Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Teoria similitudinii sistemelor micro si macrocosmice.

Creat de Virgil, Mai 30, 2021, 06:25:25 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

princehansolo

Citat din: calahan din Februarie 27, 2023, 11:43:01 AM
Dl Virgil
Vii iar cu texte legate de evolutia speciei noastre. Acceleratia cu ce simt este sesizata?
Dl. Calahan
Lipesc din Google primul răspuns sugerat:
Citat
Echilibrul este un mecanism complex determinat de interactiunea dintre sistemul vestibular (din urechea interna), vedere si sistemul proprioceptiv (receptori din muschi, tendoane si articulatii), care trimit informatii ce sunt integrate la nivel central (la nivelul creierului).

Sistemul vestibular este responsabil de detecția accelerației corpului.

Poza https://ro.wikipedia.org/wiki/Ureche_intern%C4%83#/media/Fi%C8%99ier:Blausen_0329_EarAnatomy_InternalEar.png arată structura urechii interne. O schemă cu detalii mai puține este https://ro.wikipedia.org/wiki/Ureche#/media/Fi%C8%99ier:Anatomy_of_the_Human_Ear_ro.svg.

Un articol de pe Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Vestibular_system arată cum funcționează sistemul vestibular. Nu știu cât de familiar ești cu limba engleză, de aceea caut documentație în limba română pentru sistemul vestibular. Am găsit https://www.academia.edu/35334942/Aparatul_vestibular_si_echilibrul

Îți scriu ce îmi aduc aminte (deci poate fi și cu mici erori): în labirintul osos al urechii interne există celule cu câte un cil care sesizează deplasarea cristalelor de calciu (otoliți) - aflate în lichidul canalelor semicirculare, deplasare obținută în urma accelerării sau decelerării capului. Cilii transformă mișcarea în impulsuri electrice ce sunt trimise creierului prin nervul vestibular. Canalele semicirculare detectează mișcarea rotatorie, otoliții detectează accelerația liniară.
Toate-s vechi și noi sunt toate

calahan

#121
Dl Virgil
CitatD-ta vrei sa exprimi greutatea si respectiv masa corpurilor cu lungimea,
Asta este doar intelegerea superficiala a dumitale asupra fenomenului fizic. Eu am inteles ca parametrul fizic, al substantei, numit masa, este dat (produs) de interactiunea structurilor dinamice ale substantei, cu spatiul fizic, materializat de oceanul materiei inponderale, numit si eter. Din aceasta interactiune, a substantei cu spatiul fizic, apare in jurul corpurilor pulsatia materiei inponderale. Pulsatie care face acceleratia gravifica a corpurilor (a maselor) si ancorarea substantei in spatiu, pe nivelul de miscare. Adica face inertia substantei (a masei). Si este admis de comunitatea stiintifica, faptul ca masa este sursa de miscare in universul fizic. Si masa ca orice marime fizica este tot o masura a miscarii. Iar miscarea, cu totul particulara a masei, este descrisa ca relatie intre spatiu si timp.

atanasu

#122
O subtila excrocherie stiintifica involuntara sau voluntara doar Virgil stie asta, neobservata de cei care se flendura pe aici si pe care reunosc ca si eu am obsrvat-o cu greutate parndu-mi-se mai intai una de tipul un semn schimbat si apoi revenit la cel corect inaint ca eoarea sa aiba efect asupra solutiei.
Dar nu, eroarea este de natura schimbarii unei relatii fizice care poate avea efecte majore la ce urmeza si cei care se afla in treaba pe aici sa dovedeasca ca nu sunt doar niste impostori stiintifici gasind-o si comunicand-o, inclusiv Virgil fiind rugat sa fie atent, desi este trist caci in aceasta situatie nu stiu cat din Studiul sau trebuie dat la cos.
Astept ca de acum am toata rabdarea, dar si eu sunt de fapt foarte trist si as fi bucuros sa fi gresit eu.

calahan

#123
Dl princehansolo
Dumneata vii in sprijinul d-lui Virgil, sustinand ca omul ar dispune si de un simt al acceleratiei. Dar nu este asa. Uite ce spune dl Virgil.
CitatDe cand este omenirea, a luat la cunostiinta de mediul inconjurator prin senzorii pe care ii are la dispozitie; vazul, auzul, mirosul, gustul si pipaitul, la care eu mai adaug simtul intern, simtul greutatii corpurilor si timpul.
Adica spune clar ca este vorba de senzori care semnaleaza proprietati ale mediului exterior fiintei umane. Ori sistemul vestibular ar semnaliza parameri ai starii interioare fiintei umane. Senzorii din sistemul vestibular au rostul sa controleze doar pozitia corpului, pentru a asigura reactiile care duc la restabilirea echilibrului stabil al corpului. Senzorii, dupa cum se explica acolo, semnalizeaza doar presiunea otolitelor asupra terminatiilor nervoase ale nervului vestibular. Semnalele culese de la cele trei canale semicirculare, pozitionate in trei planuri perpendiculare, dau pozitia corpului, raportata la pozitia echilibrului stabil, foarte bine fixata in memorie. Sigur ca daca presiunea otolitelor este data de inertia otolitelor, care apare la acceleratie, poate fi asociata cu detectarea sau simtul acceleratiei. Dar nu se poate spune ca sistemul vestibular sesizeaza acceleratia obiectelor din mediu. Cat despre simtul greutatii, acesta este dat de fapt de simtul tactil, care semnaleaza presiunea exercitata de sarcina asupra organului purtator. Iar simtul timpului este un produs al creerului, organ extrem de complex, care are capacitatea sa faca  comparatia miscarilor observate, ale obiectelor din mediu.

princehansolo

Dl. Calahan, scriu mai jos o mică documentare despre simțuri:

Citat din: 07Marius din Mai 29, 2013, 06:23:49 AM
...
Acum, daca cele 5 simturi fundamentale lipsesc din start, este o mare problema ptr. ca comunicarea cu mama, mediul inconjurator este grav afectata, insa nu imposibila. Dupa cum poti citi aici, (http://www.descopera.ro/stiinta/9697033-cate-simturi-au-oamenii) nu sunt epuizate toate mijloacele de comunicare.
...

Pe pagina de Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sim%C8%9B):
CitatExemple de simțuri
Simțul vizual (văzul)
Simțul auditiv (auzul)
Simțul olfactiv (mirosul)
Simțul gustativ (gustul)
Simțul tactil (mecanorecepția)
Simțul termic (termocepția)
Simțul timpului (cronocepția)
Simțul spațiului
Simțul setei
Simțul foamei
Simțul mâncărimii
Simțul presiunii
Simțul orientării
Simțul durerii (nocicepția)
Simțul mișcării (propriocepția)
Simțul preaplinului
Simțul nevoii de oxigen
Simțul echilibrului (echilibriocepția)
Simțul oboselii
Toate-s vechi și noi sunt toate

Virgil

Citat din: atanasu din Februarie 28, 2023, 09:22:31 AM
O subtila excrocherie stiintifica involuntara sau voluntara doar Virgil stie asta, neobservata de cei care se flendura pe aici si pe care reunosc ca si eu am obsrvat-o cu greutate parndu-mi-se mai intai una de tipul un semn schimbat si apoi revenit la cel corect inaint ca eoarea sa aiba efect asupra solutiei.
Dar nu, eroarea este de natura schimbarii unei relatii fizice care poate avea efecte majore la ce urmeza si cei care se afla in treaba pe aici sa dovedeasca ca nu sunt doar niste impostori stiintifici gasind-o si comunicand-o, inclusiv Virgil fiind rugat sa fie atent, desi este trist caci in aceasta situatie nu stiu cat din Studiul sau trebuie dat la cos.
Astept ca de acum am toata rabdarea, dar si eu sunt de fapt foarte trist si as fi bucuros sa fi gresit eu.
Atanasu,
Stau si ma intreb de ce iti place sa scrii pe langa subiect, si sa acuzi evaziv, in loc sa scrii concret despre ce este vorba. Spune si tu pagina si relatia care nu o consideri corecta. Ti-am spus ca astept intrebari la care ma straduiesc sa raspund cat pot de bine. Sunt de acord ca pot exista si scapari involuntare dar te rog sa le arati, ca numai in felul asta ma poti ajuta.

atanasu

Mai astept sa vad cat de seriosi sunt cei ce ard gazul pe aici ca au pretentia a-si da cu parerea la subiecte de imprtanta celor atacate de noi.

calahan

Dl Princehansolo
S-a vazut ca si in pagina de pe -Wikipeddia-,sunt marcate cu culori diferite simturile care dau informatii asupra mediului extern si simturile care dau informatii asupra mediului intern. Printre cele care dau informatii ale mediului intern sunt trecute si functii ale creerului. Functii care sunt indeplinite se structuri complexe. Structuri care integreaza informatii de la mai multe tipuri de senzori. Asa sunt functiile de; timp, spatiu, orientare, miscare. Dar vad ca simtul acceleratiei nu figureaza. Aprecierea acceleratiei este rezultatul unei functii logice, care efectueaza o socotela, din care deduce variatia vitezei, adica a nivelului de miscare. Simturile mediului intern sunt date de senzori proprioceptivi specializati la semnalizarea stariilor mediului intern. Dintre senzorii proprioceptivi, o importanta deosebita au senzorii de durere, care semnalizeaza ca o alarma generala, dezordinile aparute in sistem. Semnalele puternice ale senzorilor de durere, pot duce la lesinuri, la come sau chiar la infarct. Dar discutia noastra a deviat de la fizica la fiziologie. Eu am crezut ca dumneata poti sa raspunzi simplu la niste intrebari la care dl Virgil evita sa mai raspunda. Eu am crezut ca sunt chestiuni simple de bun simt. Dar este posibil ca altii sa aibe alte vederi si sa nu le vada ca fiind de bun simt.   

princehansolo

Dl. Calahan,
Am mutat discuția noastră despre cele 5 simțuri pe o pagină din topicul Biologiei:
https://forum.scientia.ro/index.php?topic=4408.msg74194#msg74194
Toate-s vechi și noi sunt toate

calahan

Dl Virgil
Am vazut, pe -cercetare- ca dezbati despre semnificatia fizica a sarcinii electrice. Eu am inteles ca dumneata esti convins ca ai argumentat si ai demonstrat si cu formule, ca sarcina electrica ar fi marime vectoriala si ar fi impuls (m.v). Dumneata nu poti sa admiti ca sarcina electrica, este ca si masa, marime scalara si este sursa de miscare. Si anume este sursa de acceleratie. Toate experimentele din electrostatica demonstreaza la modul indubitabil acest lucru, care in niciun caz nu poate fi negat. Sarcina electrica este sursa campului electric. Si sarcina electrica aflata in campul electric, capata acceleratie. Tot asa cum masa, care este sursa a campului gravific, aflata in campul gravific, capata acceleratie. Prin fisierele d-lui inginer este demonstrat ca sarcina electrica elementara este o structura de rotor bipolar, care prin rotatie foarte rapida genereaza in jur, camp electric pulsator, care pastreaza acelasi sens fata de axa de rotatie. Structura de rotor bipolar a electronului, este demonstrata de figura care apare pe ecranul tubului din experimentul Shtern-Gerlack. Care pare ca reflecta cu fidelitate structura dipolara a electronului. Se vede ca dl inginer a patruns mai adanc in investigarea structurilor dinamice ale particulelor elementare, depasind dogmele si prejudecatile sistemului teoretic al fizicii actuale.

calahan

Dl Princehansolo
Dumneata ai mutat discutia noastra pe alt topic. Dar eu nu mai am nimic de discutat despre fiziologia umana, fiindca sunt total ignorant in acest domeniu. Raspunsurile care le-am dat la postarile dumitale, le-am luat de pe internet. Si am raspuns fiindca tot speram sa imi raspunzi la intrebarile acelea simple de fizica, la care dl Virgil, nu stiu din ce motive nu vrea sa mai raspunda.

princehansolo

Citat din: calahan din Martie 01, 2023, 07:28:18 PM
Dl Virgil
Am vazut, pe -cercetare- ca dezbati despre semnificatia fizica a sarcinii electrice. Eu am inteles ca dumneata esti convins ca ai argumentat si ai demonstrat si cu formule, ca sarcina electrica ar fi marime vectoriala si ar fi impuls (m.v). Dumneata nu poti sa admiti ca sarcina electrica, este ca si masa, marime scalara si este sursa de miscare. Si anume este sursa de acceleratie. Toate experimentele din electrostatica demonstreaza la modul indubitabil acest lucru, care in niciun caz nu poate fi negat. Sarcina electrica este sursa campului electric. Si sarcina electrica aflata in campul electric, capata acceleratie. Tot asa cum masa, care este sursa a campului gravific, aflata in campul gravific, capata acceleratie. Prin fisierele d-lui inginer este demonstrat ca sarcina electrica elementara este o structura de rotor bipolar, care prin rotatie foarte rapida genereaza in jur, camp electric pulsator, care pastreaza acelasi sens fata de axa de rotatie. Structura de rotor bipolar a electronului, este demonstrata de figura care apare pe ecranul tubului din experimentul Shtern-Gerlack. Care pare ca reflecta cu fidelitate structura dipolara a electronului. Se vede ca dl inginer a patruns mai adanc in investigarea structurilor dinamice ale particulelor elementare, depasind dogmele si prejudecatile sistemului teoretic al fizicii actuale.
Nu sunt răspunsuri simple de fizică. Par simple, dar fizica învățată în școală diferă de realitate. Prin 2014, pe secțiunea Q&A a site-ului Scientia am răspuns unui user (nu mai îmi aduc aminte exact) despre cum văd eu detecția undelor. El mi-a răspuns că vroia un model matematic, nu ce se întâmplă în realitate. După cum văd eu atitudinea dumitale, ai găsit un model (pe care dumneata l-ai înțeles) și încerci să-l promovezi.

Câmpul electric pulsator, ca să pulseze, ar trebui să consume energie. ceea ce nu se întâmplă în realitate. Deci nici modelul d-lui inginer sau a d-lui profesor nu este prea realist.

Structura de rotor bipolar al electronului spui că este evidențiată de experimentul Stern-Gerlach. Am scris aici: https://forum.scientia.ro/index.php?topic=5498.0 felul în care văd eu acest experiment și cum interpretez rezultatul. Oricum, am scris nu demult, că nu sunt de acord cu modelul planetar al atomului. Deci chiar dacă ar fi o interpretare de-a mea greșită legată de Stern-Gerlach, nu cred în modelul atomic învățat la școală. Dar este ca și cu cele 5 simțuri: s-a propus inițial un model și apoi generații de-a rândul au învățat ce a fost prima dată explicat, și nu s-a mai actualizat cu progresul științei.

O critică pe care o aduc d-lui Virgil este că utilizează ca postulat constanta lui Planck - de care eu îmi aduc aminte că este dedusă din alte experimente decât traiectoria electronului în jurul nucleului. Acuma m-am uitat peste constanta lui Planck https://en.wikipedia.org/wiki/Planck_constant#Origin_of_the_constant și am văzut o explicație cu privire la oscilatori armonici:
CitatApproaching this problem, Planck hypothesized that the equations of motion for light describe a set of harmonic oscillators, one for each possible frequency.

D-l Calahan, am o întrebare simplă (sper să nu o consideri prea simplă și să nu-mi răspunzi): ce se întâmplă cu un fascicol de electroni care este intersectat de un alt fascicol de electroni? Și încă una: dar un fascicol de electroni care este intersectat de un fascicol de fotoni? De ce am pus cele 2 întrebări? Dacă avem oscilații ale câmpurilor electric și magnetic, fasciculele care se intersectează ar trebui să interacționeze unele cu altele și fascicolul inițial de electroni să se împrăștie.
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

Virgil , um nu s-a exprimat nimeni si tu te faci a nu obsrvi sau poate ca chir n observi poat vei intelege ce voi scrie:
a) Este adevarat ca forta de interactiune electrica este e^2/(4Pi*eps)/R^2(1.!) si ca forta  e interactiune masica(newtoniana) este K*m*M/R^2 unde k este constanta Cavendish
b) Este adevarat ca forta electrica de mai sus se poae scrie si:
e^2/(m*M) *(m*M)/R^2= Ka*(m*M/R^2)
c) Este fals  ca din asta ar decurge si ca  e^2/(4Pi*eps) = KmM relatia pe care se bazeaz toat calculul cu acele artificii de la pg 8 de dupa linia corecta (1.7.1)  si deci este fals tot ce se obtine de acum incolo pornind de aici.
QED


Virgil

#133
Citat din: atanasu din Martie 02, 2023, 07:26:38 AM
Virgil , um nu s-a exprimat nimeni si tu te faci a nu obsrvi sau poate ca chir n observi poat vei intelege ce voi scrie:
a) Este adevarat ca forta de interactiune electrica este e^2/(4Pi*eps)/R^2(1.!) si ca forta  e interactiune masica(newtoniana) este K*m*M/R^2 unde k este constanta Cavendish
b) Este adevarat ca forta electrica de mai sus se poae scrie si:
e^2/(m*M) *(m*M)/R^2= Ka*(m*M/R^2)
c) Este fals  ca din asta ar decurge si ca  e^2/(4Pi*eps) = KmM relatia pe care se bazeaz toat calculul cu acele artificii de la pg 8 de dupa linia corecta (1.7.1)  si deci este fals tot ce se obtine de acum incolo pornind de aici.
QED

Atanasu, o afirmatie nu este o demonstratie. Eu in continuare  aplicand relatiile de similitudine pornind de la; valorile razei orbitei atomului, perioade, frecvente, masele particulelor atomice, constantei de interactiune ka, si alte marimi atomice se obtin valorile orbitelor planetare, masele acestora, constanta lui Cavendich s.a.m.d.
Tu faci o afirmatie iar eu fac o demonstratie matematica.
Ambele campuri electrostatic si gravitational joaca acelasi rol de a asigura legatura cvasielastica dintre doua particule sau doua corpuri, adica doua entitati materiale, pentru a da nastere unui sistem armonic rotational oscilant, care reprezinta caramizile sau pilonii pe care este construit universul.
Nu uita afirmatia mea ca; universul evolueaza de la mic la mare, si de la simplu la complex pe baza acelorasi legi ale naturii aplicabile oricarui nivel cosmic.
Diferenta intre campul electric si campul gravitational consta in faptul ca au fost descoperite de oameni diferiti, in momente diferite, si cu mijloace tehnice diferite, prin observarea unor proprietati diferite, fapt pentru care unii au descoperit  fateta vectoriala a campului iar altii au descoperit cealalta fateta scalara a campului, cand in realitate ambele campuri detin o fateta scalara si una vectoriala. Eu nu am facut decat sa realizez tranzitia de la o fateta la cealalta a acestor campuri asemanatoare dar nu identice pentru ca sunt produse de entitati ce fac parte din niveluri cosmice diferite.

atanasu

#134
Poate ca este cum spui dar cum se face ca plecand evident de la ceva eronat aici este demonstrat ca ce spun eu este adevarat dar nu spun ca concluziile tale sunt neparat false dar ca se bazeaza pe ceva eronat si este sarcin ta sa arati ca eroarea nu ar influent discursul tau de dupa 1.7.1 nu prin valori pe care nimeni nu o sa le verifice daca are suspiciunea ca trisezi. Tu trebuie sa dovedesti ca nu trisezi pentruca eu am demonstrat ca poate trisezi.
Infirma ce am scris eu nu cu rezultate din viitor ci cu ce spun eu acum ca altfel ma faci sa ma simt facaut de rusine in fata colegului caruia creditandu-te i-am dat lucrarea ta.
Nu e cu suparare caci mi-am asumat constient acest risc si daca nu vrei sau nu esti in stare, este treaba ta, eu ne mai revenind la lucrarea ta.