rol fiind asemenea (dar la alta scara) cu protonul din nucleul unui atom. Aceasta stea are numarul de sarcina gravitationala Z=1. Orice stea cu masa mai mare decat masa etalon va avea numarul de sarcina gravitationala Z>1;
Toate corpurile din macro sunt masurate sau comparate cu asazise
corpuri etalon specifice sistemelor cosmice din familia respectiva.
Cam acestea sunt informatiile primare pentru a intelege cum se determina mai departe constanta lui Cavendish, din referatul meu de aici;
Cred ca ar fi trebuit sa scriu vreo 200 de pagini pentru clarificari.
https://drive.google.com/file/d/1ZbvWGfg3aMOn4uW41ymaaZnnoAlQ5BK4/view?usp=share_link