Forumul Scientia

Ştiinţă şi tehnologie. Noutăţi, dezbateri pe subiecte ştiinţifice de actualitate => Articole, emisiuni, publicaţii ştiinţifice româneşti ce merită promovate => Subiect creat de: Adi din August 06, 2008, 11:33:55 PM

Titlu: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din August 06, 2008, 11:33:55 PM
S-a deschis primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale! Iata asadar cum usor usor se formeaza portaluri specializate. Este realizat de un grup de entuziasti si profesionisti din domeniu. Portalul este cu atat mai util cu cat Romania a devenit recent membra a Agentiei Spatiale Europene si va participa la proiectele acesteia.

http://www.SpaceAlliance.ro

Pe site am remarcat cu mare bucurie o baza de date a tuturor satelitilor. Ii alegi dupa domeniu si iti da lista de sateliti ce indeplinesc criteriile si apoi vezi date despre ei.

De asemenea, exista un forum. http://forum.spacealliance.ro/

Exista si o pagina de educatie: http://spacealliance.ro/edu/education.aspx

Iata ce spun autorii despre initiativa lor.

Dorim sa va aducem la cunostinta lansarea primului portal romanesc pe teme aerospatiale. Site-ul este initiativa unei echipe de ingineri care activeaza la diferite organizatii de profil din lume si va incerca popularizarea diverselor teme prin articole tehnice de specialitate, discutii deschise in sectiunea de forum etc. Abordarea va fi deopotriva pentru cei incepatori carora ne vom adresa prin articole de "space systems engineering" si "space systems design", cat si pentru cei cu expertiza in domeniu, dar care vor sa isi extinda cunostiintele cu chestiuni practice-aplicate despre folosirea acestor cunostiinte. Nu in ultimul rand, intentionam sa cream o comunitate virtuala a celor interesati de acest domeniu, mai ales prin perspectiva urmatorilor ani in care Romania - prin obtinerea statului de mebru al agentiei spatiale europene - va fi implicata activ in proiecte de profil. Cu speranta ca initiativa noastra se va bucura de interes va rugam sa ne includeti pe lista dumneavoastra de linkuri partenere si va asteptam pe web la adresa www.spacealliance.ro

[Multumim Stiinta.info, pentru ca la ei am observat aceasta stire: http://www.stiinta.info/news/474/ ]
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 10, 2008, 01:35:46 PM
O pagina de prezentare pentru cativa din satelitii actuali incluzand primul satelit romanesc-Goliat
http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=cubesatgoliat
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Septembrie 10, 2008, 05:25:10 PM
Multumim pentru post si bine ai venit la noi pe forum, s.p.a.c.e. !
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 11, 2008, 06:27:02 PM
Imi permit sa corectez o mica eroare care am vazut ca se face frecvent. Romania nu este inca membra ESA ci doar membru cooperant. Cu alte cuvinte are doar statut de invitat la programele/actiunile internationale si nu drepturi depline (spre exemplu participarea firmelor romanesti in proiecte de profil etc). Statutul de membru deplin va veni la sfarsitul perioadei de acomodare de 5 ani care se ofera standard statelor ce doresc sa devina parte din organizatia europeana.
Mai multe amanunte (inclusiv documentele semnate oficial de ambele parti) se pot gasi in acest articol:
http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=15&t=3
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Septembrie 11, 2008, 06:31:59 PM
s.p.a.c.e., multumesc mult pentru clarificare. Eu intelesem gresit si eram conving ca Romania intrase in ESA. Ca membru cooperant, deja erau realizari si progrese, sper sa continue tot asa. Sper sa devina Romania si membra CERN curand.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: nano2k din Septembrie 12, 2008, 01:26:38 AM
Citat din: Adi din Septembrie 11, 2008, 06:31:59 PM
Sper sa devina Romania si membra CERN curand.

Ca si curiozitate. Ce trebuie ca România sa devina membra CERN? Putem sa militam si noi pt asa ceva?
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Septembrie 12, 2008, 02:31:52 AM
Trebuie ca Guvernul sa dea un anumit procent din PIB anual. Nu e procent mare deloc. Nu stiu procentul sigur, dar am aflat cata populatie are Malta si cati bani trebuie sa dea ei, caci au aplicat si ei (vezi link) si mi-a iesit un euro de persoana anual. Deci cat ne costa pe noi organizarea unui referendum national.

Trebuie ca tara noastra sa aiba o anumita infrastructura stiintifica.

Avantajele vor fi apoi ca industria romaneasca va avea prioritate in contracte pentru CERN. Ca vom aduce tehnologia dezvoltata si in industria din Romania. Ca cercetatori romani si studenti romani au dreptul de a lucra la CERN direct, ca angajati. Bulgaria are toate aceste privilegii inca din 1999, caci au facut o miscare buna atunci.

Din fericire, am aflat din un interviu recent cu directorul de la Magurele cum ca Guvernul a aprobat deja banii (bravo lor, cam tarziu, dar foarte necesar), ca Romania a trimis candidatura catre CERN si ca CERN acum analizeaza. Poate in jumatate de an vom fi membri CERN. Dar nu va fi in timp ca si Preseintele Romaniei sa participe la inaugurarea CERN de pe 21 octombrie.

Da, putem clarifica la oameni, eu repet mereu mereu: Suntem iarasi codasii Europei, suntem singura tara din Europa de est are e in UE si care nu e membra CERN! Trebuie ca oamenii sa stie asta si sa preseze guvernul sa accepte, sa faca si mai multe pentru cercetare, etc.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: nano2k din Septembrie 12, 2008, 09:52:19 AM
Citat din: Adi din Septembrie 12, 2008, 02:31:52 AM
Trebuie ca Guvernul sa dea un anumit procent din PIB anual. Nu e procent mare deloc. Nu stiu procentul sigur, dar am aflat cata populatie are Malta si cati bani trebuie sa dea ei, caci au aplicat si ei (vezi link) si mi-a iesit un euro de persoana anual. Deci cat ne costa pe noi organizarea unui referendum national.

Trebuie ca tara noastra sa aiba o anumita infrastructura stiintifica.

Avantajele vor fi apoi ca industria romaneasca va avea prioritate in contracte pentru CERN. Ca vom aduce tehnologia dezvoltata si in industria din Romania. Ca cercetatori romani si studenti romani au dreptul de a lucra la CERN direct, ca angajati. Bulgaria are toate aceste privilegii inca din 1999, caci au facut o miscare buna atunci.

Din fericire, am aflat din un interviu recent cu directorul de la Magurele cum ca Guvernul a aprobat deja banii (bravo lor, cam tarziu, dar foarte necesar), ca Romania a trimis candidatura catre CERN si ca CERN acum analizeaza. Poate in jumatate de an vom fi membri CERN. Dar nu va fi in timp ca si Preseintele Romaniei sa participe la inaugurarea CERN de pe 21 octombrie.

Da, putem clarifica la oameni, eu repet mereu mereu: Suntem iarasi codasii Europei, suntem singura tara din Europa de est are e in UE si care nu e membra CERN! Trebuie ca oamenii sa stie asta si sa preseze guvernul sa accepte, sa faca si mai multe pentru cercetare, etc.

Te rog redacteaza o petitie: http://www.petitieonline.ro si apoi sa o popularizam. Sunt convins ca te pricepi.
Spune-le acolo românilor de ce e importanta apartenenta noastra la o asa organizatie internationala, etc.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 12, 2008, 03:30:00 PM
Acelasi mecanism functioneaza si in cazul acceptarii in ESA, numai ca sectorul aerospatial a fost privit ca unul strategic si probabil si lobby-ul facut din Romania a fost mai intens- drept urmare in acest domeniu a fost un pic mai usor sa se aprobe fonduri. Avantajele au fost enumerate mai sus:
-posibilitatea firmelor romanesti de a obtine contracte/de a castiga experienta tehnologica
-posibilitatea universitatilor romanesti de a fi implicate in proiecte
-posibilitatea studentilor romani de a efectua stagii de pregatire prin programele "young-graduate"
-posibilitatea specialistilor romani de a lucra direct la organizatia europeana
Din acest punct de vedere, astazi sunt fonduri suficiente pentru cercetare (cateva miliarde de euro alocati pana in 2012), mai ramane de vazut cine/cat de eficient ii va cheltui.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Septembrie 12, 2008, 04:35:18 PM
De acord si multumesc pentru completare. Cum de cand am intrat in UE trebuie sa garantam 6% pentru educatie si cercetare, ceea ce inainte avea doar 2%, e clar ca sunt mai multi bani, plus ca si PIB-u Romaniei tot creste cu peste 6% pe an. Statul e mai bogat. E bine sa incepem sa investim si in ESA si in CERN. Tara intreaga va beneficia prin faptul ca oameni ai ei vor fi pregatiti acolo, industria va putea avea contracte si asa mai departe.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 16, 2008, 04:45:52 PM
in completarea discutiei de mai sus despre Goliat, puteti gasi pe pagina de pe portalul Space Alliance (http://www.spacealliance.ro) un articol mai detaliat despre misiune, iar la finalul articolului 2 prezentari oficiale:

http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=15&t=59 (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=15&t=59)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Septembrie 17, 2008, 03:32:44 AM
Multumim mult, foarte frumoase informatiile de la dvs. Inteleg ca micro satelitul va fi lansat in decembrie. Sper ca presa sa acopere atunci acest eveniment foarte mult. Sper ca dvs sa iesiti la presa, sa faceti declaratie de presa, sa presati sa vi se ia interviu, sa afle tara de aceasta realizare. Primul satelit romanesc! Cu atat mai mult cu cat este primul si ca a fost construit mai ales de studenti. Trebuie sa se inteleaga ca si noi putem creste tehnologia tarii noastre. Suntem interesati sa scriem un articol mai complet. Animatia java a dvs e foarte buna. O sa mai studiez si materialele oficiale si o sa va arat o ciorna de articol mai incolo.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 19, 2008, 02:17:14 PM
Informatiile din ziarele romanesti despre data lansarii nu sunt tocmai exacte. Dupa ultimele comunicate ale celor de la ArianeSpace data oficiala a lansarii este anuntata azi ca fiind in Martie 2009. Surse neoficiale fac referire chiar la data de iunie 2009 - aceste intarzieri se datoreaza problemelor de integrare de la noua racheta Vega si au fost acceptate implicit de echipele celor 9 Cubesat-uri aflate la bord (prin prisma faptului ca zborul a fost oferit gratuit de ESA).
Ramane de vazut cand va fi expediat Goliat catre Kourou-Guiana Franceza, acolo de unde va avea loc lansarea. 
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Septembrie 19, 2008, 03:44:04 PM
Multumim pentru noutatile despre lansarea Goliat. Va fi un boom mediatic, speram, in Romania, atunci cand Goliat va fi lansat. E bine si sa pregatim publicul din timp despre aceasta stire.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2008, 07:12:48 PM
Dupa ultimele informatii (prezentare workshop international Cubesat) se pare ca senzorul CCD de la bord a suferit o modificare- adica a fost redusa rezolutia senzorului de la 5Mpixels cat era anuntat initial la 3Mpixels. Probabil este vorba de probleme pe partea de proiectare/integrare, dar deocamdata nu sunt mai multe detalii pe aceasta tema. In aceste conditii rezolutia este anuntata la valoarea de 1pixel on board=21x28 m on ground.
Mai multe detalii pe forumul SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 13, 2008, 04:28:42 PM
Siteul Space Alliance (http://www.spacealliance.ro) prezinta acum 3 galerii virtuale cu imagini ale satelitului Goliat pe orbita:
Album1 (http://www.spacealliance.ro/media/album/index.html)
Album2 (http://www.spacealliance.ro/media/album/index2.html)
Album3 (http://www.spacealliance.ro/media/album/index3.html)

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 13, 2008, 06:23:21 PM
Buna ziua! Multumim pentru poze. Sunt minunate. Sunt poze virtuale in sensul ca sunt simulari despre cum ar arata in orbita, caci va fi lansat abia in 2009? Am inteles bine?
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 14, 2008, 11:45:13 AM
Exact. Sunt imagini virtuale sau in limbaj de specialitate "artist impressions". Satelitul va fi lansat in 2009 si din pacate nu dispune de panouri/camere externe care sa ofere imagini de ansamblu "reale" ale satelitului in zbor. Camera de la bord va furniza imagini doar asupra tintei de la sol- o arie de 50x70 km2 si ramane de vazut daca acestea vor fi facute publice sau nu.
De asemenea date fiind dimensiunile satelitului si magnitudinea vizuala redusa (panouri solare mici), va fi imposibil de observat de la sol de catre astronomii amatori (in consecinta va fi monitorizat doar radar).
Oricum, amatorii interesati vor putea cel putin sa receptioneze telemetria pentru cele 4 treceri zilnice deasupra Romaniei si sa o decodeze/citeasca.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 14, 2008, 04:49:16 PM
Multumesc mult, explicatia dumneavoastra este clara si precisa. Este minunat sa stim ca satelitul Goliat fabircat in Romania va trece de patru ori pe zi pe deasupra Romaniei.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 22, 2008, 04:35:34 PM
Siteul SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro) va anunta noi completari pe care speram sa le gasiti folositoare:
-noi sateliti in galeria virtuala
-o galerie virtuala cu planetele sistemului solar
-o pagina de acronime folositoare din domeniul aerospatial link (http://www.spacealliance.ro/edu/acronyms.aspx)
Va invitam deasemenea sa consultati articolele de pe pagina de educatie si de pe forum.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 22, 2008, 05:21:03 PM
Multumim mult pentru noutati si pentru completarile la articolele noastre despre aerospatiale.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 24, 2008, 07:52:05 PM
Observ ca nimeni nu a comentat pana acum faptul ca bulgarii au facut un prim pas spre Luna. Se pare ca stirea a trecut neobservata in pofida articolului original publicat pe site de domnul Buzatu, asa ca voi reaminti ca satelitul indian Chandrayaan1 transporta la bord un instrument stiintific fabricat in Bulgaria -The Radiation Dose Monitor (RADOM-7), un experiment similar cu cel de pe Goliat (Dose-N).
extra info (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=71)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 24, 2008, 09:25:16 PM
Asa este, nu a comentat nimeni. Asa ca stiti ce o sa fac? O sa public inca un articol care sa spuna clar in titlu si un sumar despre contributia Bulgariei la satelitul indian. Si o sa il pun si aici pe forum. Voi oferi ca sursa a informatiilor Space Alliance.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 25, 2008, 02:59:39 AM
Zis si facut. Am pus articolul asta pe site.

În vreme ce România se chinuie acum să devină membră CERN, Bulgaria este ţară membră CERN încă din 1999! În vreme ce România construieşte abia primul său satelit (de fapt un micro-satelit pe numele de Goliat) pe care Agenţia Spaţială Europeană să îl lanseze pentru noi în 2009, Bulgaria trimite deja un intrument ştiinţific spre Lună. Este vorba despre The Radiation Dose Monitor (RADOM-7), un experiment similar cu cel de pe Goliat (Dose-N). Numai că RADOM-7 este deja în drum spre Lună la bordul satelitului indian Chandrayaan1 care a fost lansat pe 22 octombrie 2008. Cum se face că suntem iarăşi chiar şi în urma Bulgariei?

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 27, 2008, 12:36:08 PM
Eu cred ca explicatia este simpla: viziunea deficitara a programului aerospatial romanesc (directiile care se stabilesc sunt gresite, aplicarea este proasta etc) si totul pleaca de la calitatea profesionala slaba a oamenilor implicati (de la cei care au posibilitatea de decizie si mergand pana la inginerii proiectanti). Mergand mai departe industria de profil este zero astazi- si oricine stie ca un astfel de program aerospatial se face cu efortul multor companii (daca le ai). Concurenta este minima si de obicei fondurile sunt dedicate :).
Inginerii de calitate au parasit Romania pentru ca nu aveau un viitor in acest sistem (nu cred ca cineva stapan pe cunostiintele sale ar accepta compromisuri profesionale).
Partea buna este ca astazi sunt bani in Romania- mai ramane de vazut si cum vor fi folositi (cu folos sau nu). Pana acum s-a pus accentul doar pe atragerea acestor bani in diferite proiecte minore, dar nimeni nu a fost interesat de calitate/progres. Sa speram ca pe viitor va fi ceva mai multa presiune din partea sectorului privat si lucrurile se vor schimba in bine.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 27, 2008, 06:30:12 PM
Aveti dreptate si va multumim pentru completare. Sa speram ca banii vor fi folositi si mai bine pe viitor si Romania va fi tot mai activa in aerospatiale.
Titlu: SpaceAlliance.ro : NASA anunta probleme pentru Phoenix Mars Lander
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 31, 2008, 06:52:56 PM
NASA anunta ca robotul martian Phoenix nu a raspuns miercuri 29.10 la semnalele initiate de una din sondele sale aflate pe orbita in jurul planetei Marte. NASA foloseste cele doua sonde Mars Reconnaissance Orbiter si Mars Odyssey pentru a pastra legatura cu robotul (fie pentru transmiterea comenzilor de pe Pamant fie pentru receptia si stocarea datelor de telemetrie de la sol).
Robotul Phoenix a operat timp de 5 luni la unul din polii planetei Marte, adica cu 2 luni mai mult decat se stabilise initial. In tot acest timp soarele a stat desupra orizontului intreaga zi facand mai simpla operarea instrumentelor (cu exceptia furtunilor de la suprafata martiana) dar astazi este sub linia orizontului in medie 7 ore in fiecare noapte, necesitand masuri suplimentare cu privire la restrictionarea energiei electrice la bord.
Se presupune ca scurtarea timpului disponibil pentru incarcarea bateriilor solare precum si o furtuna de praf neprevazuta la suprafata planetei ar fi condus la scaderea energiei bateriilor sub un anumit prag critic setat in softul de la bord, generand in mod automat mecanismele de siguranta/reconfigurare-caz in care robotul trece in safe mode. Parte a acestui mecanism, consumul electric este redus la minim mai ales in partea de antene-receptie/transmisie a semnalelor (acestea fiind de obicei printre cei mai mari consumatori). Robotul este reconfigurat de asa natura incat asteapta un eventual semnal de comanda de la satelit doar intr-un interval fix de 2 ore zilnic. Momentul cand acest "safe mode" ar fi intervenit este deocamdata necunoscut astfel ca sondele de pe orbita vor trebui sa initieze periodic semnale de recunoastere si sa spere ca vor prinde exact momentul in care robotul va fi intr-unul din intervalele de ascultare de 2 ore. Restabilirea legaturii va depinde totusi in mare masura de conditiile meteorologice la suprafata planetei. Se spera ca dupa repunerea in stare de functionare normala a lui Phoenix, sa se reia cercetarile stiintifice (totusi intregul proces de reconfigurare din safe mode la science mode va dura cel putin cateva zile).
link (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=73)

Poate ca ar merita initiat un articol de prima pagina cu privire la acest subiect.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 31, 2008, 07:19:06 PM
Buna ziua, multumim mult, este o stire foarte interesanta. Avem permisiunea dvs sa dam copy paste la articolul dvs, sa citam Space Alliance ca si sursa si sa oferim link sper forumul dvs pentru mai multe informatii? Noi putem rescrie in cuvintele proprii, dar ati scris deja foarte frumos si am putea folosi acest timp pentru a scrie o stire noua ... Va multumim pentru raspuns.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 31, 2008, 07:26:30 PM
Desigur. De aceea am si sugerat un posibil articol :).
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : NASA anunta probleme pentru Phoenix Mars Lander
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 01, 2008, 04:20:29 PM
Update la stirea despre Phoenix lander:

NASA anunta ca a restabilit contactul cu robotul martian Phoenix, totusi experimentele stiintifice vor fi suspendate pentru urmatoarele zile, prioritate avand reincarcarea bateriilor si repunerea in conditii de operare nominale a echipamentelor de bord. Desi echipa de operare a robotului avea in vedere inca inainte cu cateva zile posibilitatea trecerii robotului in safe-mode, se pare ca masurile de siguranta luate nu au fost suficiente, conditiile externe agresive fiind accentuate in plus de aparitia unor nori densi care au impiedicat lumina solara sa ajunga la panourile solare;deasemenea temperaturile au scazut dramatic atingand valori record de -96Celsius in timpul noptii si -45Celsius in timpul zilei- in mod automat calculatorul de bord a fost nevoit sa porneasca cativa termistori la bord pentru a reincalzi bateriile (pentru a le pastra performanta) iar acest consum suplimentar a cauzat trecerea pragului minim impus si migrarea robotului in safe-mode. Suplimentar, datorita scaderii dramatice a energiei, calculatorul de bord a comutat de pe sistemul electronic principal pe cel de rezerva, iar in cursul acestei reconfigurari una dintre cele doua baterii a fost oprita.
Acest eveniment, pune in discutie prelungirea misiunii Phoenix (deja ajunsa la 150 de zile fata de cele 90 de zile programate initial), NASA urmand sa ia o decizie finala in perioada urmatoare in functie de starea tehnica a echipamentelor robotului, dar mai ales in functie de imbunatatirea sau nu a conditiilor meteo la suprafata planetei Marte. In orice caz, o posibila extindere a misiunii, datorita conditiilor externe noi, va necesita schimbarea strategiei de operare a robotului (scaderea consumului electric si implicit efectuarea unui numar mai mic de experimente stiintifice fata de rata de pana acum).
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 01, 2008, 10:49:08 PM
Multumesc pentru confirmare si pentru noile vesti. Vom crea un articol din aceste doua texte.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 02, 2008, 07:51:14 AM
Multumim pentru texte, cum am promis, le-am pus in un articol la noi pe site si v-am citat ca si autori, cu link spre dumneavoastra. In paranteza fie spus, un articol frumos pe aceasta tema a scris si doamna Dana Jalobeanu la Hotnews. Sa ne mai trimiteti astfel de texte, le vom publica de asemenea. Sunt foarte frumoase si educative. Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 02, 2008, 01:00:22 PM
Multumesc si eu pentru interesul aratat si pentru publicarea articolului. A iesit ceva foarte interesant impreuna cu sectiunea media adaugata de dumneavoastra. In masura timpului disponibil voi incerca sa comentez dpdv tehnic stirile (pt ca de cele mai multe ori se ofera doar traduceri ale stirilor internationale si se pierde sensul tehnic al faptelor).
O completare necesara se refera la faptul ca misiunea nu s-a incheiat inca. Astfel de momente critice sunt inevitabile in viata unei misiuni, dar nu trebuie uitat ca cei care lucreaza acolo sunt cei mai buni specialisti. Date fiind costurile de lansare a misiunii si importanta cruciala a experimentelor, NASA nu va renunta la robot atata timp cat acesta va continua sa functioneze (indiferent cat de greu va fi de operat). Asa cum am mai spus, probabil va fi analizata o noua strategie adaptata la noile conditii externe (reducerea numarului de experimente stiintifice si concentrarea pe minimizarea consumului de energie). 
Trebuie spus ca toate aceste probleme de energie vor disparea in viitoarea misiune catre Marte. Noua generatie de rover care va fi lansata (probabil in 2009) nu va mai fi dependenta de panouri solare ca pana acum, ci va contine un mini reactor nuclear care ii va asigura independenta totala de energia solara. Nu va mai depinde de furtunile de praf de la suprafata, nu va mai depinde de eclipse si mai ales va avea o durata de viata mult mai extinsa. In mod direct nu vor mai fi nici limitari cu privire la experimentele realizate -deci se va permite realizarea unui numar mai mare de experimente stiintifice (spre ex inclusiv noaptea).
Montarea unui mini reactor pe o platforma atat de mica este o realizare tehnica de exceptie, la limita cunostiintelor de azi ale omenirii.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 02, 2008, 03:21:24 PM
Buna ziua, multumesc mult pentru completare si corectare. Nu stiam ca misiunea din 2009 va rezolva tocmai aceasta problema nemaiavand doar panouri solare pentru energie, ci si un mic reactor nuclear. Am adaugat completarea dumneavoastra ca si partea a treia a articolului. Va multumim pentru completari, speram si in viitor sa aduceti corecturi la articole, pentru a fi clare si corecte pentru publicul roman.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 02, 2008, 03:23:19 PM
De asemenea, am adaugat semnul intrebarii la titlul articolului.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 06, 2008, 06:15:59 PM
Lansarea satelitului romanesc Goliat va fi inca o data amanata pentru noiembrie 2009. ESA a anuntat aceasta data ca data probabila de lansare in conditiile in care testele efectuate la viitoarea racheta Vega vor fi pozitive.
Pe data de 24 Octombrie 2008 a avut loc primul dintre cele doua doua teste planificate pentru treapta a treia a rachetei, urmatorul urmand sa se desfasoare in februarie 2009. Este vorba de motorul cu combustibil solid Z9-A, o versiune imbunatatita a lui Z9.
Motoarele din treapta intai P80 si treapta a doua Z23 -ambele folosind combustibil solid, au trecut deja toate testele. Deasemenea calculatorul de bord al rachetei a obtinut acceptul pentru lansare.
Teoretic noua racheta, cu o inaltime de 30 de metri si o greutate la lansare de 137 tone va putea sa lanseze o incarcatura de pana la 1500 kg intr-o orbita polara circulara cu inaltimea de 700km.
Pentru primul zbor, pe langa incarcatura principala LARES (LAser RElativity Satellite) vor fi atasati si cei 9 sateliti Cubesat selectati, intre care si Goliat.
Se anunta astfel si o modificare de orbita in sensul ca cei 9 sateliti atasati platformei de sustinere a satelitului LARES vor fi pusi intr-o orbita eliptica cu inaltimea variind intre 350km si 750km si o inclinatie de 71 de grade. Trebuie amintit acest lucru in contextul in care orbita anuntata initial de ROSA era polara circulara cu inaltime de 500km, deci o modificare majora pentru operarea viitoare a satelitului. Daca orbita propusa de ESA se va mentine, practic datele culese de Goliat vor fi incomplete (nu va mai putea colecta date de deasupra polilor Pamantului).
link Space Alliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=15&t=59)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 06, 2008, 06:47:43 PM
Multumim pentru stirea foarte interesanta, o sa o publicam pentru maine pe siteul nostru.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 07, 2008, 11:21:59 AM
Am pus stirea pe site nemodificata, cat sa fie la cald. Alta data voi pregati si un articol mai pe larg, cu background in acest sens ... Multumim mult pentru informatii.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 09, 2008, 01:09:31 PM
Va anuntam aparitia unei noi sectiuni pe SpaceAlliance si anume o sectiune dedicata locurilor de lansare de pe mapamond.
Puteti gasi informatii utile cu privire la coordonatele geografice, operatorul si codul locatiei.
SpaceAlliance link (http://www.spacealliance.ro/launchsites.aspx)

Secundar remarc preluarea stirii despre amanarea lansarii lui Goliat de catre ziarele romanesti-interesul manifestat este de bun augur. Din pacate si de data aceasta citarea a fost superficiala, in sensul ca s-a preluat doar partea spectaculoasa a stirii, pierzandu-se din vedere aspectul cel mai important si anume modificarea substantiala a orbitei.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 09, 2008, 09:46:19 PM
In primul rand, foarte utila a doua sectiune. Vom incerca sa o promovam in viitorul apropiat.

In al doilea rand ... wow ... chiar a preluat presa din tara stirea. Felicitari! Dumneavoastra ati adus stirea in Romania! Iar prin intermediul nostru au aflat-o! Pe langa faptul ca intr-adevar nu au insistat asupra modificarii de orbita (aici e vina noastra, cred ca nu am insistat suficient), mai e faptul ca nici macar nu au citat sursa, macar cu numele, adica pe dumneavoastra si poate si pe noi.

Ziua a luat efectiv cu copy paste. Nu imi vine sa cred. Este doar un ziar mare. (link (http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-11-08&id=15679))

Antena3 a anuntat si ea stirea, dar pe scurt, si e facut sinteza de ei. (link (http://antena3.ro/stiri/stiinta/lansarea-primului-satelit-romanesc-amanata-pentru-noiembrie-2009_57257.html))

Hmm, incerc sa scriu la Ziua in mod politicos sa le atrag atentia ...
Titlu: PW-SAT "fratele geaman" al lui Goliat
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 10, 2008, 06:52:55 PM
Va punem la dispozitie un nou articol publicat pe SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=77):

O idee cel putin ciudata pentru cei de la Warsaw University of Technology acolo unde se construieste "fratele geaman" al lui Goliat, respectiv PW-Sat:
CitatThe experiment to conduct will enable future low cost commercial de-orbiting of satellite debris in space. There are presently countless remains of satellites and their rockets circling our globe. We want to test this possibility with the application of a balloon, which would bring them closer to Earth and naturally burn this space debris in the atmosphere.
The goal is to check influence of a balloon on a trajectory of the satellite.For some time cubesat will fly freely at a speed of about 8 km/s. The one wall of the cube will open and a balloon will be released. It will be slowly filled by a gas. We expect that it will slightly slow down the satellite and the attitude will be lower and lower. Of course it will be very slow process. After a few months cubesat's attitude will be so low that it will burn in the atmosphere.

link1 (http://www.youtube.com/watch?v=Ga90-xktGsk)
link2 (http://www.youtube.com/watch?v=API49p-drfQ&feature=related)

Proiectul aduce in discutie o idee nu tocmai noua dar care este extrem de simpla si se vrea a fi demonstrata ca practica. Este vorba de echiparea standard inca de la lansare cu acest dispozitiv simplu (un balon special gonflabil), acesta urmand sa fie activat doar la momentul cerut. Datorita modificarii coeficientului aerodinamic, acest balon va actiona ca o frana urmand sa scada altitudinea satelitului si sa il forteze la o reintrare si ardere in atmosfera. In felul acesta s-ar elimina posibilitatea aparitiei unor noi deseuri pe orbita Pamantului.
Astazi sunt in derulare si alte studii mai complicate (de realimentare pe orbita si implicit de prelungire a vietii unui satelit ceea ce ar putea salva bugete consistente), dar pentru moment polonezii nu isi propun asa ceva.
Pretul scazut justifica experimentul, iar in cazul unui succes se poate miza pe atragerea ulterioara de fonduri pentru studii mai serioase.
In aceasta ecuatie singura necunoscuta este rezistenta balonului :)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 10, 2008, 06:59:52 PM
Multumim pentru noul articol, il vom promova pentru maine. De asemenea, suntem bucurosi sa anuntam ca Ziua au raspuns prompt si pozitiv la cazul de plagiat, care fusese realizat de un colaborator al lor (si ei nu pot verifica fiecare caz in parte). Au adaugat prompt la sursa articolului lor SpaceAlliance.ro citat de StiintaAzi.ro, iar pe viitor sunt deschisi sa preia stiri de la noi, maxim 80%, cu link spre articolul original. Ar fi minunat, caci atunci mai multi romani ar putea beneficia de stirile pe care noi le scriem.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 11, 2008, 02:30:29 AM
Minunata stire si filme youtube. Am facut propriul rezumat si am adaugat stirea dvs si filmele. Arata foarte frumos.

În noiembrie 2009, Agenţia Spaţială Europeană va lansa cu ajutorul rachetei Vega o serie de mini sateliţi realizaţi de studenţi europeni. Alături de primul satelit românesc, Goliat, care va studia regiunile polare de la Polul Nord, despre care v-am vorbit în articole anterioare, va fi lansat şi primul satelit polonez. Denumit PW-Sat, acesta nu va conţine instrumente ştiinţifice ce monitorizare a Pământului (cum conţine Goliat). În schimb, satelitul va testa un mod inedit şi ieftin de a distruge satelitul, la momentul dorit. În prezent, sateliţii ieşiţi din uz rămân în orbită în jurul Pământului, formând deşeuri periculoase.

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 11, 2008, 02:16:06 PM
Multumim pentru publicarea articolului. In aceeasi nota despre deseurile spatiale si problemele pe care ele le cauzeaza va oferim urmatorul articol:

Experimentele Chinei creeaza probleme altor sateliti
In ianuarie 2007, in urma unui experiment de demonstrare a tehnologiei necesare unei interceptari a unui satelit pe orbita, China reusea sa distruga satelitul meteorologic Fengyun-1C cu o masa de 750kg si aflat pe o orbita la 865km, cu o racheta DF21 (cu focos activ) lansata de pe o rampa mobila de la sol. Din pacate acest experiment a avut mai mult un caracter politic sau un impact pentru presa decat o valoare tehnica, China atragandu-si nenumarate critici cu privire la deseurile rezultate, cu atat mai mult cu cat experimentul a fost efectuat fara o pregatire prealabila si fara nici un fel de evaluare a consecintelor ulterioare.
Problema a fost transata rapid de USA pe 28 februarie 2008, printr-un contratest efectuat cu o racheta simpla navala SM3 de pe o platforma mobila-nava USS Lake Erie aflata in misiune in oceanul Pacific. De data aceasta tinta a fost satelitul de spionaj USA-193 lansat in decembrie 2006 si aflat in deriva in urma unei defectiuni care a fortat reintrearea in atmosfera a satelitului. Motivul oficial invocat a fost ca rezervoarele satelitului defect erau aproape pline si o reintrare in atmosfera, urmata de o eventuala prabusire intr-o zona populata ar fi ridicat riscuri mari datorita toxicitatii combustibilului-hidrazina.
Cert este ca spre deosebire de experimentul chinezesc, cel american a fost controlat, racheta nu a avut focos activ-fiind suficienta energia cinetica rezultata la impact, iar satelitul a fost interceptat la o inaltime de 247 km , US Navy dand asigurari ca resturile rezultate in urma ciocnirii urmeaza sa reintre in atmosfera si sa arda intr-o perioada intre 24 de ore si 40 de zile.
Consecintele experimentului chinez se vad pana astazi cand NASA anunta ca doi sateliti de observare a Pamantului care ii apartin respectiv Aura si Aqua au trebuit sa efectueze manevre de evitare a resturilor orbitale care provin din satelitul chinez. CNES anunta deasemenea ca satelitul sau Parasol a trebuit redirectionat pe orbita datorita riscului crescut de ciocnire cu fragmente metalice.
Aceste trei manevre sunt ultimele anuntate public dintr-o serie inceputa in iunie 2007 cu satelitul NASA-Terra si continuata de satelitul de telecomunicatii Orbcomm.
Istoria experimentelor anti-satelit incepe inca din anii 50 cand atat rusii cat si americanii, pe masura dezvoltarii programelor spatiale, au inceput sa studieze si posibilitati de contracarare si sa dezvolte programe specializate pentru acest lucru. Trebuie amintit in acest context experimentul mult mai spectaculos efectuat in 1989 de USAF cand un avion de lupta a reusit sa distruga un satelit pe orbita folosind o racheta aer-aer.
Un lucru pozitiv este faptul ca acest gen de experimente au inceput sa fie condamnate tot mai mult la nivel international, mai ales in ultimii ani cand orbita Pamantului a inceput sa se aglomereze ridicand tot mai multe probleme cu privire la capacitatea de operare a satelitilor. In 1999 ONU a elaborat asa numitul "Technical report on space debris":
Technical report on space debris (http://www.unoosa.org/pdf/reports/ac105/AC105_720E.pdf)
Astazi tot mai multe solutii vizand fie reducerea numarului de deseuri de pe orbita, fie extinderea vietii satelitilor sunt luate in considerare si finantate pentru cercetare. Probabil ca urmatoarea decada va aduce noi tehnologii cu privire la acest aspect.

link articol SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=76)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 11, 2008, 02:25:56 PM
Si pentru conformitate- se pare ca misiunea Phoenix a atins finalul:

Se pare ca misiunea Phoenix se apropie de sfarsit. Inginerii de la JPL au recunoscut ca s-a pierdut din nou comunicatia cu Phoenix inca din 2 noiembrie. Probabilitatea ca robotul sa se resusciteze si sa trimita semnale catre satelitii de pe orbita este foarte scazuta in conditiile inaspririi constante a conditiilor externe, cu toate acestea JPL va incerca zilnic sa asculte semnalele de la suprafata planetei.
Ca o ironie a sortii, norocul nu a fost de partea misiunii, pe langa temperaturile in continua scadere care au pus la grea incercare sistemele de la bord, vremea de pe Marte s-a schimbat brusc si de cateva zile vizibilitatea este scazuta in plus de furtuni la suprafata planetei.
Aceste temperaturi foarte scazute sunt la limita proiectata a echipamentelor putand cauza fisurarea panourilor solare, sau chiar dezlipirea circuitelor electronice.
Concluzia este insa ca cei 475 de milioane de dolari cheltuiti pe misiune au intors un mare volum de date stiintifice (25000 de fotografii, studii geologice, confirmare prezentei apei pe Marte, studii despre compozitia solului si studii cu privire la conditiile meteo extreme de la polii planetei)-deci misiunea este un succes. Acum va incepe aprofundarea datelor colectate- adica este randul oamenilor de stiinta sa preia initiativa.
In articolul complet de pe SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=73) puteti vedea si raportul complet furnizat de statia meteo canadiana de la bordul robotului, si cum temperaturile au scazut constant.
link (http://www.asc-csa.gc.ca/eng/astronomy/phoenix/weather1.asp)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: admin din Noiembrie 11, 2008, 03:28:46 PM
Multumim pentru cele doi noi articole, o sa le publicam. De asemenea, Ziua Online a preluat primul articol astazi cu link spre noi, parteneriatul cu ei pare sa se materializeze intr-adevar.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 12, 2008, 03:26:08 PM
Un nou articol de pe SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=78)

Probleme din nou pe Marte-de data aceasta pentru Spirit

Dupa problemele de saptamana aceasta soldate cu incheierea misiunii Phoenix, NASA anunta ca roverul sau Spirit a fost deasemenea afectat de vremea capricioasa de pe Marte. Furtunile de la suprafata planetei au scazut in asa masura vizibilitatea ca pe 9 noiembrie s-a realizat un record negativ pentru cei 5 ani de operare, in ceea ce priveste energia furnizata de panourile solare-respectiv 89Wh. Aceasta valoare este mult sub consumul necesar roverului pentru mentinerea bunei funtionari a echipamentelor. In aceste conditii inginerii de la JPL au luat masuri pentru evitarea aparitiei unui safe-mode automat.
Astfel consumatorii principali au fost opriti (ceea ce inseamna reducerea mergand pana la anularea completa a investigatiilor stiintifice), o parte din termistorii care asigurau incalzirea echipamentelor au fost opriti, iar in memoria de bord au fost anulate comenzile zilnice care porneau comunicarea cu satelitii de pe orbita-in schimb optandu-se pentru un singur contact programat pentru 12 noiembrie.
Drept urmare in toata aceasta perioada NASA nu va mai avea nici un fel de informatii cu privire la starea roverului, dar satelitii de pe orbita vor asculta semnalele venite de la sol. Daca totul decurge corect roverul ar trebui sa stea in stand-by, in schimb daca nivelul energetic de la bord a scazut sub pragul limita impus cauzand in acest fel o tranzitie automata in safe-mode, roverul va incerca sa restabileasca legatura cu satelitii (conform secventei de instructiuni de la bord prevazuta pentru safe-mode).
Conform ultimelor progonoze meteo, se spera totusi ca saptamana aceasta vremea sa se imbunatateasca.

Simulare rover 1 (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=marsexplorationrover)
Simulare rover 2 (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=opportunity)
Pagina video NASA (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=marsexplorationrover)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 12, 2008, 04:23:07 PM
Multumim pentru stire, o sa o promovam pentru maine.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 14, 2008, 02:13:42 AM
Am publicat si articolul Experimentele Chinei creeaza probleme altor sateliti pe site. Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 14, 2008, 08:39:31 PM
Cehia a devenit mebru deplin ESA
Astazi 14 noiembrie Cehia devine oficial al 18-lea membru deplin ESA, beneficiind astfel de toate avantajele acestui nou statut. Aceasta se traduce la nivel politic prin implicarea cu drept de vot in toate deciziile politice ale agentiei, posibilitatea personalului provenind din Cehia de a lucra pentru ESA, implicarea firmelor cehe in contracte de specialitate etc.
Romania care are deocamdata statutul de membru cooperant va deveni parte a agentiei europene in 2011.

SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=79)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 15, 2008, 01:59:57 AM
Excelenta veste pentru omenire si poate va impulsiona si pe oficialii romani. Vom pune stirea in seara asta. In plus, am pus si aceasta stire.

Pentru prima dată în istorie, drapelul indian a ajuns pe Lună. Acesta este vopsit pe exteriorul primei probe indiene ce a ajuns pe solul lunar, după ce a fost trimisă de sonda indiană Chandrayaan 1 care se află pe orbită în jurul Lunii pentru doi ani de zile, cu care ocazie va efectua hărţi precise ale solului şi subsolului lunar, absolut necesare pentru a trimite oameni pe Lună din nou spre 2020. India îşi consolidează astfel rolul de putere spaţială.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 15, 2008, 02:25:36 AM
Am pus si stirea despre Cehia. Observ ca erau doar patru tari est europene asociate la ESA. Dintre ele, Cehia a devenit deja membra si mai raman in cursa Polonia, Ungaria si ... Romania. Totusi, nu vad Bulgaria. Asta cred ca explica de ce Bulgaria a ales sa isi trimita instrumentul stiintific pe satelitul indian Chandrayaan 1 si nu cu racheta Vega al ESA. Asa este?

Cehia este prima ţară din Europa de Est care devine membră cu drepturi depline a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Prin urmare, Cehia va avea drept de veto la proiectele europene de aerospaţiale, tehnologia europeană va ajunge în Cehia, industria sa va contribuie la proiectele europene, iar cetăţenii cehi vor putea lucra pentru ESA. România este în prezent membru asociat al ESA şi speră să devină membră în 2011.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 15, 2008, 04:12:00 AM
Naveta spaţială Endeavour a fost lansată cu succes spre Staţia Spaţială Internaţională, cu şase astronauţi americani la bord, care timp de 15 zile vor lucra la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pe staţie, care din 2009 va avea câte şase ocupanţi în loc de trei cât sunt în prezent.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 18, 2008, 04:01:23 PM
Update la stirea despre problemele roverului Spirit-SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=78&p=96#p96)

14.11.2008
Centrul de control de la JPL a anuntat astazi ca a reluat controlul asupra roverului Spirit. Acesta a reusit sa traverseze fara probleme furtuna de acum cateva zile, si ieri 13.11 a comunicat cu satelitii de pe orbita conform secventei de comenzi care fusese incarcata in prealabil la bord. Astfel s-a reusit evitarea aparitiei unui nedorit safe-mode.
Robotul se afla deocamdata in faza de investigare a parametrilor de la bord, inainte de reluarea operatiunilor stiintifice. A ramas totusi un semn de intrebare si o suspiciune totodata- cu privire la particulele de praf care au aderat pe suprafata panourilor solare. Acest lucru diminueaza vizibilitatea panourilor solare si inseamna pentru viitor mai putin curent incarcat in baterii (Ah).

18.11.2008
Operarea roverului Spirit se face in continuare cu multa prudenta. In ultimele zile, dupa cum se astepta, vizibilitatea s-a imbunatatit, dar avand in vedere sezonul, furtuni ca cea de saptamana trecuta pot aparea in orice moment. Energia produsa a crescut de la cei 89Ah din timpul furtunii la 161Wh, dar din pacate eficacitatea panourilor solare a scazut de la 33% inainte la 30% acum, acest lucru datorandu-se in principal prafului gros care le incarca si care impiedica radiatia solara sa fie exploatata corespunzator de celulele fotovoltaice. In urmatoarele zile s-a decis ca o parte din termistori sa fie opriti, si sa fie realizate doar observatii limitate si comunicatia cu satelitii de pe orbita. De pe 30 noiembrie incepe o perioada in care Soarele se va pozitiona intre Marte si Pamant ceea ce inseamna ca nu vor fi eclipse, iar centrul de comanda de la JPL intentioneaza sa suspende orice comanda catre rover, in acest timp el urmand sa functioneze autonom condus de software-ul de la bord. Deasemenea pe termen scurt nu se intentioneaza deplasarea roverului, el urmand sa ramana pentru moment in aceeasi locatie.
Animatie (http://www.windows.ucar.edu/tour/link=/mars/mars_orbit.html)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 18, 2008, 11:24:08 PM
Multumesc, o sa punem pe site.

Completare: am pus-o pe site, cu un mic sumar al meu si un film youtube. Va multumim si ne bucura ca Spirit isi revine.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 19, 2008, 07:27:46 AM
Am scris si stirea aceasta, scriind de la zero o stire "ochita" de un voluntar (multumiri lui Alexandru Staetu). Va rog sa oferiti comentarii si sugestii, poate am gresit ceva in articol.

O echipă internaţională de cercetători anunţă argumente puternice pentru existenţa unui ocean pe Marte în trecut. Satelitul Mars Global Surveyor al NASA construise o hartă tridimensională a scoarţei şi cu această ocazie identificase şi o zonă uriaşă mai joasă, ceea ce sugera că poate un mare ocean se aflase pe o treime din suprafaţa planetei roşii. Acum, satelitul Mars Odyssey tot al NASA a demonstrat că anumite minerale sunt mai abundente în zona mai joasă decât pe malurile acesteia. Aceasta poate fi explicat dacă mineralele s-au sedimentat pe fundul unui ocean ce ar fi existat în trecut pe Marte. Studiul va fi publicat în o ediţie specială a Planetary şi Space Science.

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 20, 2008, 11:35:50 AM
Articolul este foarte corect. Ma bucur deasemenea ca reusiti sa promovati aceste stiri in presa din Romania ceea ce inseamna ca oamenii isi doresc sa citeasca si astfel de informatii. Asa cum ati spus si dumneavoastra prin intermediul ziarelor vizibilitatea acestor articole este mult mai buna. Cred ca scopul de la care au plecat aceste proiecte- popularizarea stiintei in general- incepe sa fie atins :)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 20, 2008, 03:18:13 PM
Multumesc mult pentru tot ajutorul de pana acum. Impreuna putem reusi, intr-adevar, sa scriem stiri de calitate si interesante si sa le promovam in ziare, la scoli, etc.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 20, 2008, 09:02:40 PM
O noua stire de pe SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=80):

Cea de a cincea conferinta a grupului pentru observarea Pamantului GEO a avut loc astazi la Bucuresti. Romania care initial era prevazuta sa gazduiasca conferinta in 2010 a preluat calitatea de organizatoare dupa ce China s-a retras de pe agenda in urma dezastrelor naturale care au avut loc anul acesta.
In acest context s-a explicat mai bine si pozitionarea viitorului proiect Goliat-2 (zbor in formatie a mai multor sateliti) in cadrul unei cooperari internationale ce vizeaza monitorizarea vremii in spatiu (starea atmosferei inalte, starea Soarelui, vantul solar, fluxul de protoni  al Aurorei boreale).
Mai multe informatii in urmatoarele linkuri:
link1 (http://www.amosnews.ro/Participarea_Agentiei_Spatiale_Romane_la_Grupul_de_Observare_a_Pamantului-261416)
link2 (http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=14815)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 21, 2008, 12:25:19 PM
Referitor la stirea dumneavoastra despre implinirea a 10 ani de ISS -este intr-adevar un proiect care s-a realizat dupa mult timp, discutii si eforturi internationale dar in acelasi timp va intoarce multe alte beneficii in urma cercetarilor care se vor face.
Recomand un link foarte bun despre evolutia statiei pe pagina agentiei germane:
animatie DLR (http://www.dlr.de/PortalData/1/Resources/portal_news/flash/iss/iss_animation_dlr_en.htm)

Noi deasemenea avem pe site o animatie cu statia la nivelul anului 2008 aici (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=iss2008), si un articol un pic mai tehnic aici (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=19&t=50).
Daca va ajuta puteti folosi aceste date.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Electron din Noiembrie 21, 2008, 12:42:16 PM
Animatia cu ISS si modulele instalate de-a lungul timpului este foarte reusita. :)

e-
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 01, 2008, 05:55:32 PM
Un nou articol de pe SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=71):

Probleme termice pentru satelitul indian Chandrayaan1
Satelitul indian Chandrayaan1 a intampinat in luna noiembrie, prima de operare, anumite probleme termice astfel ca planul de a produce observatii simultane cu toate instrumentele de la bord nu va putea fi pus in aplicare decat mai tarziu-din ianuarie 2009.
Dupa intrarea pe data de 14 noiembrie in orbita finala de observatie a Lunii, s-a observat ca temperatura interna a crescut pana la 49 de grade Celsius.
Cele 10 instrumente stiintifice de la bord au un consum energetic intre 400-450 W, dar la aceasta se mai adauga caldura disipata de calculatorul de bord, baterii, energia solara din expunere directa la Soare precum si cea reflectata de suprafata Lunii.
Izolatia termica se face prin straturi succesive izolatoare dar aceastea nu sunt prezente acolo unde instrumentele stiintifice trebuie sa fie expuse direct suprafetei lunare pentru a permite observatii.
In acest conditii pentru moment se va mentine strategia de a porni instrumentele pe rand si de a minimiza astfel caldura disipata in interiorul structurii satelitului.
De la sfarsitul lunii decembrie se asteapta ca expunerea la razele solare sa se diminueze si implicit temperaturile induse in interior sa scada-atunci fiind planificata si pornirea altor doua instrumente mari consumatoare de energie- X-ray spectrometer si SARA.
In ciuda acestor mici probleme operationale, agentia spatiala indiana a facut publice deja o serie de imagini si filme spectaculoase cu suprafata lunara.

galerie foto (http://www.isro.org/pslv-c11/photos/moon_images.htm)

video (http://www.isro.org/pslv-c11/videos/tmca.htm)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 01, 2008, 06:06:18 PM
Multumim, vom pune pe site pentru maine.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 05, 2008, 04:10:53 PM
Articol SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=82)

Amanare pentru Mars Science Laboratory

NASA a anuntat astazi printr-un comunicat de presa sustinut de administratorul Michael Griffin si de Ed Weiler administratorul asociat pentru stiinta spatiala ca misiunea viitorului rover american pentru Marte- Mars Science Laboratory a fost amanata din octombrie 2009 pentru sfarsitul anului 2011.
Acest lucru se datoreaza in special intarzierilor din faza de proiectare-constructie, in special problemelor aparute la mecanismele de comanda si control, probleme care nu au putut fi rezolvate in timp util pentru o lansare in 2009 (desi s-a sperat pana in ultima clipa ca o solutie va fi gasita).
Avand in vedere agenda foarte incarcata si lista problemelor care ar fi sporit riscul unui esec al misiunii, s-a decis amanarea lansarii. Cateva luni ar fi suficiente dar din pacate lansarile spre Marte urmeaza o perioada ciclica de 26 de luni, astfel incat urmatoarea fereastra de lansare a ramas 2011.
Amanarea lansarii se traduce nu numai printr-un binemeritat ragaz oferit proiectantilor dar si printr-o suplimentare a costului misiunii care a crescut de la estimatul 1.6 miliarde dolari in 2006, la 1.8 miliarde in 2007 si pana la 2.2-2.3 miliarde pentru o lansare in 2011.
MSL este unul dintre cele mai complexe proiecte spatiale din istorie-un rover cu greutate de 900 de kg si cu o incarcatura de instrumente stiintifice de 80 de kg (fata de actualele rovere care cantaresc 174 kg si instrumente de 7 kg), cu un nou sistem energetic bazat pe reactoare nucleare RTG mostenite de la misiunile Viking si cu un nou sistem mult mai complex de aterizare pe suprafata martiana.
Durata misiunii, stabilita oficial pentru 1 an martian adica 686 zile terestre, va fi cu siguranta mult extinsa daca nu vor aparea probleme tehnice majore, avand in vedere ca reactoarele nucleare au o perioada de operare de aproximativ 14 ani.
In lumina acestor probleme tehnice si a provocarilor tot mai mari la care misiunile spre Marte vor fi supuse, administratorul NASA a anuntat si planul pentru urmatoarea decada 2010-2020, respectiv concretizarea initiativei de colaborare ESA-NASA inceputa in iulie 2008, printr-un acord ferm de cooperare tehnica si stabilirea unei arhitecturi comune pentru satelitii si roverele martiene. Se are in vedere astfel participarea la viitoarea misiune europeana ExoMars (planificata pentru 2016) precum si o alta misiune comuna mult mai complexa decat cele de pana acum, care ar trebui sa intoarca inapoi pe Pamant mostre de sol colectate de pe Marte, costul misiunii de 6-8 miliarde dolari urmand a fi suportat in comun de cele doua agentii.

Poza Marte-Spirit (http://photojournal.jpl.nasa.gov/jpeg/PIA10214.jpg)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 05, 2008, 04:28:15 PM
Excelent articol, multumim, l-am pus chiar acum pe site, cu cateva docuemntari video si linkuri catre NASA si Wikipedia.

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 09, 2008, 07:47:02 PM
Va anuntam ca SpaceAlliance are incepand de astazi o sectiune media imbunatatita:
-galeria de poze cu primul satelit romanesc
galerie 1 (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/album/index.html)
galerie 2 (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/album/index2.html)
galerie 3 (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/album/index3.html)

-galerie de poze cu statia spatiala internationala
galerie 1 (http://www.spacealliance.ro/media/iss/index.html)
galerie 2 (http://www.spacealliance.ro/media/iss/index2.html)

-prima animatie video cu Goliat
video lung-o orbita completa simulata in jurul Pamantului (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/goliat_flash/goliat_flash.aspx)
video scurt (http://www.spacealliance.ro/default.aspx)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 11, 2008, 04:08:07 PM
Un nou articol de pe SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=83)

Posibil incident spatial

Dupa cum se stie, in cadrul programului american de construire a unui scut de aparare spatiala antiracheta, proiectul consta in plasarea pe orbita a unei retele de sateliti de supraveghere. Programul numit DSP (Defense Support Program) a fost deja inceput, la acest moment fiind oficial in functiune un numar de 6 astfel de sateliti (Satellite Early Warning System - SEWS).
Strategia de lucru inainte de lansarea celui de al saselea satelit este dezvaluita dupa cum urmeaza: in mod normal pentru asigurarea necesitatilor de derulare a operatiunilor programate sunt suficienti 5 sateliti, dintre care 2, cei mai vechi, asigura backup pentru cei 3 mai noi care lucreaza in "prima linie" (pentru cazul in care apare vreo problema in functionarea acestora). In cazul lansarii unui al saselea satelit, atunci el va deveni activ, cel mai vechi din cei 3 activi va trece in starea de asigurare backup, iar cel mai aproape de expirarea "timpului de viata" va fi retras.
Acestea sunt planurile pentru o operare nominala. Aceasta strategie nu prevedea insa aparitia unor probleme la satelitul nou lansat, situatie cu care se pare ca se confrunta US Air Force in acest moment.
Dupa plasarea pe orbita a DSP-18, 19,20,21,22, a venit randul pentru inlocuirea prevazuta a lui DSP 18 cu DSP 23. Lansarea in pozitia corespunzatoare de "prima linie" a lui DSP 23 a fost efectuata recent, insa la un moment dat US Air Force a pierdut controlul acestui satelit din motive inca necunoscute. Speculatiile ar putea presupune mai multe scenarii: pur si simplu defectiune, lovirea unui corp strain, atac suferit din partea unei puteri adverse sau o "aparenta" defectare ce ar putea furniza pretextul pentru deplasarea pe alte cordonate in scopuri de spionaj, de pregatire a unui atac etc.
Probabil ca americanii au studiat traiectoria pe care o va urma DSP 23 si au ajuns la concluzia ca aceasta nu ameninta cu adevarat integritatea vreunui alt satelit. Cert este insa un aspect, anume ca US Air Force a refuzat sa faca publice aceste evenimente, ele fiind observate din rapoartele furnizate de armata rusa referitoare la pozitia actuala a tuturor satelitilor prezenti in spatiu, ca forma de monitorizare a situatiei de securitatea proprie.
Este bine de stiut faptul ca, conform intelegerilor in vigoare, armata USA nu este obligate sa dezvaluie informatii privitoare la pozitionarea satelitilor de aparare strategica, aceasta obligatie revenind doar satelitilor civili.
Asta inseamna ca oficial nimeni nu ar fi observat ca DSP23 si-a schimbat traiectoria, daca nu ar fi existat raportul rus.
Problema este insa ca mai multe concerne care aveau in utilizare sateliti civili au primit aceste date care semnalau apropierea unui corp strain in proximitatea acestora, depasind cu mult limita de siguranta, motiv pentru care au cerut detalii pentru a putea reactiona in timp util, in sensul de a evita o eventuala coliziune prin modificarea altitudinii satelitilor civili. Cel mai aproape se pare ca a fost satelitul Intelsat IS 709 (la mai putin de 1 km dupa ultimele predictii) dar si satelitii Meteosat 8 (apartinand Eumetsat la o distanta de 10 km),Eurobird 9 (la o distanta de 4.4 km), Eutelsat W1 (la o distanta de 25.7 km) si satelitul militar rus Cosmos 2379.
Toti acesti sateliti se afla concentrati in partea vest africana a Ecuatorului (deasupra Gabonului) la o inaltime in jurul valorii teoretice pentru orbita geostationara (35786 km pentru pozitionare deasupra Ecuatorului).
Au fost efectuate mai multe cereri de informatii, dar US Air Force nu a raspuns solicitarilor, motiv pentru care fiecare a fost nevoit sa ia o decizie pe cont propriu.
Un aspect pozitiv al acestui incident il constituie declansarea unui schimb intens de informatii intre diversii operatori civili din domeniu si stabilirea de comun acord a instituirii unor sesiuni de informare reciproca in cazul unor situatii similare si chiar tendinta de formare a unei structuri legiferate care sa aiba rol in reglementarea actiunii in cazul unor asemenea fenomene.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 11, 2008, 05:51:44 PM
O sa promovam galeria si articolul, multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 11, 2008, 07:01:39 PM
Am pus articolul pe site si am promovat galeriile foto si animatiile.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 12, 2008, 10:54:53 AM
Multumim pentru promovare.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 12, 2008, 03:46:03 PM
Si noi va multumim pentru articol si ce faceti pentru societatea romaneasca.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 22, 2008, 12:11:31 PM
Lansare Ariane 5

Pe data de 20 Decembrie 2008 a avut loc cea de a sasea si ultima lansare Ariane 5 a anului 2008. O racheta Ariane 5- versiunea ECA capabila de a lansa o incarcatura maxima de pana la 9.6 tone intr-o orbita geostationara, a ridicat din Kourou Guiana Franceza, doi sateliti de telecomunicatii in greutate totala de 8340 kg.
Ambii sateliti- HotBird 9 si W2M apartin operatorului Eutelsat. HotBird 9 a fost produs de concernul EADS Astrium si va fi pozitionat la 13 grade est, avand acoperire peste Europa, Africa de nord si Orientul mijlociu. Va furniza 64 de transpondere in banda Ku pentru transmisia canalelor digitale si HDTV si are o estimare de operare de aproximativ 15 ani.
Satelitul W2M este conceput in parteneriat de EADS Astrium si ANTRIX (divizia comerciala a agentiei spatiale indiene ISRO) si va fi pozitionat la 16 grade est, cu acoperire nominala peste Europa, Africa de Nord si Orientul mijlociu, si cu o emisie ce se poate regla pe orbita pentru a acoperi alte zone cum ar fi Africa si Asia centrala.Va furniza 24 pana la 32 de transpondere in banda Ku (in functie de modul de operare).
Aceasta este lansarea cu numarul 42 din istoria Ariane Space si marcheaza o perioada foarte incarcata cu 9 zboruri intre august 2007 si august 2008. In afara acestei lansari, in 2008 Ariane 5 a reusit trimiterea cu succes a 8 sateliti de telecomunicatie si totodata a modulului ATV spre statia internationala ISS.
In acelasi timp au inceput pregatirile pentru cel mai incarcat an pentru Ariane Space- cu 8 lansari stabilite si inca cateva posibile. Prima racheta a fost deja trimisa pe componente din Europa spre spaceportul din Guiana pentru a fi asamblata si pregatita de lansare.
Agenda viitoarelor lansari cuprinde (deocamdata neconfirmat 100%):
-Ianuarie 2009- satelitul AirTV1
-Ianuarie 2009- COMS 1
-Ianuarie 2009- Microscope
-Februarie 2009-satelitii de telecomunicatie HotBird10 si NSS9 ; Spirale 1 & Spirale 2
-Februarie 2009- Afristar2
-Aprilie 2009-satelitii stiintifici ai agentiei spatiale europene ESA-Herschel si Planck
-Mai 2009- Helios IIB
-Mai 2009- Insat4G
-Mai 2009- TerreStar 1
-Iunie 2009- NSS 12
-Iulie 2009- Thor 6
-August 2009- JC-Sat 12
-Septembrie 2009- Amazonas 2
-Septembrie 2009- Badr 5
-Noiembrie 2009-intrarea in operare a rachetei Vega (lansarea primului satelit romanesc Goliat)
- 3 lansari Soyuz-2-1b/Fregat pentru Pléiades-2 / LISA si 2 Globalstar-2


Articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=84)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 23, 2008, 08:46:03 AM
Am pus articolul pe site, plus poza si film youtube. Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 05, 2009, 03:46:02 PM
Buna ziua si La multi ani! Doua noi articole de pe SpaceAlliance:

Lansare noua pentru China
Pe data de 23 decembrie, China a lansat cel de al treilea satelit meteorologic geostationar din seria FY2, pe o orbita inclinata de 105 grade, la bordul unei rachete CZ-3A (Chang Zheng-3A) cu trei trepte, de la centrul Xichang Satellite Launch Center (provincia Sichuan in sud vestul Chinei) specializat pentru lansari pe orbite geosincrone. Lansarea a fost cea de a 48-a din istoria centrului Xichang si cea de a patra pe anul 2008.
Fengyun 2-06 se alatura astfel seriei satelitilor meteorologici Fengyun2 cu Fengyun 2-04 si Fengyun 2-05 lansati in 2004 si respectiv 2006 si va colecta date despre sol, oceane si atmosfera care urmeaza a fi analizate de administratia meteorologica a Chinei.
Satelitul cantareste 1390 kg, are dimensiuni de 4.5 m lungime x 2.1m diametru, este stabilizat prin rotatie cu o viteza de 100 rpm si urmeaza sa inlocuiasca pe orbita mai vechiul satelit Fengyun-2C (Fengyun 2-04).
In 2007 China a efectuat un experiment de interceptare a unui satelit aflat pe orbita- ocazie cu care un satelit din prima generatie Fengyun (Fengyun 1C lansat in 1999 si devenit neoperational) a fost distrus de o racheta lansata de la sol.
Istoria lansarilor de sateliti meteo in China include patru serii Fengyun- FY1, FY2, FY3, FY4 (fiecare cu rol si caracteristici diferite):
FY-1A -lansare 06.09.1988        
FY-1B -lansare 03.09.1990    
FY 1C -lansare 10.05.1999    
FY 1D -lansare 15.05.2002

FY 2 (FY-2 01)-distrus la lansare                 
FY 2A (FY-2 02)-lansare 11.06.1997       
FY 2B (FY-2 03)-lansare 25.06.2000       
FY 2C (FY-2 04)-lansare 19.10.2004    
FY 2D (FY-2 05)-lansare 08.12.2006    
FY 2E (FY-2 06)-lansare 23.12.2008       
FY 2F (FY-2 07)-potentiala lansare 2010    
FY 2G (FY-2 08)-potentiala lansare 2012       
FY 2H (FY-2 09)-potentiala lansare 2014

FY 3A-lansare 27.05.2008     
FY 3B-potentiala lansare 2010

FY 4A-potentiala lansare 2015

http://www.youtube.com/watch?v=68LuCEmOiro (http://www.youtube.com/watch?v=68LuCEmOiro)

Articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=85)



Lansare Glonass
Pe data de 25 decembrie 2008 a avut loc o tripla lansare de la centrul spatial din Baikonur. Este vorba de lansarea unei rachete de tip Proton-M care a avut pe post de incarcatura 3 sateliti de tip Glonass-M (echivalentul rus al sistemului american GPS). Aceasta lansare face parte dintr-un program menit sa extinda sistemul rus, si urmeaza unei alte lansari din 25 septembrie cand alti trei sateliti de acelasi tip au fost injectati in orbita. Satelitii urmeaza sa devina operationali in maximum 45 de zile si au o durata de operare estimata la 7 ani. Toti trei vor face parte din planul orbital 1 si vor ocupa pozitiile 2, 3 si 8. Au dimensiuni de 2.4 m x 3.7 m si pana la 7.2 m pentru panourile solare desfacute si cantaresc 1480 kg.
Sistemul Glonass consta astazi in 20 sateliti, dintre care 17 sunt operationali, 2 sunt in stare de mentenanta si unul urmeaza sa fie retras. Pentru o acoperire completa a teritoriului Federatiei Ruse este nevoie de 18 sateliti functionali, iar pentru extinderea serviciilor la nivel global trebuie sa opereze 24 de sateliti. La capacitatea actuala a sistemului se acopera aproximativ 95% din teritoriul Federatiei Ruse si 83% global.
Sistemul Glonass a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Totusi datorita problemelor financiare din acea perioada si datorita lipsei unor noi investitii, o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.
Sistemul consta din 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade si satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul 'slot number' : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.
Rusia incearca astfel sa isi mentina independenta tehnologica in conditiile in care navigatia prin satelit este considerata un domeniu strategic atat pentru USA (sistemul GPS) cat si pentru EU (sistemul Galileo), iar acest lucru se poate observa si din evolutia bugetului alocat care a crescut de la 170 milioane de dolari in 2006 pana la 360 milioane de dolari in 2007, urmand sa beneficieze de alte 2.6 miliarde de dolari pentru atingerea unui numar de 30 de sateliti operationali in 2011.
Aceasta schimbare de conceptie a sistemului urmeaza unor studii efectuate in 2007, cand s-a decis modificarea numarului de sateliti de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital. Noua generatie de sateliti Glonass-K care urmeaza sa fie lansati incepand cu 2010 beneficiaza de un design imbunatatit care ar trebui sa le mareasca perioada de operare (10 pana la 12 ani) si fiabilitatea, precum si de dimensiuni si greutate mai mica (750 kg) care ar permite inlocuirea lansatorului Proton-M cu Soyuz-2 (si aproape o injumatatire a costului de lansare).
Ambitiile Rusiei se vad si in numarul de lansari efectuate care a crescut de la 26 in 2007 la 27 in 2008 urmand sa ajunga pana la 39 in 2009. Totusi, foarte multe dintre aceste lansari sunt efectuate nu in nume propriu ci ca servicii pentru alte tari, iar in acelasi context trebuie amintita participatia ArianeSpace sau Eurockot/EADS.
Pe de alta parte actuala criza economica (si scaderea pretului international al petrolului) se estimeaza sa produca un deficit de 70 de miliarde de dolari in bugetul Rusiei, fapt ce ar putea sa afecteze direct investitiile tehnologice preconizate pentru 2009.

Articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=86)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 07, 2009, 01:00:14 PM
Multumim mult, am pus stirea cu Glonass si pentru maine o pun si pe cea cu lansarea de sateliti din China.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 09, 2009, 02:36:09 PM
Un nou articol de pe SpaceAlliance, care face o scurta analiza asupra viitorului programului spatial indian:

Perspective 2009 pentru India

Anul 2008 a fost unul foarte bun pentru agentia spatiala indiana ISRO. Evenimentul major a fost lansarea si apoi inscrierea cu success pe o orbita in jurul Lunii, a satelitului Chandrayaan-1. Camera acestuia a fost pusa in functiune si a reusit sa furnizeze primele imagini cu suprafata lunara. Dealtfel agentia spatiala indiana a facut deja publice 2 videouri cu zborul satelitului asupra craterelor lunare:
http://www.isro.gov.in/pslv-c11/videos/tmca.htm
http://www.isro.gov.in/pslv-c11/videos/tmc.htm
Nu de neglijat a fost cointeresarea diverselor organizatii internationale in acest proiect. Doua din instrumente au fost puse la dispozitie de NASA (M3 & Mini-SAR) la fel ca si suportul tehnic inainte si dupa lansare (incluzand aici colaborarea pentru proiectarea platformei, prelucrarea ulterioara a datelor si suportul pentru operarea misiunii prin centrul de la Johns Hopkins University) si patru provin din Europa (The Radiation Dose Monitor (RADOM-7) din Bulgaria, SARA livrat de ESA/Swedish Institute of Space Physics, SIR-2 livrat de Max Plank Institute for Solar System Science, CIXS livrat de ESA/Rutherford Appleton Laboratory,UK).
2008 s-a concretizat si printr-o serie de lansari atat pentru sateliti din strainatate cat si autohtoni. La sfarsitul anului 2008 India a reusit finalizarea parteneriatului incheiat anterior cu concernul European EADS prin lansarea satelitului de telecomunicatii W2M si livrarea acestuia catre Eutelsat. Lansarea a avut loc din Guiana Franceza cu o racheta Ariane 5 pe data de 21 decembrie 2008 si a pus pe orbita pentru 15 ani de operare acest satelit de 3.4 tone.
Pentru 2008, bugetul alocat a fost unul record, situat dupa ultimele date in jurul unui miliard de dolari, ceea ce a deschis perspectiva a 16000 noi locuri de munca in domeniu. Ambitiile Indiei in domeniu se vad si in multitudinea de centre de care agentia spatiala indiana dispune (separat de centrele universitare):
•   Vikram Sarabhai Space Centre (VSSC)
•   ISRO Satellite Centre (ISAC)
•   Satish Dhawan Space Centre, SHAR
•   Liquid Propulsion Systems Centre (LPSC)
•   Space Applications Centre (SAC)
•   Development and Educational Communication Unit (DECU)
•   ISRO Telemetry, Tracking and Command Network (ISTRAC)
•   INSAT Master Control Facility (MCF)
•   ISRO Inertial Systems Unit (IISU)
•   National Remote Sensing Centre (NRSC)
•   Regional Remote Sensing Service Centres (RRSSC)
•   Physical Research Laboratory (PRL)
•   National Atmospheric Research Laboratory (NARL)
•   North Eastern Space Applications Centre (NESAC)
•   Antrix Corporation Limited
•   Semi-Conductor Laboratory (SCL)
•   Indian nstitute of Space Science & Technology (IIST)
•   National Natural Research Management Systems (NNRMS)
Pentru 2009 India isi propune un total de 10 lansari dupa cum urmeaza :

PSLV -5 lansari
•   Astrosat (India)
•   RISAT (India)
•   Megha-Tropiques (India & Franta)
•   SRE-2 (India)
•   OceanSat-2 (India)
•   AnuSat (India)
•   Xsat (India)
•   YouthSat (India&Rusia)
•   Cubesat (international)

GSLV- 4 lansari
•   Healthsat (GSAT-4) (India)
•   TAUVEX-2 (Israel)
•   Insat-3D (India)
•   Aditya (India)

GSLV-Mark 3 -1 lansare de test

Cum era de asteptat si cum se observa din lista anterioara, marea majoritate a lansarilor sunt autohtone, dar India anunta ca a primit deja alte patru cereri din strainatate (Singapore, Olanda, Italia si Algeria) pentru lansarea unor nano si micro sateliti in anul 2009. La un pret de lansare mediu de 20000 euro/kg India este competitiva/atractiva in raport cu pretul international practicat in domeniul lansarilor.
Cu toate acestea, avand in vedere concurenta acerba de pe piata de profil, India face public ca va investi in continuare in dezvoltarea unor noi lansatoare proprii.
PSLV sau Polar Satellite Launch Vehicle este o racheta de 294 tone, cu patru trepte ce combina combustibil lichid si solid si este capabila sa lanseze o incarcatura de 3200kg intr-o orbita joasa (LEO) sau 1600kg intr-o orbita sun-synchronous (SSO). Din aprilie 2008 detine si recordul in materie de lansari simultane- cu 10 sateliti lansati in acelasi timp.
GSLV sau Geosynchronous Satellite Launch Vehicle este o racheta cu o masa de 402 tone, beneficiind de o constructie in 3 trepte ce combina combustibil solid si lichid. Este in serviciu din anul 2001, cu 5 lansari la activ dintre care 4 au fost reusite, iar una a esuat din cauza unei defectiuni de fabricatie a unei componente.
Are o capacitate de transport de 5000kg pentru o orbita joasa (LEO) si de respectiv 2200kg pentru o orbita de transfer geostationara (GTO).
Ultima din aceasta serie este racheta Mark 3 prevazuta sa isi inceapa testele cu primul zbor in 2009 si care se asteapta sa intre in functiune pentru lansari comerciale undeva in 2010-2011.
Este o generatie complet noua, care pe langa faptul ca va extinde posibillitatile actualei GSLV-2 (crescand masa incarcaturii lansate de la 2.2 tone la 4 tone) va oferi deasemenea o injumatatire a costului de lansare. In plus daca rezultatele obtinute vor fi satifacatoare, va oferi suportul tehnic al programului de zbor in spatiu cu echipaj uman, pe care India va incerca sa il perfectioneze incepand cu anul 2015, noua racheta urmand sa stea la baza viitoarelor lansari. Pentru consecventa, trebuie amintit ca acest program a inceput in anul 2007 cu zborul asa numitei Space Recovery Capsule, o capsula de 550kg din care va fi derivat viitorul vehicul orbital ce va fi capabil sa transporte 2 astronauti pe o orbita LEO cu altitudinea de 400km. Intregul program va costa India in jur de 2.2 miliarde de dolari.
In materie de sateliti India anunta ca se va concentra pe cele doua programe majore : INSAT (Indian National Satellite) -un sistem pentru servicii de telecomunicatii, transmisie TV si informatii meteo (incluzand avertizari in cazuri de dezastre majore) si IRS (Indian Remote Sensing Satellite) pentru monitorizarea si managementul resurselor naturale. Constelatia IRS, care cuprinde momentan IRS-1D, Oceansat-1, TES, Resourcesat-1, Cartosat-1 & Cartosat-2 va fi largita cu Oceansat-2 (un satelit dedicat studiilor oceanografice) si cu Radar Imaging Satellite (RISAT) capabil sa monitorizeze conditiile meteorologice atat pe timp de zi cat si de noapte.
Constelatia INSAT cuprinde azi 11 sateliti : INSAT-2E, 3B, 3A, 3C, 3E, 4A, 4B, 4CR, GSAT-2, EDUSAT si Kalpana-1. Seria va fi continuata cu INSAT-4D (GSAT-5), INSAT-4E(GSAT-6), INSAT-4F (GSAT-7), INSAT-4G (GSAT-8), GSAT-9 care sunt in constructie, precum si cu INSAT-3D si Healthsat (GSAT-4) deja pregatiti de lansare.
In lucru pentru urmatoarea perioada se vor afla deasemenea satelitii IRNSS-1 &2 parte a unui viitor sistem propriu de navigatie prin satelit- Indian Regional Navigational Satellite System care va dispune de o constelatie de 7 sateliti (3 in orbita geostationara si 4 in orbita aproape geo-stationara) si care va completa actualul GAGAN (GPS And GEO Augmented Navigation). In acest context trebuie mentionata si colaborarea cu Rusia pentru utilizarea sistemului de pozitionare globala Glonass de care beneficiaza India astazi.
Pe termen ceva mai lung (o lansarea asteptata pentru 2011) Chandrayaan-2 va constitui piesa de rezistenta a agentiei indiene care a semnat déjà un parteneriat cu agentia similara rusa Roskosmos pentru colaborarea la viitorul rover lunar indian care se va afla la bordul satelitului. Se asteapta astfel ca roverul sa aiba o greutate cuprinsa intre 30 si 100 kg si sa functioneze folosind panouri solare pentru o perioada de aproximativ o luna. O parte din instrumente vor fi preluate de la actuala misiune Chandrayaan-1.
Seria explorarilor lunare va fi continuata in viitor de Chandrayaan-3, Chandrayaan-4 si Chandrayaan-5 aflate astazi doar la stadiul de initiativa.

(//)


Articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=87)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 09, 2009, 03:50:00 PM
Multumim mult, am postat articolul pe siteul nostru.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 15, 2009, 05:38:48 PM
Un nou articol de pe SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro), despre un alt frate al satelitului romanesc Goliat.

Proiecte Cubesat 2009- Experimentul Swisscube

Swisscube este unul din satelitii care va insoti prima incercare a Romaniei in domeniul spatial- Goliat.
Dupa cum afirma proiectantii lui, satelitul Swisscube are ca obiectiv crearea unei platforme de studiu reala prin implicarea studentilor, absolventilor si personalului didactic in dezvoltarea unei tehnologii spatiale. Practic, se pastreaza modelul urmat de organizatiile mari de profil-NASA si ESA- studentii sunt grupati in echipe, fiindu-le impartite temele de studiu (dar in acelasi timp mentinand concurenta si motivatia pentru noi solutii) si periodic avand loc intalniri comune in care fiecare echipa poate impartasi cu celelalte rezultatele la care a ajuns. Toate aceste intalniri sunt supervizate de experti din industria de profil, care au astfel la randul lor posibilitatea de a evalua activitatea studentilor si astfel de a-si pregati selectia pentru viitor. Un sistem simplu dar care se dovedeste benefic pentru toti cei implicati- studentii care isi dezvolta creativitatea si sunt pregatiti pentru integrarea ulterioara in industrie, universitatea care mentine prin aceste proiecte practice interesul pentru potentiali noi studenti si firmele de profil elvetiene care isi asigura niste viitori ingineri bine pregatiti.
Satelitul va fi lansat intr-o orbita polara cu inclinatie intre 97 si 99 de grade si o altitudine de 400-1000km (detaliile finale urmeaza sa fie stabilite inaintea lansarii in functie si de preferintele ArianeSpace cei ce vor asigura lansarea). Perioada orbitala va oscila in functie de orbita aleasa intre 90 si 105 minute, cu aproximativ 30% din timp petrecut in eclipsa, iar contactul cu statia de sol va fi undeva la 10 minute pe zi.
Experimentul care a fost ales in acest caz este asa numitul fenomen "airglow"- o foarte slaba emisie luminoasa care apare la altitudinea de 100 km din cauza proceselor din atmosfera cum ar fi recombinarea ionilor fotoionizati de Soare in timpul zilei, traversarea atmosferei de catre razele cosmice si combinatiile chimice ale oxigenului si nitrogenului cu ioni de hidroxil.
Obiectivul stiintific este acela de a observa emisiile de oxigen pentru a putea caracteriza intensitatea fenomenului in functie de unghiul de observatie, altitudine, latitudine si timpul observatiei. Pentru aceasta a fost alocata o perioada de observatie intre 3 luni si un an constituita in doua faze : o prima faza in care se vor realiza 20 de imagini realizate la diferite locatii si cu diferite unghiuri de observatie-etapa in care se vor observa valorile extreme/limitele si valoarea medie ; o a doua faza unde vor fi investigate doar zonele cuprinse intre 50-120km altitudine-masuratorile facute urmand sa constituie baza pentru un viitor senzor de detectie a Pamantului.
Camera este una miniaturizata de 30x30x65 mm si o greutate de 50g, are un consum maxim de 450mW si realizeaza o poza in 30s.Campul optic este de 18.8 x 25 grade, cu o rezolutie de 0.16 grade/pixel la o marime a pixelului de 24µm. Este echipata cu 3 lentile si pe post de senzor un detector CMOS MT9V032 cu 188x120 pixeli.
Masuratorile se vor efectua in infrarosul apropiat (762nm cu o rezolutie intre 10 si 40nm) si in gama verde (550nm).
De fapt, este vorba de doua platforme identice la care se lucreaza in paralel. Prima Swisscube1 (sau flight model 1) va fi lansata din India in primavara lui 2009, cea de a doua Swisscube2 (sau flight model 2) va fi lansata odata cu zborul inaugural Vega din noiembrie 2009.
Designul urmeaza linia standard Cubesat cu dimensiuni de 10x10x10 cm si structura monobloc din aluminiu, capabila sa reziste unor acceleratii din timpul lansarii pana la 10G.
Sistemul de determinare si control al atitudinii este responsabil pentru determinarea si controlul pozitiei, vitezei si orientarii satelitului pentru a asigura pozitionarea camerei si o viteza de rotatie redusa necesara unei bune stabilizari a imaginii. Consta din senzori (1 magnetometru, 6 senzori solari, un giroscop) si din dispozitive de comanda (in acest caz 3 magnetorquers).
Sistemul de putere la bord consta in 12 celule solare bazate pe GaAs, cu o eficienta de 30% si doua baterii PoLiFlex (polimer-litiu) cu o durata extinsa de viata si toleranta mare la radiatii.
Din punct de vedere termic, stabilitatea temperaturii in interiorul satelitului se va face doar printr-un sistem pasiv adica doar prin straturi multiple izolatoare dar fara prezenta unor termistori suplimentari.
Calculatorul de bord, care este destinat executarii comenzilor, stocarii telemetriei,  coordonarii sistemului de control al atitudinii si supervizarii activitatii instrumentului, este bazat pe un bus de date I2C si un microcontroler ATMEL AT91M558800A legat la bus printr-un chip MSP430F1611. Calculatorul dispune de 512kB ROM, 512kB RAM si 4MB Flash, toate construite sa respecte cerintele unei utilizari in spatiu (sa fie tolerante la radiatia externa).
Satelitul va veni echipat cu doua antene (UHF-437Mhz pentru downlink si VHF-145Mhz pentru uplink asigurand o rata de transfer de 1200bits/s) cu o lungime insumata de 1 metru si o greutate de 25g. Datorita dimensiunii impuse la lansare antenele vor fi in prima faza pliate-tinute de un fir metalic care va fi ulterior topit prin aplicarea unui curent corespunzator, eliberand cele doua antene.
Separat de modelul propriu zis al satelitului este remarcabil efortul logistic din spate : construirea unui centru de comanda si control, a echipamentului de la sol (doua statii de sol cu antene, interfetele aferente :GSE router, TMTC Front End, Mission Control System, Scheduler, Mission Data Client, Planning Tool etc), a unor simulatoare specializate (pentru vibratii, pentru investigatii termice, investigatii RF etc).
La fel de interesanta este si adoptarea standardului CCSDS pe o platforma atat de mica- practic tot software-ul de bord fiind scris dupa aceste considerente.
Pentru rememorare, trebuie amintit ca Elvetia a inceput implicarea in programele spatiale cu mult timp in urma prin participarea la programul Apollo11 si mai apoi prin implicarea in agentia spatiala europeana ESA. In anii 90 a avut chiar o tentativa de colaborare cu Austria pentru constructia unui satelit comun, dar proiectul a fost abandonat. Swisscube ar deveni astfel primul proiect realizat in totalitate de Elvetia.


prezentare Swisscube (http://www.youtube.com/watch?v=sX0UyuH8-sg&eurl=http://swisscube.epfl.ch/page31985.html)
pagina oficiala a proiectului- universitatea Lausanne (http://swisscube.epfl.ch/)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=88)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 16, 2009, 06:58:40 PM
Un nou articol de pe SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro) despre satelitii Cubesat- in continuarea episodului de ieri

Proiecte Cubesat 2009- Experimentul Xatcobeo

Proiectul Xatcobeo coordonat de universitatea din Vigo impreuna cu INTA (Institutul national de tehnica aerospatiala) are ca obiectiv constructia si lansarea in spatiu a unui satelit propriu, precum si dezvoltarea unui sistem de sol si a unei interfete operationale pentru folosirea datelor culese de catre mai multi utilizatori.
Din punct de vedere stiintific, proiectul-bazat pe standardele Cubesat (10x10x10 cm) isi propune sa dezvolte un sistem radio reconfigurabil via software (SRAD) (ce permite testarea in conditii orbitale a unui radio capabil de mai multe scheme de modulatie in functie de legatura existenta) si un sistem de masurare a valorilor radiatiei ionizate (RDS). Suplimentar, va exista si un studiu asupra unui sistem de depliere automata a panourilor solare in spatiu (PDM).
Ca si in cazul restului proiectelor Cubesat, rolul educational este in prim plan, dorindu-se reunirea profesorilor, fostilor absolventi ca si a actualilor studenti sub umbrela unui proiect comun complex cum este constructia unui satelit propriu (chiar si miniatural).
Satelitul, cu masa de 1 kg va fi plasat intr-o orbita joasa in jurul Pamantului, cu perigeul la 354km si apogeul la 1744km si o inclinatie de 71 de grade. Durata de viata estimata este intre 6 luni si 1 an.
Intregul proiect a costat 1.2 milioane de euro din care contributia publica a ministerului de stiinta este de jumatate, restul fiind fonduri private atrase de universitate.
Sistemul de putere este asigurat de doua panouri solare plasate pe parti opuse ale satelitului si de o baterie de litiu pentru inmagazinarea energiei si folosirea acesteia in timpul eclipselor
Calculatorul de bord este bazat pe FPGA XC2V1000 si are atasat memorie EEPROM, Flash si SRAM. Intregul soft de bord este proiectat in C urmand standardele ESA privind protocolul de comunicatie.
Din punct de vedere termic, controlul este strict pasiv prin folosirea materialelor izolatoare sau conductive dupa caz.
Partea de telecomunicatie este asigurata de 4 antene cu frecvente clasice Cubesat de 145,940 Mhz pentru uplink de comenzi si 437.365Mhz pentru downlinkul telemetriei.
Ca informatie de ordin general Spania si-a dublat in ultimii 4 ani contributia la bugetul agentiei europene ESA de la 124 milioane de euro in 2004 la 237 milioane de euro in 2008. Acest lucru arata direct interesul companiilor spaniole pentru domeniul spatial.

prezentare Xatcobeo (http://www.youtube.com/watch?v=BUpivPaMrrY)
pagina oficiala a proiectului- universitatea din Vigo (http://www.xatcobeo.com)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=89)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 18, 2009, 11:38:02 AM
Articol SpaceAlliance:

Lansare satelit de spionaj american
Pe data de 18 ianuarie 2009 la ora 02:47 GMT a avut o noua lansare a rachetei Delta-4 de la centrul Cape Canaveral. Lansarea trebuia sa se produca pe data de 13 ianuarie dar a fost amanata succesiv pentru mai multe zile la rand datorita conditiilor meteorologice nefavorabile si aparitiei unor defectiuni minore la izolatia externa a rachetei. Chiar si pe partea finala a lansarii au fost probleme, ea fiind oprita la T-5 minute (programata initial pentru 0:33 GMT) dar in cele din urma s-a continuat si lansarea urmata de plasarea pe orbita a satelitului au fost declarate ca reusite.
Versiunea folosita de aceasta data este Delta-4 Heavy, iar lansarea a fost coordonata de U.S. National Reconnaissance Office si U.S. Air Force. La fel cum s-a intamplat si in precedentele lansari din decembrie 2004 (zbor demonstrativ cand au fost lansati pe orbita experimentele DemoSat si NanoSat-2) si noiembrie 2007 (cand a lansat un satelit din sistemul de aparare contra rachetelor- DSP23) nu au fost facute publice detalii despre incarcatura aflata la bord, dar se stie ca este vorba de unul din satelitii de spionaj US. Amintind de incidentul de acum cateva luni (link (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=83)) in care DSP23 a trecut extrem de aproape de alti sateliti comerciali aflati pe orbita, ocazie cu care US Air Force a refuzat sa comenteze posibilitatea ca acest satelit sa fie scapat de sub control, se poate specula ca noul satelit poate fi un inlocuitor pentru DSP23 in prima linie a sistemului Defense Support Program.
Speculatiile sunt alimentate si de faptul ca in luna decembrie, doi sateliti de observatie/inspectie din seria Mitex (minisateliti cu masa de 225 kg), au efectuat manevre de apropiere de DSP23. Practic, de atunci semnatura acestora pe radar este identica cu a lui DSP23, ceea ce inseamna ca cei trei sateliti sunt foarte apropiati. O inspectie din apropiere poate oferi indicii foarte pretioase cu privire la natura defectiunii ce a intervenit (ciocnire cu un micrometeorit sau defectiune tehnica).
Asa numitul 'rendez-vous' pentru o orbita geostationara este o premiera internationala in istoria spatiala si in afara demonstrarii capabilitatii unei astfel de tehnologii, alimenteaza temerile celorlalte tari aflate in competitie, cu privire la posibilitatea inspectarii secrete a satelitilor lor de catre US Air Force.
Teoretic, pentru viitor, atat DSP23 cat si cei doi sateliti Mitex (aflati in spatiu din 2006 si ramasi fara combustibil in urma unor manevre atat de ample) vor trebui parcati pe o orbita mai inalta pentru a nu periclita siguranta restului satelitilor geostationari.
Alte surse fac referire la un satelit de spionaj de 5-6 tone din clasa Mentor (al patrulea din serie dupa USA-110 lansat pe 14 mai 1995, USA-139 lansat pe 9 mai 1998 si USA-171 lansat pe 9 septembrie 2003) si care urmeaza sa fie plasat pe o orbita geostationara de unde ar trebui sa supravegheze anumite zone 'fierbinti'. Acest tip de satelit este de fapt o antena circulara de dimensiuni uriase, capabila sa intercepteze semnale radio. Datele obtinute vin in completarea celor obtinute de avioanele strategice U2.
Zborul NROL-26 deschide astfel seria lansarilor din 2009 de la Cape Canaveral.
Versiunea Heavy a rachetei Delta-4 are cea mai mare capacitate de transport curenta dupa naveta Atlantis cu o masa a incarcaturii de 23000 kg pe o orbita LEO/13000 kg pe o orbita GEO (fata de 21000 kg/9600 kg pentru Ariane5 versiunea ECA) si este succesoarea vechii serii de rachete Titan.
Pe viitor clasa aceasta de lansatoare va fi aglomerata de aparitia unor noi modele Changzheng 5/Long March5 (China), GSLV III/Mark 3 (India), Angara A5 (Rusia), Ares 1 si Falcon 9 Heavy (USA).

video (http://www.youtube.com/watch?v=ER2oDNvqiRk)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=90)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 18, 2009, 11:49:27 PM
Multumim pentru articole, le-am pus pe site pe toate imediat ce au aparut. Sa ne mai trimiteti. Este fascinant de realizat cat de multe se intampla in domeniul aerospatial, mai ales acum de Anul International al Astronomiei.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 19, 2009, 02:19:26 PM
Multumim pentru aprecierea articolelor si interesul aratat pentru domeniu. Astazi avem un nou articol de pe SpaceAlliance care arata cat de legate sunt marile companii in contextul globalizarii si cum criza gazului si pretul marit pe care trebuie sa il plateasca consumatorul european se intoarce inapoi in Europa:

Criza gazului alimenteaza tehnologia spatiala -Gazprom comanda constructia a 2 sateliti in Europa

Operatorul rus Gazprom Space Systems a comandat pentru prima data in istoria companiei constructia unor sateliti in afara teritoriului federatiei ruse.
Compania este succesoare a lui Gascom fondata in 1992 ca o societate pe actiuni intre Gazprom ( detinatoare a 80% din actiuni), Korolev Rocket and Space Corporation (16%) si Gazprombank (4%). Obiectul de activitate declarat al companiei era implementarea proiectelor spatiale, dezvoltarea unei retele proprii de telecomunicatie si servicii TV.
De aceasta data este vorba de 2 dintr-o serie de 3 viitori sateliti (Yamal-401 si Yamal-402 cu o durata de viata de 15 ani) bazati pe platforma Spacebus-4000 care vor intregi din 2011 actuala constelatie a Gazprom si care urmeaza sa fie construiti de compania Thales-Alenia Space. Satelitii aflati deja pe orbita- Yamal-100 (lansat pe data de 06.09.1999 cantarind 1360 kg, plasat pe o orbita geostationara si avand o capacitate de 12 transpondere C-band), si seria 200 lansata simultan pe 24.11.2003, respectiv Yamal-201 (plasat pe o orbita geostationara la 90 de grade est si avand o capacitate de 9 transpondere C-band transponders si 6 transpondere Ku-band) si Yamal-202 (plasat pe o orbita geostationara la 45 de grade est si avand o capacitate de 18 transpondere C-band) sunt la capacitatea maxima de operare si furnizeaza servicii pentru Europa de est, Rusia, tari din comunitatea statelor independente si Asia.
Supraincarcarea retelei a fost cauzata de faptul ca initial seria 100 a cuprins doi sateliti dar unul dintre ei a fost declarat neoperational dupa lansare, iar seria 200 trebuia extinsa prin aparitia lui 203 si 204 proiecte la care s-a renuntat. Locul lor a fost luat de Yamal-301 si Yamal-302 ce urmeaza sa fie plasati la 90 grade est si respectiv 55 de grade est extinzand aria de acoperire a retelei pana in nordul Africii si Orientul Mijlociu. Lansarea lor, initial programata pentru 2008, a fost amanata datorita problemelor de constructie pana in 2010. Foarte interesant este si faptul ca seria 300 a fost finantata nu direct din banii companiei rusesti ci printr-o linie de credit deschisa de Gazprombank la banca ABN-Amro.
La licitatia preliminara s-au inscris mai multe companii : JSC Information Satellite Systems (ISS) – Reshetnev Company, Thales Alenia Space, si EADS Astrium Satellite, dar a fost preferata compania francezo-italiana pentru capacitatea de atragere ulterioara a unor alti investitori interesati de dezvoltarea constelatiei rusesti si probabil si prin prisma ca ani la rand a fost furnizor de echipamente pentru satelitii proiectati in Rusia. Serviciile TAS sunt folosite astazi in multe alte domenii in Rusia, de la controlul conductelor oferit pentru Gazprom, la sistemul de control implementat pentru caile ferate ruse, sisteme de control al traficului aerian pe mai multe aeroporturi din Rusia, echipament geodezic etc.
Separat de acest contract, operatorul rus ISS – Reshetnev Company a primit totusi o comanda individuala pentru cel de al treilea satelit Yamal 300K (o platforma medie bazata pe Express-1000) care urmeaza sa fie lansat in 2010.
In plus, Gazprom intentioneaza sa construiasca pe viitor si o serie de 4 sateliti plasati pe orbite joasa 500-650 km altitudine care au drept scop monitorizarea conditiilor tehnice ale conductelor,  supravegherea infrastructurii de gaz, prospectarea campurilor de gaz natural, detectia posibilelor incidente si evaluarea situatiilor de urgenta.Satelitii construiti vor avea o masa de 1200-1400 de kg si o durata de viata de aproximativ 10 ani.
Pana in 2015 sistemul Gazprom va include si asa numitul "Polar Star" (High-elliptical subsystem of Digital Audio Radio via Satellite (DARS), Mobile Communication and Notification).

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=91)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 19, 2009, 06:32:46 PM
Foarte interesant. Am publicat pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 23, 2009, 11:09:03 AM
Continuam seria articolelor de pe SpaceAlliance despre Cubesat2009 printr-o discutie despre satelitul belgian Oufti-1

Proiecte Cubesat 2009- Experimentul Oufti-1

Oufti-1 primul nanosatelit construit de universitatea din Liege impreuna cu centrul spatial din Liege CSL si laboratorul SpaceBel, va deschide seria experimentelor Cubesat in Belgia (urmand sa fie succedat de Oufti-2 si Oufti-3). Oufti-1 sau "Orbital Utility For Telecomunication Innovation" va testa pentru prima data in lume sistemul D-STAR (Digital Smart Technologies for Amateur Radio) via satelit.
Satelitul va costa intre 80.000 si 100.000 euro si este un Cubesat clasic cu dimensiunile de 10x10x10 cm si greutatea de 1kg, urmand sa fie plasat pe o orbita cu apogeul la 1200km si perigeul la 350km.
Sistemul de determinare si control al atitudinii este bazat pe cel folosit anterior la satelitul olandez Delfi-C3 adica o stabilizare pasiva a vitezei de rotatie prin folosirea unor magneti permanenti sau alte materiale cu histerezis ridicat, ce interactioneaza cu campul magnetic local al Pamantului. Acest sistem nu permite o stabilizare activa pe 3 axe (cu alte cuvinte satelitul nu poate fi orientat pe o anumita directie), el se va roti permanent, dar viteza de rotatie va fi redusa la aproximativ 2 rotatii pe minut permitand operarea sistemelor in conditii corecte. Avantajul direct este insasi simplicitatea sistemului, fiabilitatea lui si mai ales faptul ca nu necesita nici un fel de consum de energie.
Sistemul electric este constituit din celule solare GaAs pentru producerea energiei la bord si baterii litium-polimer pentru inmagazinarea ei.
Controlul termic este realizat strict pasiv prin materiale izolatoare care mentin temperatura interna intre limitele de functionare prevazute pentru echipamentele electrice.
Comunicatia se va realiza prin cele doua antene de la bord (pliate in timpul lansarii si care urmeaza sa fie desfacute de un mecanism special dupa lansare) cu frecvente de uplink de 145Mhz si de downlink de 435Mhz. Se vor utiliza doua protocoale-nominal D-STAR si ca rezerva, pentru cazul in care echipamentul D-STAR se defecteaza, un sistem radio clasic de transmitere a telemetriei.
Calculatorul de bord, responsabil cu managementul telemetriei si telecomenzilor va fi bazat pe microcontrolerul MSP430 de la Texas Instruments.
Istoria Belgiei in domeniul spatial are o lunga traditie ea incepand cu startul agentiei spatiale europene si identificandu-se practic cu  proiectele acesteia (ESRO,HEOS, Meteosat, Spacelab, Ariane-5, Columbus, Symphonie, Helios,Sirio-2, SPOT,GEOS-2, ISEE2, Exosat, Giotto, Hipparcos, ERS-1&2, Eureca-1, Globalstar, Proba, Cluster etc).
Belgia a trimis 2 astronauti in spatiu : in 1992 pe Dirk Dries David Damian Frimout in zborul STS-45 al navetei americane (misiunea Atlas-1) si in 2002 pe Frank de Winne in zborul Soyuz TMA-15 pe statia spatiala internationala.
Astazi Belgia face parte din reteaua ESTRACK prin statia de sol de la Redu si detine si laboratorul CSL unul din cele mai performante din Europa.
In anul 2008 pe un buget total al ESA de 3 miliarde de euro, contributia Belgiei a fost a cincea dupa Franta, Germania, Italia, UK si Spania, cu un procent de 5.72% adica 138.4 milioane de euro.

site oficial al proiectului (http://www.leodium.ulg.ac.be/cmsms)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=92)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 23, 2009, 03:10:31 PM
Corectie: a se citi a sasea contributie dupa Franta,Germania...
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 24, 2009, 11:52:08 AM
Defectiune satelit Astra-5A

Astra-5A cunoscut si ca Sirius 2 (sau GE-1E) a fost lansat in 12 noiembrie 1997 pe o orbita geostationara la 5 grade est si a operat in aceasta pozitie sub coordonarea diviziei SES Sirius din Suedia pana in aprilie 2008, cand compania mama SES-Astra l-a mutat la 31.5 grade est in ideea extinderii serviciilor operatorului catre Europa de est si centrala.
In Octombrie anul trecut, satelitul a suferit o scurta intrerupere din functionare aparent in urma unei erori de comanda de la operatorul de sol. SES a transferat imediat o parte din trafic catre alt satelit aflat in zona la 23.5 grade est (Astra-3A).
De la acest incident, satelitul isi revenise, si nimic nu anunta o defectiune majora. Cu toate acestea, pe 15 ianuarie, satelitul si-a pierdut brusc controlul dupa ce aparent senzorii de soare care ghideaza satelitul s-au defectat inexplicabil. Alte surse fac referire insa la o noua greseala de operare- dar cum lucrurile sunt inca sub investigatie, problema va fi lamurita probabil printr-un comunicat de presa saptamana aceasta.
In consecinta, fara solutie de navigatie, softul care controleaza pozitia satelitului in spatiu a incercat sa restabileasca automat controlul dar totul a mers pana la urma in cascada, rezultand o miscare de rotatie necontrolata. Centrul de comanda a incercat sa preia controlul manual si sa dezactiveze sistemul automat de control al atitudinii de la computerul de bord-la inceput prin trimiterea de comenzi catre motoarele satelitului, in speranta de a mai reduce viteza de rotatie si eventual de a reusi o stabilizare. Miscarea de rotatie accentuata a satelitului a facut foarte dificila receptia comenzilor de la sol si a dus la o vizibilitate intermitenta a soarelui fata de panourile solare si in scurt timp la descarcarea bateriilor. Fara suficienta energie la bord sistemul a trecut automat in 'safe mode' complicand si mai mult situatia generala. In mod normal in astfel de situatii, consumul energetic la bordul satelitului este minimizat iar calculatorul de bord se concentreaza pe reincarcarea bateriilor. Are insa nevoie de o referinta pentru asa numitul 'sun acquisition mode'- dar in cazul de fata senzorii care indica directia soarelui nu mai functioneaza si deci intregul sistem este in imposibilitate de functionare.
Mai mult, se pare ca manevrele executate au fost destul de haotice, cantitatea de combustibil consumata fiind consistenta. Cu toate acestea, dupa ultima telemetrie receptionata, se pare ca sunt inca suficiente rezerve pentru executia unei manevre de marire a altitudinii satelitului.In mod normal, satelitul ar trebui parcat in asa numitul 'cimitir spatial' deasupra orbitei geostationare, dar pentru moment lipsa controlului face imposibil acest lucru.
Ultimele comunicate SES indica faptul ca satelitul-scapat de sub control a inceput sa se deplaseze pe orbita, parasind pozitia initiala. In consecinta SES a informat ceilalti operatori din zona asupra posibilitatii unei ciocniri a lui Astra-5A cu alti sateliti din apropiere.
Spre exemplu s-a convenit ca satelitul Galaxy 11 sub operarea Intelsat si aflat la 32.8 grade est nu intra sub incidenta acestui eveniment. In schimb Intelsat 802 aflat la 32.9 grade est ar putea fi afectat de noua orbita a lui Astra-5A caz in care v-a trebui sa efectueze o manevra de evitare. Tot in zona sunt si 3 sateliti Eutelsat la 33 de grade, 36 de grade si 36.1 grade respectiv.
Satelitul avea o durata de viata de 15 ani iar SES avea un contract de furnizare de servicii pentru 12 ani. Compania sustine ca aceasta defectiune nu va afecta major operatorii tv care foloseau Astra-5A, serviciile fiind transferate ca si in noiembrie catre Astra-3A. In plus, compania detine un alt satelit mai vechi (din 1994) in aceeasi locatie Astra-1D, pastrand practic si slotul ocupat pe orbita in perspectiva mutarii unui alt satelit acolo. Astra-1D este neoperational din punct de vedere comercial, fiind nestabilizat pe orbita (pentru a salva combustibil) dar tocmai locatia lui ii da un avantaj in acest caz.
Astra-5A este o platforma Spacebus3000B2 construita de Thales Alenia Space si cu avionica integrata de la Astrium Space. Platforma integrata este specializata pe sateliti de telecomunicatie lansati in orbite geostationare, cu mase pana la 4100 kg si cu echipamente de pana la 500kg si consum de 6.5kW. Magistrala  de putere este complet stabilizata si redundanta, cuplata la un sistem de 4 panouri solare de siliciu ce pot genera pana la 8.7kW. Stabilizarea este pe trei axe, cu un sistem de propulsie bipropelant cu motoare de 10N si 4 roti volante electrice pentru controlul suplimentar al atitudinii.
Satelitul cu greutatea de 2930 de kg era la momentul lansarii cel mai mare satelit de telecomunicatie construit in Europa si detine 32 de transpondere folosite pentru transmisii de date de comunicatie, video si transmisii 'direct to home'.

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=93)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 24, 2009, 06:42:35 PM
Am pus pe site aceste ultime doua articole, va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 25, 2009, 05:50:27 PM
Multumim si noi pentru interes. Astazi SpaceAlliance continua articolele din seria controverselor spatiale:

Seria controverselor spatiale continua

Dupa ce in luna noiembrie, academia rusa a facut public un studiu cu privire la posibila defectiune a satelitului American de spionaj DSP-23, alertand mai multi operatori europeni fata de orbita lui anormala si posibilitatea unor ciocniri, de aceasta data este randul US Space Surveillance Network sa acuze Moscova de practici periculoase in spatiu.
SSN a facut astfel public in ianuarie 2009 un raport in care se face referire la faptul ca reteaua americana a descoperit pe orbita dupa data de 4 iulie 2008, cel putin 30 de fragmente metalice care graviteaza Pamantul cu o perioada orbitala intre 100.5 si 101.5 minute.
Se banuieste ca resturile provin de la satelitul rus Cosmos1818 lansat in spatiu pe vremea fostei Uniuni Sovietice la 1 februarie 1987 de la centrul Baikonur-Kazahstan, la bordul unei rachete Tsyklon-2. Satelitul are o orbita cu inclinatie de 65 de grade si altitudine de 800km si o perioada orbitala de 100.6 minute. Masa este de 1.5 tone si este alimentat de un reactor nuclear din seria Topaz-1 in conjunctie cu propulsia electrica oferita de motorul din seria Plazma-2 SPT.
Facea parte din programul Radar Ocean Reconnaissance Satellite (RORSAT) care isi propunea sa supravegheze deplasarile de nave ale US Navy fiind echipat cu un radar de mare putere. A functionat in jur de jumate de an- avand mai mult un rol experimental, dupa care a fost abandonat pe orbita.
Programul RORSAT a fost aprobat pe 6 martie 1961, a debutat pe 27 decembrie 1965 cu satelitul Cosmos 102 si s-a incheiat pe 14 martie 1988 cu satelitul Cosmos 1932 avand un istoric de 36 de lansari.
Cu toate acestea, un satelit identic, Cosmos 1867, lansat pe o orbita similara la 10 iulie 1987, se afla astazi sub supravegherea USN, fara insa a fi raportate nici un fel de probleme.
Aparent, in luna aprilie 2008 satelitul a fost fie lovit de un obiect in spatiu, fie pur si simplu una din conductele de racire ale reactorului de la bord, supusa incalzirii excesive datorita expunerii la radiatia solara, a cedat. Au fost efectuate investigatii amanuntite (fotografii si observatii radar) din care s-a dedus ca majoritatea fragmentelor au fost aruncate in directia contrara vitezei orbitale, cu viteze sub 15m/s sugerand un eveniment cu energie relativ mica.
Unele dintre fragmente observate au forma sferica –agentia americana concluzionand ca sunt resturi ale substantei de racire (Na-K), care sub expunere la radiatia solara au trecut intr-o forma lichida, grupandu-se practic in sfere metalice ce zboara prin atmosfera.
US Space Force si-a manifestat ingrijorarea cu privire la posibilitatea ca aceste resturi orbitale sa coboare pe orbita si sa atinga statia spatiala internationala sau chiar mai rau, sa revina pe Pamant. In plus multe alte 'picaturi' Na-K formate din experimentele dinainte de 1990 graviteaza inca prin atmosfera constituind in opinia SSN un pericol de luat in seama pentru satelitii Cosmos.
In acest razboi al declaratiilor de presa, cum era de asteptat, ministerul rus al apararii a intervenit incercand sa minimizeze consecintele evenimentului, spunand ca orbita initiala a fost aleasa special pentru a evita orice fel de incidente cu sateliti aflati pe orbita joasa-diferenta de altitudine fata de statia spatiala (cea mai expusa datorita dimensiunii sale) fiind considerabila si ca reintrarea in atmosfera a fost studiata in amanunt-nefiind probleme din acest punct de vedere (fragmentele urmand sa arda in totalitate). Trebuie spus ca reintrarea in atmosfera este asteptata pentru anul 2045. Un alt argument a fost si acela ca celalalt satelit geaman nu sufera de probleme similare, deci ar fi vorba de un eveniment izolat.
Totusi, ca scurt istoric, ministerul rus al apararii uita sa aduca in discutie ca seria RORSAT nu este la primul incident de acest fel, in 1978 satelitul Cosmos 954 scapat de sub control, a reintrat in atmosfera si a ars deasupra Canadei, imprastiind un nor de substante radioactive.
De departe insa, cel mai periculos a fost experimentul chinez  de distrugere a satelitului Fengyun-1C (cand au fost generate aproximativ 2800 de fragmente cu dimensiuni peste 5 cm si mai mult de 150.000 cu dimensiuni peste 1 cm), consecintele pe termen lung fiind inca sub evaluare si starnind controverse in randul specialistilor.   

In linkul urmator se poate urmari live orbita satelitului rus Cosmos 1818.
link (http://www.n2yo.com/?s=17369)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=94)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 26, 2009, 01:05:26 AM
Am pus stirea pe site, va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 26, 2009, 07:13:51 PM
Articolul nostru Seria controverselor spatiale continua: US Space Surveillance Network acuza Moscova de practici periculoase in spatiu, care a fost preluat cu permisiune de la SpaceAlliance.ro a fost preluat cu sumar si link catre noi de Jurnalul.ro (http://www.jurnalul.ro/articole-online/2858/us-space-surveillance-network-acuza-moscova-de-practici-periculoase-in-spatiu) si de Cotidianul.ro (http://www.cotidianul.ro/sua_si_rusia_se_contreaza_in_spatiu-71317.html).
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 28, 2009, 11:30:04 AM
Continuam astazi seria proiectelor Cubesat:

Proiecte Cubesat 2009- Experimentul AtmoCube

Proiectul AtmoCube este unul din cei trei sateliti italieni care vor fi lansati anul acesta cu racheta europeana Vega. Satelitul este axat in principal pe rolul educational, fiind construit in totalitate de actuali sau fosti studenti ai universitatii din Trieste si isi propune sa studieze conditiile meteo din spatiu (ideal intr-o orbita circulara la 350km altitudine).
Satelitul este un Cubesat clasic de 1kg greutate si 10x10x10 cm dimensiune si va fi lansat pe o orbita inclinata la 71 de grade si cu inaltimea variind intre 350 si 1200 km (aceasta orbita fiind impusa de Vega), asteptandu-se sa aiba o durata de viata de minim 6 luni.
Seria instrumentelor stiintifice este constituita dintr-un dosimetru bazat pe un detector de silicon care monitorizeaza radiatia din mediul exterior, un magnetometer de tip HMC Honeywell 2003 care va masura campul magnetic local al Pamantului si un receptor GPS de tip SGR-05U care va furniza pozitia si timpul la care masuratorile au fost efectuate. Prin completarea datelor achizitionate de satelit in spatiu cu alte masuratori paralele de pe Pamant si cu activitatea solara, va rezulta un model complet al Soarelui (respectiv activitatii sale solare) si al atmosferei Pamantului. In plus, noul instrument va trece de la aceasta faza experimentala la o varianta imbunatatita ce va zbura la bordul unor viitoare misiuni ce isi propun sa studieze razele cosmice.
Sistemul de comanda si control al atitudinii satelitului foloseste informatiile receptionate de la GPS si de la doi mini senzori solari bazati pe fotodiode. Stabilizarea se face prin folosirea unei bobine care interactioneaza cu campul magnetic local al Pamantului generand rotatia satelitului si prin folosirea unei 'cozi' externe care foloseste gradientul gravitatiei.
Puterea este generata de 5 panouri solare cu eficienta de pana la 23%, dispuse pe 5 din fetele cubului si care pot fi folosite deasemenea pentru a deduce directia vectorului solar. Puterea este inmagazinata in 4 baterii Li-ion-polimer Saft MP144350 cu o capacitate de 2100mAh si o masa de 70 grame. Este prevazut un consum mediu de 250mW.
Calculatorul de bord este bazat pe microprocesorul P18F452 si este echipat cu 4 memorii 25LC1024 de 62kbiti.
Pentru radioamatori, frecventele de transmisie sunt de 437.490 Mhz pentru downlink si de 145.835 Mhz pentru uplink.
Controlul termic este pasiv, satelitul beneficiind doar de senzori de monitorizare plasati in diferite parti ale sistemului. Temperaturile asteptate variaza intre -60 si +50 de grade Celsius pentru acest tip de orbita.
Italia este un sustinator major al proiectelor spatiale europene comune. Anul trecut spre exemplu a contribuit cu 14% din bugetul ESA (adica 343 milioane de euro) desi bugetul impus (bazat pe PIB-ul tarii) era de numai 77 milioane de euro. Cu alte cuvinte, diferenta substantiala de buget arata strategia italiana pentru investitii in acest domeniu. De altfel, luand in considerare ca 90% din bugetul ESA se reintoarce inapoi prin contracte oferite industriei europene, si cum Italia are foarte multe companii care activeaza in acest domeniu, este usor de inteles interesul manifestat.

site oficial al proiectului (http://www2.units.it/~atmocube)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=95)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 28, 2009, 12:27:18 PM
Am pus articolul pe site, va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 29, 2009, 12:09:54 PM
Probleme Eutelsat W2M

Seria neagra a defectiunilor satelitilor continua. La sfarsitul lunii decembrie 2008, relatam despre ultima lansare Ariane5 a anului (20 decembrie 2008), lansare in care fusesera trimisi pe orbita satelitii HotBird9 si W2M apartinand operatorului Eutelsat (link (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=84)).
Satelitul W2M este conceput in parteneriat de EADS Astrium si ANTRIX (divizia comerciala a agentiei spatiale indiene ISRO) si urma sa fie pozitionat la 16 grade est, cu acoperire nominala peste Europa, Africa de Nord si Orientul mijlociu, si cu o emisie ce se poate regla pe orbita pentru a acoperi alte zone cum ar fi Africa si Asia centrala. Urma sa furnizeze 24 pana la 32 de transpondere in banda Ku (in functie de modul de operare).
Iata insa ca intr-un comunicat de presa de pe 28 ianuarie 2009, Eutelsat anunta ca W2M care a fost mutat de pe orbita de test pe orbita operationala la 16 grade est, a suferit o grava anomalie a sistemului de putere de la bord si nu indeplineste conditiile tehnice de operare nominala. In aceasta situatie, pentru a evita alte neplaceri ulterioare s-a decis ca satelitul sa nu fie integrat in flota Eutelsat si sa ramana in continuare sub observatii la centrul spatial indian ISRO pana cand va fi gasita o solutie tehnica de remediere a anomaliei. Trebuie mentionat ca de obicei in primele luni, cand satelitul se afla in faza de teste si pregatire pentru functionare nominala responsabilitatea apartine in totalitate operatorului lansarii (fabricantul in acest caz), iar mai apoi o data cu intrarea in operare propriu zisa este transferata clientului (Eutelsat pentru W2M). Desi acest comunicat de presa nu este foarte explicit, lasand posibilitati pentru o eventuala reparatie, alte surse neoficiale afirma ca defectiunea este mult prea serioasa pentru a putea fi remediata in spatiu, iar satelitul este definitiv pierdut. Trebuie spus insa ca Eutelsat nu pierde financiar din acest incident, ci doar ca imagine (satelitul fiind in intregime asigurat). Un lucru interesant de urmarit pentru viitor va fi cum aceasta eroare va afecta contractele bilaterale Europa-India (daca se va dovedi in final ca a fost o greseala de proiectare/fabricatie).
W2M era programat sa inlocuiasca satelitul aflat la 16 grade est, W2, dar in conditiile de fata acesta va ramane operational pana cand o alta solutie va fi gasita (Eutelsat a dat asigurari ca acesta are suficiente resurse pentru a ramane operational pana in 2010). Satelitul W2 preia si cateva din programele romanesti (Antena3, N24, National TV, TVRi, TVR Cluj, TVR Timisoara, Cultural etc). 
Un alt satelit din serie, W3B, aflat inca in faza de constructie incepand cu februarie 2008, si care a fost proiectat de asa natura ca sa poata ocupa oricare din sloturile Eutelsat de la 16 grade est, 10 grade est sau 36 grade est, va fi in aceste conditii mutat pe pozitia ramasa neacoperita. Lansarea este prevazuta pentru mijlocul anului 2010 si va mari astfel capacitatea slotului de la 16 grade est, de la 27 la 56 transpondere in banda Ku.
Intr-o incercare de calmare a eventualilor clienti ingrijorati de situatia creata, purtatorul de cuvant al Eutelsat a spus ca desi pierderea noului satelit este o serioasa dezamagire, strategia Eutelsat a fost construita sa tina seama si de astfel de evenimente si nu va crea neplaceri la nivel de servicii oferite.
Eutelsat SA cu sediul general in Paris, are o capacitate de 26 de sateliti cu acoperire globala (Europa, Orientul mijlociu, Africa, India, Asia si America) preluand mai mult de 3180 de canale TV si 1100 de posturi de radio. Pentru anul fiscal 2008-2009 Eutelsat asteapta incasari in valoare de 900 de milioane de euro.

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=96)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 29, 2009, 05:27:17 PM
Am pus stirea pe site, va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 01, 2009, 12:49:21 AM
Proiecte Cubesat 2009- Experimentul Robusta

Robusta sau "Radiation on Bipolar Test for University Satellite Application" face parte din cele trei proiecte selectionate in 2006 de CNES (National Center for Space Studies) ca urmare a unei initiative adresate mediului academic din Franta (Expresso) impreuna cu proiectele PLAGE (Plateforme generique d'etude de la micro gravite) si PARAPOM (Parachute for particule occurrence monitoring).
In cadrul acestui proiect experimental, Robusta va studia deteriorarea componentelor electronice bazate pe tranzistori bipolari in timpul zborului, cand sunt expusi la radiatia externa (provenita in mare parte de la eruptiile solare). Este vorba de fapt de o continuare a proiectului SACRED initiat in 2000 de Alcatel Alenia Space cand s-a dorit o colaborare cu universitatea din Arizona pentru acelasi tip de experiment. In iulie 2006 vechiul satelit a fost lansat cu o racheta Dnepr, dar datorita unor probleme tehnice la motorul rachetei, lansarea s-a soldat cu un esec si satelitul a fost pierdut.
De aceasta data, s-a a decis constructia experimentului in Franta cu un buget de 90.000 de euro si o echipa cu mai mult de 150 de studenti.
Bugetul este compus din 20.000 de euro din partea CNES, 20.000 de euro din bani incasati de universitate din taxe anuale ale studentilor, 10.000 de euro din sponsorizari ale autoritatilor locale, 20.000 de euro din contracte de cercetare ale CNES si in sfarsit 20.000 de euro din contracte de cercetare ale ANR (Agence Nationale de la Recherche).
Proiectul, care a inceput in anul 2006, va continua pana in anul 2012 cand este prevazut sfarsitul misiunii. Robusta bazat pe conceptul Cubesat "1 litre, 1 kilogram, 1 watt" are dimensiunile de 10x10x10 cm si este coordonat de universitatea din Montpellier.
Experimentul stiintific va fi efectuat prin polarizarea componentelor de la bord in diferite conditii, proces care va fi masurat cu o frecventa de 12 ore. Pentru aceasta vor fi folosite un comparator de voltaj de tip LM139 si un amplificator de voltaj LM124. Separat, doza totala de ionizare (TID) va fi monitorizata prin folosirea a doua dosimetre: un dosimetru PMOS care va masura nivelul de radiatii integrat pe toata durata misiunii si un senzor OSL care va furniza date pentru o singura orbita.
Totul se face concret prin deschiderea unei ferestre in asa fel incat componentele testate se vor afla in actiunea directa a radiatiei (cu un varf estimat la 60krad) in timp ce restul componentelor interne vor fi protejate pentru o buna functionare (radiatia la care vor fi supuse nu va depasi 3 krad).
Datele colectate vor fi comparate cu modelele predictive de laborator care vor fi astfel imbunatatite, iar rezultatul final va fi inaintat marilor jucatori din domeniul aerospatial european ca ESA, EADS Astrium si Thales Alenia Space care au un interes direct in dezvoltarea unor noi tehnologii mai robuste-asa numitul fenomen ELDRS (enhanced low dose rate sensitivity).
Orbita va avea apogeul la 1200km, perigeul la 350km si o inclinatie de 71 de grade.
Echipamentul de sol se bazeaza pe trei antene: una la universitatea din Montpellier, una la universitatea din Arizona si a treia la universitatea din Wurzburg-Germania. Frecventele folosite vor fi 435.25Mhz pentru downlink si 145.95Mhz pentru uplink. La bord vor fi folosite doua antene de tip dipol.
Computerul de bord este construit in jurul unui microprocesor de tip PIC 18F458 cu o arhitectura pe 8 biti si un bus de date tip CAN.
Sistemul de putere al satelitului este compus din 6 celule solare de tip Azurspace G3 cu eficienta de 28%  pentru generarea energiei electrice si baterii Li-ion de tip Saft pentru inmagazinare si folosire in perioadele de eclipsa.

site oficial universitatea din Montpellier (http://robusta.ies.univ-montp2.fr/index.php)
site oficial CNES (http://smsc.cnes.fr/ROBUSTA/GP_science.htm)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=97)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 01, 2009, 02:21:48 AM
Am pus articolul pe site, va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 03, 2009, 06:15:51 PM
COROT descopera cea mai mica exoplaneta

COROT a desoperit cea mai mica planeta terestra detectata pana acum in afara Sistemului Solar. Uimitoarea planeta are o dimensiune mai mica decat dublul celei a Pamantului si orbiteaza o stea asemanatoare  Soarelui. Temperatura sa este atat de ridicata incat este posibil ca planeta sa fie acoperita de lava sau vapori de apa.
Pana acum, au fost descoperite aproximativ 300 de exoplanete, dintre care cele mai multe sunt giganti de gaz similare lui Jupiter sau Neptun.
Noua descoperire, COROT-Exo-7b, este diferita: diametrul sau este mai mic decat dublul diametrului Pamantului si orbiteaza in jurul stelei sale cu o perioada de 20 de ore. Este situata foarte aproape de steaua mama si, ca urmare, inregistraza o temperatura inalta, cu valori intre 1000 si 1500 grade C. Astronomii au detectat noua planeta in timp ce aceasta tranzita steaua mama, provocand scaderea intensitatii luminii stelei in momentul trecerii prin dreptul acesteia.
Densitatea planetei se afla inca sub investigatie: poate fi dura, ca Pamantul, si acoperita cu lava lichida. De asemenea, este posibil sa apartina unei clase de planete despre care se crede ca sunt constituite din apa si roca in proportii egale. Date fiind temperaturile masurate, planeta ar fi, in aceste conditii, foarte fierbinte si umeda.
"Descoperirea unei planete atat de mici nu este o surpriza atat de mare", a declarat Daniel Rouan, cercetator la Observatoire de Paris Lesia, care coordoneaza proiectul cu Alain Leger, de la Institutul de Astrofizica Spatiala (Institut d'Astrophysique Spatiale, Paris, France). "COROT-Exo-7b apartine unei clase de obiecte a caror existenta a fost anticipata de ceva timp. COROT a fost proiectat chiar cu scopul descoperirii unora dintre aceste obiecte," a adaugat acesta.
Foarte putin exoplanete descoperite pana acum au o masa comparabila cu cea a Pamantului si a celorlalte planete terestre: Venus, Marte si Mercur. Motivul este dificultatea extrema in a detecta planete terestre. Cele mai multe dintre metodele folosite pana acum sunt indirecte si sensibile la masa planetei, in timp ce COROT poate masura in mod direct dimenisunea suprafetei acesteia, ceea ce reprezinta un avantaj. In plus, pozitia sa in spatiu permite perioade mai lungi de obervatie neintrerupta decat de pe Pamant.
Descoperirea este importanta in conditiile in care masurari recente au indicat existenta planetelor cu mase mici, insa dimensiunea lor a ramas nedeterminata pana acum.
Structura interna a lui COROT-exo-7b pune in incurcatura oamenii de stiinta; acestia nu sunt siguri daca este vorba de o "planeta ocean", un tip de planeta a carei existenta nu a fost pana acum demonstrata. Teoretic, asemenea planete ar fi initial acoperite partial de gheata pentru ca mai apoi, alunecand inspre steaua lor, gheata sa se topeasca, acoperind planeta cu lichid.
"Descoperirea este un pas foarte important pe calea catre intelegerea formarii si evolutiei planetei noastre", a afirmat Malcolm Fridlund, ESA COROT Project Scientist. "Pentru prima data, am detectat in mod neechivoc o planeta care este "stancoasa", la fel ca propriul nostru Pamant. Acum trebuie  sa studiem acest obiect si sa continuam cautarea cu ajutorul lui COROT a altor planete mai mici si mai asemanatoare Pamantului."
Aceasta descoperire a beneficiat de observatii complementare posibile multumita retelei Europene extinse de telescoape operate de diverse institute si tari.
COROT (planetary COnvection, ROtation and Transits) reprezinta o misiune condusa de Agentia Spatiala Franceza (CNES), cu contributii ale Agentiei Spatiale Europene (ESA) si din tari precum Austria, Belgia, Germania, Spania si Brazilia. COROT este un telescop cu un diametru de 27 cm plasat pe o orbita terestra  lansat in decembrie 2006, proiectat sa detecteze modificari foarte mici ale luminozitatii stelelor apropiate. Obiectivele principale ale misiunii sunt cautarea exoplanetelor si studierea stelelor interioare.
Nota: In utilizarea astronomica, termenul "terestru" are doua semnificatii, una referindu-se la masa, iar cealalta la compozitie. Aceste sensuri se pot suprapune (sau nu). Intr-un sens mai larg, o planeta terestra este un obiect mai putin masiv decat un gigant de gheata si mai mare decat o planeta pitica, care orbiteaza in jurul unei stele. Intervalul definitoriu de mase are valori intre aproximativ 0.01 MEA, similar cu masa Lunii Pamantului, si 10 MEA, putin mai mica decat masa planetei Uranus. Cele patru planete interioare ale Sistemului Solar - Mercur, Venus, Terra, Marte - se inscriu in aceasta definitie.
Intr-un sens mai ingust, o planeta terestra este compusa in principal din elemente refractare, si anume roci din silicati si metale. Formarea unor asemenea obiecte este in mod necesar limitata la zona delimitata de linia de gheata a stelei respective, unde elementele refractare domina, iar cele volatile nu pot supravietui in orbita libera.

site oficial ESA (http://www.esa.int)

site oficial CNES (http://www.cnes.fr)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=98)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Februarie 03, 2009, 07:42:04 PM
Multumim pentru articol, l-am publicat.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 06, 2009, 07:46:46 PM
Lansare satelit meteorologic pentru organizatia NOAA

Astazi la ora 10:22 GMT a avut loc lansarea satelitului meteorologic NOAA N Prime de la baza Vandenberg Air Force California cu o racheta Delta2.
Satelitul construit de Lockheed Martin pentru NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration)  a costat 564 milioane de dolari, are o durata de viata de 2 ani si urmeaza sa inlocuiasca in orbita mai vechiul satelit NOAA-18 (lansat in 2005) ale carui instrumente nu mai furnizeaza date de calitate datorita degradarii la care au fost supuse de conditiile din spatiu.
Lansarea a decurs fara probleme, satelitul fiind injectat intr-o orbita polara cu altitudinea de 870 km, inclinatia de 98.73 grade si perioada orbitala de 102 de minute.
NOAA N Prime are 4.19 m lungime, 1.88 m diametru si o greutate de 1419 kg.
Satelitul va furniza imagini, va monitoriza temperatura atmosferica si umiditatea, va realiza observatii asupra temperaturii solului si oceanelor, va colecta date despre cantitatea de ozon din atmosfera, si schimbarile care au loc asupra campului magnetic al Pamantului si a centurii de radiatii provocate de furtunile solare, toate aceste date urmand sa fie integrate in modele ce studiaza evolutia climatului pe termen lung.
Ca si restul predecesorilor va fi echipat cu un dispozitiv de salvare care detecteaza pe anumite frecvente speciale orice situatie de urgenta transmisa de la sol. Impreuna cu sistemul Cospas din Rusia face parte din asa numitul "International Search and Rescue Satellite-Aided Tracking System" (COSPAS-SARSAT).
Cele 8 instrumente prezente la bord sunt rezultatul unei cooperari internationale ce include Franta (CNES & THALES), Canada si agentia europeana EUMETSAT :
AMSU-advanced microwave sounding unit
AVHRR-advanced very high resolution radiometer
HIRS/4-high resolution infrared radiation sounder
MHS-microwave humidity sounder
SBUV-solar backscatter ultraviolet spectral radiometer
SLA-search and rescue transmitting antenna
SRA-search and rescue receiving antenna
TED-total energy detector
Aceasta lansare a constituit un eveniment si pentru lansatorul Delta2 care a operat timp de 20 de ani 138 de zboruri dintre care 85 au fost un succes. Primul zbor s-a efectuat in 14 februarie 1989 ocazie cu care a fost lansat unul din satelitii GPS.
NOAA N Prime este cel de al 16 lea satelit dintr-o serie directa inceputa in 1978 dar programul initial din care a derivat aceasta serie (TIROS-Television Infrared Observation Satellite) a inceput de fapt in 1960.
Constructia satelitului nu a fost lipsita de evenimente. In septembrie 2003 satelitul, aflat in constructie intr-una din locatiile apartinand Lockeeed Martin, a cazut pur si simplu dupa ce suportul care il sustinea vertical a cedat. Aproximativ 75% din componente au trebuit inlocuite ceea ce a dus la un cost suplimentar de 217 milioane de dolari si o amanare a lansarii de 3 ani (lansarea initiala era estimata pentru 2005). Aceasta in conditiile in care satelitul fiind ultimul din aceasta serie istorica, multe din componente au fost preluate dintre cele ramase de la satelitii anteriori.
Saptamana aceasta au fost deasemenea 2 evenimente (aparute la sistemele platformei de sustinere a rachetei) care au fortat amanarea lansarii prima data miercuri 4 februarie si apoi joi 5 februarie.
Pe termen lung programul TIROS va fi inlocuit de NPOESS (National Polar-orbiting Operational Environmental Satellite System) initiat de administratia Clinton in 1994 cu intentia de a combina datele obtinute de NOAA si de satelitii meteo militari. Primul satelit va fi lansat in 2010, iar programul va deveni operational in 2013.

site oficial (http://www.osd.noaa.gov/POES/noaa_n_prime.htm)
video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=aLl6ywPD7uc)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=102)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 09, 2009, 03:16:00 PM
Lansare stiintifica pentru Rusia 

La sfarsitul lunii ianuarie (mai precis pe 30 ianuarie) a avut loc o lansare stiintifica in contul Rusiei de la baza Plesetsk. Este vorba de satelitul Coronas Photon cel de al treilea din seria CORONAS (Complex ORbital Observations Near-Earth of Activity of the Sun)- programul rusesc destinat studiului Soarelui si legaturilor fizice intre Soare si Pamant, parte a unei investigatii internationale mai ample ILWS (International Living With a Star).
Punctual, scopul programului este sa studieze acumularea energetica a particulelor emise in timpul eruptiilor solare, studiul mecanismelor de accelerare, propagare si interactiune a particulelor din atmosfera solara, studii care incearca sa coreleze activitatea solara cu procesele fizice si chimice ce au loc in atmosfera Pamantului.
Primul satelit din seria celor trei programati sa orbiteze in jurul Pamantului cu orientare spre Soare a fost Coronas I lansat pe 2 martie 1994 la bordul unei rachete Tsiklon3 de la baza din Baikonur. Satelitul, cu masa de 2160 kg a fost injectat intr-o orbita cu inclinatie de 82.5 grade, apogeu la 541km si perigeu la 501km.
Cel de al doilea satelit, Coronas F a fost lansat in iulie 2001 de la baza Plesetsk la bordul aceluiasi lansator Tsiklon3. Aceasta a doua platforma cantarea 2260kg iar orbita a fost similara –inclinatie de 82.5 grade, apogeu 544kg si perigeu 499km.
Ultima platforma Coronas Photon este un pic mai mica-cantareste 1900kg si are o orbita circulara cu altitudinea de 500km. Orbita polara cu inclinatia de 82.5 grade s-a mentinut.
Aceasta este ultima lansare stiintifica ruseasca de o asemenea anvergura din ultimii ani. In 2004 cand a fost ultima incercare de acest fel- satelitul Sich 1M (destinat observarii Pamantului), lansarea a esuat din cauza unei defectiuni survenite la ultima treapta a rachetei (aceeasi Tsiklon3). Intre timp au mai fost lansati alti sateliti stiintifici dar in clase mult mai mici.
Instrumentele satelitului sunt rodul unei colaborari intre Rusia, India  si Ucraina coordonate de Research Institute for Electromechanics din Moscova si Moscow Engineering Physics Institute:
- NATALYA-2M-High energy spectrometer
-RT-2-Low energy gamma-ray telescope
-PENGUIN-M-Hard X-ray polarimeter-spectrometer
-KONUS-RF-X-ray and gamma-ray spectrometer
-BRM-Fast X-ray monitor
-PHOKA-Multi-channel ultraviolet monitor
-TESIS-Solar telescope/imaging spectrometer
-ELECTRON-M-PESCA-Charged particle analyzer
-STEP-F-Satellite telescope of electrons and protons

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=103)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 10, 2009, 03:23:40 AM
Articolul este pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 10, 2009, 11:35:14 AM
Multumesc pentru publicare. Azi dimineata a avut loc o lansare cargo catre ISS-iata articolul de pe SpaceAlliance:

Lansare catre ISS

Azi dimineata la ora 5:49 UTC a fost lansata de pe cosmodromul din Baikonur o misiune de alimentare a statiei spatiale internationale. Este vorba de cargoul Progres-M 66 lansat la bordul unei rachete Soyuz si care transporta 1300 de kg de componente pentru ISS, 870kg de combustibil pentru motoarele ISS si 50 kg ca rezerva de aer si oxigen. Momentan la bordul ISS stationeaza echipajul expeditiei 18- Mike Fincke, Yury Lonchakov si Sandy Magnus.
Andocarea este prevazuta pentru vineri 7:19 UTC si se va face in principiu automat dar va fi in acelasi timp asistata de comandantul statiei pentru cazul in care vor aparea probleme. Pana atunci insa vor fi efectuate manevre succesive de corectie orbitala si de apropiere de ISS.
Progress-M se afla in serviciu din august 1989, iar aceasta este misiunea cu numarul 66. Precedentul modul, de tip M-01M a fost lansat in 26 noiembrie 2008 si a andocat 4 zile mai tarziu. Dupa ce si-a indeplinit misiunea principala de alimentare a statiei (livrand aproximativ 2.5 tone de alimente si echipamente de rezerva) a fost folosit suplimentar pe 17 decembrie anul trecut pentru o usoara corectie a orbitei ISS. Vinerea trecuta dupa ce a preluat reziduurile de pe ISS, modulul a fost decuplat de statie si a fost fortat sa reintre in atmosfera undeva in sudul Pacificului. Centrul de comanda a raportat ca totul a decurs conform planului- cea mai mare parte din fragmentele rezultate au ars in atmosfera iar restul au cazut in ocean.

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=104)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 11, 2009, 12:42:32 AM
Articolul este pe site. Ghotik, cand pui articolele de la SpaceAlliance.ro pe site, te rog sa anunti si aici pe forum.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 12, 2009, 03:18:38 PM
In continuarea articolului dumneavoastra despre accidentul celor doi sateliti SpaceAlliance are un articol ceva mai amplu:

Nou incident spatial

Rusia reuseste din nou sa atraga atentia in domeniul spatial de aceasta data in sens negativ. Dupa ce anul trecut anunta un numar record de lansari programate pentru 2009, se parea ca se va pastra trendul ascendent -anul incepand favorabil cu o serie de activitati reusite.
Dupa lansarea de pe 30 ianuarie a lui Coronas Photon si de pe 10 februarie a rachetei Soyuz intr-o misiune de alimentare a lui ISS, miercuri dimineata s-a reusit o dubla lansare de la baza din Baikonur. Este vorba de satelitii Express AM41 si Express MD1injectati in orbita de o racheta Proton versiunea Breeze M. Ambii sateliti au fost construiti de compania ruseasca Reshetnev dar echipamentul de comunicatie a fost furnizat de Thales Alenia Space.
Express 44 este un satelit de 2530 kg, are o durata de viata de 12 ani si este dotat cu 10 transpondere in banda Ku, 16 transpondere in banda C si 1 transponder in banda L.
Express MD1 are o greutate de 1140kg, o durata de viata de 10 ani si este dotat cu 8 transpondere in banda C si 1 transponder in banda L.
Ambii sateliti au o orbita geostationara. Express 44 este destinat sa inlocuiasca mai vechiul Express A3 la pozitia orbitala 11 grade W in timp ce Express MD1 este primul dintr-o serie noua de sateliti de telecomunicatie si va fi plasat la 80 de grade est. In 2010 va fi urmat de Express MD2 si de noul Express AM4 construit in colaborare cu EADS Astrium- un satelit masiv de 5.7 tone si echipat cu 63 de transpondere.
Seria Express a fost inceputa in 13 octombrie 1994 cu satelitul Express 1 si a inlocuit mai vechile serii Gorizont (inceputa in 1978) si Gals (inceputa in 1990). Seria nu a fost lipsita de incidente, in 28 martie 2003 satelitul Express AM11 a fost lovit de un micrometeorit care a cauzat pierderea satelitului.
Momentan RSCC (Russian Satellite Communications Company) detine 9 sateliti Express: Express A4 la 14 grade vest, Express 3A si Express 44 la 11 grade vest, Express AM1 la 40 grade est, Express AM22 la 53 grade est, Express AM2 si Express MD1 la 80 grade est, Yamal 200 la 90 grade est, Express AM33 la 96.5 grade est si Express AM3 la 140 grade est.
Iata insa ca incidentul din luna ianuarie (link (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=94)) cand satelitul Cosmos 1818 a fost suspectat de o coliziune cu un micrometeorit nu este singular. Trebuie reamintit ca la acea data US Space Surveillance Network a tras un semnal de alarma dupa ce a observat fragmente provenite de la satelitul rus. Se punea in special in discutie parcarea acestor sateliti pe o orbita relativ joasa in jurul Pamantului si daca ei sunt tinuti in continuare sub supraveghere. Centrul de comanda al armatei ruse a minimizat insa riscul pe care vechii sai sateliti Cosmos abandonati pe orbita l-ar putea avea fata de alti sateliti activi, afirmand ca toti acesti sateliti desi abandonati se afla in continuare sub supraveghere.
In ciuda acestor asigurari, US Space Surveillance Network a continuat sa priveasca cu suspiciune seria Cosmos si din pacate se pare ca au avut motive temeinice pentru ca in cele din urma inevitabilul s-a produs- intr-un accident fara precedent in istorie, marti 10 februarie 2008 ora 4 :55 GMT satelitul Cosmos 2251 cu o masa de 900kg a lovit un satelit din constelatia Iridium –Iridium 33 cu o masa de 560 kg.
Iridium 33 facea parte dintr-o constelatie de 66 de sateliti activi (95 lansati in total) operata de Iridium Satellite LLC si a fost lansat in 14.09.1997 intr-o orbita joasa aproape polara cu inclinatia de 86.4 grade, apogeu la 786 km si perigeu la 783km, perioada orbitala de 100.4 minute si o viteza de 16.832 km/h. Ca o ironie a sortii, lansarea s-a efectuat tot de catre Rusia de la baza Baikonur la bordul unei rachete Proton-K.
Satelitul american era stabilizat pe 3 axe, cu un sistem de propulsie clasic bazat pe folosirea hidrazinei si avea 2 panouri solare articulate. Ca si restul retelei Iridium, era conectat cu alti trei sateliti vecini, crescand astfel posibilitatea de transmisie de date nu numai direct catre propria statie dar si prin reteaua de sateliti invecinati.
Cosmos 2251 circula intr-o orbita cu apogeul la 806.6 km, perigeul la 783.6 km si inclinatia de 74 grade, avand o perioada orbitala de 100.6 minute. Facea parte din reteaua Strela initiata in 1970. Strela presupunea sateliti plasati la 800km altitudine in 3 planuri orbitale diferite cu inlinatia de 74 grade fata de ecuator si separati la 120 de grade in interiorul planului orbital.
De-a lungul timpului au fost lansate 5 versiuni diferite de astfel de sateliti : Strela-1,Strela-1M, Strela-2, Strela-2M si Strela-3 (1985-2004). In 2005 a aparut o serie de sateliti-Rodnik care se presupune ca a inlocuit mai vechea Strela-3, 4 sateliti din aceasta serie fiind déjà lansati : Cosmos2416, 2437,2438 si 2439.
Strela2 din care face parte si Cosmos2251 se baza pe o platforma KAUR-1, era practic un cilindru cu diametru de 2m cu panourile solare si radiatoarele montate in exterior si echipamentul electric impreuna cu bateriile protejate in interior. Orientarea era facuta pasiv pe o singura axa folosind principiul magneto-gravitational. Durata de viata era de 36 de luni, iar satelitul in cauza a inlocuit la lansare mai vechiul Cosmos 2112.
In urma ciocnirii la o astfel de viteza relativa a acestor doua obiecte, au rezultat foarte multe fragmente cu energie cinetica ridicata care au trecut practic in alte planuri orbitale ridicand serioase semne de intrebare pentru securitatea altor sateliti. Practic USSSN a anuntat ca are in vedere un numar de 600 de resturi mai mari care sunt considerate astazi de risc major (restul fragmentelor mai mici urmand sa arda in atmosfera).
In discutie sunt in principal satelitii de observare a Pamantului apartinand NASA si ESA care orbiteaza intre 500-700km altitudine, sistemul Iridium aflat in apropiere, dar exista riscuri si pentru statia spatiala internationala ISS care se deplaseaza astazi intre 357 si 368 km altitudine.
Din punct de vedere tehnic, este greu de invinovatit cineva pentru acest incident avand in vedere ca nu exista o legislatie internationala pentru coordonarea traficului in spatiu. De obicei, in cazul efectuarii unor manevre care pot afecta si alti sateliti din vecinatate acestea se fac publice de catre operatorul satelitului in asa fel incat restul jucatorilor din zona sa fie in masura sa reactioneze.
In cazul de fata, satelitul rus era declarat inactiv de multa vreme si in plus nu avea posibilitatea efectuarii unor manevre ample (fiind controlat pasiv). Satelitul Iridium in schimb detinea motoare de manevra si nu este clar in acest moment daca la momentul impactului fusese deplasat pe orbita catre o noua pozitie (aceasta ar putea fi o explicatie plauzibila). Cel putin comunicarea a functionat ulterior- imediat dupa pierderea controlului asupra satelitului operatorul american a informat USSSN asupra incidentului (pentru ca informatia sa poata ajunge si la alti operatori) si in urma investigatiilor paralele s-a dovedit ca este vorba despre acest accident.
Intr-un comunicat de presa oficial compania Iridium –detinatoarea retelei- a incercat sa isi linisteasca clientii anuntand ca acest incident nu va afecta functionarea sistemului in ansamblu, alti sateliti din zona urmand sa fie plasati in slotul lasat liber dupa accident pana cand un nou satelit va fi lansat.
Pe termen scurt se mentine totusi suspiciunea asupra transparentei operarilor spatiale mai ales daca se au in vedere acuzatiile care s-au adus de ambele parti-rusa si americana in ultimul an (la momentul actual nici US Air Force nici centrul de comanda al armatei ruse nu fac publice pozitiile orbitale ale satelitilor militari sau manevrele efectuate). Pe de alta parte, nici sectorul civil nu a fost lipsit de incidente in ultimul an doi sateliti de telecomunicatii apartinand Astra (link (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=93)) si Eutelsat (link (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=96)) suferind defectiuni pe orbita.
Pe termen lung, o data cu inmultirea acestor deseuri prezente in orbita terestra se ridica din nou intrebarea cum va fi rezolvata aceasta problema pe viitor avand in vedere riscul continuu crescand la care sunt supusi noii sateliti lansati si necesitatea adoptarii unor reglementari clare la nivel international in ceea ce priveste operarea.

SpaceAlliance-model satelit Iridium (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=iridium)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=105)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 12, 2009, 05:28:11 PM
Multumim mult, o sa publicam si continuarea intr-un articol separat. Vad ca presa romana toata a anutat stirea. Pe unde am putut, am pus la comentairi la ei despre PW-sat, ca posibila solutie, si am mentionat SpaceAlliance.ro. Va multumim. pentru articole. Ghotik, poti tu pune pe site, ca de obicei?
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 12, 2009, 07:41:50 PM
Multumesc. Articolul nostru, desi mai complicat prin detaliile tehnice, sper sa aduca lamuririle necesare.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 13, 2009, 07:28:49 AM
Am publicat articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 13, 2009, 05:42:23 PM
Prima lansare Ariane 5 a anului 2009

Aseara 12 februarie 2009 ora 22:09 UTC a avut loc prima lansare Ariane 5 a anului 2009- zborul V187. Versiunea ECA a rachetei a ridicat pe orbita de la baza Kourou din Guiana Franceza 4 sateliti : HotBird 10, NSS-9, Spirale A si Spirale B, realizand un numar record de 29 de lansari reusite. Incarcatura cu masa totala de 8511kg a fost injectata perfect in orbita : HotBird 10 dupa 26 minute si 36 secunde, NSS-9 dupa 32 minute si 8 secunde si cei doi Spirale dupa 33 minute si 52 de secunde.
NNS-9 a fost construit si va opera pentru SES si va fi pozitionat pe o orbita geostationara la 183 grade est inlocuind in acest slot mai vechiul NSS-5 (lansat in urma cu 11 ani) care va fi mutat pe o alta pozitie orbitala. Satelitul este dotat cu 44 transpondere in banda C si va furniza servicii pentru Australia, Japonia, China, Polinezia si Hawaii. Satelitul, construit pe o platforma Star2 are o durata de viata de 15 ani si o masa de 2230kg. Precedentul satelit, NSS-8 a fost pierdut la lansarea din ianuarie 2007 cand racheta Zenit 3SL a explodat. Seria va fi continuata de NSS-12 si NSS-14 care vor fi lansati anul viitor.
HoBird 10 ultimul din seria initiata in septembrie 2003 atunci cand EADS Astrium a primit comanda de fabricatie a lui HotBird 8 este un satelit geostationar de 4.8 tone bazat pe platforma Eurostar-3000 (comuna pentru foarte multi sateliti de telecomunicatie). Satelitul apartinand operatorului Eutelsat are 64 de transpondere in banda Ku si va fi plasat temporar la 7 grade west unde va inlocui mai vechiul AtlanticBird 4 ce furnizeaza servicii TV pentru Orientul Mijlociu. Dupa 18 luni va fi mutat la 13 grade est alaturi de predecesorii HotBird 8 si HotBird 9 ajungandu-se astfel la o capacitate de 1100 de posturi TV si 600 de posturi radio deservite de acest slot din retea (care acopera Europa, America de Nord si Orientul Mijlociu). Dupa aceasta manevra, mai vechiul HotBird 6 parcat astazi tot la 13 grade est va fi eliberat urmand sa fie transferat catre alta pozitie in flota Eutelsat.
Ceilalti doi sateliti Spirale (Système Préparatoire Infra-Rouge pour l'Alerte) apartin directiei DGA a armatei franceze si au rolul de a demonstra capacitatea unui sistem de aparare antiracheta francez. Platformele, cu masa de 120kg vor avea o traiectorie eliptica inalta cu apogeul la 36000km si perigeul la 600 km. Vor opera pentru 14 luni realizand observatii in infrarosu ce vor permite detectarea oricarei lansari de racheta balistica de la sol. Sistemul, primul de acest fel construit in Europa, a costat 124 milioane de euro si se intentioneaza a fi extins mai tarziu in planul strategic de aparare contra rachetelor.
Seria Ariane5 va continua pe 16 aprilie cu zborul dual al satelitilor stiintifici Herschel si Planck apartinand ESA.

http://www.youtube.com/watch?v=9w-9FQo7iYc
http://www.youtube.com/watch?v=XUBvqJxbR3U

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=106)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Februarie 13, 2009, 06:00:22 PM
Am pus eu articolul "Prima lansare Ariane 5 a anului 2009", Adi, scuze pentru cel cu ciocnirea, nu am fost toata ziua ieri, am ajuns tarziu acasa si...a fost prea tarziu...
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 13, 2009, 07:35:19 PM
Nici o problema. De aceea suntem o echipa, pentru ca atunci cand nu poate unul, sa faca altul. Mersi ca ai pus acest nou articol pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 14, 2009, 12:04:09 AM
Articolul Detaliile ciocnirii din spatiu dintre satelitul american Iridium si cel satelitul rusesc Cosmos 2251 a fost preluat de la noi de Ziare.ro (http://www.ziare.ro/1234512493-Detaliile_ciocnirii_din_spatiu_dintre_satelitul_american_Iridium_si_cel_satelitul_rusesc_Cosmos_2251), a avut 850 de vizitatori si nota 20 din 20 de voturi. Felicitari, asadar, SpaceAlliance.ro si ne bucuram ca putem contribui cu contactele noastre catre presa ca publicul roman sa afle de acestea.

In alta ordine de idei, as avea o sugestie de articol, daca imi permiteti. Am citit in presa romanesca lansarea unei misiuni romanesti (ORCA sau ARCA) in care o racheta va ajunge pe Luna cu ajutorul unui balon (?!). Au lansat o brosura, o declaratie de presa, dar nu am inteles mai nimic. Se va lansa un balon si din balon va decola o racheta? Va fi doar satelit al Pamantului sau va intra in orbita in jurul Lunii? Este una din cele doi mari realizari ale aerospatialului romanesc (primul fiind Goliat) si ar merita promovat. Dar noi nu am inteles inca despre ce este vorba ... Poate puteti scrie dvs un articol pe aceasta tema. Multumesc mult de intelegere.

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 16, 2009, 03:12:45 PM
Concluziile accidentului spatial din 10 februarie

Pe masura ce trece timpul apar noi amanunte in cazul accidentului din 10 februarie cand satelitul american de telecomunicatii Iridium33 si satelitul rus militar Cosmos2251 s-au ciocnit pe orbita.
In primul articol spuneam ca este putin probabil ca vina sa apartina Rusiei datorita faptului ca satelitul Cosmos2251 era retras din activitate si parcat pe orbita. In plus nu avea motoare ci doar un sistem de control pasiv al atitudinii, in timp ce satelitul Iridium33 avea un sistem de propulsie activ cu hidrazina care ii permitea efectuarea unor manevre ample.
Prin analiza elementelor orbitale din 8 februarie 2009 si din 10 februarie 2009 se poate observa o mica variatie doar in ce priveste altitudinea, pozitia orbitala ramanand neschimbata.
Se pare deci ca cei doi sateliti s-au ciocnit pur si simplu fara a avea loc nici un fel de eroare in ceea ce priveste o eventuala manevra.
Unul din purtatorii de cuvant ai companiei Iridium a incercat sa justifice stangaci accidentul aruncand o umbra de indoiala fata de USSSN si NORAD-reteaua americana care urmareste toate fragmentele orbitale. Acesta a amintit ca Iridium nu a primit saptamana aceasta nici un fel de raport despre o posibila coliziune pe orbita si chiar daca un asemenea raport ar fi fost primit cel mai probabil nu ar fi pus in practica. Trebuie reamintit ca NORAD furnizeaza in anumite cazuri (cand doi sateliti se gasesc sub 5 km departare unul fata de altul) rapoarte de coliziune avertizand partile implicate. Totusi predictiile orbitale au o anumita imprecizie iar in cazul efectuarii unei manevre aceasta trebuie sa fie suficient de ampla pentru a inlatura aceasta incertitudine.
Ce se omite aici este intr-adevar ca agentia americana urmareste zilnic cele peste 18000 de fragmente orbitale mai mari de 10 cm dar avand un numar de cateva mii de sateliti de investigat, se limiteaza la reconstructia elementelor orbitale nu si la analiza tuturor posibilelor conjunctii. Cu alte cuvinte agentia americana stabileste prioritatile si efectueaza analiza posibilelor ciocniri doar pentru un numar finit de sateliti (ISS, marii sateliti de telecomunicatii etc). De fiecare data face insa publice toate elementele orbitale ale obiectelor inscrise in orbita terestra (mai putin satelitii militari). De aici este obligatia fiecarui operator privat de satelit sa isi analizeze individual riscurile la care este supus.
In cazul companiei Iridium se pare insa ca sunt deficiente majore- pentru ca departamentul lor de calcul orbital nu efectueaza aceste analize de risc in mod periodic. Atunci cand reteaua Iridium a inceput sa functioneze s-au realizat anumite calcule probabilistice si s-a ajuns la concluzia ca probabilitatea de a avea un astfel de eveniment este extrem de mica de numai 1 la 50 de milioane. Acest lucru impreuna cu (probabil) motive economice (de a reduce costurile unui astfel de departament propriu de investigatii) a condus cel mai probabil la situatia din 10 februarie.
Ramane de vazut cum v-a schimba acest accident procedurile interne ale marilor companii operatoare de sateliti si cat de mult va contribui la cresterea transparentei in domeniul spatial. 
Cert este ca astazi FAA (Federal Aviation Administration) a trimis o circulara liniilor aeriene tragand un semnal de alarma fata de riscul ridicat pe care fragmentele orbitale il au pentru zborurile comerciale dupa ce in acest weekend au fost raportate mai multe incidente (fragmente in flacari traversand atmosfera si zgomote puternice puse pe seama vitezelor supersonice ale acestor obiecte).

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 16, 2009, 03:13:58 PM
continuare 1...

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 16, 2009, 03:17:43 PM
continuare 2...
Primele animatii video ale evenimentului:
pe siteul AGI
link (http://www.agi.com/corporate/mediaCenter/news/iridium-cosmos/)

youtube
link1 (http://www.youtube.com/watch?gl=US&v=kd-VsBGdmRk)
link2 (http://www.youtube.com/watch?v=oiVNtSS_7kU&feature=related)
link3 (http://www.youtube.com/watch?v=_o7EKlqCE20)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=105)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 17, 2009, 03:57:58 AM
Am pus articolul pe siteul nostru, multumesc mult.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 24, 2009, 02:04:29 PM
Lansare ratata pentru Orbiting Carbon Observatory

Azi dimineata la 9:55 UTC a avut loc lansarea satelitului OCO (Orbiting Carbon Observatory) de la baza aeriana Vandenberg din California la bordul unei rachete Taurus XL apartinand operatorului Orbital Sciences. Racheta tocmai trecuse printr-un proces de certificare din partea NASA pentru a putea efectua zborul si se calificase cu succes. Taurus XL este versiunea lansata de la sol a rachetei aeriene Pegasus, impartind aceeasi configuratie cu 3 trepte (bazate pe motoarele Orion 50SXLG, Orion 50XL si Orion 38) plus o prima treapta suplimentara (Castor 120) pentru accelerarea de la sol. Toate motoarele folosesc combustibil solid. Racheta a debutat in 1994 si inregistra pana astazi un numar de 6 lansari reusite cu 10 sateliti plasati in orbita si o lansare ratata in 21 septembrie 2001.
Cu o masa de 73 de tone si o inaltime de 28 de metri, racheta este capabila sa transporte intr-o orbita joasa a Pamantului, incarcaturi de pana la 1300kg.
Satelitul OCO fusese incarcat intr-o capsula speciala protectoare-un con amplasat in varful rachetei. La aproximativ 15 minute de la lansare capsula trebuia sa se separe automat de cel de al patrulea motor, dar se pare ca au fost ceva probleme care au condus la imposibilitatea injectiei in orbita dorita (orbita polara cu 705 km altitudine si 98.2 grade inclinatie). Se pare ca deviatia de la orbita este foarte mare si desi satelitul pare intr-o stare buna (furnizand telemetrie centrului de comanda) va fi imposibil de mutat in orbita dorita doar prin manevre efectuate cu motoarele proprii.
Satelitul care a costat 273 milioane de dolari a fost construit si lansat de Orbital Sciences si coordonat de JPL in cadrul programului NASA ESSP (Earth System Science Pathfinder). Isi propunea sa studieze pentru o perioada de minim 2 ani nivelul de CO2 din atmosfera terestra si sa permita evaluarea mai buna a relatiei dintre concentratia crescuta de CO2 si schimbarile climatice de pe glob.
Prin elaborarea unui model mai avansat bazat pe observatii din spatiu asupra concentratiilor de CO2 la scala globala se spera intelegerea mai buna a ciclului atmosferic si a identificarii mai precise a surselor generatoare de CO2.
Satelitul era stabilizat pe trei axe, avea senzori GPS si o camera stelara si era controlat de un sistem de propulsie folosind hidrazina ; avea ca instrument stiintific un telescop combinand 3 spectrometre ce urmau sa realizeze aproximativ 8 milioane de observatii la fiecare doua saptamani. Totul compactat intr-un satelit cu consum energetic sub 400W din care echipamentul stiintific sub 100W, cu atat mai remarcabil cu cat pentru pastrarea acuratetii masuratorilor, planul focal al telescopului era racit pana la -150 de grade Celsius cu ajutorul unui system criogenic.
Datele colectate urmau sa fie folosite in conjunctie cu cele de la formatia de sateliti Earth Observing System Afternoon Constellation ai NASA si in particular satelitul Aqua al carui instrument Atmospheric Infrared Sounder masoara nivelul gazelor dar din atmosfera inalta.

site oficial al proiectului (http://oco.jpl.nasa.gov)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=107)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Februarie 24, 2009, 11:28:52 PM
Articolul este pe site. Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2009, 11:30:47 AM
Lansare Telstar11N

Ieri 26 februarie 18:30 UTC a fost lansat satelitul de telecomunicatie Telstar11N construit de Space Systems Loral pentru operatorul Telesat. Compania Telesat cu sediul in Ottawa Canada este unul din liderii de pe piata internationala a telecomunicatiilor detinand o flota proprie de 13 sateliti la care se adauga inca 13 sateliti apartinand altor operatori dar care sunt de asemenea sub controlul Telesat.
Experienta de peste 40 de ani in domeniul spatial (primul satelit Telstar1 fiind lansat in 1962) este reflectata de multitudinea pozitiilor orbitale detinute: la 118.7 grade vest, 111.1 grade vest, 107.3 grade vest, 82 grade vest, 72.7 grade vest, 63 grade vest, 37.5 grade vest, 15 grade vest, 76.5 grade est si 138 grade est.
Un amanunt interesant este acela ca societatea Telesat este detinuta prin asociere de Loral Space Communications Inc. si departamentul de pensii publice al Canadei.
Noul satelit Telstar11N vine sa intregeasca asadar aceasta flota extinsa de sateliti geostationari. Satelitul are 4 tone greutate si detine 39 de transpondere in banda Ku. Este construit pe o platforma SSL1300 adaptabila la mai multe tipuri de misiuni si va opera la slotul orbital 37.5 grade vest timp de aproximativ 15 ani, de unde va deservi o gama larga de servicii mobile pentru sectoarele maritim si aeronautic din America de nord, Europa si Africa.
Lansarea a fost efectuata de la baza din Baikonur de o racheta Zenit-3SLB construita de Ukranian Yuzhnoye Machine Building Plant. Este de fapt racheta de baza Zenit-2SLB la care s-au mai adaugat echipamente de control Boeing plus o treapta suplimentara DM-SLB (construita de Rusia) pentru injectia intr-o orbita geostationara. Teoretic, racheta cu o lungime de 61 de metri poate ridica in orbite de transfer geostationare incarcaturi de pana la 6 tone.
In cazul de fata pentru a se atinge altitudinea unei orbite geostationare, secventa de zbor a durat peste 6 ore (mai précis 21345 secunde). La 00 :25 UTC satelitul s-a detasat de ultima treapta a rachetei si cateva minute mai tarziu a avut loc prima achizitie de telemetrie de catrea statia de sol Gnangara langa Perth, Australia, confirmand succesul lansarii.

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 27, 2009, 03:45:10 PM
Ghotik, poti pune tu pe site, te rog?
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 28, 2009, 03:34:44 AM
Am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 01, 2009, 02:53:32 PM
Lansare satelit militar pentru Rusia

Pe 28 februarie 2009 la ora 4 :10 UTC baza de la Baikonur a gazduit o noua lansare. O racheta Proton-K Blok DM2 cu patru trepte propulsoare a ridicat intr-o orbita de transfer geostationara un satelit militar de telecomunicatii din clasa Raduga-1 (cunoscuta si ca Globus). Secventa de zbor s-a incheiat dupa sase ore (10 :46 UTC) cand satelitul a atins orbita dorita si s-a desprins definitiv de racheta purtatoare.
Seria Raduga-1 a fost initiata pe vremea fostei Uniuni Sovietice- primul zbor avand loc in 21 iunie 1989 cu Raduga-1 1, iar de atunci au mai fost lansati inca 6 sateliti (predecesorul Raduga-1 7 in 27 martie 2004). Era de fapt o continuare a seriei Raduga (sau Gran) care a contorizat intre 1975 si 1999 cand seria a fost retrasa definitiv, un numar de 35 de lansari dintre care doar doua au fost nereusite. In decembrie 2007 Rusia a introdus o serie imbunatatita a lui Raduga-1 (numita Raduga-1M) un satelit bazat pe un bus MSS-2500-GSO. Acesta este asadar al optulea satelit din seria Raduga-1 si dupa ultimele detalii oferite presei lansarea a fost un succes.
Este vorba de o platforma de 2420 kg, cu o durata de viata de 3 ani si care este echipata cu 6 transpondere in banda C deservind comunicatii fixe si mobile pentru armata rusa. Cu numele KAUR-3 aceasta este stabilizata pe 3 axe cu ajutorul unor micromotoare si giroscoape. Este echipata cu panouri solare cu suprafata de 25 m2 furnizand 1280W. Noul satelit va avea datele de identificare 2009-010A si ID-ul 34264.
A fost construit de compania NPO Prikladnoi Mechaniki (o divizie a lui Reschetnjew Information Satellite Systems) si va face parte din constelatia JeSSS-2 (Jedinnaja Sistema Sputnikovoj Svjazi / ЕССС-2 sau in engleza Unified Satellite Communication System).
Sistemul JeSSS2 a inceput sa fie construit in 1972 cu lansarea satelitilor Molnyia urmati apoi de Raduga, Ekran si Strela. Satelitii Molnyia erau lansati in orbite eliptice inalte pe cand Raduga operau in orbite geostationare. Satelitii erau masivi, dar cu o capacitate de comunicatie mai redusa fata de echivalentul vestic si cu o continua variatie a inclinatiei orbitale (imposibilitatea de a mentine directia nord-sud) care a fost compensata prin lansarea periodica a unor noi sateliti.

orbita satelit (http://www.n2yo.com/?s=34264)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 01, 2009, 06:46:12 PM
Am publicat eu articolul. Adi, scuze pentru cel anterior, nu am prea intrat si nu l-am vazut.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 08, 2009, 04:05:23 PM
Un articol mai tehnic de pe SpaceAlliance despre lansarea misiunii Kepler de catre NASA care vine in continuarea celor publicate de StiintaAzi:

Lansarea satelitului Kepler

Pe data de 7 martie marile agentii de presa au relatat evenimentul spatial al zilei- lansarea misiunii Kepler, prima din seria observatoarelor astronomice ce urmeaza sa fie efectuate in 2009, anul international al astronomiei.
O racheta Delta2 a ridicat la ora 03:49 GMT de la baza Cape Canaveral satelitul care poarta numele celebrului astronom. Pentru conformitate trebuie amintit ca si Europa va aduce omagiul sau astronomului si matematicianului german Johannes Kepler in anul in care se implinesc 400 de ani de la publicarea lucrarii sale "Astronomia Nova" prin numirea celui de al doilea ATV (automated transfer vehicle) programat pentru lansare la mijlocul anului 2010.
Revenind la lansarea misiunii astronomice Kepler, racheta Delta2 a marcat cel de al 141-lea zbor de la debutul sau in anul 1989 dintre care 139 au fost cu success. Mai mult, de la ultimul incident petrecut in mai 1997 acesta a fost cel de al 86-lea zbor consecutiv concretizat cu  success si al doilea de anul acesta (dupa lansarea satelitului NOAA-N Prime de pe 6 februarie). Urmatoarea lansare se va efectua tot de la Cape Canaveral pe 24 martie cand incarcatura va consta in cea mai noua platforma pentru sistemul american GPS.
Racheta cu o lungime de 39 m a fost proiectata si construita initial de McDonell Douglas iar mai apoi a fost preluata de Boeing Integrated Defense Systems. Seria de fata 7925 are trei trepte: 1 motor RS-27A pentru prima treapta, 1 motor AJ-10-118K-ITIP pentru a doua treapta si un motor PAM-D/Star-48B in ultima treapta. La acestea se adauga 9 boostere suplimentare. Racheta este versatila permitand in functie de configuratie, lansari atat pentru orbite joase LEO cat si pentru orbite geostationare GEO, totul la un cost de aproximativ 40 milioane dolari pe lansare.
Lansarea de pe 7 martie a decurs conform asteptarilor, dupa aproximativ o ora (4:54 UTC) satelitul s-a separat de treapta a treia a rachetei si la 05:11 UTC statia de sol Goldstone apartinand retelei DSN (Deep Space Network) a NASA a avut prima receptie de telemetrie de la noul satelit confirmand succesul misiunii. In continuare va urma o perioada de cateva saptamani de pregatire a sistemelor de la bord inaintea inceperii misiunii stiintifice propriu zise.
Satelitul Kepler a costat 591 milioane de dolari avand ca prim contractor Ball Aerospace and Technologies Corporation sub comanda NASA si este practic raspunsul agentiei americane la satelitul similar canadian MOST (Microvariability and oscillations of stars telescope) lansat in 2003 si cel european Corot (Convection Rotation and planetary transists) care de la lansarea sa din decembrie 2006 a reusit detectarea mai multor planete extrasolare asemanatoare Pamantului si a trei stele cu caracteristici asemanatoare Soarelui nostru. 
Diferenta dintre cei doi sateliti este data de masa (630 kg pentru Corot), marimea telescopului (27 cm diametru pentru Corot), capacitatea de prelucrare a datelor (maxim 12000 de stele simultan pentru Corot) si de orbita aleasa (daca Corot are o orbita polara cu inaltimea de 827 km in jurul Pamantului, Kepler va avea o orbita heliocentrica).
Subiectul explorarilor astronomice pentru cautarea unor planete care ar putea sa gazduiasca eventuale colonii umane sau care ar putea la randul lor sa fie gazde pentru alte forme de viata, este relativ nou si de mare interes pentru viitor, dar cum aceste misiuni sunt extreme de costisitoare si in general la limita tehnologica a omenirii astazi, sunt inca controverse cu privire la punerea lor in practica.
Initial Europa planificase misiunea Eddington ca imbunatatire a lui Corot dar aceasta a fost retrasa de pe lista de prioritati. Pentru 2015 ESA a luat in vedere in cadrul programului lansat anul trecut "Cosmic Vision" o continuare pentru aceasta- misiunea Darwin ce consta in lansarea unei formatii de 4-5 telescoape fiecare cu diametrul de 3-4m. Deasemenea in planul NASA se afla un program similar Terrestrial Planet Finder (o formatie de mici telescoape astronomice in infrarosu la care se adauga un telescop spatial de 4 ori mai mare si de 10 ori mai précis decat Hubble) si separat de acest program misiunile New Worlds Mission si SIM Planet Quest (Space Interferometry Mission).
Exista controverse si in ceea ce priveste orbita optima ce poate fi aleasa pentru o astfel de misiune. Daca americanii au preferat pana acum o orbita heliocentrica in schimb Europa face uz de o orbita in jurul punctului lagrangian L2.
Cu telescopul spatial Hubble ce va fi retras din activitate in urmatorii ani (2013) si cu telescopul NASA Spitzer aflat deja in orbita, seria observatoarelor astronomice internationale va fi completata in aprilie cu misiunile ESA Herschel si Planck. Pe termen ceva mai lung vor urma GAIA (ESA) si JWST (James Webb Space Telescope-NASA).
Ce asteapta NASA asadar de la noua sa misiune? Pentru urmatorii 4 ani, Kepler va determina frecventa planetelor asemanatoare Pamantului care se afla in zona unor stele cu spectre diferite, va determina ordinul de marime si forma orbitelor acestor planete, va calcula cate astfel de planete se afla in sisteme de stele multiple,  va determina ordinul de marime al orbitei, luminozitatea, marimea, masa si densitatea planetelor uriase, va completa informatiile despre sistemele planetare deja descoperite prin folosirea unor noi tehnici si va determina proprietatile stelelor apartinand acestor sisteme planetare.
Orbita folosita in acest caz este asadar heliocentrica, cu o perioada orbitala de 372.5 zile construita in asa fel incat sa asigure protectie impotriva interferentelor optice care ar putea sa survina din partea Pamantului, Soarelui sau Lunii. Un alt avantaj major este acela ca nefiind intr-o orbita in jurul Pamantului, nu exista perturbatii orbitale (gravitatie, rezistenta la inaintare din cauza atmosferei sau momente cauzate de campul magnetic) si nici radiatie electromagnetica, rezultand astfel o stabilizare foarte buna a pozitiei in zbor si scaderea riscului de expunere la radiatii a echipamentelor electronice la bord. Practic singurul element perturbator il constituie presiunea solara care poate rezulta in cel mai nefavorabil caz dupa cei patru ani de operare intr-o indepartare a satelitului la aproximativ 0.5 unitati astronomice de Pamant. In plus, datorita carateristicilor orbitale vor fi efectuate manevre de orientare a satelitului catre Soare la solstitiu si equinox in asa fel incat panourile solare sa fie perfect perpendiculare pe directia razelor solare iar radiatoarele sa fie orientate in directia opusa catre spatiul cosmic.
Satelitul are o masa de 1039kg la lansare si marcheaza cateva elemente de interes: este cel mai mare telescop lansat vreodata de NASA care nu graviteaza in jurul Pamantului si detine cel mai mare CCD zburat vreodata in spatiu (94.617.600 pixeli)-record ce va dura probabil pana in 2011 cand ESA planuieste sa trimita in spatiu o continuare a misiunii Hipparcos-satelitul Gaia care va fi echipat cu o camera impresionanta de 1 miliard de pixeli destinata realizarii celei mai precise harti stelare a galaxiei noastre.
Instrumentul principal este un fotometru diferential cu un camp vizual de 105 grade x 105 grade care colecteaza pe un senzor grupand 42 de CCD-uri fiecare cu 2200x1024 pixeli si dimensiune de 50x25mm, semnalele luminoase provenite din grupuri de pana la 100.000 de stele din clasele spectrale A-K si magnitudinea mai mica de 14. Mai concret se vor face observatii in banda 430-890 nm. Datele din fiecare imagine realizata se vor integra apoi la bord (fiecare process de analiza durand aproximativ 15 minute). Telescopul, al carui diametru este de 0.95 m, este protejat de un element retractabil care poate impiedica patrunderea razelor luminoase in interior.
Comunicatia se va face de doua ori pe saptamana in banda X folosind reteaua DSN de antene NASA, atunci cand se si transmit comenzile necesare la o rata de 2kbps si se receptioneaza telemetrie pentru a verifica starea satelitului (la o rata de 10-16 kbps). Datele stiintifice colectate de telescop vor fi analizate autonom la bord si descarcate o data pe luna printr-un downlink in banda Ka cu o rata maxima de 4.33 Mb/s.
Sistemul de control al pozitiei zborului este realizat din sisteme volante care mentin acuratetea pozitiei (mai buna de 9 milisecunde de arc) si dintr-un sistem de motoare cu hidrazina. Satelitul este echipat in plus cu senzori pentru detectarea pozitiei Soarelui si cu doua camere stelare pentru stabilirea inertiala a pozitiei in spatiu.
Este foarte interesant de urmarit evolutia ulterioara a misiunii cu atat mai mult cu cat asteptarile care au fost communicate presei sunt extrem de ambitioase-pentru fiecare an de observatie 50 de planete cu raza egala cu cea a Pamantului, 185 de planete cu un factor de 1.3 din raza Pamantului si 640 de planete cu un factor de 2.2 din raza Pamantului. Toate acestea variind de la o distanta de 600 pana la o distanta de 3000 de ani lumina departare de Pamant.
Ca in multe alte cazuri de cooperare internationala, datele colectate vor fi catalogate pe categorii in functie de importanta lor. Cele mai importante vor fi investigate direct de NASA (prin reteaua de institute de cercetare si laboratoare din universitatile americane), dar o parte vor fi facute publice comunitatii stiintifice internationale in asa fel incat orice cercetator interesat si inscris in program va putea avea acces la ele si isi va putea expune, in urma investigatiilor, propriile concluzii si modele.

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=111)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 08, 2009, 08:54:52 PM
Articolul este pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 08, 2009, 08:59:29 PM
Multumim pentru articol, Space Alliance, si pentru promptitudinea de a il publica, Gothik.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 12, 2009, 12:18:58 PM
Aventura Mars Odyssey continua

Ieri satelitul NASA Mars Odyssey a trecut printr-un moment delicat. Echipa de comanda de la Jet Propulsion Laboratory a realizat pentru prima data de la lansarea misiunii in anul 2001 o operatiune de asemenea anvergura.
Practic, de cand a intrat in orbita in jurul planetei Marte, sonda Mars Odyssey a functionat mereu cu reteaua principala de echipamente de bord. Totusi, datorita radiatiei cosmice la care electronica a fost supusa in toti acesti ani, exista suspiciunea ca o importanta parte a memoriei de la bord ar fi putut sa fie corupta, lucru ce ar fi putut avea consecinte nefaste pentru software-ul de bord si s-ar fi putut traduce in probleme mult mai grave de control pe termen lung.
S-a luat astfel in discutie necesitatea aplicarii unor masuri efective pentru inlaturarea acestui potential risc pentru viitor. Mai clar, acest lucru se face printr-un 'cold reboot' al calculatorului principal de bord. Precedentul reboot s-a realizat pe 31 octombrie 2003. Operatiunea este una extrem de delicata prin prisma complexitatii sistemelor. Satelitul este construit ca masura standard de siguranta pentru aplicatiile spatiale cu doua retele separate de echipamente de bord (incluzand calculator, senzori etc), una principala si una secundara astfel ca in cazul defectiunii uneia dintre ele ramane intotdeauna posibilitatea comutarii pe cealalta. Scopul principal este deci acela de a pastra controlul satelitului in orice moment indiferent de situatie si avand in vedere ca dupa o restartare a calculatorului, repunerea in stare de functionare nominala a echipamentelor dureaza de la ore pana la zile, pentru efectuarea acestui reboot al calculatorului principal trebuia sa existe siguranta inlocuirii sistemului operational principal cu cel secundar.
Intotdeauna in astfel de situatii exista un risc major ca ceva sa nu mearga corespunzator (amplificat in cazul de fata de specificul misiunii aflata la mare distanta de Pamant si facand orice interventie mai dificila), iar suspiciunile erau cu atat mai mari cu cat sistemul secundar nu fusese niciodata testat in zbor si mai mult, din 21 martie 2007, unitatea de distributie a puterii la bord apartinand retelei secundare devenise inoperabila. Aceasta unitate este vitala pentru distributia energiei electrice catre toti consumatorii din retea, iar nefunctionalitatea ei ar fi insemnat imposibilitatea alimentarii retelei secundare.
Dupa investigatii amanuntite, echipa de la JPL a ajuns totusi la concluzia ca poate repune in functionare unitatea de distributie a energiei din reteaua B si ca un reboot este preferabil in locul lipsei oricarei actiuni.
Totusi, pe ultima suta de metri, pe 10 martie, cand manevra trebuia sa se efectueze, s-a constatat ca o parte a echipamentului de navigatie- mai concret camera stelara, inregistra cresteri mari de temperatura desi, in asteptarea rebootului fusese trecuta in stare de asteptare (modul stand by).
Dupa o investigatie de o zi, inginerii de la JPL au reusit sa gaseasca explicatia-unul din termistorii dedicati pastrarii temperaturii nominale a senzorului stelar ramasese blocat pe pozitia 'on' cauzand aceasta crestere neasteptata in temperatura. In pregatirea rebootului acesta a fost fortat prin comenzi manuale de la sol sa se dezactiveze.
Pe 11 martie, dupa ce toate masurile de siguranta au fost realizate, s-a comandat in sfarsit restart-ul si presupunerile inginerilor s-au dovedit corecte pentru ca memoria de bord a fost reinitializata cu succes si in plus s-a reusit repunerea in stare de functionare a unitatii de distributie din reteaua B. In zilele urmatoare echipa de la Odyssey va realiza treptat revenirea la starea dinaintea acestei operatiuni (tranzitia tuturor sistemelor la stare nominala).
Mars Odyssey a fost lansat pe 7 aprilie 2001 de la Cape Canaveral la bordul aceleiasi rachete Delta 2 care a efectuat si lansarea lui Kepler saptamana aceasta. S-a inscris in orbita in jurul lui Marte mai tarziu pe 24 octombrie dupa o serie de manevre orbitale.
A fost folosit pe post de colector al datelor transmise de la suprafata planetei de roverele Spirit si Opportunity si mai departe pentru distributia lor catre statiile de sol de pe Pamant, practic 85% din datele colectate de cei doi roboti tranzitand satelitul Mars Odyssey. Separat cele trei instrumente stiintifice de la bord Thermal Emission Imaging System (THEMIS), Gamma Ray Spectrometer (GRS) si Mars Radiation Environment Experiment (MARIE) au realizat observatii de pe orbita asupra planetei Marte (printre ele si investigatii asupra locatiei unde trebuia sa opereze robotul Phoenix).
Misiunea aflata astazi 12 martie in ziua 2697 este la cea de a treia extensie de doi ani, dar previziunile asupra combustibilului ramas pentru motoare arata ca va putea zbura pana in 2015.

site oficial (http://mars.jpl.nasa.gov/odyssey/)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=112)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 12, 2009, 10:20:02 PM
Articolul este pe site. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 13, 2009, 08:50:27 PM
Lansare amanata pentru observatoarele astronomice europene Herschel si Planck

Astazi ESA a anuntat amanarea lansarii celor doua observatoare astronomice, satelitii Herschel si Planck, programata initial sa aiba loc pe data de 16 aprilie.
Urmatoarea data probabila de lansare va fi undeva la sfarsitul lunii aprilie, dar o decizie finala urmeaza sa fie comunicata la sfarsitul lui martie dupa discutii intre agentia europeana si divizia ArianeSpace care urmeaza sa efectueze lansarea.
Acest eveniment survine pe fondul intarzierilor de ultim moment privind upgradarea softului de bord si necesitatii efectuarii unor teste suplimentare inainte de lansare.
Cei doi sateliti vor fi lansati din Kourou, Guiana Franceza la bordul unei rachete Ariane 5 urmand sa se inscrie intr-o traiectorie de transfer pentru o orbita Lissajous in jurul punctului lagragian L2 al sistemului Pamant-Soare (situat la 1.5 milioane km).
Cele doua misiuni sunt diferite in mod fundamental chiar daca la origine platforma pe care au fost montate instrumentele stiintifice este similara. Planck este un satelit stabilizat prin rotatie si urmeaza sa efectueze observatii asupra CMB (Cosmic Microwave Background) prin cartografierea completa (cea mai precisa de pana acum) a sferei celeste si investigatii cu privire la primele momente de dupa Big Bang acum 14 miliarde de ani.
Herschel in schimb, este un satelit stabilizat pe trei axe, cel mai mare telescop Cassegrain ce se va afla in spatiu (cu un diametru de 3.5m) si va efectua observatii punctuale (asemanator lui Hubble astazi) in gama infrarosu lung pana la submilimetru.

video (http://www.youtube.com/watch?v=YLHcYFMbRSg)

SpaceAlliance.ro (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=113)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 13, 2009, 09:00:30 PM
gothik, poti sa pui pe site?
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 13, 2009, 09:36:19 PM
Da, il voi pune eu pe site in aceasta seara. Multumim, SpaceAlliance.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 13, 2009, 09:56:25 PM
Am publicat articolul. Multumim mult.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 15, 2009, 11:05:48 PM
Noi informatii date presei de compania Iridium

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii de compania Iridium LLC pe 9 martie se arata ca s-a incheiat complet operatiunea de inlocuire a satelitului Iridium33 pierdut in ciocnirea de luna trecuta. Unul din satelitii de rezerva ai retelei Iridium a fost manevrat in asa fel incat sa ocupe slotul ramas liber in constelatia celor 66 de sateliti ai companiei. Astfel disfunctiunile de comunicatie ale retelei au fost corectate.
In plus, compania si-a aratat determinarea pentru investirea unui efort mai mare pentru realizarea unui asa numit program Space Situational Awareness (SSA) pentru analiza riscului de coliziune intre sateliti, impreuna cu US Strategic Command, National Space Security Office si Satellite Industry Association.
Ca un amanunt interesant, dupa ultimele observatii se pare ca satelitul Iridium33 nu a fost distrus in intregime in urma coliziunii asa cum s-a presupus initial. Un film realizat de un astronom amator saptamana trecuta arata doi sateliti din constelatia Iridium- respectiv satelitul 33 si 28 in orbitele lor in jurul Pamantului. Dupa cum se vede Iridium28 aflat intr-un zbor nominal are stralucire constanta in timp ce Iridium33 se afla intr-o miscare de rotatie necontrolata motiv pentru care prezinta variatii de magnitudine luminoasa (flashuri luminoase).

video sateliti Iridium (http://www.spaceweather.com/swpod2009/12mar09/2iridiums.wmv)

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 16, 2009, 06:20:22 PM
Amanare la lansare pentru observatorul gravitational european Goce

Lansarea prevazuta astazi la ora 14:21 UTC de la complexul spatial Plesetsk din Rusia s-a oprit la T-7 secunde datorita unei defectiuni semnalate de unul din senzorii rachetei. Este pentru a doua oara cand lansarea satelitului Goce se amana. Precedenta incercare s-a efectuat in septembrie 2008 dar atunci defectiunea constata a fost serioasa –un giroscop parte a sistemului de navigatie si control al rachetei s-a defectat si a trebuit inlocuit. Cum acesta era una din piesele importante si greu accesibile a fost necesara mutarea rachetei inapoi in hangar si un proces complex de demontare pentru a avea acces la piesa cu probleme.
De aceasta data se pare ca nu este vorba de nimic grav (probabil doar unul din senzorii de la lansare activat) dar totusi urmatoarea incercare de lansare va avea loc nu mai devreme de 24 de ore intrucat exista niste cerinte stricte de inscriere in orbita.
In urmatoarele ore se vor face probabil publice mai multe amanunte cu privire la acest incident.
Racheta Rockot Breeze KM este construita de concernul european Eurockot in cooperare cu firma rusa Khrunichev dintr-o mai veche racheta balistica din timpul URSS (SS19). SS19 are in spate o istorie de succes cu 140 de lansari dintre care 3 ratate. De la transformarea ei pentru zboruri comerciale in anul 2000 a zburat de 8 ori dintre care un zbor a fost complet ratat-atunci cand in octombrie 2005 s-a pierdut satelitul european Cryosat1. Racheta are 3 trepte, o lungime de 29 m si o greutate la lansare de 107 tone, putand inscrie intr-o orbita joasa in jurul Pamantului incarcaturi de pana la 1950kg. Avantajul major pe care compania Eurockot il ofera pe piata de profil este pretul de lansare scazut in comparatie cu restul concurentei-motiv pentru care a si fost preferata de agentia europeana.
Satelitul urmeaza sa fie inscris intr-o orbita polara joasa in jurul Pamantului (inclinatie 96.7 grade si 260 km altitudine) si va fi controlat de centrul european de operatiuni spatiale din Germania, primul semnal de achizitie fiind asteptat la 90 de minute de la lansare de la statia Kiruna din Suedia.
Satelitul Goce urmeaza sa faca parte dintr-un program mai amplu al ESA de studiere a Pamantului –asa numitul Living Planet programme alaturi de Cryosat2, Swarm, Aeolus si Smos.
Satelitul, cu un cost total de 350 milioane de euro finantat din bugetul european, va studia cu precizie record campul gravitational al Pamantului (aproximarea geoidului se va face cu o precizie de 1-2 cm la o rezolutie spatiala de 100km).
Instrumentul principal-Electrostatic Gravity Gradiometer este contituit dintr-un set de 6 accelerometre (de 100 de ori mai precise decat cele lansate pana acum in spatiu la bordul unor alte misiuni). Alaturi de acesta vor mai zbura pe aceeasi platforma Satellite-to-Satellite Tracking Instrument (SSTI)- un receptor GPS foarte performant si un Laser Retroreflector care va interactiona cu reteaua de sol permitand o foarte precisa determinare a orbitei si pozitiei orbitale.
Remarcabila este si configuratia tehnica aleasa. Intrucat satelitul va evolua pe o orbita joasa coeficientul aerodinamic si pozitia in zbor sunt extrem de importante, lucru reflectat si de forma aleasa pentru platforma si de stabilizarea aerodinamica cu aripioare asemanatoare avioanelor supersonice. Cei 1100kg vor fi manevrati in spatiu cu ajutorul unui motor cu propulsie ionica cu xenon (40kg stocati la bord pentru o durata de viata de minim 20 de luni).

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 16, 2009, 06:23:04 PM
Gothik, poti pune tu ultimele doua articole de la Space Alliance? Cel despre Goce chiar e important, chiar ma gandeam ca trebuie sa scriem si noi unul. Noroc ca au scris dumnealor cu asa detalii precise.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 16, 2009, 11:01:23 PM
Le voi pune eu pe site. Multumim SpaceAlliance.

Acum imi dau notify me of replies, sper sa si primesc pe mail cand se posteaza aici.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 16, 2009, 11:15:44 PM
Articolele sunt pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 17, 2009, 12:42:49 AM
Exelenta initiativa, Ghotik. Asa esti tinut la curent si poti posta imediat ce apar. Mersi mult, arata super pe site. Ti-am trimis un email cu cateva sugestii.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 17, 2009, 07:32:08 PM
Europa are de astazi un nou satelit- Goce este pe orbita

Satelitul Goce a fost lansat in final astazi la fix 24 de ore de la lansarea amanata de ieri intr-o orbita joasa la 260 km altitudine in jurul Pamantului.
Dupa ce ieri platforma de sustinere a rachetei nu s-a decuplat asa cum trebuia, echipa rusa a facut toate eforturile si cu 2 ore inaintea lansarii de astazi a reusit sa inlocuiasca piesa defecta facand posibila o noua incercare astazi.
De aceasta data sistemele tehnice de la sol au functionat cum trebuie si turnul de sustinere s-a indepartat de racheta cu cateva minute inainte de T0.
Din pacate, vremea a fost destul de urata in Plesetsk astazi astfel ca satelitul nu a putut fi urmarit urcand in orbita decat pentru cateva momente dupa care norii grosi au impiedicat vizibilitatea. Singurele emotii au fost la pornirea motoarelor cand o perdea de fum a inconjurat varful rachetei, dar in cele din urma pornirea a fost corecta.
Cele doua trepte ale lansatorului SS19 au reusit sa ridice satelitul in atmosfera, iar ultima treapta a facut diferenta fata de o incarcatura balistica obisnuita aducand aportul de viteza necesar pentru inscrierea intr-o orbita in jurul Pamantului.
Telemetria receptionata de statia de sol din Svalbard de la racheta inainte ca aceasta sa treaca pe partea opusa a Pamantului si sa se piarda vizibilitatea a indicat ca separarile primelor trepte ale rachetei s-au desfasurat corect, iar 90 de minute mai tarziu, cand satelitul a revenit deasupra Europei, statia Kiruna a receptionat primele date de la noul satelit confirmand succesul misiunii.
Goce se alatura astfel predecesorilor sai Champ (Challenging Mini-Satellite Platform) care a deschis drumul observatiilor campurilor magnetic si gravitational ale Pamantului in 2000 si Grace (Gravity recovery and climate experiment) care l-a continuat in 2002.
Asa cum spuneam si in articolul de ieri, masuratorile obtinute pana acum de la cele trei platforme aflate deja in orbita (Champ + duoul Grace) vor fi cu mult depasite (de aproximativ 100 de ori mai precise) si pentru multa vreme acest record va fi probabil greu de egalat.

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 17, 2009, 08:17:11 PM
Multumim SpaceAlliance, articolul este pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 21, 2009, 04:22:47 PM
China si India incearca sa intre in clubul select al marilor puteri spatiale

Desi in perioada de pionierat a acestor natiuni in ceea ce priveste cercetarea cosmosului, China si India incearca sa devina contracandidate serioase ale SUA, Rusiei si Europei in lupta pentru dezvoltarea de tehnologii spatiale avansate.
China are obiective ambitioase iar programul pe care il pune in discutie aduce pana in anul 2020 o presiune suplimentara in primul rand politica pe programul agentiei americane NASA profitand de perioada in care naveta spatiala se va retrage din activitate (2010-2015). NASA va relua zborurile cu echipaj uman odata cu intrarea in functiune a programului Orion/Ares in 2015 si va reveni pe Luna nu mai devreme de 2020, iar China a incercat sa foloseasca acest fapt intr-un program agresiv de promovare pe care l-a sustinut in ultima perioada.
Este interesant de discutat care sunt asadar directiile majore pe care China ar dori sa se axeze in urmatorii ani si ce este concret deocamdata in programul spatial chinez.
Sonda spatiala chineza Chang'e 1, lansata in data de 24 octombrie 2007 la bordul unui lansator Long March3, si-a indeplinit de curand, cu succes misiunea, prabusindu-se pe suprafata Lunii la 1.5 grade latitudine sudica si 52,36 grade longitudine estica.
Denumirea obiectului spatial provine din mitologia chineza, reprezentand o zeita selenara antica.
Scopul misiunii ce a durat 16 luni a fost acela de a studia, in afara de obtinerea unor harti ale Lunii, capacitatea de ajustare a traiectoriei orbitale si gradele de libertate pe care si le poate permite o astfel de sonda in vecinatatea satelitului natural al Pamantului, lucru testat prin controlul de la distanta folosind 2 statii terestre: Qingdao si Kashi.
   Acesta este doar primul din cei trei pasi pe care China ii are in proiect; pasul doi ar fi aselenizarea lina, iar pasul trei este realizarea si lansarea unui vehicul spatial capabil sa exploreze suprafata Lunii si sa aduca pe Pamant mostre de minerale lunare.
Pentru perioada 2010-2011 China ar putea sa mai lanseze o misiune suplimentara de explorare pentru a mai castiga experienta, iar mai apoi pasul doi-aselenizarea ar trebui sa se desfasoare in perioada 2012-2013 cu un satelit echipat cu propulsie nucleara si continand un rover lunar.
Punctul al treilea al programului chinez ce vizeaza explorarea lunii (misiunea de colectare a mostrelor lunare ce se va intoarce inapoi pe Terra) nu ar trebui sa se desfasoare mai devreme de 2017.
Pe termen si mai lung, in trendul international lansat recent, atentia agentiei spatiale chineze se va muta spre Marte, fiind in plan explorarea planetei mai intai prin probe trimise intre 2014-2033 si mai apoi o calatorie cu echipaj uman undeva intre 2040-2060.
   In plus, la inceputul lunii martie China a facut publice intentiile sale privind dezvoltarea unei serii de laboratoare spatiale proprii.
Aceasta dupa ce incepand cu anul 1992 China a inceput sa manifeste interes pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare zborurilor spatiale cu echipaj uman. Este vorba de proiectul militar 921 continuare a mai vechilor proiecte 714 (initiat in 1967) si 863 (initiat in 1986). Din pacate efortul a fost mult mai mare decat se astepta si abia pe 15 octombrie 2003 dupa 11 ani de la data initiala, si dupa cheltuirea a mai mult de 2 miliarde de dolari, China a reusit sa scoata in spatiu primul astronaut devenind astfel cea de a treia natiune din lume capabila de acest lucru. De atunci insa interesul s-a mutat de la simplul zbor orbital la obiectivul mai ambitios de a avea propriul avanpost in spatiu.
Desi inspirat initial din programul MOL al SUA abandonat in 1969 (US Air Force Manned Orbiting Laboratory) primul laborator Tiangong-1 apare astazi mult mai aproape de profilul programului european ATV. Este vorba de un laborator echipat cu o suita de senzori de ultima generatie si care urmeaza sa functioneze marea majoritate a timpului in mod autonom.
In paralel se vor intensifica eforturile pentru imbunatatirea programului Shenzhou care urmeaza sa creeze premizele pentru un asa numit taxi spatial. Accentul este pus in special pe capacitatea acestui vehicul de a realiza in mod sistematic zboruri cu echipaj uman. Astronautii vor putea asadar sa revina periodic la bordul laboratorului spatial, sa il inspecteze, sa colecteze datele acumulate la bord si sa efectueze alte experimente.
Separat de acest program, China considera pe termen lung (2020) si un laborator spatial mai mare si mai performant (in jur de 20-25 tone) inspirat din laboratorul rus Mir.
In paralel cu cele doua directii amintite mai devreme (dezvoltarea de noi sateliti si dezvoltarea unui program de zbor uman) ramane problema de baza a extinderii progresive a capacitatii de lansare pentru a avea logistica necesara unor astfel de proiecte.
Momentan China mizeaza doar pe capacitatea lansatorului sau LongMarch (ajuns acum la seria 4) si pe viitoarea serie 5 care ar trebui sa mareasca masa lansata pe orbita pana la 25000kg pentru o orbita joasa si 14000kg pentru o orbita geostationara (in configuratia cea mai puternica).
India pe de alta parte a anuntat prin vocea agentiei nationale ISRO (Indian Space Research Organization) ca intentioneaza in cadrul unui parteneriat extins cu Rusia sa intre in randul natiunilor capabile sa trimita astronauti in spatiu.
Acordul a fost semnat cu Roskosmos in decembrie 2008 cu ocazia vizitei lui Medvedev in India si continua traditia cooperarii bilaterale incepute in 1984 cu zborul primului astronaut indian (la bordul capsulei spatiale Salyut). Pe langa sprijinul logistic pe care se spera sa se obtina in urma acestui acord, un alt zbor de pregatire al unui astronaut indian se va desfasura la bordul unei misiuni Soyuz in 2013. 
India a impus un termen pentru acest program ambitios inceput in anul 2007-respectiv 2015 pentru realizarea primei capsule orbitale capabile sa transporte un echipaj uman in spatiu.
In cei 8 ani de studii, bugetul alocat programului se va ridica la aproximativ 2-2.5 miliarde de dolari-un efort prea mare pentru agentia indiana al carui buget anual in 2007-2008 a fost spre exemplu de 834 milioane de dolari. De aceea programul acesta va fi prins in bugetul Indiei separat de finantarea anuala a agentiei spatiale, fiind de curand aprobat de parlament.
Un prim zbor demonstrativ s-a efectuat déjà in ianuarie 2007 –atunci cand o capsula indiana de 550 kg a zburat goala in atmosfera pentru a testa reintrarea in atmosfera.
Primul zbor de test cu echipaj uman va orbita Pamantul pentru 7 zile de la o altitudine de 275km  cu 2 astronauti la bord. Va fi practic un zbor pregatitor pentru a pune la punct un program de antrenament al astronautilor (la centrul spatial din Bangalore care va deveni astfel centrul de pregatire al astronautilor) si infrastructura de lansare (la centrul spatial Sriharikota).
Capsula finala va avea in zborurile nominale un echipaj de 3 membrii si va fi capabila de misiuni complexe pe o orbita de 400km altitudine (manevre de intalnire si cuplare cu statia spatiala internationala). Din ultimele detalii oferite presei este vorba despre o capsula extrem de simpla (asemanatoare capsulei Gemini a SUA), cu sisteme de mentinere a vietii si de control a reintrarii in atmosfera sustinute de energia generata de panouri solare externe.
Pana in acel moment insa, India trebuie sa depaseasca problemele tehnologice. In primul rand sa rezolve problema lansatorului- si acest lucru se spera prin trecerea de la actuala racheta GSLV-Mark1 la noua versiune GSLV-Mark2 (capabila sa trasnporte 5 tone intr-o orbita joasa LEO) si mai tarziu la GSLV-Mark3 (cu o capacitate undeva la 13 tone pentru o orbita LEO). Cea de-a treia treapta a rachetei -KVD-1M, furnizata acum de Rusia de la racheta Proton, va fi inlocuita cu un motor de constructie proprie cryogenic (CS).Separat de aceasta vor aparea probabil mici modificari structurale si la treptele inferioare ale lansatorului pentru imbunatatirea performantelor lor. Primele teste ale noii rachete ar trebui sa se desfasoare anul acesta si se spera ca vor confirma asteptarile si vor depasi temerile cu privire la siguranta care s-ar putea realiza prin folosirea unui lansator obisnuit de sateliti la incarcaturi care includ echipaj uman. Trebuie amintit pentru conformitate ca Mark1 a efectuat pana cum 5 lansari dar a suferit o pierdere completa in iulie 2007 atunci cand s-a pierdut satelitul Insat 4C si un semiesec in septembrie 2007 atunci cand datorita unei nefunctionari complete a ultimei trepte satelitul inlocuitor Insat 4CR a fost pus intr-o orbita mai joasa decat cea dorita (dar mutat mai tarziu prin propriile motoare pe orbita geostationara dorita). 
Pe langa aceasta, un program spatial cu echipaj uman aduce in discutie probleme mult mai grele procedurale care trebuie rezolvate. Astfel trebuie extinse sistemele de siguranta si salvare in caz de evenimente neprevazute, trebuie puse la punct toate sistemele automate ale noii capsule, trebuie creat un robot pentru facilizarea operatiunilor in spatiu, trebuie creata o noua arhitectura de sol adaptata specificului noilor misiuni etc.
Mai mult, pana in 2020, daca totul decurge bine, prin extinderea acestui program se doreste atingerea unui obiectiv mult mai ambitios-trimiterea unui echipaj uman pe Luna.
Ramane de vazut daca termenul fixat initial va fi respectat cu atat mai mult cu cat pana acum, in istoria programelor internationale de zbor cu echipaj uman nici unul nu a fost capabil sa pastreze data intiala, problemele complexe de infrastructura care au aparut, amanand mai mult sau mai putin punerea in practica a acestor zboruri.
Separat de acest program, ca si China, India tinteste Luna si pentru misiunile sale de observatie spatiala. Satelitul Chandrayaan-1 este din noiembrie 2008 intr-o orbita joasa in jurul Lunii de unde a realizat mai multe imagini spectaculoase cu suprafata selenara.
In cadrul acestui prim proiect explorator s-a trimis si o sonda de proba care a traversat atmosfera culegand pentru cele cateva minute cat a durat zborul, date despre compozitia atmosferica. Proiectul, care a reusit sa atraga interesul si suportul mai multor organizatii de profil internationale (la bord se afla instrumente provenite din mai multe tari) este momentan in plina desfasurare, toate echipamentele stiintifice culegand informatii la capacitate maxima.
Misiunea va fi continuata in 2011 de ISRO cu Chandrayaan 2 care va fi dotat la acel moment cu primul rover lunar indian (derivat probabil tot dintr-o cooperare cu agentia spatiala americana NASA)- ce urmeaza sa aselenizeze lin si sa efectueze observatii direct de la sol. Pe termen mai lung vor fi si alti sateliti in continuarea acestui program lunar.     
Distanta tehnologica dintre aceste tari emergente si marile puteri spatiale este probabil inca foarte mare (masurata in zeci de ani) dar vointa politica si linia trasata de aceste programe sunt clare si se spera astfel sa se castige treptat experienta in domeniu-acesta fiind in cele din urma punctul cel mai important de atins pentru orice explorare in spatiu.
Ca in orice inceput entuziasmul si increderea in calitatea si talentul oamenilor implicati sunt deocamdata la cote ridicate dar va fi interesant de urmarit pe termen lung cum aceste tari emergente vor fi consecvente cu programele lor spatiale (costisitoare prin definitie) si cum sumele investite de guvernele acestor tari vor putea sa se apropie macar de bugetele enorme cheltuite de marile puteri spatiale.

ISRO (http://www.isro.org)
CNSA (http://www.cnsa.gov.cn)

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 21, 2009, 05:19:03 PM
Articolul este pe site. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 21, 2009, 07:47:13 PM
Foarte bun si important articol de sinteza de la Space Alliance. Gothik, mersi mult ca l-ai pus pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 25, 2009, 05:34:41 PM
Constelatia GPS a fost completata cu un nou satelit

Pe 24 martie a  fost lansat un nou satelit in constelatia GPS. Noul satelit GPS 20-2R va ocupa slotul 2 din planul B orbital al constelatiei (o orbita circulara cu altitudinea de 20200km si inclinatie 55 grade) inlocuind un satelit lansat in 1996 GPS 2A-27 care desi si-a consumat durata de viata nominala nu va fi dezactivat ci va fi pastrat ca potentiala rezerva in cazul aparitiei unor defectiuni (dupa mutarea sa in alta pozitie pentru a face loc noului satelit).
Racheta folosita pentru lansarea de la Cape Canaveral a fost aceeasi ca si in cazul plasarii pe orbita a lui Kepler- o racheta Delta 2 (versiunea 7925) iar secventa de zbor a durat 68 de minute. Aceasta misiune a marcat zborul cu numarul 140 reusit de racheta de la intrarea ei in serviciu, dintre care circa o treime au fost dedicate US Air Force pentru sistemul GPS (47 de sateliti GPS trimisi in spatiu).
Racheta va continua sa zboare totusi pana in 2011 (in cadrul unor misiuni pentru NASA sau pentru operatori comerciali) in total 8 zboruri fiind programate.
Satelitul face parte din a treia generatie a seriei Navstar 2, fiind al saptelea satelit din opt lansari programate. Precedenta lansare se efectuase cu mai mult de un an in urma-pe 15 martie 2008 cand GPS 19-2R fusese trimis in spatiu.
Ultimul satelit din aceasta serie GPS 21-2R urmeaza sa fie lansat pe 21 august aceasta fiind practic si ultima aparitie a lui Delta 2 in serviciul US Air Force. Viitoarea serie GPS 2F va aduce cu sine si o serie noi de lansatoare- Atlas5 si Delta4.
Satelitul cu masa de 2032kg a fost construit de Lockheed Martin ca si alti 19 predecesori in cadrul unui contract semnat cu armata americana in 1989.
Platforma AS-4000 de baza este una stabilizata pe trei axe, permite o mai buna determinare a pozitiei orbitale prin comunicatia directa cu satelitii constelatiei, are o mai buna protectie a electronicii la actiunea radiatiei externe, o mai lunga autonomie fara interventia statiilor de sol si un cost cu aproximativ 30% mai redus fata de generatia precedenta. Pe langa clasicele semnale GPS (militar si civil) noul satelit aduce in atentie un experiment bazat pe transmisia unui asa numit semnal L5 ce va fi folosit pe viitor de aviatia civila pentru imbunatatirea acuratetei si performantelor sistemului de navigatie.
Deocamdata se va testa doar capabilitatea unui astfel de sistem si interferentele pe care acesta le-ar putea eventual cauza asupra functionarii sistemului GPS clasic.
Daca totul decurge corect, sistemul va fi extins pe noua serie de sateliti GPS 2F al carui contractor principal va fi de aceasta data Boeing (12 sateliti in generatia 4 a lui Navstar2).

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 25, 2009, 06:15:03 PM
Articolul e pe site. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 05, 2009, 12:29:27 PM
Continuam seria articolelor de pe Space Alliance despre satelitii educationali Cubesat cu un material despre HiNCube un experiment norvegian:

HiNCube Cubesat

Satelitul norvegian Hincube este una dintre cele doua misiuni de rezerva propuse pentru primul zbor experimental al rachetei Vega (acelasi in care va zbura si Goliatul romanesc). Este de fapt foarte similar proiectului din Romania, atat ca implementare tehnica (ambele sunt bazate pe kitul standard Cubesat de 10x10x10 cm3 si 1 kg greutate cu sistem de stabilizare pe trei axe) cat si ca investigatie stiintifica.
Obiectivele misiunii sunt in primul rand experimentale : sa testeze comunicatia VHF/UHF cu statia de sol, sa studieze conditiile de zbor in spatiu- in special evolutia temperaturilor la care platforma va fi supusa, sa faca investigatii asupra eficacitatii sistemului de control al orbitei si orientarii si nu in ultimul rand sa stabileasca raportul dintre rezolutia imaginilor furnizate de principalul instrument de la bord-o camera de observatie a Pamantului si capacitatea de descarcare a lor in gama de frecventa alocata (437.305Mhz).   
HiNCube este impartit in 5 subsisteme diferite fiecare esential pentru operarea in spatiu :
-sistemul de determinare si control al orientarii in spatiu a satelitului (Attitude Determination and Control System ADCS)
Este sistemul care realizeaza masurarea orientarii satelitului in zborul sau pe orbita pe baza informatiilor obtinute de la senzori solari si magnetici. In acelasi timp poate reorienta satelitul spre o alta pozitie dorita pe baza momentului rezultant din interactiunea campului magnetic local al Pamantului cu cel furnizat la bord.

-sistemul de comunicatie a satelitului (Communication System COMM)
Acesta este sistemul responsabil cu receptia comenzilor transmise de statia de sol (partea de uplink) si transmiterea lor mai departe catre sistemul de gestionare a datelor. Cea de a doua functie se refera la procesul invers de downlink al informatiilor catre statia de sol, fie ca este vorba de semnalul de identificare a satelitului, de datele esentiale de analiza a starii sistemelor de bord sau de cele stiintifice culese de instrumente. 

-sistemul de distributie a puterii la bord (Electronic Power Supply EPS)
Acesta este sistemul responsabil cu distribuirea de energie electrica catre toti consumatorii de la bord. Puterea este generata de panourile solare aflate pe fiecare din fetele cubului si este stocata in baterii. EPS este deasemenea responsabil sa restarteze oricare din echipamentele de bord in cazul in care se constata o functionare deficitara a lor. Alimentarea se face prin linii generale de 3.3 V si mai departe individual prin linii de 3.7 V.

-sistemul de gestionare a datelor la bordul satelitului (On Board Data Handling OBDH)
Acesta este de fapt creierul central al satelitului in responsabilitatea sa fiind gestionarea tuturor proceselor de la bord. Printre acestea executarea comenzilor receptionate de la sol, distribuirea lor catre unitatile carora li se adreseaza si verificarea bunei lor executii. Separat el este cel care trebuie sa colecteze datele achizitionate de la toate unitatile de bord, sa le formateze impreuna intr-un format standard ce poate fi interpretat si sa le trimita mai departe catre sistemul de comunicatie care la randul lui sa le faca vizibile catre sol (prin semnal RF).
Cum satelitul este cea mai mare parte a timpului in afara acoperirii statiei de sol si deci in imposibilitatea de a i se urmari evolutia, un factor cheie ramane autonomia proprie- adica capacitatea de a se autocomanda si regla singur. Astfel, tot la nivelul OBDH se iau deciziile automate cu privire la gestionarea intregului ansamblu satelit (aici se introduc corectiile in cazul nefunctionarii la parametrii doriti).
Comunicatia se realizeaza prin Serial Peripheral Bus (SPI) care permite atat receptia cat si transmisia datelor simultan.
 
-sistemul de management al instrumentelor de observatie
Principalul sistem de observatie de la bordul HiNCube este o camera destinata achizitiei de imagini ale Pamantului. Aceasta este bazata pe un senzor de tip CMOS si are incorporat algoritmul de incodare a imaginilor in format JPEG. Separat de aceasta exista o serie de senzori termici din a caror monitorizare se spera sa se obtina un model al propagarii temperaturii in interiorul satelitului, model ce ar urma sa fie folosit pe viitor ca baza pentru proiectarea unor sisteme de protectie termica pentru alti sateliti.

site oficial al proiectului (http://hincube.hin.no/index.php)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=118)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Aprilie 10, 2009, 10:51:48 PM
Am uitat sa spun la momentul oportun: articolul este pe site. Multumim mult.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 12, 2009, 08:46:41 PM
Proiecte Cubesat 2009: Satelitul UWE-3 de la Universitatea Würzburg

UWE (Universität Würzburgs Experimentalsatellit) este o serie de picosateliti bazati pe standardul Cubesat dezvoltati si construiti de studentii de la universitatea Würzburg din Germania pentru a testa in spatiu o serie de experimente tehnice- pornind de la teste asupra sistemului de determinare si control al orientarii si starii orbitale a unui picosatelit si continuand mai departe cu testarea echipamentului electronic, miniaturizarea lui si studii asupra asa numitului concept "TCP/IP in space".
Primul satelit din serie-UWE1 a fost lansat pe 27 octombrie 2005 din Plesetsk/Rusia la bordul unui lansator Kosmos. Al doilea satelit UWE2 urmeaza sa fie lansat luna aceasta la bordul rachetei indiene PSLV intr-un zbor pus la dispozitie de organizatia indiana ISRO in cadrul lungii colaborari pe care aceasta o are cu centrul spatial german DLR. Racheta indiana va transporta astfel pe langa incarcatura de baza-satelitul meteo indian OceanSat-2 si alti sateliti educationali Cubesat, respectiv BeeSat (Berlin Experimental Educational Satellite), TUB (Technical University of Berlin), ITUpSat-1 (Istanbul Technical University PicoSatellite-1) si SwissCube 1 (Ecole Polytechnique Federale de Lausanne).
Cel de al doilea Swisscube se va regasi in zborul Vega programat in noiembrie anul acesta ca si noul satelit din seria germana UWE3.
Ce este interesant asadar la aceasta platforma UWE3? Desi restrictionat la standardul clasic Cubesat cu masa de 1kg si o latura cu lungime de 10 cm, specificatiile de functionare impuse sunt ambitioase. Universitatea germana a inceput o colaborare directa cu Stanford University (care alaturi de California Polytechnic State University este unul din proiectantii standardului Cubesat) si are in spate o sustinere puternica din partea industriei germane, astfel incat a fost posibila o miniaturizare a tuturor sistemelor clasice prezente la bordul satelitilor fara compromisuri majore de calitate. Accentul principal s-a pus pe minimizarea consumului de energie la bord in paralel cu maximizarea energiei produse de micile panouri solare. Una din companiile care sponsorizeaza cercetarile este Azurspace Solar Power GmbH care a pus la dispozitie celule solare de ultima generatie GaAs cu o eficienta de 28%.
EADS(European Aeronautics Defence and Space Company), IABG(Industrieanlagen-Betriebsgesellschaft GmbH) si BMWi(Federal Minister of Economics and Technology) au contribuit deasemenea pentru testele la care a fost supus satelitul si pentru achizitia de componente.
Calculatorul de bord este construit in jurul unui procesor Hitachi H8 in conjunctie cu un bus SPI (Serial Peripheral Interface) care furnizeaza rate mari de transmisie de date, iar sistemul de operare de bord este bazat pe µCLinux (un sistem de operare GNU/Linux).
Comunicatia cu statia de sol se efectueaza in banda frecventelor de amatori VHF/UHF. 
Sistemul de control al starii orbitale si orientarii satelitului este in ciuda miniaturizarii unul extrem de complex-specific unor sateliti cu dimensiuni mult mai mari. Pentru determinarea orientarii in spatiu se foloseste o combinatie de senzori solari montati in perechi pe fiecare fata a satelitului (pentru determinarea directiei Soarelui) si senzori magnetici (pentru determinarea directiei Pamantului). Separat exista un accelerometru in conjunctie cu 3 giroscoape.
Controlul se realizeaza pasiv pentru doua din axe prin montarea unor magneti permanenti care in interactiune cu campul magnetic local al Pamantului forteaza alinierea satelitului pe directia de zbor si cu roti volante suplimentare pentru un control activ al celei de a treia axe.
Pozitia orbitala si timpul de bord sunt furnizate de un senzor GPS de tip Phoenix sponsorizat de DLR. Software-ul de bord care realizeaza controlul automat al satelitului are incorporat un propagator de orbita bazat pe modelul orbital SGP4 (Simplified General Perturbations) care este innoit periodic in mod autonom prin reconstructia elementelor orbitale TLE (Two Line Element) pe baza masuratorilor furnizate de GPS.
Separat, la bord exista un model matematic de modelare a campului magnetic al Pamantului-IGRF (International Geomagnetic Reference Field) care foloseste ca punct de calcul pozitia satelitului pentru determinarea valorilor locale ale campului magnetic.
Ambele modele (ce propaga date pentru o anumita perioada) sunt folosite impreuna cu informatia solara si magnetica de la senzori si cu rata de variatie furnizata de accelerometru (care este o masura a cinematicii satelitului) si introduse intr-un EKF (Extended Kalman Filter) care este punctul central pentru algoritmul de estimare a starii orbitale.   


orbita UWE1 (http://www.n2yo.com/?s=28892)
siteul oficial al proiectului (http://www7.informatik.uni-wuerzburg.de)

SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=119)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Aprilie 12, 2009, 10:51:19 PM
Articolul e pe site. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 16, 2009, 08:38:40 PM
Noutati de pe Marte

Weekendul trecut echipa JPL care conduce operatiunile celor doua rovere aflate pe Marte a intrat in alerta dupa ce computerul de bord al lui Spirit a rebootat de cel putin doua ori.
Robotul a comunicat cu statia de sol de pe Pamant atat vineri cat si in weekend dar transmisia a fost neregulata desi din punct de vedere fizic parametrii de bord au fost nominali (panourile solare produc energie suficienta, bateriile sunt incarcate iar temperaturile externe si vizibilitatea sunt in limite normale). Spirit are trei modalitati de comunicare cu Pamantul: fie prin transmisie directa (folosind antena principala sau pe cea secundara de la bord), fie prin transmisie indirecta (caz in care foloseste banda UHF pentru a redirecta datele catre satelitii aflati pe orbita in jurul lui Marte, urmand ca acestia sa faca retransmisia mai departe catre statia de sol de pe Pamant).
Pentru weekendul trecut comunicatia a fost setata sa se desfasoare folosind antena principala de la bord, dar se pare ca unul din rebooturi s-a desfasurat chiar in timpul unei sesiuni de descarcare de date catre Pamant. Deocamdata nu s-au stabilit motivele acestui eveniment si pentru mai multa siguranta s-a decis ca pe moment sa nu se mai foloseasca antena principala. In perioada urmatoare se va pune accentul pe colectarea datelor fizice de functionare a echipamentului de bord in detrimentul datelor provenite din masuratori stiintifice tocmai pentru a ajuta echipa de operatiuni in aflarea cauzelor incidentului.
Una din suspiciuni se refera la software-ul de bord care a fost inlocuit ultima data luna trecuta dar pe de alta parte acelasi software ruleaza si pe celalalt rover Opportunity iar acesta nu a manifestat simptome similare. O alta explicatie ar putea veni totusi de la imbatranirea echipamentului electronic –roverele au implinit in ianuarie 5 ani de operare pe Marte- si desi la prima vedere parametrii sunt in limite nominale, o investigatie amanuntita ar putea scoate in la lumina anumite disfunctionalitati care sa se adauge la lista de probleme deja cunoscute (pentru conformitate trebuie amintit ca Spirit functioneaza din 2006 cu numai 5 din cele 6 roti cu care este echipat).
Lansate pe 4 ianuarie 2004 in craterul Gusev la 14.57 grade sud si 175.47 grade est (Spirit) si pe 25 ianuarie 2004 in craterul Eagle la 1.95 grade sud si 354.47 grade est (Opportunity) roverele au depasit cu mult durata de viata proiectata initial la 90 de zile martiene si au strabatut in total in cei cinci ani de existenta peste 7.5 km respectiv 13.6 km pe suprafata martiana- cu un record de viteza pentru Opportunity pe 30 aprilie 2004 (140.9 metri).
Parcate actualmente pe platoul "Home Plate" (Spirit) si in craterul "Endeavour Crater" (Opportunity) cele doua rovere asteapta acum data de 21 aprilie cand Marte, in orbita sa de 23 de luni in jurul Soarelui marcheaza punctul cel mai apropiat de acesta (perigeu).  Incalzirea atmosferica ce va insoti fenomenul se traduce in intensificarea furtunilor de praf la suprafata planetei lucru ce pune intotdeauna in pericol experimentele stiintifice desfasurate de cei doi roboti. Pentru ca energia electrica folosita la bord este generate in exclusivitate de panourile solare, echipa de operatiuni trebuie sa gaseasca intotdeauna compromisul optim intre siguranta roverelor si mentinerea unei agende de investigatii stiintifice.
Luna trecuta-martie, dupa o perioada foarte buna, cu atmosfera curata, vizibilitatea a scazut destul de mult-materializata intr-o reducere de 20% a energiei generate de panourile lui Spirit si de o scadere de 30% a energiei lui Opportunity. Pe de alta parte, vantul puternic poate avea o influenta pozitiva- spre exemplu in prima saptamana a lui aprilie Opportunity beneficiind de aportul unui vant puternic a reusit sa isi curete panourile solare de praful depus iar aceasta s-a tradus imediat printr-un aport suplimentar de 40% mai multa energie generata. Spirit la randul lui a beneficiat de ajutorul vantului de la suprafata martiana in februarie atunci cand s-a constatat o crestere a curentului produs la bord cu aproape 15% (de la 210Wh la 240Wh).
Oricum, experienta acumulata de echipa JPL in cei cinci ani de operare pe Marte isi spune cuvantul in strategia de functionare. Daca in primul an echipa a fost extrem de prudenta alegand in cazul fiecarui avertisment de vreme rea sa mearga pe varianta cea mai sigura si sa puna cei doi roboti in "stand by", acum pe baza informatiilor disponibile se poate face o evaluare si o categorizare a nivelului de alerta care se impune.
In conjunctie cu observatiile realizate de pe orbita de instrumentele Mars Color Imager si Mars Climate Sounder al satelitului Mars Reconnaissance Orbiter si de instrumentul Thermal Emission Imaging System al satelitului Mars Odyssey, cele doua rovere verifica zilnic claritatea atmosferei prin imagini obtinute de camerele de la bord.
Toate aceste date au permis realizarea unor modele precise asupra evolutiilor meteo de la suprafata planetei, astfel incat astazi echipa de operatiuni- pe baza rapoartelor primite- poate efectua o predictie exacta asupra impactului pe care o astfel de furtuna il va avea asupra parametrilor celor doi roboti. Astfel se poate decide daca o furtuna va fi sau nu severa. Ca un exemplu trebuie spus ca scenariul cel mai defavorabil a fost in iulie 2007 cand vizibilitatea razelor solare a fost obturata pentru ambele rovere la aproximativ 99% fortand inginerii sa anuleze toate experientele stiintifice, comunicatia cu Pamantul si sa minimizeze consumul electric la bord pe perioada cat s-a functionat pe baterii. 
   
model 3d al roverelor americane (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=opportunity)

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=120)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 17, 2009, 05:18:16 AM
Multumim, articolul este pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 20, 2009, 08:10:52 PM
Lansarea unui nou satelit militar de telecomunicatie

In aceasta dimineata la ora 8 :16 GMT compania Sea Launch a lansat de pe platforma Odyssey aflata in oceanul Pacific la ecuator (154 grade vest) un satelit militar de telecomunicatii care urmeaza sa fie folosit de armata italiana si de partenerii NATO.
In lansarea de astazi (a 30-a de la inceputul operatiunilor spatiale ale companiei in martie 1999) a fost folosita o racheta Zenit-3SL dotata cu trei trepte- primele doua de provenienta ucraineana (motoare RD-171 si RD-120), iar cea de a treia DM-SL de provenienta ruseasca. Precedenta lansare avusese loc pe 24 septembrie 2008 atunci cand SeaLaunch a pus pe orbita satelitul Galaxy19 apartinand operatorului Space Systems Loral.
In istoria lansarilor numai 3 au avut probleme-in martie 2000 cand la bord s-a aflat primul satelit din seria "Intermediate Circular Orbit", in ianuarie 2007 cand racheta a explodat la lansare impreuna cu satelitul NSS8 apartinand diviziei New Skies si in iunie 2004 cand ultima treapta a rachetei, datorita functionarii defectuase a inscris satelitul Telstar18 intr-o orbita mai joasa decat cea planificata initial, dar care a fost corectata ulterior prin manevre executate cu motoarele de la bordul satelitului.
Pentru ca masa satelitului de astazi a fost relativ scazuta in comparatie cu capabilitatile lansatorului, s-a ales inscrierea acestuia intr-o orbita de transfer (geostationara) eliptica inalta (in jurul Ecuatorului) cu apogeul la 35672km si perigeul la 8606km urmand ca aceasta sa fie circularizata ulterior prin manevre orbitale, pentru atingerea orbitei finale geostationare deasupra Ecuatorului la 11.8 grade est.
Treapta a treia a rachetei a reusit sa ridice satelitul pana la inaltimea de 14000km si s-a desprins de acesta dupa aproximativ doua ore de la lansare si dupa atingerea acceleratiei dorite. Ulterior operatorii societatii Telespazio cea care se ocupa cu controlul satelitului la centrul Fucino Space Center din Italia au receptionat primul flux de date de la noul satelit confirmand separarea de racheta si injectia perfecta in orbita.
Satelitul Sicral1B a fost construit in parteneriat de Telespazio si Thales-Alenia Space pentru ministerul italian al apararii in baza unui contract semnat in 2006. Platforma de baza este Italsat 3000(derivata din Spacebus3000-una dintre cele mai avansate platforme geostationare), iar noul satelit va asigura comunicatii in banda EHF/Ka (1 transponder), in banda UHF (3 transpondere) si in banda SHF (5 transpondere) pentru o durata de 13 ani.
Acesta este al doilea satelit din seria "Italian System for Secure Communications and Alerts" dupa precedentul Sicral lansat pe 7 februarie 2001 si care mai are aproximativ 3 ani de operare in spatiu.

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=121)

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: graethel din Aprilie 20, 2009, 10:47:20 PM
Multumim mult! Am pus articolul pe site, am adaugat eu o poza cu Sicral1B. Va rog sa imi spuneti daca aveti vreo obiectie la alegerea pozei. Am vazut ca nu ati atasat nici una si mi-am permis sa caut eu o poza potrivita.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 21, 2009, 07:42:25 PM
Multumesc pentru publicare. Nu este nici un fel de problema, dimpotriva, poza este foarte inspirata-reflecta foarte bine continutul articolului.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 01, 2009, 06:22:20 PM
Desi site-ul am inteles ca este temporar suspendat continuam sa va oferim aici pe forum din articolele SpaceAlliance:

Noi lansari de sateliti

Dupa lansarea satelitului NATO Sicral 1B, miercuri 29 aprilie, Rusia a lansat la randul ei de la cosmodromul din Plesetsk un satelit de spionaj cu numele Kosmos 2450 conform nomenclatorul ministerului apararii. Pentru lansarea de la ora 16:58 UTC s-a folosit o racheta Soyuz versiunea U care a reusit sa inscrie satelitul pe orbita 8 minute mai tarziu (17:06). Aceasta a fost a treia lansare din 2009 realizata de Soyuz dupa precedentele zboruri care au deservit statia spatiala internationala in 10 februarie (Progress M66) si 26 martie (Soyuz TMA).
Satelitul care va zbura intr-o orbita cu apogeul la 335km si perigeul la 167km altitudine si inclinatia de 67 de grade a fost identificat dupa caracteristicile orbitale ca un satelit din clasa Kobalt-M si urmeaza sa inlocuiasca predecesorul Kosmos 2445 ce a zburat intre 14 noiembrie 2008 si 23 februarie 2009.
Satelitii din clasa Kobalt sunt lansati periodic de armata rusa pe acelasi tip de orbita pentru culegerea de informatii. Seria Yantar sau Kobalt este foarte veche datand din anii defunctei URSS (1970) cu foarte multe clase derivate din aceasta platforma. Yantar 4K2M din care face parte si actualul Kosmos 2450 zboara din septembrie 2004 si este astfel la cel de al cincilea satelit plasat cu success (precedente lansari s-au mai efectuat in mai 2006, iunie 2007 si noiembrie 2008). Satelitii cu masa de 6.6 tone si diametrul de 2.7 m sunt destinati realizarii unor poze foarte detaliate asupra unor tinte de la sol. Aceasta se face printr-o stabilizare pe trei axe (folosind motoare de control) pentru o buna pozitionare catre obiectivele de la suprafata Pamantului. Platforma este construita in jurul unui sistem optic mentinut la temperatura constanta 0K si capabil sa realizeze poze la un unghi larg fata de traiectorie (+/-60 grade) si cu o rezolutie foarte ridicata. Satelitul este in mare masura recuperabil- platforma principala foloseste tehnologia de reintrare in atmosfera a capsulelor spatiale rusesti. Faza finala a unei astfel de misiuni inseamna recuperarea platformei principale care contine optica satelitului si filmul realizat in timpul observatiilor. Capsula principala este astfel fortata sa reintre in atmosfera si pe partea finala a zborului incetinita cu ajutorul unor parasute. Spre exemplu, precedentul Kosmos 2445 a aterizat la 53.41 grade nord si 55.18 grade est dupa o misiune de 101 zile. Cum se intampla de obicei in astfel de cazuri, el a starnit curiozitatea localnicilor din satul apropiat alertati de zgomotul produs la aterizare.
In aceasta discutie trebuie amintit ca la randul ei cu o saptamana inainte, pe 22 aprilie 2009 China a lansat Yaogan6 un satelit anuntat ca facand parte din categoria "remote sensing satellite" adica destinat observatiilor meteo si de mediu si pentru prevenirea dezastrelor naturale, dar care a starnit deja controverse in vestul Europei banuindu-se ca este vorba doar de o justificare politica pentru o clasa de sateliti militari de recunoastere dotati cu radare performante si sisteme optice de analiza in orice conditii meteo (inclusiv observatii de noapte). Orbita aleasa pentru observatiile acestui satelit este una joasa cu 520km altitudine si inclinatie de 97.6 grade care ii asigura vizibilitate asupra oricarui meridian deci o acoperire completa a suprafetei terestre. Fata de precedenta lansare din serie (Yaogan5) de pe 15 decembrie 2008, de aceasta data s-a folosit un lansator CZ2CIII (fata de CZ4C) fapt care sugereaza o masa mai mica pentru noul satelit (fata de cele 2.7 tone ale satelitilor Yaogan precedenti). Desi China a pastrat discretia totala cu privire la acest satelit, se banuieste ca platforma de baza este preluata de la unul din satelitii de observatie actuali, iar prezenta in fruntea proiectului ca directori de program al unor specialisti cu vechi state in domeniul 'Synthetic aperture radar satellite' nu a facut decat sa alimenteze suspiciunile legate de caracterul militar al noii misiuni.
Desi un numar de trei lansari militare in mai putin de 2 saptamani pare o cifra ridicata, probabil ca nu se poate vorbi totusi de o intensificare a activitatilor de observatie ci este pur si simplu vorba de o periodicitate a acestor gen de sateliti si mai putin de o concurenta directa intre marile puteri militare sau de un raspuns la actiunile concurentilor. Din pacate insa in ochii publicului larg ramane intotdeauna o anumita suspiciune alimentata si de volumul scazut al informatiilor oferite presei in astfel de cazuri.

orbita Yaogan6 (http://www.n2yo.com/?s=34839)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Mai 01, 2009, 06:51:30 PM
Din pacate, activitatea Stiinta Azi s-a inchis pe o perioada nedeterminata. Astfel, articolul dvs postat aici nu va mai fi postat pe site. Nu vor mai aparea articole noi pe site cel putin o vreme. Insa sunteti binevenit sa il postati aici in continuare ...
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 14, 2009, 08:15:44 PM
Calatorie spre originile Universului la bordul celei mai recente misiuni spatiale europene


Joi, 14 mai 2009, Agenţia Spaţială Europeană va lansa cel mai important proiect spatial din ultimii ani, misiunea dublă Herschel-Planck. Este vorba de doi sateliti stiintifici care au costat impreuna 1.9 miliarde de euro si ale caror origini incep undeva cu 20 de ani in urma.

A fost un efort internaţional susţinut între ESA, NASA, Thales Alenia Space, Astrium Space, Danish Space Centre, Netherlands Institute for Space Research, Max Planck Istitute, Cardiff University, Saab Space etc. Din păcate, complexitatea extraordinară a proiectului a influenţat desfăşurarea ulterioară, conducând la amânări succesive faţă de data programată iniţial.

Lansarea se va efectua la bordul unei rachete Ariane5, versiunea ECA, singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent). Aceasta lansare ce va purta numele Ariane188 va marca astfel cel de al 44-lea zbor efectuat de o racheta Ariane5. In lungime de 50.5m si cu o masa totala la desprinderea de la sol de 780 de tone, lansatorul face uz de 2 motoare MPS Europropulsion folosind combustibil solid cu o forta nominala dezvoltata de 5060kN (si un timp de reactie de 130secunde), o treapta cryogenica principala Vulcain2 Snecma cu o forta dezvoltata 1390kN (timp de ardere 540s) si o treapta cryogenica finala ESC-A Astrium Space Transportation propulsata de un motor HM-7B Snecma cu o forta dezvotata de 67kN si un timp de reactie de 945s.

In varful rachetei este integrata structura interna SYLDA incadrand cei doi sateliti (Herschel deasupra, Planck dedesubt) si structura de protectie termica pentru zbor dezvoltata de compania Oerlikon Space.

Conform secventei de zbor, la ora 13:12 UTC ArianeSpace va da semnalul pornirii motoarelor rachetei din complexul numarul 3 din Kourou Guiana Franceza, acolo unde se afla centrul de control al lansarii. La 7 secunde dupa pornirea motorului cryogenic principal cele doua boostere cu combustibil solid vor fi la randul lor pornite marcand desprinderea de sol. Racheta va urca vertical timp de aproximativ 6 secunde, apoi se va roti spre est continuand ascensiunea intr-un plan paralel cu cel ecuatorial si pastrand incidenta traiectoriei. In acest fel se face uz de viteza suplimentara imprimata de rotatia naturala a Pamantului si se minimizeaza incarcarea aerodinamica asupra rachetei in timpul traversarii atmosferei.

Dupa 2 minute si 18 secunde de la lansare cele doua boostere externe se vor desprinde de corpul rachetei, urmate la 4 minute si 3 secunde de desprinderea protectiei externe. Prima treapta se va opri din functionare la 8 minute si 55 de secunde la o altitudine de 214 km si o viteza relativa de 7.032km/s urmand sa se detaseze 6 secunde mai tarziu si sa cada inapoi pe Pamant in apropierea coastei africane a oceanului Atlantic (in golful Guinea).

Etajul superior va continua ascensiunea rachetei pana la T0+24.5 minute realizand o injectie in orbita la altitudinea de 852km si viteza relativa de 9.967km/s. Un minut si 29 de secunde mai tarziu va urma separarea satelitului Herschel la o altitudine de 1100km, iar 4 minute mai tarziu separarea lui Planck la o inaltime de 1700km. 

Dupa aproximativ inca 10 min statiile de sol ale agentiei europene vor receptiona primele date ale satelitilor marcand astfel inceputul asa numitei faze operationale LEOP (Launch and Early Orbit  Phase) si transferul operatiunilor catre centrul spatial european din Germania. In primele zile, pentru ambii sateliti vor urma manevre succesive de corectie orbitala cu ajutorul motoarelor de bord. Prin aceste actiuni in stadiul incipient al misiunilor se intentioneaza anularea perturbatiilor induse de rachetă la lansare şi minimizarea efortului (combustibilului consumat) pentru atingerea orbitei finale in jurul punctului lagrangian L2. Cea de a doua faza a misiunii care va urma este asa numita "commissioning phase", atunci cand sistemele de baza ale satelitului sunt setate pentru functionare nominala şi satelitii vor incepe calatoria lor de aproximativ 2 luni catre destinatia finala. Ultima faza va fi cea operationala atunci cand satelitii parcati pe orbita lor normala vor incepe sa furnizeze primele date stiintifice.

Herschel va functiona pentru minim 3.5 ani, iar Planck va avea o durata de viata de minim 21 de luni, cele doua misiuni fiind construite pe o platforma tehnica comuna ce integreaza sistemele de baza care asigura functionarea instrumentatiei stiintifice de la bord. Analogia se opreste insa aici, cei doi sateliti fiind fundamentali diferiti atat ca investigatie stiintifica cat si ca operare, orbita etc.

Ambii vor orbita in jurul punctului Lagrange L2 al sistemului Soare-Pamant/Luna, Herschel pe o orbita inalta cu amplitudinea de 800.000km, iar Planck pe o orbita joasa cu amplitudinea de 400.000km. Punctul L2 descoperit in 1772 de matematicianul francez Louis Lagrange este un punct imaginar in spatiu localizat la 1.5 milioane km in spatele Pamantului pe linia ce uneste Terra de Soare si unde fortele de atractie gravitationala se anuleaza. Orbitele Lissajous in jurul punctului L2 au fost pentru prima data aplicate in practica o data cu lansarea misiunii WMAP a NASA care graviteaza si astazi L2. In trecut misiunile de acest gen (observatii in infrarosu) aveau de obicei orbite heliocentrice in jurul Pamantului dar acestea sufereau de interferente majore asupra instrumentelor stiintifice din cauza radiatiei terestre ceea ce insemna ca aveau perioade destul de mari de inactivitate (asemenea misiunilor mai vechi ISO, Most, Corot, Kepler, Spitzer etc). In contrast orbitele plasate in apropierea L2 asigura un mediu extrem de stabil important in special pentru investigatii cu privire la originile Universului - asa numitul ,,cold Universe". Cu Pamantul si Soarele aflate intotdeauna in aceeasi directie, se poate obtine o protectie naturala fata de interferenta radiatiei luminoase in planul focal al telescopului. Temperaturile externe scazute din spatiul cosmic aduc de asemenea o contributie importanta la pastrarea echilibrului termic al echipamentului electronic. Pe masura ce Pamantul isi realizeaza traiectoria anuala in jurul Soarelui, punctul L2 (si implicit satelitii) se deplaseaza in spatiu acoperind 360 de grade in planul galactic.
Agentia europeana va folosi pe viitor intensiv acest tip de orbita pentru misiuni sale (de ex. Gaia si Darwin) la fel ca si agentia americana NASA pentru JWST (James Webb Space Telescope).

Pe langa avantajelor enumerate, exista totusi si dezavantaje ale orbitelor de acest fel: in principal ele sunt instabile, orice perturbatie fiind amplificata exponential. Ele trebuie de aceea permanent ajustate pentru mentinerea stabilitatii ceea ce aduce o presiune suplimentara pentru operarea unor astfel de sateliti.

Ce inseamna Herschel si Planck pentru domeniul spatial?

Inspirat de numele astronomului Frederick William Herschel (1738-1822), cel care a devenit celebru prin descoperirea lui Uranus, satelitul destinat studiului originilor si evolutiei stelelor si galaxiilor va purta in spatiu cel mai mare telescop Cassegrain utilizat vreodata in spatiu. Misiunea a fost aprobata in noiembrie 1993 sub numele de First ca parte a planului stiintific pe termen lung al ESA, devenind ulterior Herschel. Oglinda principala, cu un diametru de 3.5 m, va fi de 4 ori mai mare decat predecesoarele telescoape in infrarosu si de 1.5 ori mai mare decat cea a lui Hubble, reusind sa capteze de 12 ori mai multa radiatie luminoasa decat telescopul ISO, din a carui misiune a fost inspirit, sperandu-se ca va revolutiona domeniul observatiilor in infrarosu si va oferi comunitatii stiintifice internationale noi puncte de studiu pentru astrofizica fundamentala. Oglinda secundara va fi mult mai redusa in dimensiuni-aproximativ 0.3m diametru.

Prin observatii in banda 60-670 µm va completa masuratorile facute de celelalte observatoare astronomice cu privire la radiatia "rece" din Univers produsa de praful si gazul interstelar, stele reci, nuclei ai unor galaxii indepartate etc.

Detalii constructive si obiective stiintifice

Herschel este un satelit stabilizat pe trei axe cu un sistem de control al atitudinii complex format din 12 motoare alimentate cu hidrazina ce produc fiecare 20N, roti volante de control, camere stelare, giroscoape si senzori solari, pozitia in zbor fiind in permanenta mentinuta gratie calculatorului ACMS.
Sistemul de producere al energiei este alimentat de panouri solare cu celule Ga-As in tripla jonctiune in suprafata totala de 12m2 si producand minim 1450W. Energia este la randul ei inmagazinata in baterii Li-ion cu capacitatea de 39Ah.

Sistemul de comunicatie cu solul contine 3 antene si este capabil sa furnizeze datele stiintifice la o rata de aproximativ 130kbps.

Platforma de baza care asigura sistemele vitale pentru buna functionare a satelitului este completata de platforma stiintifica (asa numitul "payload module"), rezultand in final un satelit de 7.5m lungime, 4m diametru si 3.4 tone greutate la lansare.

Punctul central al acesteia este telescopul, care deserveste toate cele 3 instrumente de stiinta de la bord si a carui oglinda este alcatuita din 12 straturi de carbura de silicon (SiC) ce formeaza un bloc monolitic prelucrat cu foarte mare acuratete (rugozitatea nu trebuie sa depaseasca 0.001 mm).
Carbura de silicon are o duritate si rigiditate ce-l fac foarte potrivit pentru constructia oglinzilor utilizate in tehnologia spatiala. Materialul si tehnologia de prelucrare alese au reusit sa indeplineasca conditiile de stres vibrational impuse de lansare si au redus substantial masa pana la 315kg. Pe viitor singurul telescop care va intrece in marime oglinda lui Herschel va fi JWST (cu un diametru de aproximativ 6.5m), dar acesta va fi constituit din celule individuale grupate impreuna (prin urmare nu va fi un monobloc).

Cele trei instrumente de bord care vor folosi telescopul vor fi:

- Heterodyne Instrument for Herschel (HIFI)
- Herschel Photo-conductor Array Camera and Spectrometer (PACS)
- Herschel Spectral and Photometric Imaging Receiver (SPIRE) 

Protectia termica si fata de radiatia luminoasa va fi realizata pasiv printr-un scut de protectie extern si activ printr-un sistem foarte complex de racire folosind un asa numit "cryostat" si coolerele aferente, totul bazat pe folosirea a circa 2300 de litri de Heliu lichid mentinut la temperatura de -271.15 grade Celsius.

Heliul superfluid se va evapora la o rata constanta golind gradual rezervorul, dar va asigura in acelasi timp o temperature constanta aproape de 0.3 Kelvin pentru perfecta functionare (fara perturbatii induse din exterior) a instrumentelor.

Cel de al doilea satelit a preluat numele fizicianului german Max Planck (1858-1947), una dintre cele mai proieminente figuri ale secolului trecut, laureat al premiului Nobel in 1918. Misiunea, numita initial Cobras/Samba (1994), a fost redenumita ulterior si proiectata ca o evolutie a satelitului american WMAP, urmand sa masoare ca si acesta anizotropiile din spatiul cosmic (asa numitul "cosmic microwave background"), dar la o rezolutie mult mai buna decat acesta. In acest fel, prin investigarea fluctuatiilor prezente in radiatia cosmica se va putea raspunde la unele din intrebarile fundamentale ale cosmologiei referitoare la Big Bang. Conform acestei teorii, Universul s-a creat in urma cu circa 13700 milioane de ani, atunci fiind intr-un stadiu mult mai dens si mai cald decat astazi (conform ultimelor modele avea 1000 milioane de grade Kelvin la 3 minute de la aparitia sa). In urma acestui proces de expansiune, temperatura Universului a scazut in mod constant pana sub valoarea de 10000K atunci cand s-a finalizat procesul de recombinare a ionilor - undeva la 380.000 de ani de la momentul T0, atunci cand se estimeaza ca Universul a atins o temperature medie de 3000K. Acesta este si momentul cand temperatura a permis luminii sa inceapa sa calatoreasca liber in mediul extern. Pana in zilele noastre, datorita continuei expansiuni, temperatura medie a acestei materii aflate in CMB a scazut substantial pana la valoarea de 2,7 K, ceea ce o face extreme de greu de detectat. Odata cu constatarea facuta de satelitul COBE si mai apoi WMAP cu privire la distributia neconstanta a temperaturii in spatiul extern s-a pus insa si problema constructiei unor instrumente mai performante care sa fie capabile sa detecteze pana si aceste mici variatii de temperature - iar Planck este rezultatul final al acestor  cercetari. Va fi astfel posibil pentru prima data in istorie sa se efectueze o investigatie amanuntita asupra fenomenelor fizice ce au insotit momentul T0+380.000 ani. Planck va realiza masuratori la lungimi de unda de 1/10 ale radiatiei luminoase percepute de WMAP si la rezolutii unghiulare de 3 ori mai bune, rezultand o calitate de 15 ori mai buna a masuratorilor.

Aceste performante au un pret direct - satelitul este unul extrem de complex, ca si Herschel, cu dimensiunea de 4.2m lungime si 4.2m diametru si o masa totala la lansare de 1.95 tone.

Va fi o platforma stabilizata prin rotatie (1rpm) si va face uz de un sistem de 16 motoare: 12 mai mari furnizand 20N fiecare si 4 mai mici cu o forta de 1N fiecare. Tot sistemul va functiona folosind hidrazina drept combustibil. In tandem pentru determinarea orientarii in spatiu se vor folosi camere stelare si senzori solari.

Sistemul de producere a energiei va face uz de aceleasi celule solare Ga-As avand o suprafata totala de 13m2 si furnizand un minim de 1816W. Energia va fi inmagazinata in baterii Li-ion cu capacitatea de 39Ah.

Ca si in cazul lui Herschel, platforma de baza va sustine modulul stiintific ("payload module") construit in jurul unui telescop in greutate de 205kg la care sunt conectate cele doua instrumente foarte sensibile:

-HFI (the high frequency instrument)
-LFI (the low frequency instrument)

al caror plan focal va fi racit pana la 0,1 Kelvin pentru a pastra rezolutia necesara masuratorilor. In acest fel se poate spune fara exagerare ca in interiorul satelitului vor fi unele din cele mai reci puncte din Univers. Cu atat mai semnificativ cu cat trebuie pastrat un echilibru intre aceste puncte reci si restul platformei a carui electronica are niste parametrii impusi pentru operare.

Cum radiatia CMB este de circa 1% din cea radiata de Pamant, telescopului i s-au impus  conditii stricte de operare. El va fi protejat de un con de protectie (baffle) care va impiedica patrunderea directa a radiatiei luminoase (provenita fie de la Soare, Pamant sau Luna) in planul focal. Va fi compus dintr-o oglinda primara 1,9 x 1,5m si o oglinda secundara 1,1 x 1.0 m, ambele inclinate fata de axa principala a telescopului.

Cu investigatii in gama lungimilor de unda 350-10000µm si frecvente cuprinse intre 27-77Ghz (LFI) si 83-857 Ghz (HFI) Planck va realiza un numar impresionant de observatii care vor fi facute publice comunitatii stiintifice internationale.



Controlul satelitilor (operatiuni)

Dupa separare, controlul satelitilor este preluat de asa numita Mission Control Team (echipa de control a misiunii) de la Centrul European de Operatiuni Spatiale din Darmstadt, Germania. MCT este consituita din doua echipe de control al zborului (Flight Control Team), cate una pentru fiecare satelit, plus un numar de echipe de support, din care fac parte: Ground Operations, Software Support, Project Support si Flight Dynamics.

Ca o concluzie a acestui articol, Space Alliance va ofera cateva ganduri – ce raspund la intrebarea "Ce inseamna aceasta lansare pentru dumneavoastra?" - "in timp real" ale catorva ingineri romani direct implicati in acest proiect de anvergura al Agentiei Spatiale Europene:


Liviu Stefanov, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Inseamna incununarea catorva ani de munca sustinuta, cu multe zile lungi si week-end-uri petrecute in camere de control sau in fata monitorului ce afiseaza pagini de interminabile documente dintr-un urias pachet. Inseamna ore de concentrare maxima in linistea camerei principale de comanda in timpul numaratorii inverse, efectuand verificarile finale ale satelitului aflat pe rampa de lansare, in varful rachetei purtatoare. Inseamna emotia intensa din ultimele secunde dinaintea startului, asteptarea infrigurata a primului contact radio cu satelitul aflat deja la sute de kilometri departare si, nu in ultimul rand, sentimentul de forta pe care il simti cand acest obiect zburator raspunde la comenzile tale. Este inceputul
unei noi misiuni."


Aurelian Tomescu, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Inseamna implinirea unui vis, in care am investit ani de munca, sperante, sacrificii. Acum, cu cateva ore inainte de lansare, pare aproape ireal, nu-mi dau seama daca sunt emotionat sau daca traiesc intr-o lume paralela. Suntem cu totii atat de conectati si concentrati la ceea ce facem, incat a exprima limpede ceea ce simtim devine dificil. Dupa un efort intins pe atatia ani, in care familia, viata personala au trecut de multe ori pe plan secund, a fi in camera principala de control - privind numaratoarea inversa, consolele cu telemetria de la satelit, verificand si reverificand ca totul e in ordine - e apogeul unei aventuri care, in timpul facultatii, parea de neconceput."

Gabriel Mihail, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Din punctul meu de vedere indiferent la cate lansari ai asistat inainte, tensiunea care se stabileste in preajma unui astfel de eveniment este aceeasi de fiecare data. Emotiile trec abia dupa lansare daca totul decurge cum trebuie si de cele mai multe ori realizezi acest lucru abia dupa ce camerele televiziunilor dispar din camera de control. Asa cum se spune in acest domeniu o zi buna este una 'plictisitoare' adica lipsita de evenimente si asta de fapt isi doreste intreaga echipa- sa functioneze totul dupa asteptari, fara nici un fel de surprize.
In plan personal inseamna 3 ani si jumatate investiti in acest proiect, cu multe momente de stres si foarte multe ore de munca. In lumina lansarii insa, toate acestea raman in urma si singurul lucru care conteaza si de care iti amintesti este privilegiul de a lua parte alaturi de aceasta echipa internationala la un proiect de asemenea anvergura si cu asemenea ambitii stiintifice. De fapt aceste masini complexe insumeaza toata tehnologia pe care omenirea a acumulat-o in mii de ani de evolutie si este fascinant sa te gandesti ca in cateva zile vor fi atat de departe in spatiu."


Space Alliance
(www.spacealliance.ro)
14-05-2009
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Mai 14, 2009, 08:39:31 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Mai 01, 2009, 06:22:20 PM
Desi site-ul am inteles ca este temporar suspendat continuam sa va oferim aici pe forum din articolele SpaceAlliance:

Noi lansari de sateliti


Am publicat acest articol si imediat il voi publica si pe ultimul pe care ni l-ati trimis. Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Mai 14, 2009, 08:57:09 PM
Am publicat si ultimul articol pe care ni l-ati trimis. Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 17, 2009, 02:25:11 PM
In continuarea articolului despre Herschel si Planck anuntam ca agentia europeana a facut publice o serie de imagini extrem de spectaculoase realizate la lansare in momentul separarii lui Herschel de Planck.
Imaginile obtinute cu camera de la bordul lui Herschel pot fi vazute acum si pe SpaceAlliance link (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bush2 din Mai 28, 2009, 04:07:48 PM
Desigur. De aceea am si sugerat un posibil articol .
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Mai 28, 2009, 07:07:42 PM
Citat din: bush2 din Mai 28, 2009, 04:07:48 PM
Desigur. De aceea am si sugerat un posibil articol .

Unde ai sugerat? Aici apare ca ai postat in total doar doua mesaje, ambele azi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 02, 2009, 12:58:03 PM
Proiecte Cubesat 2009: UNICubesat de la universitatea din Roma

Universitatea 'la Sapienza' din Roma isi continua proiectele aerospatiale incepute in anul 1964 cu lansarea satelitului San Marco 1 prin prezentarea unui nou experiment- UNICubesat ce urmeaza sa fie trimis pe orbita in zborul inaugural al rachetei europene Vega din noiembrie 2009 (fiind pasager alaturi de Goliatul agentiei spatiale romane ROSA).
Separat de acest Cubesat universitatea lucreaza in paralel si la proiectele Unisat-5 (cel de al cincilea satelit din seria Unisat dupa precedentele lansari din septembrie 2000, decembrie 2002, iunie 2004 si iulie 2006) si Edusat in coordonarea agentiei spatiale italiene ASI.
Satelitul UNICubesat reia vechiul experiment Broglio de la seria San Marco anume de a masura densitatea atmosferica, de aceasta data reconstituit intr-o platforma micro de 1 kg si cu forma cubica (fata de cea sferica initiala).

Aceasta miniaturizare creaza probleme suplimentare datorita limitarilor (tehnice si de dimensiuni impuse de platforma Cubesat), a cuplarii miscarii satelitului cu momentul de rotatie creat de experiment (cerinte stricte pentru pozitia centrului de masa si a axelor principale de inertie) si a caracteristicilor orbitale (protectia la radiatie necesara datorita apogeului inalt al orbitei de 1400km si calibrarea senzorilor pentru altitudini intre 350-400km).
Platforma este construita in jurul unui microprocesor echipat cu memorie de tip flash pentru stocarea datelor. Starea de la bord este monitorizata prin senzori de temperatura, curent si voltaj. In paralel exista un magnetometer pentru masurarea campului magnetic local al Pamantului si bineinteles senzorul principal care masoara fluctuatiile induse de forta aerodinamica intampinata de satelit pe orbita.
Satelitul este stabilizat prin rotatie, controlul de atitudine fiind realizat doar asupra axei de rotatie prin compararea citirilor de la magnetometru si corectii aplicate cu ajutorul asa numitelor 'magnetic coils'.
Comunicatia se face folosind un transponder in banda UHF cu frecventa 437.345 Mhz.
site oficial al proiectului (http://www.uniroma1.it)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Iunie 05, 2009, 05:19:46 PM
Articolul este pe site...Ne cerem scuze pentru intarzierea publicarii lui.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 08, 2009, 03:16:06 PM
Cursa spre Marte: Viitorul rover martian a primit in sfarsit un nume

In luna decembrie a anului 2008 fostul administrator NASA Ed Griffin anunta ca data initiala de lansare a noului rover martian fixata pentru octombrie 2009 nu va putea fi respectata datorita problemelor de proiectare si constructie intampinate si imposibil de rezolvat fara a pune o presiune suplimentara (si implicit riscul aparitiei unor greseli) asupra echipei de proiectanti. Cum fereastra ciclica de lansare de 26 de luni oferita de alinierea planetelor s-ar inchide la sfarsitul acestui an, noul termen propus a fost unanim acceptat de specialisti.
In asteptarea lansarii programate pentru anul 2011 si pentru a oferi publicului larg macar o satisfactie la nivel de imagine care sa justifice cresterea costului misiunii de la cei 1.6 miliarde de dolari in 2006 la actuala suma vehiculata de 2.3 miliarde dolari, NASA a ales zilele trecute un nume pentru roverul martian construit in cadrul programului Mars Science Laboratory. Castigatoarea concursului national de eseuri si cea care a convins echipa tehnica a NASA a fost eleva de 12 ani din Kansas, Clara Ma, cea care a propus numele de "Curiosity" impunandu-se in fata celorlalti 9000 de candidati.
Ce inseamna asadar "Curiosity" in plan tehnic? Noul rover face parte din programul pe termen lung al NASA pentru explorarea planetei rosii-cunoscutul "Mars Exploration Program"  dar spre deosebire de generatia anterioara de roboti va pune in practica tehnologii de ultima ora care ar trebui teoretic sa ii imbunatateasca performantele tehnice si sa ii creasca perioada de operare la suprafata lui Marte (mai ales luand in considerare conditiile meteo nefavorabile in care va trebui sa functioneze).
Toate experimentele stiintifice se vor concentra pe capacitatea habitatului de pe Marte de a sustine (in prezent sau in trecut) conditiile necesare dezvoltarii unor forme de viata, fie ea si la nivel miscroscopic. Aceasta in preagatirea pe viitor a unei explorari cu echipaj uman. Cum rocile de la suprafata planetei rosii sunt evidente ale evolutiei in timp, se vor studia cu predilectie mostrele prelevate din sol sau din stancile martiene cu ajutorul unui laborator performant care echipeaza roverul martian si care este compus din 10 instrumente stiintifice provenind din SUA, Germania, Franta, Rusia, Spania si Canada:
-Mastcam- Mast Camera
-ChemCam- Chemistry & Camera
-APXS-Alpha Particle X-ray spectrometer
-MAHLI- Mars Hand Lens Imager
-CheMin- Chemistry and Mineralogy X ray diffraction/X ray fluorescent instrument
-SAM- Sample analysis at Mars
-RAD-Radiation Assessment Detector
-REMS-Rover Environmental Mon
-MARDI- Mars Descent Imager
-DAN- Dynamic Albedo of Neutrons

Desi inspirat din tehnologia unor programe anterioare ale NASA noua misiune va aduce noutati absolute in domeniul aerospatial. Sistemul este compus din platforma de calatorie interplanetara intre Pamant si Marte asa numitul "cruise stage" lansat la bordul unei rachete Atlas V 541 care il va ajuta sa scape de atractia gravitationala a Pamantului si il va inscrie in cursa spre Marte (intregul sistem la desprinderea de suprafata terestra va cantari 3400kg). Cu un design inspirat din misiunile Mars Pathfinder si Mars Exploration Rover acesta va cantari 400kg si va fi constituit dintr-o structura de aluminiu cu diametru de 4m care incorporeaza toate sistemele electrice si mecanice clasice ale unui satelit. In timpul lansarii acesta va comunica cu sistemele rachetei, iar mai tarziu dupa decuplare si inscrierea pe orbita va realiza 5 sau 6 manevre de corectie orbitala pentru atingerea traiectoriei dorite in jurul lui Marte. Navigatia se va realiza folosind sistemele clasice inertiale cu camere stelare si cu un sistem de propulsie cu 8 motoare folosind hidrazina stocata in 2 rezervoare de titan la bord. Platforma va fi stabilizata prin rotatie la o viteza de 2rpm.
In tot acest timp modulul va fi responsabil de asemenea cu pastrarea controlului termic cat mai strict asupra roverului incubat la bord astfel ca sistemele acestuia sa ramana complet functionale in timpul calatoriei spre Marte. Aceasta se face fie prin sisteme pasive folosind straturi de materiale izolatoare sau prin sisteme active cu termistori sau radiatoare si pompe de circulare a fluidelor care distribuie in functie de caz caldura disipata de echipamentul electronic spre zonele sensibile neincalzite sau spre exteriorul rece din spatiu. Puterea va fi generata folosind panourile solare exterioare si va fi inmagazinata in bateriile de la bord.
Calculatorul de bord va monitoriza in permanenta situatia si va inainta telemetria catre 2 antene in banda X care vor comunica cu centrul de comanda de pe Pamant.
Cu 45 de zile inaintea intrarii in atmosfera martiana, va incepe asa numita faza "approach" de apropiere de planeta atunci cand vor fi programate manevre de corectie de traiectorie, vor fi initiate masuratori frecvente de pozitie si respectiv ajustari ai parametrilor orbitali de reintrare in atmosfera, va fi pornit software-ul care va controla automat secventa de zbor in atmosfera, vor fi actualizate secventele de comenzi si intervalele de comunicatie setate pentru primele zile pe Marte ale roverului precum si activitatile pregatitoare ale platformei de baza in vederea separarii capsulei de reintrare in atmosfera (printre care si marirea ratei de telemetrie furnizata si folosirea anetenelor puternice ale Deep Space Network pentru o buna monitorizare la sol a momentelor critice din timpul traversarii atmosferice). 
Faza de intrare, traversare a atmosferei si de aterizare, asa numita EDL "entry, descent and landing" va incepe la o altitudine de 125km prin decuplarea platformei de baze care a sustinut zborul de la Pamant la Marte si se va incheia prin aterizarea roverului la suprafata planetei. Secventa de zbor este impartita in 4 etape: reorientarea si pastrarea pe unghiul de intrarea dorit al capsulei cu ajutorul unui sistem similar cu cel de la misiunea Apollo (fie pasiv prin mici corectii aplicate centrului de masa sau activ printr-un sistem de 4 perechi de minimotoare fiecare dezvoltand o forta de 500N), franarea atmosferica pasiva care va incepe la o viteza de Mach2 cu ajutorul unei parasute supersonice in lungime de 50m si cu un diametru de 16m (la fel ca in misiunile Viking, Mars Pathfinder sau Mars Exploration Rover) dublata de o franare asistata si apoi coborarea roverului la sol.

Aceste ultime doua faze sunt noutati absolute si numai privindu-le pe hartie par impresionant de realizat mai ales la o distanta atat de mare de Pamant. Datorita greutatii mari a noului rover (aproape 900kg in total din care 80kg de instrumente stiintifice fata de 174kg in total si 6 kg instrumente stiintifice a generatiei anterioare de rovere) o incetinire eficienta in atmosfera pana la o viteza sigura de functionare a sistemului cu airbaguri folosit pana in prezent nu a fost posibila astfel ca NASA a venit cu aceasta solutie constructiva absolut spectaculoasa. Despre ce este asadar vorba? Dupa decuplarea de parasuta, platforma de sustinere va cobora asistat folosind forta de tractiune dezvoltata de un sistem de mini-rachete sustinut de aproximativ 2 tone de combustibil care ii va incetini si mai mult viteza, urmata apoi de activarea unui sistem asemanator cu un lift spatial atunci cand roverul cu rotile deja desfacute va fi coborat cu ajutorul unor cabluri speciale pentru o aterizare lina la suprafata.
Acest sistem complicat va permite o precizie la aterizare fara precedent (spre comparatie Curiosity se va regasi in aria unei elipse de 20km fata de roverele anterioare a caror precizie de parasutare a fost intr-o arie de 150x20km).
Dupa aterizare roverul va astepta nemiscat pentru o perioada de 5 zile permitand echipei de control de pe Pamant sa faca observatii complete asupra pozitiei la aterizare, asupra solului de sub rotile roverului si in general a starii de sanatate a sistemelor de bord dupa zborul prin atmosfera martiana, in asa fel incat activitatile ulterioare sa nu puna misiunea in pericol.
Prioritara va fi desfacerea antenei principale, testarea comunicatiei cu statia de sol, verificarea temperaturilor externe de la suprafata martiana pentru a se asigura ca nu se impun restrictii in ceea ce priveste operarea, descoperirea protectiilor care protejeaza camerele de care dispune roverul in asa fel incat ele sa poata fi folosite pentru achizitia de imagini cat mai repede si pregatirea instrumentelor stiintifice pentru operare.
Etapa finala, intrarea in modul de functionare nominal de culegere de informatii stiintifice, este programata pentru 1 an martian adica 687 zile terestre dar probabil ca si in cazurile precedente, durata de viata se va prelungi mult peste acest termen, cu atat mai mult cu cat noul rover este mult mai adaptat decat oricare din robotii anteriori conditiilor climatice potrivnice de pe Marte. Astfel Curiosity va fi echipat cu un reactor nuclear folosind plutoniu 238, care il va face practic independent de capriciile meteo martiene fara sa mai fie nevoie de perioadele de hibernare clasice la care au fost supuse Spirit si Opportunity. Va fi deasemenea mult mai performant in ceea ce priveste trenul de rulare, fiind capabil sa depaseasca obstacole de pana la 75 de cm inaltime si sa parcurga distante de pana la 90m pe ora (viteza medie estimate fiind undeva la 30m/s) (va urma).

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=125)
site oficial al proiectului (http://marsprogram.jpl.nasa.gov/msl)
video (http://www.youtube.com/watch?v=b0A-AgytQY0)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 11, 2009, 11:17:56 PM
Sonda spatiala japoneza Kaguya si-a incheiat misiunea

Ziua de miercuri 10 iunie a marcat un eveniment important pentru pasionatii de observatii astronomice din toata lumea. La ora 18:25 UTC sonda spatiala Kaguya apartinand agentiei spatiale japoneze JAXA si-a incheiat misiunea de observare a satelitului natural al Pamantului inceputa cu aproape 2 ani in urma.
Kaguya a fost lansat in 14 septembrie 2007 sub numele initial Selene de catre o racheta H-IIA de la centrul Tanegashima Space Center cu scopul declarat de a sudia formarea si evolutia Lunii prin investigatii asupra compozitiei, campului gravitational si caracteristicilor suprafetei selenare. Dupa o calatorie de 20 de zile, Kaguya s-a inscris intr-o orbita circulara lunara la 100km inaltime si inclinatie 90 de grade, iar mai tarziu a lansat doi sateliti de 50kg si dimensiuni 1 x 1 x 0.65m (Okina-Relay Satellite-sau explicit "four way Doppler measurements by relay satellite and main orbiter transponder" si Ouna-VRAD Satellite sau "differential VLBI radio source") care au facut masuratori asupra anomaliilor campului gravitational si ionosferei si le-au transmis statiei de pe Pamant.
Ambii sateliti au fost stabilizati prin rotatie, Okina inscris intr-o orbita eliptica polara cu apogeul la 2400km si perigeul la 100km, iar Ouna intr-o orbita eliptica polara cu apogeul la 800km si perigeul la 100km.   
Una din probe a fost prabusita intentionat pe Luna in februarie in timp ce cealalta este inca operata pe orbita.
Satelitul in greutate de 3 tone, stabilizat pe trei axe si cu dimensiuni de 2.1 x 2.1 x 4.8m, a costat aproximativ 500 milioane de dolari si a avut la bord 13 instrumente stiintifice in afara celor doua sonde amintite anterior: XRS( x-ray spectrometer), GRS (gamma ray spectrometer), TC (terrain camera), SP (spectral profiler), MI (multi band imager), LRS (lunar radar sounder), LALT (laser altimeter), LMAG (lunar magnetometer), CPS (charged particle spectrometer), PACE (plasma energy angle and composition experiment), RS (radio science), UPI (upper atmosphere and plasma imager) si HDTV (high definition television) care a realizat primul video HD din istorie asupra suprafetei lunare.
Evenimentul a fost controlat cu atentie de inginerii japonezi in asa fel incat sa prilejuiasca observatii optime pentru telescoapele din Australia si Asia, satelitul natural aflandu-se in faza de luna plina, iar zona aleasa fiind undeva la limita dintre partea iluminata si cea intunecata, flashul provocat de impact avand magnitudinea 6.
Incepand din 1 februarie 2009, odata cu diminuarea resurselor de combustibili de la bord, echipa de control a ales sa scada prin doua manevre succesive altitudinea satelitului pana la 50 de km.
Impactul a fost ales in apropierea craterului Gill la 80.4 grade longitudine estica si 65.5 latitudine sudica. La 17:40 UTC satelitul si-a pornit pentru ultima data motoarele scazand viteza la 6000km/ora si coborand la altitudinea de 10 km astfel incat urmatoarea orbita sa atinga suprafata selenara aproape tangential, la un unghi de numai 1 grad, si in acest fel provocand doar un mic crater si ridicand foarte putin praf in urma impactului.
Aceasta nu este prima sonda prabusita pe Luna. In 1999 misiunea americana Lunar Prospector a fost terminata in apropierea polului sud al Lunii evenimentul fiind studiat de telescopul spatial Hubble si de observatorul din Texas, in 2006 o prabusire controlata similara a putut fi observata de telescopul din Hawaii in cazul misiunii experimentale europene Smart1, iar martie anul acesta orbiterul chinez Chang'e 1 a sfarsit intr-un mod similar.
In prezent Luna este studiata de satelitul Indian Chandrayaan 1 caruia i se va alatura in scurt timp Lunar Crater Observation and Sensing Satellite sau LCROSS apartinand NASA care va avea o misiune de 4 luni, impactul acestuia din octombrie urmand sa fie studiat din nou din spatiu de telescopul Hubble reinnoit in urma ultimei expeditii americane si de la sol de catre o retea de telescoape internationale.

articol original Spacealliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=126)

video (http://www.youtube.com/watch?v=8S4GghwAoYw&feature=related)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Iunie 12, 2009, 09:19:29 PM
Primul articol l-am publicat eu mai de mult pe site, iarasi imi cer scuze pentru faptul ca nu am anuntat pe forum, iar cel de-al doilea in cel mai scurt timp in aceasta seara va aparea pe site.

Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 22, 2009, 11:29:55 AM
Probleme tehnice la unul din satelitii GPS

Intr-unul din articolele lunii martie de pe SpaceAlliance.ro faceam referire la lansarea unui satelit experimental din constelatia GPS, GPS 20-2R care a pornit spre orbita pe 24 martie la bordul unei rachete Delta2 (versiunea 7925) de la centrul spatial Cape Canveral.
Noul GPS 20-2R, al saptelea din cele 8 lansari programate pentru generatia a treia a seriei Navstar2, a ocupat slotul 2 din planul B orbital al constelatiei pe o orbita circulara cu altitudinea de 20200km si inclinatie 55 de grade si intentiona sa inlocuiasca mai vechiul satelit GPS 2A-27 lansat in 1996.
Satelitul cu masa de 2032kg a fost construit de Lockheed Martin pe o platforma AS-4000 stabilizata pe trei axe si care permite o mai buna determinare a pozitiei orbitale prin comunicatia directa cu satelitii constelatiei, are o mai buna protectie a electronicii la radiatia externa, o mai lunga autonomie fara interventia operatorilor umani si un cost cu aproximativ 30% mai redus fata de generatia precedenta (cotat undeva la 75 milioane de dolari la momentul actual).
Experimentul principal insa a fost instalarea unui nou echipament electronic care permite generarea pe langa clasicele semnale GPS (militar si civil) si a unui nou semnal numit L5 care urmeaza sa fie folosit pe viitor de aviatia civila pentru imbunatatirea acuratetii si performantelor sistemului de navigatie. Inginerii erau de fapt interesati de capabilitatea sistemului si de eventualele interferente pe care noul echipament le-ar putea cauza asupra functionarii sistemului GPS classic.
In urma cu cateva zile insa US AirForce a facut public faptul ca noul satelit nu functioneaza la parametrii doriti. La cateva saptamani de la lansare, o data cu setarea nominala a tuturor sistemelor si cu pornirea lor, s-a constat o anomalie in semnalul clasic GPS al noului satelit in timp ce noul semnal experimental L5 functioneaza corect (aceasta fiind totusi o veste buna prin prisma rezultatelor care trebuie prezentate la urmatoarea conferinta a "International Telecommunication Union" ce se va desfasura in luna august).
Aceasta anomalie este pusa de ingineri tocmai pe seama interferentei generate de noua electronica instalata la bord, dar echipa tehnica este optimista si  spera sa fie rezolvata pana in octombrie anul acesta.
Pana atunci satelitul nu va fi folosit activ in constelatia GPS pentru a evita problemele pe care le-ar putea pricinui utilizatorilor sistemului, locul sau fiind suplinit de vechiul GPS 2A-27 care mai are inca resursa de zbor.
Ultimul satelit din seria curenta, GPS 21-2R, urmeaza sa fie lansat pe 21 august la ultima aparitie a rachetei Delta2 pentru US AirForce.
Defectiunea aceasta vine pe fondul unor discutii mai ample asupra viitorului sistemului american de pozitionare prin satelit ridicate de "Government Accountability Office" si bazate in special pe intarzierile de program si pe cresterea continua a costurilor, ingrijorari pe care purtatorii de cuvant ai armatei americane au incercat sa le minimalizeze.
Agentia americana si-a exprimat ingrijorarea ca umatoarea generatie a patra a seriei Navstar2 (12 sateliti ce vor purta indicativul GPS 2F) si care vor fi construiti de compania Boeing nu vor fi gata sa intre in operare la termenul stabilit (anul 2011) si potentiale probleme financiare pot aparea si pe termen mai lung pentru sustinerea generatiei GPS 3A. In acest context va fi interesant de urmarit si implicarea companiei Boeing in acest contract ce ar putea pune aeronavele companiei intr-o pozitie privilegiata fata de restul competitorilor pentru folosirea noului sistem de navigatie L5.

articol original SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=127)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Iunie 24, 2009, 12:56:22 PM
Articolul l-am publicat aici. Va multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 29, 2009, 11:47:47 AM
Nou satelit meteorologic pentru NOAA

Organizatia meteorologica americana NOAA-"National Oceanic and Atmospheric Administration" si-a imbunatatit flotila de sateliti in urma lansarii de sambata a unei noi platforme intitulata GOES-O. In anul 1998 compania Boeing Satellite Systems a castigat ca prim contractor un proiect organizat de centrul de zbor Goddard in numele NOAA urmand sa construiasca 2 pana la 4 sateliti in cadrul asa numitului program "Geostationary Operational Environmental Satellites". Primii doi, GOES N si GOES O aveau un contract ferm de proiectare si constructie in timp ce ultimii doi GOES P si GOES Q erau doar optionali in functie de planurile manageriale ale NOAA (dupa ultimele informatii furnizare presei GOES P va pleca spre orbita undeva in anul 2010 in timp ce GOES Q a fost anulat).
Primul satelit din serie, GOES N (sau GOES 13 dupa alte indicative), bazat pe platforma BSS-601 stabilizata pe trei axe, a fost lansat pe 24 mai 2006, cu intentia de a imbunatati procesul de localizare a furtunilor si fenomenelor meteo extreme in acest fel sperandu-se ca se va eficientiza sistemul de alerta si evacuare a populatiei din zonele ce urmeaza a fi afectate de calamitati.
Sambata 27 iunie ora 22:51 GMT, dupa amanare de o zi din cauza vremii nefavorabile, o racheta Delta4 (a zecea lansata de la intrarea in operare in anul 2002) a pornit de la complexul 37 din Cape Canaveral cu scopul de a injecta noul satelit pe orbita.
Prima treapta care a functionat timp de 4 minute si jumatate a ridicat incarcatura la o altitudine de 144km continuata de treapta a doua care s-a desprins dupa 4 ore si 21 de minute inscriind satelitul intr-o orbita eliptica cu inclinatie 12 grade, apogeul la 35177km si perigeul la 6623km. Parcarea in orbita geostationara finala (circulara cu altitudinea 35780km in jurul Ecuatorului) se va realiza pe 8 iulie prin manevre succesive folosind motoarele proprii ale satelitului. 10 zile mai tarziu compania Boeing va ceda controlul noului satelit beneficiarului NOAA. Dupa calibrarea instrumentelor stiintifice prima imagine completa a Pamantului va fi realizata pe 28 iulie, in timp ce primele observatii asupra activitatii solare vor incepe de pe 6 august.
Pentru inceput GOES-O (sau GOES 14) va fi parcat aproape de predecesorul GOES-N in asa numitul "storage mode" in asteptarea unui plan viitor ce vizeaza inlocuirea mai vechilor GOES-11 si GOES-12 a caror resursa de hidrazina se apropie de sfarsit dupa 10 ani de operare pe orbita. Satelitul care cantareste 3133 kg-dintre care 1671kg de hidrazina, are 4.2m lungime si 1.8 m latime si este alimentat de un panou construit din celule solare Ga-As ce pot furniza pana la 2.3kW. La randul ei energia este mai departe stocata intr-un sistem de baterii Ni-H2 compus din 24 de celule cu o capacitate de 123Ah. Propulsia este realizata folosind un motor de corectie orbitala ce genereaza 490N si motoare de corectie de orientare cu o forta dezvoltata de 9.25N. Ambele functioneaza folosind monomethylhydrazine (MMH) pe baza de combustibil propriu zis si nitrogen tetroxide (NTO) ca oxidant. Sistemul de determinare si control al orbitei si orientarii satelitului este completat de asa numitele 'reaction wheels' sau roti volante, camere stelare pentru determinarea inertiala a pozitiei in spatiu a satelitului, un asa numit 'hemispherical inertial reference unit' (HIRU), giroscoape, senzori solari si senzori pentru determinarea pozitiei Pamantului. Controlul termic este asigurat in ambele directii- pasiv prin constructia folosind multiple straturi izolatoare si activ prin termistori alimentati de la circuitul electric al satelitului si radiatoare termice.
Noul satelit dispune de o serie de echipamente:
-un radiometru care foloseste datele obtinute de la cele 5 canale de investigatie pentru a produce in mod continuu imagini ale suprafetei Pamantului, oceanelor, ale formarii furtunilor tropicale, ale distributiei de nori, temperaturii si inaltimii plafonului de nori, temperatura la suprafata si a vaporilor de apa
-un instrument care colecteaza datele dintr-o zona circulara definita intre 60 de grade latitudine nordica si 60 de grade latitudine sudica, oferindu-le meteorologilor posibilitatea sa deduca temperatura atmosferica si distributia de ozon
-o colectie de instrumente dedicate monitorizarii conditiilor din spatiu ("space environment monitor") constand din EPS ("energetic particle sensor") care masoara particulele energetice-protoni, electroni si particule alfa din orbita geostationara, 2 magnetometre care masoara directia si variatia campului magnetic al Pamantului, XRS ("solar X-ray sensor") si EUVS ("extreme ultraviolet sensor") care masoara emisiile de radiatie
-un instrument de monitorizare in raze X a activitatii solare (SXI sau "solar X-ray imager") care foloseste un ansamblu telescopic pentru a observa emisiile solare in raze X si pentru a detecta si localiza perturbatiile care pun in pericol echipamentele electronice
Separat de instrumentatia stiintifica satelitul furnizeaza servicii si pentru sistemul COSPAS-SARSAT care colecteaza semnale de urgenta transmise de avioane si nave si le transmite mai departe unui centru de comanda de unde se coordoneaza operatiunile de salvare.

site oficial NOAA (http://www.noaa.gov)

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Iunie 29, 2009, 01:16:45 PM
Multumim, articolul este pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 01, 2009, 07:48:00 PM
Misiunea Ulysses s-a incheiat

Ieri 30 iunie 2009, misiunea Ulysses s-a incheiat stabilind astfel cu 18 ani si 266 de zile pe orbita, recordul pentru cea mai longeviva misiune spatiala a agentiei europene ESA si intrecand astfel predecesorul record detinut de International Ultraviolet Explorer (IUE).
La ora 17:35 centrul de comanda Ulysses Mission Support Area (MSA) de la  Jet Propulsion Laboratory (JPL) in Pasadena a stabilit legatura prin intermediul antenei cu diametrul de 70m apartinand DSN (Deep Space Network) cu satelitul aflat la aproximativ 5.4 unitati astronomice departare de Pamant. Pentru conformitate trebuie amintit ca la aceasta distanta semnalul radio are o intarziere de 45 de minute.
Rand pe rand au fost executate mai multe comenzi cu scopul de a inchide progresiv echipamentele de la bord- inchiderea instrumentelor stiintifice, decuplarea asa numitului program 'Loss of command', efectuarea unei manevre de orientare a satelitului spre Pamant pentru o mai buna comunicatie, pornirea receptorului de rezerva, deconectarea memoriei de bord, schimbarea ratei de comunicatie la 64bps, configurarea comunicatiei in banda S si in final inchiderea transmitatorului de bord. De fapt, ultimul semnal receptionat a fost la ora 22:15. Satelitul ramane teoretic activ din punct de vedere al receptiei (pentru siguranta toate platformele construite nu prevad posibilitatea de a inchide antena receptor pentru a evita o activare accidentala) dar nici un alt contact de la sol nu mai este prevazut pentru viitor, astfel ca acesta a fost practic punctul terminus pentru istoria lui Ulysses.
Satelitul a fost lansat pe 6 octombrie 1990 la bordul navetei americane Discovery de la centrul spatial Kennedy din Florida cu intentia de a opera pentru o perioada de 5 ani, dar dupa cum s-a vazut mai tarziu a depasit toate asteptarile misiunea sa fiind prelungita rand pe rand pana la recordul stabilit ieri.
Ca si legendarul erou grec, al carui nume l-a imprumutat, misiunea s-a aventurat intr-un teritoriu neexploatat inainte- spatiul galactic deasupra si sub polii Soarelui.
De fapt orbita aleasa- o elipsa heliocentrica cu inclinatie 80 de grade fata de equatorul solar, ofera toate conditiile pentru studierea heliosferei la toate latitudinile solare.
Perioada orbitala era de 6.2 ani, iar distanta intre satelit si Soare varia intre 810 milioane km (~5.4 AU) si 200milioane km (adica 1.3 AU).
Pentru a ajunge acolo, Ulysses s-a folosit in anul 1992 de forta gravitationala a planetei Jupiter (asa numitul concept de 'gravity assist') care a accelerat sonda la o viteza medie de 56000km/h si a permis intrarea in orbita larga ceruta.
Ce inseamna Ulysses din punct de vedere tehnologic ? Satelitul, cu o masa de 366kg si dimensiuni de 3.2x3.3x2.1 m, a costat aproximativ 1 miliard de euro-costuri impartite de cele doua mari agentii internationale care au initiat proiectul-respectiv ESA si NASA. Contractorul principal a fost compania Dornier Systems din Germania actualmente parte a concernului Astrium.
Intreaga arhitectura interna era dictata de distantele mari fata de Pamant si Soare unde a trebuit sa opereze. In timpul misiunii fluxul solar la care a trebuit sa faca fata a variat intre 45 si 1500W, iar acesta adaugat restrictiilor de temperatura au facut controlul termic la bord extrem de dificil. Tocmai de aceea intreaga electronica a instrumentatiei stiintifice sau a subsistemelor satelitului a fost incorporata in interiorul structurii. Toti peretii externi sunt acoperiti cu mai multe straturi de materiale izolatoare iar evacuarea caldurii interne se realizeaza printr-un radiator montat in partea inferioara a satelitului. Toate unitatile externe sunt decuplate din punct de vedere termic de platforma principala.
Electricitatea la bord este asigurata de un sistem RTG (radioisotope thermoelectric generator) – de fapt un mini-reactor a carui putere a scazut de la 238W initial pana la aproximativ 200W la incheierea misiunii. Liniile de putere de 28V deservesc toate experimentele si subsistemele de la bord. Puterea neconsumata se redistribuie fie catre termistorii interni (IPD-internal power dumpers) contribuind la pastrarea constanta a temperaturii interne sau disipata spre termistori externi (EPD-external power dumpers) in cazul in care interiorul este suficient incalzit.
Sistemul de comunicatie cu solul este format dintr-o antena principala cu diametrul de 1.65m si doua antene secundare.
Sistemul de control al orbitei si stabilizarii -simplu si robust- construit in jurul conceptului de stabilizare prin rotatie- are ca scop pastrarea axei de rotatie fixa in directia Pamantului (cu antena principala spre statia de sol) si mentinerea vitezei de rotatie nominale de 5rpm. Aceasta se face prin mentinerea unui control activ prin doua retele de cate 4 motoare cu hidrazina. Partea de senzori este constituita din 4 senzori solari cu observatie multipla care furnizeaza un semnal la fiecare ciclu de rotire de 12s atunci cand Soarele apare in campul lor vizual si dintr-un dispozitiv CONSCAN (conical scanning system) care masoara unghiul dintre axa de rotatie a satelitului si Pamant ca functie a variatiei amplitudinii si fazei semnalului antenei principale.
Ulysses este echipat cu o gama larga de instrumente stiintifice fiind capabil sa detecteze si masoare ionii si electronii din vantul solar, campurile magentice, particulele energetice, razele cosmice, undele radio, praful interstelar, razele X, emisiile de raze Gamma etc, toate cu scopul de a ajuta cercetatorii sa inteleaga mai bine Soarele si heliosfera :
-WHM- Vector helium magnetometer
-FGM- Flux gate magnetometer
-SWOOPS- Solar wind observations over the poles of the Sun
-SWICS- Solar wind ion composition spectrometer
-URAP- Unified radio and plasma wave investigation
-EPAC- Energetic particles composition
-GAS- Interstellar neutral gas
-HI-SCALE- Heliosphere instrument for spectra, composition and anisotropy at low energies
-COSPIN- Cosmic ray and solar particle investigation
-GRB- Gamma ray burst
-DUST- Cosmic dust
-SCE- Solar corona experiment
-GWE- Gravitational wave experiment
Ce a cauzat asadar decizia de ieri de a incheia o misiune atat de reusita? Au fost de fapt mai multe motive care tin in mare de degradarea continua a tehnicii de la bord- profund justificata dupa mai mult de 18 ani de activitate in spatiu un mediu foarte agresiv prin natura lui. In primul rand energia furnizata de reactorul RTG a ajuns la nivelul la care pentru a mentine satelitul operational o parte din termistorii de la bord trebuie inchisi. Intr-un mediu atat de rece cum este spatiul cosmic aceasta este o problema vitala pentru toata electronica dar o problema inca si mai mare pentru conductele care alimenteaza cu hidrazina motoarele satelitului- aceasta neavand voie sa se apropie de limita de inghet. Fara termistoare active, inginerii de la sol au gasit o solutie ingenioasa fortand manevre periodice artificiale ale motoarelor la fiecare doua ore si asigurand astfel un flux de hidrazina prin conducte suficient cat sa impiedice inghetul. Acest lucru insa s-a tradus printr-o scadere constanta a nivelului de combustibil si inevitabil satelitul a ajuns in punctul in care rezervele se apropie de zero.
Mai mult in ianuarie 2008 transmitatorul in banda X- cel responsabil cu transmiterea la rate mari a datelor stiintifice colectate a fost supus unui test de rutina care includea oprirea si pornirea lui, dar din nefericire datorita unei probleme de alimentare nedetectate la timp a cedat si nu a mai putut fi niciodata repus in functiune. Acest lucru a avut un efect benefic prin castigarea unor W in plus la consumul general al electronicii de bord, dar in planul comunicatiei cu solul impactul a fost unul major, dupa aceasta defectiune satelitul fiind fortat sa functioneze doar cu comunicatia in banda S, iar statisticile ulterioare au aratat ca doar 5% din datele colectate la bord au putut fi transmise inapoi pe Pamant. In plus, misiunea a fost nevoita sa foloseasca permanent statiile puternice din reteaua DSN ceea ce a incarcat suplimentar agenda acestora (avand in vedere ca acestea nu sunt dedicat ci trebuie sa deserveasca si alte misiuni).
Aflata actualmente in planul ecuatorial al Soarelui, sonda ar trebui sa mai astepte cativa ani pentru a se pozitiona din nou intr-un punct favorabil observatiilor asupra polilor solari.
Cu un buget anual redus la 1.5 milioane de dolari (contributia NASA) plus 3.5 milioane de dolari (contributia ESA), cu atat de multe probleme tehnice si cu o rata scazuta de date colectate decizia de incheiere a misiunii a venit ca o consecinta fireasca.
In incheiere trebuie spus ca ambele agentii isi doresc o continuare a acestei povesti de succes, deocamdata planurile fiind de a merge pe drumuri separate prin constructia satelitiilor Solar Probe si Solar Orbiter ce vor fi insa echipati cu tehnologie de ultima generatie mult superioara celei de pe Ulysses.

site oficial al proiectului la NASA (http://ulysses.jpl.nasa.gov)
site oficial al proiectului la ESA (http://ulysses.esa.int/science-e/www/area/index.cfm?fareaid=11)

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 02, 2009, 03:18:07 AM
Multumim articolul este acum pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 08, 2009, 04:17:27 PM
Racheta Ariane 5 mai stabileste un record

Lansatorul european ArianeSpace a reusit miercuri sa mai stabileasca un record in istoria spatiala atunci cand racheta Ariane5 in versiunea ECA a lansat cu success cel mai mare satelit de telecomunicatii TerreStar 1 intr-un zbor plecat de la baza Kourou din Guiana Franceza. Incarcatura totala a fost de 7055kg dintre care satelitul 6910kg iar restul de 145kg fiind adaptorul platformei. Acest zbor cu numarul 189 a fost initiat la ora 17:52 UTC (dupa o intarziere de 99 minute datorita conditiilor meteo nefavorabile), iar 26 de minute mai tarziu puternica racheta europeana a injectat satelitul intr-o orbita de transfer geostationara cu perigeul la 250km altitudine, apogeul la 35786km altitudine si o inclinatie de 6 grade a planului orbital fata de Ecuator.
Din punct de vedere tehnic Ariane 5 ECA este capabila sa trimita pe o orbita geostationara o incarcatura de pana la 9.6 tone si este singurul lansator din lume capabil sa deserveasca 2 sateliti de dimensiuni mari in aceeasi lansare.
Mai mult, fiabilitatea-lucru extrem de important in domeniul aerospatial datorita costurilor implicate- este una de invidiat, dupa aceasta lansare Ariane acumuland un numar de 31 de succese consecutive dintre care 3 de la inceputul anului 2009.
Anul acesta mai sunt programate trei zboruri Ariane5-ECA: zborul 190 ce va lansa satelitii JCSat12 si OptusD3, zborul 191 ce va lansa satelitii Amazonas 2 si  SATCOMBw 2a  si pe finalul anului zborul 192 ce va lansa satelitii NSS 12 si Thor 6.
TerreStar 1 va opera in banda S de frecventa (2GHz) si va furniza servicii de voce, date si comunicatii video pentru echipamentele mobile de la sol in cadrul asa numitului program "Mobile Satellite Services (MSS)". Prin plasarea la longitudinea de 111 grade vest zona de acoperire a noului satelit se va limita doar la Canada si SUA si va completa programul terestru "Ancillary Terrestrial Component (ATC)".
Istoria programului este una intinsa pe cativa ani. In anul 2005 compania TerreStar Networks a incredintat contractul construirii sistemului companiei Space Systems/Loral. In luna aprilie a aceluiasi an, SSL a venit cu primul studiu detaliat si cu promisiunea constructiei satelitului pana in anul 2007, iar ceva mai tarziu-in august 2006 s-a luat decizia extinderii sistemului cu inca un satelit TerreStar 2 ce urma sa intre in exploatare in 2009.
Din pacate cum se intampla de multe ori, dificultatile de constructie tehnice (in cazul de fata legate de constructia complicatei antene externe expandabila) au condus la o amanare a datei de lansare astfel ca prima platforma a fost livrata abia anul acesta, urmand ca al doilea satelit din serie sa fie lansat la anul.
TerreStar 1 este bazat pe platforma LS-1300S care a stabilit un record in privinta fiabilitatii si se spera ca acest lucru se va intampla si in cazul noului satelit a carui durata de viata a fost fixata la 15 ani. Satelitul este stabilizat pe trei axe, iar energia electrica produsa de cele doua panouri solare externe este suficienta sa deserveasca fara probleme consumul ridicat de la bord. Atunci cand aceste doua panouri vor fi desfasurate complet lungimea lor masurata dintr-un capat in altul va ajunge la 32.4m- o dimensiune impresionanta chiar si pentru masivii sateliti de telecomunicatie.
La randul ei, antena externa odata desfacuta va avea un diametru de 18m si va pune la dispozitia utilizatorilor 500 de "beamuri" si tehnologie multimedia 4G.
Investind o suma atat de importanta in proiectarea, constructia si lansarea satelitilor TerreStar si a sistemului MSS intr-un moment nu tocmai favorabil pe plan international, corporatia TerreStar si-a asumat un risc major si exista voci care au pus sub semnul intrebarii evolutia financiara a companiei pentru anul acesta. Compania ar putea intra chiar sub protectie guvernamentala prin apelarea la fondurile publice puse la dispozitie de administratia Obama pentru combaterea efectelor crizei financiare. Pe termen scurt, deocamdata, datorita succesului inregistrat la lansarea acestui prim satelit, actiunile companiei la bursa americana au crescut si implicit interesul investitorilor in noul sistem.
Mai mult, in luna februarie a acestui an subsidiara europeana a companiei TerreStar facea public ca a transmis Comisiei Europene propunerea sa pentru certificarea aplicatiilor in banda 2GHz MSS, iar daca aceasta propunere va fi avizata favorabil perspectivele optimiste de extindere ale managementului companiei vor fi confirmate.
SpaceAlliance (http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=27&t=130)

Space Systems Loral (http://www.ssloral.com)
TerreStar (http://www.terrestar.com)

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=Qx2dQpe2AGo)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Iulie 09, 2009, 10:36:36 PM
Multumim mult, am publicat ieri articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 10, 2009, 09:10:03 PM
Romania va avea primul sau satelit abia peste un an in 2010- lansarea satelitului Goliat este din nou amanata

Romania, aflata la prima sa experienta spatiala prin lansarea satelitului Goliat, va mai trebui sa astepte o perioada pana cand drumul spre spatiu ii va fi deschis.
Desi preconizat pentru noiembrie 2009 (dupa intarzieri succesive datorate problemelor de proiectare si de constructie) zborul inaugural al rachetei europene Vega se pare ca va fi din nou amanat, cel mai probabil pentru octombrie 2010. Deocamdata informatiile sunt neoficiale si au venit de la mai multe surse implicate in proiect, odata cu evenimentul de la Le Bourget-Franta. Intr-un interviu acordat reporterilor la Paris Air Show si chestionat in legatura cu aceste zvonuri, directorul general ESA Jean Jacques Dordain, a recunoscut ca au existat intarzieri in procesul de integrare si calificare a unor componente ale noii rachete care au condus la decalarea fazei finale a programului de teste din mai in decembrie 2009 si ca in continuare exista posibilitatea decalarii cu cateva luni a primului zbor oficial. O decizie finala asupra noii date de lansare va fi facuta publica la sfasitul anului acesta.

Din pacate nici cealalta racheta ce va face parte din sistemul european-Soyuz 2 care urmeaza sa fie lansata pe viitor de la baza ArianeSpace din Kourou Guiana Franceza nu sta mai bine, si in acest program inregistrandu-se intarzieri de cateva saptamani (se asteapta ca zborul inaugural sa fie mutat de la sfarsitul lui 2009 undeva la inceputul lui 2010). Soyuz 2-1a  spre deosebire de versiunea originala lansata din Baikonur si Plesetsk, a marit capacitatea de transport de la 1.7 tone pana la 2.7 tone in cazul unei orbite geostationare. O versiune ulterioara Soyuz 2-1b este asteptata- aceasta fiind capabila sa transporte o masa de 3.6 tone pe o orbita de transfer geostationara.

Vega, noua racheta destinata sa acopere segmentul satelitilor mici, are o masa de 137 tone, o lungime de 30m si un diametru de 3m. Dispune de 4 motoare: in prima treapta un motor de tip P80 cu o forta maxima dezvoltata de 3040kN si un timp de ardere de 107s, in treapta a doua un motor de tip Zefiro23 cu o forta maxima de 1200kN si un timp de ardere de 71s, in treapta a treia un motor de tip Zefiro9 cu o forta dezvoltata de 213kN si un timp de ardere de 117s si in treapta a patra un motor de tip AVUM cu o forta de 2.45kN si un timp de ardere de pana la 315s.
Racheta este capabila sa injecteze sateliti cantarind pana la 1500kg in orbite circulare polare cu inaltimi de maxim 700km (alese de obicei de segmentul satelitiilor stiintifici de observare a Pamantului).

Desi toate cele patru motoare au fost supuse testelor de casa la companiile constructoare, acum ele trebuie mutate, asamblate impreuna si testate.
In plus, se estimeaza ca numai testele dintre echipamentul de sol si noul lansator vor dura cel putin 6 luni. Vega va folosi in spaceportul din Guiana Franceza complexul ELA-1 (http://maps.google.com/maps?ll=5.236,-52.775&spn=0.3,0.3&t=h&q=5.236,-52.775) care a fost folosit intre 1979 si 1989 de rachetele Ariane1 si Ariane3.
Acesta insa va trebui modernizat, incepand de la hangarul propriu zis si continuand cu sistemele de alimentare electrica, de protectie, de control si nu in ultimul rand cu sistemele mecanice de transport (lifturi, macarale etc). In plus, va fi vorba si despre o noua platforma mobila care va tranporta racheta, si care va avea o inaltime de 50m si o viteza de 5m/minut fiind capabila sa acopere o distanta de 80m intre pozitia operationala si locul de parcare.

Perioada de pregatire a unui zbor asa numita "launch campaign" a fost marita de asemenea de la 2-3 saptamani la 42 de zile pentru a asigura ca fiecare zbor este supervizat corespunzator fara presiunea timpului, mai ales ca ESA isi doreste pe viitor o serie de minimum 4 lansari anuale ale noii rachete.   

Sub spectrul acestei noi amanari, echipa romaneasca coordonata de ROSA va fi nevoita sa astepte anuntarea oficiala a noii date de lansare la fel ca si restul participantiilor la zborul Vega. Pentru conformitate trebuie reamintit ca proiectul Goliat a fost initiat de agentia spatiala romana in anul 2005 beneficiind de un buget de 1.500.000 de RON (2005 (http://www.cnmp.ro/ceex/comp1/oferta.php?id=1326)).
Este vorba de un nanosatelit de 1kg si 10x10x10 cm3 bazat de standardul american Cubesat avand la bord o serie de experimente stiintifice: determinarea fluxului de meteoriti (SAMIS), masurarea dozei de radiatii cosmice la nivelul orbitei terestre (Dose-N) si captarea de imagini cu suprafata Pamantului folosind o camera de observatie de 3 mega pixeli instalata la bord si cu o rezolutie la sol de aproximativ 21x28m.

Dupa ultimele informatii va fi lansat intr-o orbita eliptica cu inaltimea variind intre 350 si 750km si inclinatie de 71 de grade desi initial se dorea o orbita circulara polara cu inaltimea de 500km (modificarea a fost dictata tot de ArianeSpace).
Proiectului romanesc, si altor 8 sateliti din aceeasi categorie li s-a oferit sansa de a fi lansati gratis in zborul inaugural de test al rachetei europene Vega (o parte dintre ei venind din tari ce se afla in faza de preaderare la agentia spatiala europeana, asa cum este si cazul Romaniei si care incep prin aceste prime programe nationale sa isi manifeste interesul fata de domeniul spatial) :
-SwissCube (École Polytechnique Fédérale de Lausanne, Switzerland) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061927)
-Xatcobeo (University of Vigo and INTA, Spain) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061933)
-UNICubeSAT (University of Rome, Italy) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062010)
-Robusta (University of Montpellier 2, France) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061952)
-AtmoCube (University of Trieste, Italy) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061947)
-e-st@r (Politecnico di Torino, Italy)
-OUFTI-1 (University of Liège, Belgium) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061939)
-PW-Sat (Warsaw University of Technology, Poland) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061914)
Acesti 9 sateliti Cubesat se vor adauga incarcaturii principale LARES (LAser RElativity Satellite).


model virtual al primului satelit romanesc (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=cubesatgoliat)

galerie de imagini cu primul satelit romanes (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/album/index.html)

animatie video a primului satelit romanesc (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/goliat_flash/goliat_flash.aspx)


Articol ce poate fi preluat numai citand sursa orginala SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Iulie 12, 2009, 12:59:07 AM
Un articol excelent! Multumim mult, l-am publicat pe site si speram sa fie preluat de presa romaneasca.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din August 17, 2009, 06:45:09 PM
Racheta Delta 2 a iesit din serviciul US Air Force

Prin lansarea reusita de azi dimineata de la complexul 17A Cape Canaveral veterana racheta Delta 2 a iesit din serviciul US Air Force dupa o activitate de 20 de ani.
Incarcatura transportata pe orbita a fost ultimul satelit din seria 2R contractata de Lockheed  Martin, respectiv GPS 2R-21 (sau GPS 2R-M dupa alte indicative) care urmeaza sa ocupe slotul 3 din planul orbital E cu o inclinatie de 55 de grade al sistemului american GPS, inlocuind in activitate mai vechiul GPS 2A-26 lansat in luna iulie a anului 1996.
Pentru conformitate trebuie amintite si problemele tehnice intampinate de predecesorul GPS 2R-20 (cel care trebuia sa il inlocuiasca pe GPS 2A-27 cu resursa de zbor expirata) si pe care le relatam in articolul nostru din luna iulie.
In continuare, sistemul GPS va trece (probabil in 2010-2011) la noua generatie 2F construita in baza unui contract semnat cu compania Boeing atunci cand locul lansatorului Delta2 va fi luat de mai puternicele Atlas5 si Delta4.
Lansarea de azi a marcat si satelitul cu numarul 60 pentru sistemul american de pozitionare prin satelit luand in calcul si primii sateliti experimentali trimisi in spatiu in anii 70.
Zborul inaugural al rachetei a avut loc pe 14 februarie 1989 deasemenea de la baza Cape Canaveral complexul 17A atunci cand incarcatura a fost tot un satelit GPS- Navstar 2A sau GPS 14. Fata de configuratia din 1989 –tip 6925- astazi s-a zburat in configuratia 7925 capabila sa transporte pana la 2.1 tone intr-o orbita de transfer geostationara (diferenta majora constand in tipul de 'boostere' folosit la pornire). In lunga sa perioada de operare racheta a reusit 144 de lansari dintre care 49 dedicate sistemului GPS si 55 sistemului Iridium. Cu atat mai remarcabil cu cat in intreaga sa istorie nu a inregistrat decat un esec total si unul partial, deci o fiabilitate impresionanta pentru acest domeniu. Un total de 108 zboruri au fost efectuate de la complexul Cape Canaveral cu un cost estimat de aproximativ 36 miloane de dolari pe lansare.
Racheta, cu o inaltime de 39 de metri, un diametru de 2.4 metri si o greutate de pana la 231 tone are trei trepte : un motor RS-27A dezvoltand 1054kN in prima treapta, un motor AJ-10-118K-ITIP dezvoltand 46.3kN in treapta a doua si un motor PAM-D/Star-48B dezvoltand 66kN pentru treapta a treia.
Secventa de zbor pentru inscrierea in orbita eliptica dorita a fost destul de complexa in zborul de astazi-dupa ce a parasit Pamantul la 10 :35 UTC prima treapta a ars timp de 4 minute si 29 secunde, urmata de 6 minute si 42 de secunde de prima ardere pentru treapta a doua pana la T0+11 :04 minute, o perioada de tranzitie de aproximativ 52 de minute fara lipsa de activitate timp in care satelitul a calatorit prin atmosfera la o viteza orbitala de 26853 km/h si o alta ardere scurta de la T0+62 :40 pana la T0+64 :20 care a crescut altitudinea orbitei, urmata de arderea treptei a treia incepand cu T0+64 :55 pana la T0+66 :20 atunci cand a si avut loc separarea satelitului. In urmatoarele zile, echipa de control va realiza o serie de manevre orbitale folosind motoarele satelitului pentru a reduce inaltimea orbitala si a circulariza traiectoria pentru o orbita geostationara.
Desi pensionata din activitate de armata americana, racheta va continua sa zboare totusi pana in 2011 (in cadrul unor misiuni pentru NASA sau pentru operatori comerciali) in total 7 zboruri fiind programate cu 9 sateliti inclusi in program. Urmatoarea data de lansare va fi la 15 septembrie atunci cand se intentioneaza sa fie trimis pe orbita un satelit din 'Space Tracking and Surveillance System' (STSS).

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din August 18, 2009, 01:36:28 PM
Are cineva timp sa puna articolul pe site? Eu nu am timp acum si nici net nu prea am, sunt in vacanta. Mersi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din August 20, 2009, 10:17:10 AM
Astazi il voi publica eu. Urmariti site-ul StiintaAzi.ro. Multumim. Ieri nu mi s-a incarcat deloc site-ul si nu am avut cum sa public articolul.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din August 20, 2009, 10:26:58 AM
un alt articol de ieri 19.08 de pe SpaceAlliance

Coreea de Sud amana lansarea primei rachete orbitale din istoria tarii

Astazi 19.08.2009 ora 08 :00 UTC Coreea de Sud a incercat sa intre in clubul restrans al tarilor capabile sa isi lanseze singure satelitii pe orbita- club din care fac parte momentan doar SUA, Rusia, Franta, Japonia, China, India, Anglia, Israelul si mai nou Iranul. Stationata la baza Naro Space Center din insula Oenaro situatata in sud-vestul peninsulei coreene, sub coordonarea Korea Aerospace Research Institute (KARI) prima racheta sud coreeana Naro1 (cunoscuta si sub numele de KSLV1 sau Korea Space Launch Vehicle) tintea sa intre in istoria tarii ridicand pe orbita un satelit experimental in greutate de 100kg -STSAT-2 (Science and Technology Satellite-2) care intentioneaza sa efectueze pentru doi ani doua tipuri de masuratori : LIST (Lyman- alpha Imaging Solar Telescope)-masuratori ale atmosferei solare si SLR (Satellite Laser Ranging)-respectiv masuratori ale distantei dintre statia de sol si satelitul aflat pe orbita.
Trebuie mentionat ca incepand cu anul 1992 Coreea de Sud a lansat 11 sateliti in spatiu dar toti de pe teritorii straine, folosind rachetele altor operatori.
Tot in aceeasi perioada Coreea de Sud a inceput constructia unor rachete experimentale KSR1 si KSR2 alimentate cu combustibil solid si mai tarziu in 2002 a rachetei KSR3 alimentata cu combustibil lichid- in ideea dezvoltarii unui lansator indigen. Tinta initiala era realizarea rachetei din componente fabricate exclusiv pe teritoriul national cu termen limita pana in anul 2005, insa dificultatile tehnologice au schimbat complet programul de proiectare. In octombrie 2004 in timpul unei vizite oficiale ruse din care faceau parte si reprezentanti ai companiei Khrunichev s-a decis preluarea pentru prima treapta a rachetei KSLV a motorului de productie rusa Angara UM RD-191 iar mai tarziu in anul 2005 contractul oficial a fost semnat intre cele doua parti.
Motorul RD191 a fost construit initial pentru familia de rachete rusesti Angara (ce va intra in operare probabil in 2012) pornind de la motoarele RD171 si RD180 care au propulsat rachetele Zenit si Atlas, dar mai tarziu, datorita dificultatilor economice ale companiei constructoare tehnologia a fost cedata si altor parti in baza unor contracte comerciale. Oricum interesant de consemnat ca RD191 isi va face debutul intr-un zbor de test strain. De altfel designul gandit modular inca de la inceput pentru a fi adaptabil viitoarelor Angara ce urmau sa deserveasca o gama larga de incarcaturi, a permis integrarea cu usurinta si pe alte platforme ocazie cu care si-a castigat si renumele de 'Universal Rocket Module'. Motorul propriu zis cantareste 10 tone (gol), are o forta de 2094.7kN si un timp de ardere de 300s. Foloseste pentru tractiune un amestec de oxigen lichid (LOX) si cherosen.
Treapta a doua este construita in totalitate in Coreea de Sud pe baza tehnologiei de la predecesoarele KSR1 si foloseste combustibil solid oferind un control precis triaxial. Motorul propriu zis cantareste 100kg, are un timp de ardere de 25s si dezvolta 86.2kN.
Pentru intregul program s-au cheltuit aproape 500 de milioane de dolari dintre care 400 de milioane au fost platiti numai partii ruse pentru transferul de tehnologie. In versiunea actuala racheta cu lungime de 30m si un diametru de 3.9m are o masa de 140 de tone fiind capabila sa injecteze o incarcatura de pana la 100kg intr-o orbita joasa LEO cu altitudinea de 300km si o inclinatie de 38 de grade. Lansarea de azi era initial programata pentru 30 iulie dar a fost amanata succesiv datorita problemelor tehnice pentru 11 august si mai tarziu pentru 19 august.
Astazi racheta a ajuns pe rampa de lansare- dar nici de aceasta data lansarea nu a fost mai norocoasa, cu tot sprijinul celor 160 de ingineri rusi deplasati la centrul coreean pentru support, cronometrul oprindu-se la T0-4 minute aparent din cauza unei erori a secventei de zbor. In mod normal, daca lansarea era reusita separarea satelitului de lansator ar fi trebuit sa aiba loc la 540s dupa lansare, la o inaltime de 306km si o distanta de 2055km de baza de lansare. Deocamdata nu este clar cand sistemele vor fi repuse in functiune si cand o noua tentativa va avea loc- dar probabil ca in urmatoarele zile va fi facuta publica noua data de lansare (posibil undeva in luna septembrie).
Daca aceasta incercare va fi reusita in final, urmatorul zbor de test este planificat pentru luna aprilie 2010 atunci cand se va lansa STSAT-2B.
Momentan Coreea de Sud mai are in dezvoltare si generatiile care ii vor urma lui KSLV1- respectiv KSLV2 (o racheta tot in doua trepte dar folosind pentru etajul al doilea un motor de tip KSR3 cu combustibil lichid reusind sa mareasca capacitatea de transport pana la 1500kg in orbita joasa) si KSLV3 (o racheta cu 3 trepte folosind ambele combinatii autohtone-un motor KSR3 pentru treapta a doua si un motor KSR1 pentru treapta a treia).

video (http://www.youtube.com/watch?v=zsd017iKB60)

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din August 21, 2009, 11:36:09 AM
Am pus pe site si acest articol din urma, insa datorita unei erori s-ar putea sa apara mai tarziu, nu stiu daca in cursul zilei de astazi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din August 28, 2009, 01:16:31 PM
Coreea de Sud rateaza prima lansare a rachetei sale orbitale

In articolul de saptamana trecuta relatam despre intentia Coreei de Sud de a se alatura clubului de 9 tari capabile sa isi transporte singure satelitii pe orbita.
La acea data dupa mai multe amanari, lansarea fusese suspendata cu cateva minute inainte de ora stabilita-datorita unei erori constate in secventa de zbor.
Saptamana aceasta problema a fost rezolvata, iar racheta a fost repusa pe rampa pentru o noua incercare de zbor. Astfel, marti 25 august ora 09 :00GMT racheta coreeana KSLV1 a parasit baza spatiala Naro cu intentia de a plasa incarcatura experimentala de la bord-satelitul STSAT2 intr-o orbita eliptica inalta cu apogeul la 1500km si perigeul la 300km.
Teoretic prima treapta propulsata de motorul rusesc RD191 ar fi trebuit sa aduca satelitul pana la o inaltime de 196 de km in aproximativ 232 secunde, iar ceva mai tarziu la T0+395s, dupa atingerea altitudinii de 303km, treapta a doua sud coreeana ar fi trebuit sa porneasca si sa imprime satelitului viteza necesara pentru inscriere. La momentul T0+453s si altitudinea de 306km satelitul ar trebui sa fie deja intr-o orbita stabila. Separarea ar fi trebuit sa aiba loc la T0+540s urmata apoi de desfacerea panourilor solare si stabilirea comunicatiei cu solul.
Din pacate insa zborul de test s-a dovedit un esec sau mai exact un semiesec asa dupa cum a fost declarat oficial. Dupa lansare statiile de sol au incercat sa ia legatura cu satelitul dar nu a fost primit nici un fel de semnal ceea ce a condus la verdictul final : pierderea lui.
Mai mult, controversele au fost alimentate si de lipsa informatiilor oficiale si mai tarziu de abordarea diferita a celor doua parti. Astfel compania ruseasca Khrunichev a tinut sa precizeze din start ca din datele colectate de la treapta intai, aceasta a functionat nominal fara nici un fel de probleme, ceea ce ii indreptateste sa declare ca zborul de test a fost un success. Secundar, partea coreeana a fost sugerata voalat ca fiind singura responsabila de esecul treptei a doua si a misiunii satelitului.
In spatele acestor declaratii oficiale este interesant de aflat ce s-a intamplat cu adevarat si de ce satelitul nu a mai ajuns pe orbita.
Datorita configuratiei si parametrilor lansatorului, in mod normal, capsula care protejeaza satelitul la trecerea prin atmosfera ar fi trebuit sa se detaseze automat la sfarsitul arderii treptei intai adica atunci cand acceleratia este maxima (mai exact la o altitudine de 177km). Aceasta capsula protectoare este compusa din doua calote ancorate in structura rachetei printr-un sistem de bolturi. La momentul desprinderii capsulei de corpul rachetei, aceste bolturi sunt distruse automat printr-un sistem explozibil, dezvelind astfel satelitul.
In zborul de marti insa inginerii au observat o rasucire necontrolata a treptei a doua imediat dupa momentul cand capsula ar fi trebuit sa se desprinda. Calculatorul de bord a incercat sa compenseze acest moment de rotatie prin arderi suplimentare de corectie dar se pare ca nu a reusit. Daca informatiile sunt corecte o posibilitate logica pentru acest moment de rotatie ar fi ca una din calotele care compun capsula protectoare nu s-a desprins corect de racheta-ramanand atasata acesteia si inducand o perturbatie majora in aerodinamica zborului- perturbatie care a condus la imposibilitatea realizarii orbitei dorite, satelitul reintrand in atmosfera. Exista chiar sansa  ca tot momentul sa fi fost surprins de mini-camerele amplasate la bord si astfel echipa de ingineri sa aiba o perspectiva mai corecta asupra functionarii anormale. 
In lipsa acestor date se poate insa presupune ca cel mai probabil unul din bolturile componente nu a fost distrus corect, dar luand in calcul ca intreg sistemul pirotehnic a fost realizat in Coreea de Sud de companii cu traditie in domeniu acest gen de eroare pare surpinzatoare.
Deocamdata nu exista un raport oficial- ambele parti atat cea rusa cat si cea sud coreeana convenind pentru crearea unei comisii de experti care ar trebui sa se reuneasca pentru investigarea in amanunt a cauzelor esecului zborului. Ramane de vazut daca si concluziile comisiei vor marsa pe aceste ipoteze.
Oricare ar fi cauzele si avand in vedere ca se afla atat de aproape de realizarea acestui obiectiv, probabil  ca in final Coreea de Sud va reusi sa depaseasca problemele tehnice si sa isi lanseze cu succes prima racheta orbitala. Oricum urmatorul zbor de test nu va fi programat mai devreme de primavara lui 2010.


SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din August 29, 2009, 10:39:30 AM
Articolul este pe site. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 01, 2009, 09:02:17 PM
Perioada nefasta pentru misiunile lunare

Ultimele saptamani au fost unele nefericite pentru doua din misiunile ce au ca scop studierea suprafetei satelitului natural al Pamantului-in speta pentru proiectele american LCROSS si indian Chandrayaan1.

Dupa intalnirea echipelor stiintifice de la centrul Ames Research Center al NASA pe data de 19 august pentru a pune la punct ultimele detalii cu privire la incheierea misiunii LCROSS-intalnire ce avea in principal ca scop alegerea unei liste de cratere candidate dintre care tinta finala ar fi trebuit anuntata la inceputul lui septembrie, echipa operationala a avut neplacuta surpriza sa constate in dimineata de 22 august la reluarea comunicatiei cu satelitul, ca acesta, in perioada petrecuta intre doua contacte cu statia de sol trecuse printr-o grava problema tehnica- consecinta direct vizibila fiind o intensa activitate a motoarelor de la bord si scaderea dramatica a nivelului de combustibil ramas in rezervoare.

Satelitul cu o lungime de 1.8m era intr-o manevra orbitala de rotatie a modulului rachetei Centaur care ii este atasat in calatoria spre suprafata lunara. Acesta, in lungime de 12.5m era rotit spre Soare pentru a evacua in spatiu gheata depusa. Era cea de a doua manevra de acest fel efectuata de la inceputul misiunii. Inginerii au estimat un cost de aproximativ 50kg/manevra deci in total aproximativ 100kg de combustibil fusesera folositi pentru aceste operatiuni.

Exista doua motivatii pentru aceste manevre de evacuare a ghetii depuse: primul-acela ca echipa stiintifica nu doreste sa contamineze suprafata lunara si citirile de date pe care urmeaza sa le faca cu gheata adusa de pe Pamant si al doilea-ca aceste substante contaminante pot modifica viteza de rotatie a modulului Centaur in traiectoria sa descendenta.

Racheta-ghidata in coborarea finala de motoarele satelitului- urmeaza sa se desprinda de acesta cu aproximativ 9 ore inainte de impact. Se asteapta ca impactul treptei Centaur cu suprafata lunara sa disloce o parte din rocile de la suprafata si sa ridice in atmosfera un nor in care oamenii de stiinta spera sa gaseasca hidrogen sau apa cu ajutorul satelitului care va traversa atmosfera 4 minute mai tarziu.

In cazul defectiunii de sambata unul din senzorii folositi de sistemul de mentinere a pozitiei orbitale, senzor care ajuta la masurarea orientarii satelitului-asa numitul IRU (Inertial Reference Unit), in fapt o unitate giroscopica complexa, s-a defectat si a inceput sa furnizeze date gresite catre calculatorul care mentine pozitia orbitala. Anomalia a fost detectata automat de algoritmii de calcul de la bord, iar in mod autonom sistemul de mentinere a pozitiei orbitale a inhibat masuratorile de la IRU comutand pe cele furnizate de camerele stelare (asa numitele "star tracker assembly").

Acestea sunt in mod obisnuit extreme de precise, dar in cazul de fata se pare ca performantele masuratorilor realizate nu au fost cele nominale. Astfel, datorita calitatii scazute a masuratorilor (concretizate prin procente mari de eroare fata de solutia de navigatie) calculatorul de bord, in incercarea de corectare a acestor probleme de orientare semnalate de camerele stelare a incercat sa intervina pentru restabilirea stabilitatii platformei si a activat succesiv motoarele de la bord. In urma acestei actiuni si datorita faptului ca defectiunea a intervenit in perioada in care satelitul nu era vizibil echipei de operare de la sol, aproximativ 140kg de combustibil au fost folositi inutil. Pe baza temperaturilor si presiunilor citite la bord se estimeaza ca au ramas disponibili 50±12kg de combustibil ceea ce pune in pericol evolutia ulterioara a experimentelor stiintifice- multe dintre ele necesitand probabil sa fie suspendate avand in vedere ca bugetul minimal pentru finalizarea misiunii pe Luna este de 26kg.

Imediat dupa constatarea anomaliei, asa cum este procedura standard in astfel de cazuri, echipa NASA a declarat starea de urgenta primind timpi suplimentari de folosinta a retelei DSN (Deep Space Network) pentru a avea o vizibilitate extinsa asupra satelitului.

In urma acestor actiuni de recuperare a platformei si revenire la o situatie nominala, senzorul IRU a fost repornit, consumul de combustibil a revenit intre limitele normale si pana la finalizarea anchetei oficiale pentru determinarea cauzelor ce au condus la aceasta perturbatie, proceduri automate au fost instalate in software-ul de bord pentru a scadea sensibilitatea algoritmilor si a impiedica aparitia unei alte anomalii similare atunci cand satelitul este in afara perioadei de vizibilitate a statiei de sol. Pentru ca situatia este in acest moment critica, cu rezerva de combustibil la limita, in cazul unei defectiuni la senzorii sistemului de mentinere a pozitiei orbitale se va prefera lipsa unei actiuni automate si intrarea platformei intr-o miscare de rotatie necontrolata (cu consecinte pentru calitatea observatiilor stiintifice, dar acestea trec in acest moment pe planul doi) pana la interventia operatorilor de la sol.

In pofida acestui incident echipa LCROSS a carei principala misiune era sa confirme prezenta apei sub forma de gheata in apropierea polului sudic lunar, a ramas increzatoare in sansele satelitului de a finaliza cu succes ultima faza, adica prabusirea controlata la suprafata selenara pe 9 octombrie 2009. Chiar si in cazul cel mai defavorabil cand LCROSS nu va reusi sa indeplineasca in totalitate observatiile fotografice si masuratorile stiintifice ramase, satelitul nu va putea scapa atractiei gravitationale si se va prabusi pe Luna (aflandu-se deja intr-o orbita cu aceasta destinatie), iar evenimentul va putea fi observat de pe Pamant sau de catre observatorul lunar Lunar Reconnaissance Orbiter LRO.

Din pacate situatia este si mai mult complicata de o scurgere de combustibil din rezervoarele treptei orbitale Centaur, aceasta scurgere, desi mica inducand o perturbatie suplimentara asupra stabilitatii satelitului.

Pe de alta parte, problemele acestea tehnice nu sunt chiar surprinzatoare, la selectia proiectului LCROSS ca misiune complementara a proiectului LRO, NASA asumandu-si constient riscul trimiterii acestui satelit pe orbita in conditiile in care bugetul alocat a fost de numai 79 milioane de dolari, perioada de proiectare si executie sub 2 ani, iar satelitul a fost catalogat ca unul de clasa D-similar cu cele dezvoltate de universitati (aceasta insemnand ca sistemele avionice de la bord nu sunt dublate in caz de defectiuni).

Organizatia indiana ISRO a adoptat acelasi concept "low cost" pentru satelitul indian Chandrayaan1 estimat la un cost de aproximativ 79-83 milioane de dolari. Acesta este rodul unei largi colaborari internationale si a fost lansat pe 22 Octombrie 2008 cu o racheta PSLV-C11 ("Polar Satellite Launch Vehicle") de la baza Sriharikota, India.

Satelitul cu o masa la lansare de 523kg si cu dimensiunile unui cub cu latura de 1.5m era destinat unei misiuni de explorare a satelitului natural al Pamantului cu o durata de minim 2 ani.

Iata insa ca sambata 29 august 2009 la ora 01:30 statia Byalalu parte a complexului spatial din Bangalore a pierdut brusc contactul cu satelitul dupa o sesiune reusita de comunicatie in orbita anterioara la ora 00:25.
Acest eveniment a redeschis mai vechea disputa a oamenilor de stiinta indieni asupra faptului ca misiunea a fost supralicitata ca una de doi ani desi se stia de la inceput ca echipamentele electronice fusesera proiectate pentru o operare de numai un an in conditiile defavorabile din spatiu.

Seria defectiunilor a inceput in noiembrie 2008 cand din cauza supraincalzirii excesive instrumentele stiintifice au fost dezactivate temporar, si a continuat pe 26 aprilie atunci cand camerele stelare de la bord s-au defectat aparent din cauza unei doze masive de radiatie solara. Pentru a suplini aceasta lipsa, inginerii indieni au aplicat o tehnica noua-folosind in conjunctie masuratorile de la giroscoape, orientarea antenei si recunoasterea automata a locatiilor lunare survolate pentru a determina orientarea in spatiu a satelitului. Mai tarziu, o alta unitate aflata la bord a cedat-este vorba de asa numitul "Bus Management Unit" fiind inlocuita cu unitatea de rezerva.

Deasemenea pe data de 19 mai, ISRO a dublat altitudinea la care satelitul survola suprafata de la 100km la 200km pentru a putea studia perturbatiile orbitale, variatiile de camp gravitational al Lunii dar si pentru a putea obtine imagini cu arii mai largi (chiar daca aceasta inseamna micsorarea rezolutiei si pierderea masuratorilor de la "Laser Ranging Instrument"-acesta fiind proiectat sa opereze de la o altitudine de 100km cu o acuratete de 5m). Cel putin aceasta a fost explicatia oferita publicului insa neoficial se poate specula ca aceasta schimbare facea parte probabil din noua strategie de operare asigurand o stabilitate mai mare si o manevrare mai usoara.

Deocamdata nu este cunoscuta exact cauza pierderii complete a telemetriei satelitului- o investigatie care va analiza ultimele date receptionate urmand sa stabileasca exact starea sistemelor de la bord inainte de aparitia acestei anomalii. Aparent, o doza mare de radiatie ar fi afectat computerul de bord care a generat autonom comenzi ce au provocat defectiunea sistemului de putere al satelitului.

Desi sansele de "resuscitare" sunt minime in urmatoarea perioada ISRO va continua sa incerce restabilirea controlului-in acest scop apeland deja la puternicele radare americane si ruse pentru localizarea satelitului.

Cu 312 zile petrecute pe orbita, 3400 de orbite efectuate in jurul Lunii si peste 70000 de imagini realizate, ISRO a declarat ca misiunea a fost un succes, 95% din obiectivele initiale fiind atinse.
Desi abandonat, Chandrayaan1 va continua sa orbiteze Luna de la altitudinea de 200km pana cand, atras de forta gravitationala se va prabusi in mod natural -acest eveniment fiind asteptat in aproximativ 1000 de zile din acest moment, adica sfarsitul lui 2012 exact inaintea lansarii misiunii Chandrayaan2.

SpaceAlliance (http://htttp://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 07, 2009, 05:15:01 PM
Satelitul indonezian Palapa-D reuseste sa se inscrie pe orbita dupa o lansare semi-esuata

Intr-un comunicat de presa din urma cu cateva zile, compania Thales-Alenia Space anunta ca satelitul indonezian Palapa-D1 a fost in cele din urma adus in pozitia orbitala dorita dupa ceva emotii la lansare.

Satelitul fusese ridicat pe 31 august 2009 de o racheta chinezeasca Long March 3B (CZ-3B) avand ca tinta o orbita geostationara la pozitia 113 grade est unde ar fi trebuit sa inlocuiasca mai vechiul satelit de telecomunicatii Palapa-C2 lansat in mai 1996 si a carui resursa de zbor ar fi expirat in 2011. Satelitul de 4.1 tone dispune de o capacitate mult mai mare decat predecesorul sau avand active 24+11 transpondere in banda C si 5 transpondere in banda Ku si asigurand acoperire pentru Orientul Mijlociu, Australia, India, Indonezia si tarile asiatice.

In anul 2007 compania indoneziana PT Indosat a lansat propunerea constructiei unei noi serii de sateliti Palapa (seria D) catre companiile constructoare din intreaga lume. Ofertantii finali au fost Space Loral Systems din SUA si Thales Alenia Space din UE.
In cele din urma licitatia a fost atribuita companiei franco-italiene care a venit cu o dubla propunere: o varianta standard bazata pe platforma Spacebus 4000 dar care era supusa embargoului international asupra transferului de tehnologie ("international traffic in arms regulations") continand tehnologie "sensibila" si care nu ar fi putut fi lansata decat cu o racheta europeana, americana sau ruseasca si o varianta mai ieftina bazata pe platforma Spacebus 4000B3 care nu continea tehnologie supusa embargoului si astfel putea opta pentru o lansare mai ieftina folosind serviciile puse la dispozitie de exemplu de China.

In final indonezienii de la Indosat au mers pe aceasta a doua varianta, iar contractul cu Thales-Alenia Space a fost semnat in iulie 2007 cu obligatia din partea companiei constructoare de a isi asuma responsabilitatea pentru transferul satelitului in orbita. Contractul estimat undeva intre 200-300 milioane de dolari, a fost finantat prin listarea actiunilor companiei la bursa locala Indonesia Stock Exchange si prin 3 imprumuturi efectuate la HSBC France, PT Bank Lippo of Indonesia si Bank of China.

In ideea reducerii costurilor proiectului, compania Thales-Alenia Space a ales pentru lansare racheta de origine chineza Long March 3B-principalul lansator pentru sateliti de telecomunicatie de care dispune China. Era vorba de al 12-lea zbor al rachetei care nu mai inregistrase probleme de la cel inaugural din 14 februarie 1996 cand satelitul Intelsat 708 fusese distrus in timpul lansarii-racheta deviind de la traiectorie si prabusindu-se peste o regiune populata, eveniment in urma caruia au fost inregistrate 6 victime umane. Seria pozitiva de 13 ani, 10 lansari de succes pentru versiunea 3B si un total de 75 de lansari de succes pentru intreaga serie Long March indreptatea asadar alegerea chinezilor de la China Great Wall Industry Corporstion of Beijing pentru aceasta lansare de pe 31 august.

La 09:28 GMT racheta propulsata de 3 trepte s-a desprins de la baza Xichang Satellite Launch Center din provincia Sichuan zburand fara probleme in primele minute. Tinta dorita era inscrierea intr-un interval de 26 de minute intr-o orbita eliptica de transfer geostationara cu apogeul la 50000km si perigeul la 200km.

Aparent primele doua trepte au functionat corect, dar la 20 de minute de la lansare, treapta a treia propulsata de doua motoare YF75 folosind o combinatie de hidrogen si oxygen lichid, care ar fi trebuit sa porneasca pentru a doua oara pentru a muta satelitul din orbita de parcare atinsa anterior, intr-una geostationara de transfer, a subperformat. Din ultimele detalii unul din motoarele componente ale acestei a treia trepte a pierdut o parte din tractiune astfel incat viteza atinsa pentru modificarea de orbita a avut o valoare mult mai mica decat cea preconizata.

Desi partea chineza a refuzat sa comenteze situatia satelitului, US Air Force, in urma masuratorilor radar, a facut public ca Palapa-D a fost lasat intr-o orbita eliptica cu apogeul la 21162km, perigeul la 209km si o inclinatie de 22grade adica o orbita complet nefolositoare pentru un satelit de telecomunicatii care se presupune ca ar trebui plasat in jurul ecuatorului intr-o orbita circulara.

In ciuda situatiei nefavorabile, expertii de la Thales-Alenia au preluat rapid controlul satelitului si folosind statiile din Beijing-China si Fucino-Italia, in jurul orei 15:00 GMT au intervenit activ si prin 3 manevre efectuate cu motoarele proprii ale satelitului au reusit sa creasca altitudinea si sa inscrie satelitul pe data de 3 septembrie in orbita geostationara dorita initial.

In continuare vor urma o serie de verificari de rutina si pregatirea satelitului pentru operarea nominala in cadrul unei perioade de tranzitie-asa numita "Launch and Early Operation Phase". Totusi, in ciuda optimizarii manevrelor efectuate de inginerii de la Thales-Alenia Space, se preconizeaza ca efortul depus pentru corectarea orbitei satelitului a scazut substantial rezerva de combustibil la bord si implicit durata de viata de la estimarea initiala de 15 ani undeva la 10 ani- ceea ce presupune o regandire a strategiei pe termen lung pentru compania indoneziana Indosat.

orbita satelitului (http://www.n2yo.com/?s=35812)

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 17, 2009, 05:38:44 PM
Echipa de experti NASA anunta locul unde se va incheia misiunea LCROSS

Intr-unul din articolele trecute relatam despre problemele intampinate de echipa de operatiuni care coordoneaza misiunea LCROSS pentru NASA. La acea data se punea in discutie daca, datorita consumului excesiv de combustibil indus de aparitia unor anomalii in sistemul de mentinere a controlului satelitului, acesta va mai fi capabil sa execute partea finala a misiunii si anume prabusirea modulului Centaur pe Luna si toate experimentele stiintifice programate cu aceasta ocazie.
Acesta ar trebui sa fie ghidat pe traiectoria corecta de motoarele satelitului, iar prin exlozia de la suprafata selenara ar trebui sa creeze in atmosfera un nor care ar urma sa fie studiat 4 minute mai tarziu de satelitul aflat deasemenea in traiectorie descendenta.
Se estimeaza ca in momentul impactului modulul Centaur in greutate de 2 tone va avea o viteza de 8980 km/h si va disloca intre 350 si 1000 tone de roca (echivalentul unei explozii cu 1.5 tone TNT), provocand o depresiune cu diametrul de 30m si o adancime de 5m.
O secventa complexa de zbor dar in urma careia oamenii de stiinta spera sa confirme prezenta apei la polul sud al satelitului natural al Pamantului.
Temerile au fost risipite recent cand intr-un comunicat oficial impactul a fost reconfirmat pentru data de 9 octombrie ora 11 :30 GMT avand ca tinta craterul Cabeus A. Alte posibile coordonate au inclus craterele Cabeus B, Newton, Newton A, Newton E, Short, Moretus si Casatus, Shackleton, Shoemaker si Hayworth dar in decizia finala-luata pe baza ultimelor observatii realizate de sondele lunare LRO, Kaguya si Chandrayaan 1- a cantarit esential suprafata plana a craterului fara aglomerari de roci si concentratia mare de hidrogen masurata in sol. Acest crater are 40 km diametru, se afla la 81 de grade sud, iar temperatura medie scade sub -200 grade Celsius astfel incat desi atmosfera lunara este practic inexistenta, particulele sunt capturate in interior pentru lungi perioade de timp.
Trebuie reamintit ca aceste depozite de hidrogen au fost semnalate de cativa ani (prima data de Clementine1 in 1994 si apoi de sonda Lunar Prospector in 1999) in interiorul craterelor lunare acolo unde datorita faptului ca Soarele rasare numai cateva grade deasupra orizontului, lumina solara este obturata. Insa chiar daca predecesoarele sonde lunare au confirmat prezenta hidrogenului, ar fi pentru prima data cand s-ar merge mai departe si s-ar dovedi stiintific prezenta apei.
La momentul impactului norul de particule ridicate in atmosfera va fi iluminat de Soare facand astfel facila observarea evenimentului atat pentru observatoarele aflate in spatiu (LRO, Hubble) cat si pentru cele de pe Pamant (Hawaii, Arizona, New Mexico). Astronomii amatori vor avea si ei parte de un spectacol unic astfel ca se spera ca numarul observatiilor active sa fie cu mult mai mare.
In ciuda pretului scazut de numai 79 milioane de dolari (mai ales daca luam in considerare ca in pofida distantei mici Pamant-Luna poate fi considerata o misiune interplanetara) LCROSS a fost inca de la inceput contestata de sceptici. NASA a afirmat insa ca aceasta forma de explorare (trimiterea unei probe care sa ciocneasca suprafata lunara) este cea mai ieftina dintre toate variantele posibile. Chiar daca solutia nu este noua, LCROSS se distinge fata de restul incercarilor prin amplasamentul ales si amplitudinea exploziei provocate (tradus prin masa mare si unghiul de incidenta ridicat cu suprafata lunara) ceea ce ii sporeste sansele de reusita.
In plus o matematica foarte simplista arata ca la o masa construita de 650kg a satelitului (990kg incarcat cu combustibil) rezulta un pret de aproximativ 121.000 dolari/kg (pentru dezvoltarea tehnologiei si trimiterea pe orbita in jurul Lunii) in conditiile in care numai lansarea la momentul actual costa de la 4000 pana la 40000 dolari/kg in functie de tipul de orbita, incarcatura etc. Altfel spus, la un pret mediu de 20000 dolari/kg lansat, pretul misiunii LCROSS ar fi acoperit fie si de descoperirea unei mici resurse de apa de 4000 de litri.
Pentru viitor confirmarea prezentei apei pe Luna ar fi un ajutor major pentru urmatoarele misiuni spatiale mai ales daca se ia in considerare-asa cum aminteam inainte- pretul ridicat pentru fiecare kilogram de incarcatura ridicata de pe Pamant. In acest fel viitoarele baze lunare ar putea fi folosite pe post de realimentare atat pentru oameni cat si pentru combustibilul (hidrogen/oxigen) necesar rachetelor in calatoriile lor mai departe spre alte planete, iar lansarile terestre ar scadea semnificativ ca greutate.
Oricum, in asteptarea rezultatelor acestui experiment, fie ca se va gasi sau nu apa, probabil ca in viitorul apropiat omul va reveni el insusi pe Luna si nu numai cu ajutorul robotilor – pentru ca stabilirea unor baze permanente acolo va usura explorarea spatiala si calatoriile viitoare spre Marte.
SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)

credit foto NMSU/MSFC/Tortugas Observatory
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Septembrie 18, 2009, 10:15:10 PM
Am publicat eu astazi articolul pe site. Multumim mult.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 24, 2009, 01:39:30 PM
India efectueaza cu succes o noua lansare comerciala

Miercuri 23 septembrie Indian Space Research Organization (ISRO) a efectuat o noua lansare comerciala de la baza Satish Dhawan Space Center. O racheta de tip PSLV a ridicat cu succes pe orbita o incarcatura complexa formata din satelitii Oceansat2, Rubin 9-AIS si o serie de sateliti Cubesat: UWE2, SwissCube1, BeeSat si ITUpSat1.

PSLV sau Polar Satellite Launch Vehicle este o racheta de 294 tone, cu patru trepte ce combina combustibil solid si lichid si este capabila sa lanseze o incarcatura de 3200kg intr-o orbita joasa LEO sau 1600kg intr-o orbita "sun-synchronous" SSO. Din aprilie 2008 detine recordul in materie de lansari simultane-cu 10 sateliti lansati in acelasi timp, iar la un pret mediu de lansare situat sub 20000euro/kg (care poate merge chiar si peste 30% mai jos decat concurenta) este atractiva in raport cu restul competitorilor internationali.

In zborul de astazi –al 16-lea de la intrarea in operare a lansatorului (pentru conformitate trebuie amintit ca unul din ele au fost esuat complet iar celalalt a fost un semi-esec) ISRO a anuntat si o noua configuratie pentru avionica de bord, care se pare a functionat fara pobleme la aceasta prima incercare.

Prima treapta, una dintre cele mai mari din lume a ars 139tone de combustibil solid intr-un interval de 101 secunde, dezvoltand 4817kN. A doua treapta a functionat timp de 147 secunde dezvoltand 799kN, urmata de treapta a treia ce a folosit 7.6tone de combustibil solid timp de 112secunde dezvoltand 238kN si treapta a patra formata din doua motoare identice si care a ars 2.5tone de combustibil lichid (hidrazina) timp de 497secunde dezvoltand in total 14.6kN.

Pentru ca in acest zbor de 15 minute initiat la 11:51 AM incarcatura centrala a fost satelitul Oceansat2 parte a programului "remote sensing data" in care India joaca un rol major pe plan international cu 15 sateliti lansati dintre care 9 sunt operationali, tinta aleasa a fost o orbita "sun synchronous" la 720km altitudine si 98.28 grade inclinatie in asa fel incat noul satelit va traversa zilnic ecuatorul la ora 12 in apropierea teritoriului Indiei. Perioada orbitala va fi astfel de aproximativ 99 de minute.

Cu o greutate de 952kg acest Oceansat2 este o continuare a misiunii de success Oceansat1 lansat in 1999 si care inca este activ, tintind la randul sau o operare de minim 5 ani pe orbita. Satelitul va studia vanturile de suprafata, aerosolii din atmosfera si sedimentele din apa totul in cadrul unui program mai amplu numit Ocean Monitor.
Pentru a atinge aceste obiective, satelitul este dotat cu 3 instrumente stiintifice:
-OCM (Ocean Color Monitor)
-SCAT (Scanning scatterometer)
-ROSA (Radio occultation sounder for atmospheric studies)

Ceilalti 6 nanosateliti aflati la bord au cantarit in total 20kg, respectiv cate un kg pentru fiecare din cei 4 Cubesat si cate 8kg pentru ceilalti 2 sateliti Rubin.

Satelitii Rubin 9.1 si 9.2 au fost construiti de compania germana OHB-Systems in parteneriat cu Luxspace si Angstrom-aceeasi care mai construise si Rubin 7 si 8.
Cei doi sateliti vor fi folositi pentru aplicatii maritime ca parte a programului Automatic Identification System.

Cum spuneam mai devreme, acestor 2 nanosateliti li se vor adauga si 4 sateliti Cubesat.
UWE2 este cel de al doilea satelit din seria UWE (Üniversität Würzburgs Experimentasatellit) venind dupa UWE1 lansat pe 27octombrie 2005 din Plesetsk-Rusia.
Un al treilea satelit, UWE3 caruia i-am dedicat un articol individual pe SpaceAlliance este si el pregatit si a fost plasat ca incarcatura de rezerva pentru zborul inaugural Vega (acelasi in care ar trebui sa zboare si Goliatul romanesc).

Swisscube1 este primul satelit din aceasta serie Cubesat trimisa in spatiu de Elvetia- axat pe studierea fenomenului de "airglow"-o foarte slaba emisie luminoasa care apare la altitudinea de 100km din cauza proceselor din atmosfera (cum ar fi recombinarea ionilor fotoionizati de Soare in timpul zilei, traversarea atmosferei de catre razele cosmice si combinatiile chimice ale oxigenului si nitrogenului cu ioni de hidroxil).
Cel de al doilea Swisscube despre care am relatat intr-un articol special in urma cu ceva timp asteapta si el zborul Vega de anul viitor.

BeeSat este un alt satelit german-dezvoltat de universitatea din Berlin de aceasta data (Berlin Experimental and Educational Satellite). Isi propune sa testeze in zbor o noua generatie de micro roti volante de dimensiunea unor monezi-proiect la care universitatea lucreaza de cativa ani. Aceste componente miniaturizate vor fi folosite mai departe pe platforme mai complexe pentru stabilizarea lor.

ITUpSat1 este un Cubesat dezvoltat de universitatea din Istanbul, echipat cu o camera cu rezolutia de 640x480 pixeli si stabilizat pasiv prin interactiunea cu campul magnetic al Pamantului .

In urma acestei lansari reusite, organizatia Indiana ISRO a trecut peste episodul mai putin placut din urma cu cateva saptamani, atunci cand a fost nevoita sa abandoneze misiunea satelitului Chandrayaan-1 pe Luna.

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=pyln1J-fhts)

SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Septembrie 24, 2009, 09:04:25 PM
Am publicat articolul pe site. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2009, 04:49:52 PM
Razboiul stelelor merge mai departe

Saptamana trecuta a fost una foarte activa in planul mutarilor strategice desi cel putin la nivel declaratiilor politice situatia provocata de instalarea scutului de aparare antiracheta in Europa parea detensionata dupa anuntul SUA de renuntare, politica administratiei Obama fiind diferita cel putin la nivel oficial de cea a administratiei anterioare.

In spatele usilor inchise insa, tensiunea persista, mai ales ca guvernul iranian a continuat testele balistice sambata cand au fost lansate doua rachete-Fateh110 si Tondar69 si luni 28 septembrie atunci cand au fost lansate alte doua rachete- Shahab3 si Shejil, rachete care potrivit ultimelor date au o raza de actiune de 2000km. Conform estimarilor acestea ar putea lovi si o parte din Balcani adica orase ca Bucuresti, Sofia, Atena sau Istanbul.

Cum era de asteptat, Rusia, principala beneficiara dupa renuntarea la scutul american de protectie antiracheta a adoptat o pozitie concilianta indemnand la prudenta in actiuni.

Se pare insa ca administratia americana a ales sa joace in continuare activ in domeniul supravegherii testelor balistice efectuate de tari considerate potential periculoase pentru securitatea internationala.

Intr-o lansare efectuata pe 25 septembrie U.S. Missile Defense Agency a ridicat pe orbita de la baza Cape Canaveral doi sateliti in cadrul programului 'Space Tracking and Surveillance System' (STSS) proiectat ca o constelatie de sateliti zburand in orbita joasa echipati cu senzori optici ce functioneaza in domeniul vizibil si infrarosu si care sunt capabili sa detecteze si sa urmareasca evolutia rachetelor balistice.

STSS este singurul sistem de detectie global fiind capabil sa urmareasca tintele in toate fazele traiectoriei si la orice locatie geografica spre deosebire de predecesoarele DSP (Defense Support Program) si SBIRS High (Space-Based Infrared System).

Prin prelucrarea informatiilor obtinute de la o formatie de sateliti va fi astfel posibila urmarirea 3D a unor potentiale tinte. Senzorii sunt capabili sa detecteze, sa urmareasca si sa identifice automat tipul rachetei. Deasemenea o diagnoza automata permite evaluarea gradului de pericol al lansatorului precum si performantele de ordin dinamic din timpul zborului. Se pot urmari astfel 'boosterele' auxiliare folosite la lansare si chiar reintrarea in atmosfera a vehiculelor spatiale.
Datele sunt transmise 'online' centrului de comanda si chiar sistemului de rachete interceptoare marind astfel acuratetea si micsorand timpul de interventie-un factor cheie in interceptarea unei potentiale tinte.

Programul a costat 1.5 miliarde de dolari si a fost initiat pentru prima data in timpul administratiei Reagan ca parte a celebrului 'Star Wars'.
Desi primele lansari erau programate pentru 2006-2007, ele au fost amanate si in final satelitii STSS au ajuns sa zboare abia in 2009.

Prima parte a programului a fost efectuata pe 5 mai 2009 sub numele STSS-ATRR (Space Tracking and Surveillance System Advanced Technology Risk Reduction) atunci cand satelitul STSS-ATTR (USA 205) in valoare de aproximativ 400 milioane de dolari a fost lansat pe orbita.

A doua parte a programului, cunoscuta sub denumirea STSS-Demo a inclus dubla lansare STSS 1 (USA 208) si STSS 2 (USA 209) al caror cost s-a ridicat la 868 milioane de dolari. Satelitii vor avea o durata de viata de la 2 pana la 4 ani.

Pe baza datelor colectate de la acesti sateliti demonstrativi se vor lua deciziile de arhitectura a viitoarei retele operationale STSS si se vor impune cerintele de proiectare pentru urmatorii sateliti.

In lansarea de saptamana trecuta a fost folosita o racheta Delta2 in versiunea 7920-10C care a plecat de la baza Cape Canaveral la ora 12 :20 GMT marcand astfel cel de al 90-lea zbor reusit din mai 1997 intr-o lunga istorie de 145 de zboruri dintre care 143 au fost reusite.

Prima treapta a rachetei a functionat timp de aproximativ 4 minute si jumatate. Dupa alte 6 minute treapta a doua s-a oprit din functionare lasand incarcatura intr-o orbita intermediara la 205km altitudine si o viteza de croaziera de 29185km/h.
Dupa aproximativ alte 32 de minute, la T0+42 :32 treapta a doua a repornit pentru a circulariza orbita, iar ceva mai tarziu la T0+47 :49 primul satelit STSS aflat in varful capsulei de transport s-a separat intrand pe orbita dorita.
La T0+55 :18 cel de al doilea satelit a parasit si el lansatorul confirmand astfel o lansare reusita.

Satelitii cu indicativele NORAD 35937 si 35938, au fost dezvoltati pentru Missile Defense Agency sub coordonarea Northrop Grumman Space Technology partea de senzori fiind proiectata de Raytheon.
Este vorba de o platforma de 2268kg zburand in orbita joasa LEO cu altitudinea de 1351km si inclinatia de 58 de grade (fata de orbitele geostationare clasice alese pentru Defense Support Program) de unde cei doi senzori-'acquisition sensor'si 'track sensor' cu un camp vizual extins pot privi atat sub linia orizontului cat si deasupra ei scanand permanent in spectre multiple de la lungimi de unda mari pana la infrarosu. In timp ce asa numitul 'acquisition sensor' este fix, celalalt senzor este mobil pe doua axe fiind astfel capabil sa urmareasca tinta in zbor, iar planul focal si optica sunt racite criogenic marind astfel sensibilitatea lucru important in special in cazul lansatoarelor cu raza lunga de actiune a caror operare este dificil de urmarit in perioadele de parcare orbitala atunci cand motoarele nu functioneaza si cand emisia termica este redusa.

Nu este inca foarte clar daca echipa de operatiuni MDA a fost capabila sa porneasca cei doi sateliti in timpul scurt de cateva zile scurs intre lansare si testele iraniene si daca cele doua platforme si-au facut debutul urmarind aceste teste sau ele isi vor incepe activitatea ceva mai tarziu.
Oricum pana la punerea in functiune completa a sistemului vor mai trece probabil cativa ani si dupa cum arata lucrurile Iranul nu este deloc dispus sa se opreasca din activitatea sa in ciuda eforturilor diplomatice internationale.

credit images: Missile Defense Agency & Northrop Grumman

http://www.youtube.com/watch?v=9rwwbN3Vb8s&feature=player_embedded (http://www.youtube.com/watch?v=9rwwbN3Vb8s&feature=player_embedded)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: cdan18po din Octombrie 07, 2009, 11:17:27 AM
<Adi> Am eliminat mesajul care era in engleza, nici in engleza nu spunea nimic concret si era al unui om care a scris prima data pe forum. </Adi>
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 12, 2009, 04:56:29 PM
Compania DigitalGlobe isi mareste capacitatea de prelucrare de date lansand un nou satelit

Joi 8 octombrie, compania DigitalGlobe reusea sa plaseze pe orbita cea mai noua platforma de achizitie de imagini-satelitul WorldView2 parte a constelatiei Earthwatch si care a costat 283 de milioane de dolari.
Intr-o lansare de la baza Vandenberg Air Force Base din California, o racheta Delta 2 aflata la cel de a 146-a misiune, a zburat in directia sud pe o orbita polara reusind 62 de minute mai tarziu sa finalizeze cu succes traiectoria ascendenta. Lansarea a avut loc la 18 :51 GMT cu o usoara intarziere cauzata de aparitia unei defectiuni la o baterie a treptei a doua a rachetei (initial ora de lansare era 18 :37).
Din programul Earthwatch al companiei DigitalGlobe initiat in 1997 mai fac parte satelitii Earlybird, Quickbird 1 si 2, si WorldView1.
Precedentul WorldView1 in greutate de 2500kg a fost lansat pe 18 septembrie 2007 de o racheta Delta 2 versiunea 7920 intr-o orbita sun-synchronous cu altitudinea de 450km. Satelitul care avea o rezolutie la sol de 50cm era capabil sa scaneze o suprafata de 500.000km patrati pe zi. Durata de viata estimata era de minim 7.5 ani.
Fata de acesta, noul satelit WorlView2 este o versiune imbunatatita care a castigat in performante dar in aceeasi masura este si mai greu cantarind 2800kg.
Platforma de baza pe care Boulder, o subsidiara a lui Ball Aerospace-contractorul principal a construit noul satelit este aceeasi BCP5000 dezvoltata special pentru programele 'Synthetic Aperture Radar' (SAR) care presupun mai multa putere generata la bord si mai mult control pe orbita. Telescopul insa a fost furnizat de ITT Corporation, iar lansarea suportata de un al treilea investitor compania Centenial componenta a lui United Launch Alliance.
In cazul de fata altitudinea orbitei a crescut la 770km (din nou sun-synchronous) dar rezolutia s-a pastrat practic in aceleasi limite (46cm pentru guvernul SUA si 50cm pentru sectorul comercial) pentru observatii monocrome si in plus fiind completate de observatii cu rezolutie de 1.8m in 8 spectre aditionale.
Volumul de date colectate de constelatia DigitalGlobe se va dubla, noul satelit fiind capabil sa scaneze 975.000km patrati pe zi. La o perioada orbitala de aproximativ 100 de minute aceasta se traduce in maximum 524Gb/orbita stocati in memoria interna (care are o capacitate de 2199Gb). Rata de achizitie variaza intre 4,16,32 si 524kbps.
Comunicatia se realizeaza in banda X pentru telemetrie (800Mbps) si in banda S pentru telecomenzi (cu 2 posibilitati de uplink la 2 si 64kbps).
Satelitul este inalt de 4.3m si lat de 2.5m, cu o anvergura de 7.1m atunci cand panourile solare sunt desfacute complet-acestea generand o putere de pana la 3.2kW. Energia este folosita pentru alimentarea platformei de baza sau instrumentelor, surplusul fiind inmagazinat in baterii NiH2 cu capacitatea de 100Ah ce asigura autonomia in timpul eclipselor. 
Stabilizarea se face pe trei axe folosind pentru pozitionare motoare giroscopice foarte precise ("control moment gyros") pe baza informatiilor furnizate de camere stelare, IRU (Space Inertial Reference Unit) si GPS. De fapt, acuratetea pozitionarii coordonatelor de sol este anuntata intre 4.6 si 10.7m in modul autonom si 2m in cazul ghidarii de la sol (Ground Control Point) in timp ce abaterea de aliniere a satelitului catre tinta nu va depasi 500m la momentul inceperii sau terminarii scanarii.
Agilitatea in zbor este deasemenea o componenta foarte importanta, noul satelit fiind capabil sa se roteasca cu o viteza unghiulara de 3.5 grade/secunda si la o acceleratie de 1.5grade/s2. Constructorul Ball Aerospace anunta astfel ca platforma este capabila sa se intoarca catre o tinta aflata la 300km departare in mai putin de 9secunde, ceea ce inseamna de 2 ori mai repede decat celelalte platforme concurente.
Unghiul maxim de vizualizare pentru telescop va fi de +/-45 grade fata de nadir ceea ce inseamna o suprafata cu lungimea de 1355km, iar la o latime de 16.4km pentru fiecare linie de observatie realizata si o scanare bidirectionala WorldView2 isi depaseste din nou concurenta. Vor fi oferite de fapt 4 scenarii de scanare a suprafetei terestre : asa numitul scenariu 'long strip' (cand suprafata de scanare are dimensiunile de pana la 250 x 16.4km), 'large area collect' (cand suprafata de scanare are dimensiunile pana la 110 x 65.6km), 'stereo area collect' (cand se scaneaza o suprafata de pana la 110 x 48km) si 'multiple point targets' (cand se scaneaza mai multe suprafete individuale, fiecare cu dimensiunea de 16.4 x 16.4km).
Frecventa de revizitare a obiectivelor de la sol este anuntata la 1.1 zile pentru obiectivele aflate pe directia nadirului si la 3.7 zile pentru cele aflate la +/-20 grade fata de nadir, aceasta marind practic sansele de colectare de imagini, permitand actualizarea permanenta a datelor si detectarea rapida a oricaror modificari la sol.
Telescopul de 110cm cu care este dotat noul satelit va scana fie in asa numitul mod 'panchromatic'-alb/negru (450-800nm) cat si aditional in 4 spectre normale (rosu 630-690nm, albastru 450-510, verde 510-580, infrarosu apropiat 770-895) si 4 spectre extra (infrarosu 2 -860 - 1040 nm, galben 585 - 625 nm, rosu2 705 - 745 nm, 'coastal'-400 - 450 nm), insemnand ca va fi capabil sa ia imagini foarte clare in culori naturale.
Acestea vor ajuta la realizarea unor harti mult mai precise, la clasificarea mai buna a constructiilor, a zonelor de vegetatie, a intelegerii fenomenului de incalzire globala, la determinarea impactului cataclismelor naturale, la mai buna gestionare a resurselor etc.
In perioada urmatoare WorldView2 va trebui sa treaca primele teste de dupa lansare si calibrarea instrumentatiei, prima poza asteptandu-se in aproximativ 90 de zile.
Datele sunt mai tarziu vandute de companie catre guvernul SUA (National Geospatial Intelligence Agency) sau catre operatori comerciali privati-de la dezvoltatori imobiliari, companii ce prospecteaza solul in cautare de gaz sau petrol si mergand mai departe catre produse mult mai cunoscute cum este GoogleEarth.
DigitalGlobe nu este singura companie ce activeaza in domeniul colectarii de imagini, principalul competitor din SUA fiind GeoEye. Compania cu sediul in Longmont si fondata in 1993 sub numele de WorldView Imaging Corporation (din 2002 cu actualul nume) are 460 de angajati, fata de rivala din Dulles,Virginia cu mai mult de 500 de angajati si o flota formata din satelitii Ikonos, OrbView2 si GeoEye1 (OrbView5) lansat in septembrie 2008.
In 2008 DigitalGlobe a raportat incasari de 275 milioane de dolari, in timp ce GeoEye de 147 milioane de dolari.
In plus trebuie amintit ca dezvoltarea DigitalGlobe nu a fost intotdeauna liniara, in noiembrie 2000 avand de suferit o pierdere importanta atunci cand satelitul QuickBird1 a fost distrus la lansare

credit imagini: DigitalGlobe

orbita satelit (http://www.n2yo.com/satellite/?s=35946)
video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=EQyYw7av35g)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 18, 2009, 01:27:34 AM
Ne scuzati de intarziere. Am pus acum articolul pe site la Stiinta Azi.

Am avea o rugmainte pentru viitor. Sa lasati cate un spatiu intre numar si unitatea de masura. Vad ca scrieti mereu fara spatiu si ne ia foarte multe timp sa corectam asta peste tot in articol. Va multumim de intelegere.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 19, 2009, 05:12:04 PM
Un nou satelit meteorologic din seria DMSP pe orbita

Duminica 18 octombrie baza spatiala Vandenberg a fost gazda unei noi lansari pentru programul "Defense Meteorological Satellite Program".

DMSP cunoscut initial ca DSAP ("Defense System Applications Program") si ca DAPP ("Defense Acquisition and Processing Program") este un program spatial dezvoltat de US Air Force inca din 1965 intr-un efort de a monitoriza din punct de vedere meteorologic (de la imagini in spectrul vizibil pana la infrarosu al plafonului de nori, investigatii asupra compozitiei solului, investigatii asupra temperaturii la suprafata terestra etc), oceanografic si al interferentelor din atmosfera (de ex perturbatiile cauzate de fluxul solar) operatiunile zilnice ale propriei flote de sateliti precum si a aviatiei militare.

In decembrie 1972 programul DMSP a fost declasificat astfel ca datele colectate au putut fi accesate si de comunitatea stiintifica civila.

Noul satelit F18 este parte a blocului 5D-3 construit pe baza aceluiasi bus pe care s-a realizat si satelitul NOAA TirosN, o platforma capabila sa genereze mai multa putere decat satelitii anteriori si implicit sa integreze senzori mai performanti. In lansarea de duminica s-a folosit o racheta Atlas5 in versiunea 401 adica o racheta cu doua trepte-un motor RD180 in prima treapta si un motor RL10A4-2 in treapta a doua – capabile sa propulseze o masa de pana la 9050 kg intr-o orbita LEO, 6670 kg intr-o orbita "sun synchronous" sau 4950 kg intr-o orbita de transfer geostationara.

Racheta s-a desprins de sol la ora 16:12 GMT, iar 18 minute mai tarziu satelitul s-a separat de treapta a doua Centaur confirmand succesul noii misiuni.
Ceea ce este insa interesant este ca in afara de lansarea satelitului propriu zis, treapta Centaur a fost supusa ulterior unor teste in zbor. Dupa o manevra de 17 minute in care aceasta s-a indepartat de incarcatura trimisa pe orbita pentru a evita o posibila ciocnire, timp de 3 ore au avut loc o serie de experimente cu privire la imbunatatirea performantelor motorului (incluzand experimente la 0 g asupra combustibilului din rezervoare si un nou algoritm de coordonare a pulsurilor motorului ce ar trebui sa reduca consumul de combustibil pe viitor).

La sfarsitul secventei de lucru motorul a fost repornit si a ars timp de 3 minute si 40 de secunde pana la terminarea completa a combustibilului din rezervoare scotand racheta din orbita din jurul Pamantului si trimitand-o in spatiul cosmic intr-o orbita heliocentrica.

Acest experiment, spre deosebire de o deorbitare clasica in atmosfera, urmata de prabusirea in ocean, a permis masurarea foarte precisa a eficientei noului algoritm (tradusa in nivelul de combustibil economisit).

Zborul de duminica a fost unul aniversar si a marcat lansarea cu numarul 600 pentru programul Atlas de la prima racheta Atlas A care a plecat in decembrie 1957 de la baza Cape Canaveral.

Satelitul construit de Lockheed Martin Space Systems (al 37-lea in lunga cooperare cu US Air Force) are o masa de aproximativ 1200 kg si gazduieste la bord urmatoarele instrumente stiintifice:
-SSF ("Special sensor F-Laser threat warning sensor")
-OLS ("Operational linescan system weather imager")
-SSMIS ("Special sensor microwave imager sounder")
-SSULI ("Special sensor ultraviolet limb imager")
-SSJ/5 ("Special sensor precipitating particle spectrometer")
-SSI/ES-3 ("Special sensor ion and electron sensor")
-SSUSI (,,Special sensor ultraviolet spectrographic imager and nadir airglow photometer")

Intregul program a costat 500 milioane de dolari, iar orbita anuntata este una circulara "sun synchronous" cu altitudinea de 857 km si inclinatia de 98.9 de grade, avand o perioada orbitala de 101.9 minute si realizand zilnic o dubla scanare a Pamantului.
Astfel satelitul va putea tranzita aceeasi zona a Pamantului la acelasi interval orar in fiecare zi.

Noul satelit va inlocui pe orbita mai vechiul DMSP16 lansat pe 18 octombrie 2003 si care zboara astfel de peste 6 ani. Momentan din constelatia DMSP sunt operationali satelitii F15 si F16 in prima orbita si satelitii F13 si F17 in cea de a doua orbita, primul cu o durata de viata extraordinara de 14 ani si al doilea lansat relativ recent in 2006.

Pentru operarea nominala sistemul american are nevoie de cate un satelit in fiecare din cele doua orbite functionale (una cu inclinatia de 98.8 grade si altitudinea nominala de 833 km si cealalta cu inclinatia de 98.9 grade si altitudinea nominala de 850 km), dar cum nu se poate estima cu precizie cand un satelit devine neoperational, se prefera ca platformele vechi sa fie schimbate periodic cu altele noi. Cu toate acestea, atata timp cat ele sunt functionale, vor continua sa opereze ca back-up pentru noii sateliti.
Urmatoarele "piese de schimb" ale sistemului sunt programate la lansare in octombrie 2012 (F19) si in mai 2014 (F20).

credit Lockheed Martin

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=JI0f1AE3eHs)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Octombrie 19, 2009, 05:50:01 PM
Multumesc mult, am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 27, 2009, 07:24:49 PM
Satelitul european Rosetta pregatit pentru insertia in orbita finala

Saptamana aceasta pe 22 octombrie, satelitul european Rosetta a inceput pregatirile pentru cea de a treia si ultima calatorie in jurul Pamantului printr-o manevra de corectare a traiectoriei astfel ca atractia gravitationala sa fie folosita la potentialul maxim pentru imprimarea unei viteze care ar trebui sa inscrie sonda in traiectoria finala in apropierea cometei 67/P Churyumov-Gerasimenko.

Punctul culminant al acestui zbor in jurul Pamantului va fi insa abia pe 13 noiembrie la ora 08:45 cand satelitul va trece cu 13.3 km/s deasupra Oceanului Indian in sudul insulei Java la 109 grade est si 8 grade sud, urmand ca datorita influentei gravitationale viteza sa creasca cu 3.6 km/s.

In timpul acestui eveniment echipa stiintifica va folosi prilejul pentru a reporni instrumentele de la bord aflate in hibernare in aceasta perioada si pentru a putea studia sistemul Pamant-Luna.

Satelitul a fost denumit dupa celebrul artifact egiptean cu acelasi nume descoperit in 1799 de francezi in timpul campaniei lui Napoleon in Egipt si care a permis descifrarea hieroglifelor egiptene si intelegerea mai buna a acestei civilizatii.

Lansat pe 2 martie 2004 din Kourou/Guiana Franceza la bordul unei rachete Ariane 5G si avand o perioada nominala de operare de aproximativ 12 ani (pana in decembrie 2015), Rosetta este prima misiune proiectata sa orbiteze si sa aterizeze o sonda pe o cometa, respectiv 67P/Churyumov-Gerasimenko. Trebuie spus ca tinta initial dorita era cometa 46P/Wirtanen dar datorita intarzierii la lansare, misiunea a ratat sansa inscrierii in aceasta orbita astfel ca obiectivul a fost schimbat pentru cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko.

Cum puterea actuala a lansatoarelor este limitata si nu a permis inscrierea directa a satelitului pe orbita dorita, s-a facut uz de o alta tehnica numita 'gravity assist' ce foloseste atractia gravitationala exercitata asupra unui corp ce trece in apropierea unei planete pentru a mari viteza orbitala.

Asa cum mentionam anterior, Rosetta a folosit de 3 ori aceasta tehnica in zboruri in jurul Pamantului (in martie 2005, noiembrie 2007 si acum in noiembrie 2009) si o data zburand in jurul lui Marte (in februarie 2007). Dupa intalnirea spectaculoasa cu asteroidul Steins anul trecut, secventa de zbor programeaza in continuare o intalnire cu asteroidul 21 Lutetia in iulie anul viitor, apoi in mai 2014 apropierea de cometa urmata de observatii de ansamblu in august 2014 si mai tarziu de trimiterea landerului aflat la bord spre nucleul cometei (noiembrie 2014). Sonda mama va insoti drumul cometei spre soare urmand sa treaca de asa numitul 'perihelion' (punctul cel mai apropiat de Soare din traiectoria cometei) in august 2015 si sa continue observatiile pana minim in decembrie 2015.

Ce inseamna asadar Rosetta din punct de vedere tehnic ? Satelitul principal are o forma dreptunghiulara (2.8 x 2.1 x2.0 m) in interiorul caruia au fost montate toate echipamentele electronice ce alcatuiesc subsistemele de bord si cantereste aproximativ 3 tone din care 1670 kg combustibil necesar propulsiei, 165 kg pentru instrumentatia stiintifica si aproximativ 100 kg pentru landerul Philae (din care 21 kg pentru instrumente).

Anvergura satelitului cu toate panourile solare desfacute complet ajunge pana la 14 m acestea acoperind o suprafata de 64 m patrati si generand o putere intre 395 W la o distanta de 5.25 AU si 850 W la 3.4 AU. Fiecare panou este compus din 5 segmente si este flexibil in sensul ca se poate roti la un unghi de +/-180 de grade fata de platforma in asa fel incat sa se alinieze perfect pe directia Soarelui si sa genereze cantitatea maxima de energie.

Satelitul este construit de contractorul principala Astrium GmbH din Germania (caruia i se adauga un numar de 50 de companii din 16 tari), pe o platforma Eurobus 2000 care foloseste un sistem de propulsie activ cu 24 de motoare, fiecare furnizand o forta de 10 N (2x8 pentru control al pozitiei in zbor si 2x4 pentru controlul orbitei).

Sistemul de control si stabilizare in zbor ce actioneaza pe toate cele trei axe, face uz in plus de 2 camere stelare, 3 giroscoape ('inertial measurement unit'), 4 senzori de achizitie a directiei solare ('solar acquisition sensor') si 4 asa numite 'reaction wheels' pentru micsorarea consumului de combustibil. La acestea se adauga cele 2 camere de navigatie 'Navcam'.

Datorita cerintelor specifice, in timpul observatiilor trebuie sa asigure functionarea autonoma (fara interventia solului) pentru perioade de pana la 2 zile. In plus limitele impuse sistemului sunt extrem de stricte : in timpul observatiilor (fie ca este vorba de asteroizi sau cometa) sau in momentul lansarii sondei eroarea de pozitionare nu trebuie sa depaseasca 0.05 grade, in timpul stabilirii contactului cu solul pozitionare antenei nu trebuie sa devieze mai mult de 0.15 grade iar in timpul manevrelor acuratetea nu trebuie sa coboare sub 99%.
Antenele de bord comunica in doua benzi: S-band (2GHz) si X-band (8GHz) cu puternicele statii de sol din New Norcia si Perth apartinand retelei ESTRACK.

Instrumentele gazduite la bordul satelitului principal sunt:
ALICE- ultraviolet imaging spectrometer
CONSERT- comet nucleus sounding experiment by radiowave transmission
COSIMA- cometary's secondary ion mass analyzer
GIADA- grain impact analyzer and dust accumulator
MIDAS- micro imaging dust analysis system
MIRO- microwave instrument for the Rosetta orbiter
OSIRIS- optical spectroscopic and infrared remote imaging system
ROSINA- Rosetta orbiter spectrometer for ion and neutral analysis
RPC- Rosetta plasma consortium
RSI- radio science investigation
VIRTIS- visible and infrared thermal imaging spectrometer

La randul sau sonda aflata la bord este echipata cu urmatoarele instrumente stiintifice:
APXS- alpha x-ray spectrometer
CIVA
CONSERT- comet nucleus sounding experiment by radio wave transmission
COSAC- cometary's sampling and composition experiment
MODULUS PTOLEMY
MUPUS- multi purpose sensors for surface and subsurface science
ROLIS- Rosetta Lander imaging system
ROMAP- Rosetta Lander magnetometer and plasma monitor
SD2- sample and distribution device
SESAME- surface electrical seismic and acoustic monitoring experiments

Costul proiectului la momentul lansarii era estimat undeva la 1 miliard de euro- bani alocati pentru studierea in detaliu a asteroizilor si cometelor ce tranziteaza sistemul nostru solar, marturii ale constructiei cosmice ce a dus la formarea planetelor si lunilor lor. Cometele sunt cele mai primitive obiecte din sistemul solar, obiecte formate la mari distante de Soare si care prin temperaturile scazute pe care le mentin pot ajuta oamenii de stiinta sa mearga inapoi in timp si sa inteleaga procesele fizice si chimice ce au dus la nasterea Pamantului si restului planetelor din sistemul solar.

In drumul sau spre cometa, Rosetta va tranzita la viteza relativa scazuta de doua ori centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter, si prin aceasta va produce imagini si informatii despre masa, temperatura interna, densitatea si compozitia interna a acestora.
Satelitul principal va realiza analize sofisticate asupra prafului si gazului ce formeaza nucleul cometei. In orbita finala, va ramane la o distanta de cativa km de nucleul cometei pozitie de unde observatiile vor fi avantajate. Dupa analize amanuntite asupra corespondentei intre nucleu si restul regiunilor active de la suprafata, incluzand interactiunea fizica intre coada cometei si vantul solar, satelitul va face uz de sistemul de propulsie si se va apropia si mai mult de nucleu pana la o inaltime de 1 km si o viteza relativa de cativa cm/s de unde o data cu alegerea locului ideal va elibera sonda aflata la bord, iar aceasta va urma sa aterizeze la sol si sa se fixeze in acesta.

Landerul va urma sa furnizeze imagini la rezolutie ridicata si informatii cu privire la compozitia chimica a crustei si a eventualelor urme organice din gheata ce o acopera.
Pentru ca sistemul de transmisie al landerului este unul limitat de greutatea si volumul impus, datele vor fi transmise catre satelitul mama urmand ca acesta sa functioneze ca un releu si sa le transmita mai departe catre Pamant utilizand puternicul sistem de comunicatie aflat la bord.
Asa cum spuneam dupa aceasta etapa, satelitul principal va continua sa zboare atasat cometei in lungul sau drum spre Soare si mai apoi indepartandu-se de el.

Pentru evenimentul de la inceputul lunii noiembrie ESA a repus in functiune blogul oficial al misiunii unde toti cei interesati pot adresa intrebari echipei operationale sau se pot pune la curent cu ultimele evenimente:
http://webservices.esa.int/blog/blog/5 (http://webservices.esa.int/blog/blog/5)

Ca un fapt amuzant trebuie amintit ca in noiembrie 2007 s-a iscat o ampla controversa dupa ce un astronom a identificat satelitul pe orbita ca un asteroid cu diametrul de 20 m dandu-i chiar si un nume oficial 2007 VN84 .Dupa calcularea traiectoriei alertat de zborul in apropierea Pamantului a transmis mesajul comunitatii astronomice, incadrandu-l in categoria asteroizilor cu potential crescut de a se ciocni de Pamant. Investigatiile ulterioare au aratat insa ca este vorba de satelitul Rosetta aflat in orbita in jurul Pamantului si nu de un asteroid care ameninta specia umana.

Model virtual al satelitului (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx?3dmod=rosetta)

video (http://www.youtube.com/watch?v=9V6CB-OEXOA&feature=player_embedded)

Credit ESA (http://www.esa.int)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 16, 2009, 12:05:05 PM
Noutati despre zborul inaugural al lansatorului european Vega

Conform ultimelor informatii oficiale furnizate de agentia spatiala europeana ESA, zborul inaugural al lansatorului european Vega- cel in care isi va face debutul si primul satelit romanesc, Goliat, va avea loc abia in noiembrie 2010.
Desi infrastructura tehnica din centrul spatial Kourou in Guiana Franceza este gata si asteapta noua racheta, va mai fi nevoie de o perioada intermediara pentru realizarea tuturor simularilor si testarilor software.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/satelitul_goliat.jpg)

video Goliat (http://www.youtube.com/watch?v=jQDwTwSM-n0)

Aceste operatiuni se desfasoara incepand cu luna iulie a acestui an la facilitatile ESA din apropierea Romei. Ele includ simulari complete cu software-ul rachetei si sistemele avionice petru calificarea acestora si testarea tuturor scenariilor de zbor.
In particular se testeaza sistemul de control al tractiunii, sistemul de control al rotatiei si noua treapta a patra echipata cu un motor alimentat cu combustibil lichid. Aceasta este singura care nu a fost testate complet din toate cele 4 trepte ale rachetei (primele trei trepte alimentate cu combustibil solid trecand deja toate probele de sol).
Trebuie reamintit ca dupa efectuarea zborului inaugural Vega va mai trebui sa treaca inca alte 5 incercari de zbor inainte ca racheta sa fie complet acceptata pentru operare. Cum toate aceste zboruri au o doza crescuta de risc, ele au fost sponsorizate de ESA si integrate programului spatial european sub titulatura "Vega Research and Technology Accompaniment". Pe lista sponsorizarii se afla satelitii europeni ADM Aeolus, Lisa Pathfinder, constelatia Swarm si IEV (Intermediate Experimental Vehicle).
Revenind la zborul inaugural din noiembrie anul viitor, au aparut informatii noi cu privire la incarcatura ce se va afla la bordul rachetei. Astfel, daca initial se vorbea de o incarcatura formata din satelitul italian LARES si un grup de 9 sateliti de tip Cubesat, mai nou se pare ca acestora li se va adauga un alt experiment italian-satelitul ALMASAT.
Cine este asadar noul potential pasager la bordul Vega? Satelitul italian ALMASat (prescurtare de la ALma MAter SAtellite) este o misiune demonstrative dezvoltata incepand cu anul 1993 de Facultatea de inginerie din cadrul Universitatii din Bologna si care era initial programata pentru zbor in a doua jumatate a lui 2008 la bordul lansatorului rusesc Dnepr.
Almasat este o platforma de 12 kg construita pe o structura de aluminiu cu forma unei prisme. Satelitul este controlat activ printr-un sistem compus din asa numitele "magnetic coils" (3 cate unul pentru fiecare axa de orientare) plus o roata volanta. La acestea se adauga un sistem experimental de micro propulsie. Sistemul este completat de un magnetometru triaxial ce detecteaza directia si intensitatea campului magnetic, 4 senzori solari si bineinteles controlerul sistemului de mentinere a stabilitatii de tip ATMEL ATMega162. 
Ca si predecesoarele programe dezvoltate in Italia (Unisat1 si Unisat2) si Almasat dezvolta un concept modular capabil sa integreze pe viitor o gama larga de experimente stiintifice la un pret de constructie scazut.

Mergand inapoi la baza spatiala din Kourou trebuie spus ca in asteptarea rachetei Vega, ArianeSpace lucreaza si pe al doilea front si pune la punct ultimele detalii cu privire la integrarea rachetei Soyuz in flota operationala a companiei. Primele rachete Soyuz ST au parasit pe 6 noiembrie portul rusesc St. Petersburg urmand sa ajunga in Guiana Franceza pe 22 noiembrie.
Zborul inaugural Soyuz, sub titulatura ArianeSpace va avea loc in luna aprilie sau mai dar deocamdata nu se cunosc detalii cu privire la satelitul care va lua loc la bord. Cert este ca deocamdata exista 11 zboruri contractate pe viitor incluzand aici sateliti din constelatia Galileo si Globalstar.
Lansata din baza Kourou, in apropierea ecuatorului si beneficiind de un aport de viteza natural, Soyuz va reusi practic sa dubleze masa utila fata de lansarile clasice din Baikonur.
Pe viitor, programul va include imbunatatiri cuprinse in agenda Soyuz 2 (modificari substntiale a sistemului de control, marirea tractiunii treptei a treia si o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila).

video Vega (http://www.youtube.com/watch?v=VYAPi6fNcgA&feature=related)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200911160334)

credit ArianeSpace
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Noiembrie 16, 2009, 08:45:23 PM
Multumim, am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 10, 2009, 06:12:28 PM
China lanseaza un nou satelit de observatii

Ieri miercuri 9 decembrie China a reusit cu success o noua lansare de la baza Jiuquan situata in nord vestul tarii. Un lansator de tip Long March 2D (cunoscut si sub denumirea CZ-2D sau ChangZheng)  plecat de pe rampa de lansare la ora 08:42 GMT a pus pe o orbita polara joasa un satelit de observatie din seria Yaogan "remote sensing" dezvoltata de China incepand cu anul 2006.

Atunci, pe 27 aprilie 2006 China lansa Yaogan 1 de la baza Taiyuan. Intre timp au mai fost lansati Yaogan 2 (pe 25 mai 2007), Yaogan 3 (pe 12 noiembrie 2007), Yaogan 4 (1 decembrie 2008), Yaogan 5 (15 decembrie 2008) si Yaogan 6 (22 aprilie 2009) despre care am relatat intr-un alt articol (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062029).

Aparent clasa Yaogan Weixng ce grupeaza toti satelitii "remote sensing" chinezesti a fost impartita in doua mari grupuri: o parte din sateliti din categoria "electro optical digital imaging" sunt lansati de la baza JSLC (Jiuquan) la bordul rachetelor CZ-2C/D pe cand cei din categoria "synthetic aperture radar imaging" sunt lansati de la baza TSLC (Taiyuan) la bordul rachetelor CZ-4B/C.

Prima categorie a derivat din mai vechea platforma FSW4 inlocuind captura de imagini pe suport film cu cea pe suport digital si asigurand o rezolutie la sol de 0.6-1 m.

Cea de a doua categorie este o platforma mare de peste 2.5 tone echipata cu panouri solare retractabile si un instrument SAR activ in domeniul microundelor ce produce imagini de inalta calitate indiferent de conditiile meteo de operare.

Asa dupa cum analizam in urma cu ceva timp intr-un alt articol (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061758), programul spatial chinez este unul extrem de ambitios si urmareste inscrierea tarii in elita tarilor care au aplicatii in domeniul aerospatial.

Oficial, satelitul construit de Academia de stiinte spatiale a Chinei, va fi destinat observatiilor stiintifice din spatiu in principal supravegherea fenomenelor de la sol si prevenirea dezastrelor naturale, dar datorita capacitatii optice instalate la bord si faptului ca este operat in exclusivitate de armata chineza, expertii cred ca va fi deopotriva folosit  pentru achizitia de imagini, cu alte cuvinte un satelit de spionaj.

Acesta a fost zborul cu numarul 5 a unei rachete Long March in anul 2009 (120 in lunga serie a lansatorului) si a marcat practic lansarea cu numarul 69 pe anul in curs, drept urmare noua lansare a primit indicatorul Norad 2009-069A iar noul obiect orbital numarul 36110.

Satelitul Yaogan 7 va avea o orbita eliptica cu inaltimea osciland intre 626 si 655 km si o inclinatie de 97 grade. La aceste caracteristici, perioada orbitala va fi de aproximativ 98 de minute.

orbita satelit (http://www.n2yo.com/?s=36110)
video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=75B4U8JDzDQ)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 11, 2009, 05:09:51 PM
Multumesc, am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 15, 2009, 10:03:15 PM
Seria observatoarelor in gama infrarosu s-a marit prin lansarea satelitului Wise

Seria observatoarelor in gama infrarosu s-a marit prin lansarea satelitului Wise astazi 15 decembrie.

Lansarea s-a efectuat de la baza Vandenberg la ora 14:09 GMT marcand al 92-lea succes consecutiv al unei rachete Delta 2 incepand cu mai 1997. Prima treapta a functionat timp de 4 minute si 39 de secunde, urmata de o ardere in doi timpi a treptei a doua. Aceasta a functionat initial pana la T0+10:26 aducand satelitul intr-o pozitie de parcare intermediara pe o orbita cu inclinatia de 97.5 grade, apogeul la 553 km si perigeul la 185 km. Cea de a doua corectie orbitala s-a facut printr-o scurta ardere de 8.5 secunde ce a avut loc la T0+51:40 urmata la T0+55:57 de separarea satelitului care a confirmat si succesul misiunii.

Intreaga secventa de zbor a fost coordonata cu ajutorul sistemului TDRS (Tracking and Data Relay Satellite System).

Timp de 16 zile satelitul va pastra protectia care acopera oglinda telescopului, iar intr-o luna adica la mijlocul lui ianuarie, dupa ce toate calibrarile instrumentale au avut loc, va incepe sa functioneze si sa livreze primele date stiintifice.

Wise sau "Wide field infrared survey explorer" a pornit initial in anul 2004 sub numele de NGSS ("Next generation sky survey") ca al saselea satelit din clasa Midex (Medium Class Explorer) ce urma sa fie dezvoltat de NASA si lansat la bordul unei rachete Taurus.
Ulterior lansatorul a fost schimbat in favoarea unei rachete Delta2 de tip 7320. Aceasta este echipata cu 3 boostere cu combustibil solid de tip GEM-40 si doua trepte active: un motor RS-27A pentru prima treapta si un motor AJ-10-118K-ITIP pentru treapta a doua. Configurata in versiunea de zbor 10C racheta este capabila sa transporte o sarcina de 2703kg in cazul unei orbite joase sau 1579kg in cazul unei orbite "sun synchronous".

Satelitul apartinand NASA va fi coordonat de JPL pe latura tehnica si de specialisti UCLA si Caltech pe partea stiintifica-o echipa care a fost implicate si in proiectele COBE/WMAP/Spitzer. Principalul contractor a fost divizia Ball Aerospace iar partea de instrumentatie stiintifica a fost construita de compania Space Dynamics Laboratory.

Intregul contract a costat agentia americana in jur de 320 de milioane de dolari si a fost dezvoltat in mai putin de 5 ani (in august 2004 proiectul a fost selectat de NASA dintre mai multe initiative similare iar in aprilie 2005 a inceput constructia propriu zisa).
Satelitul este construit in jurul unei platforme RS300 stabilizata pe trei axe si echipata cu panouri solare fixe asezate pe una din fete-cea care este expusa Soarelui si are rol si de scut termic. Are dimensiunile de 2.85m (inaltime) x 1.73m (diametru) si cantareste 661kg fiind realizata dintr-o structura de tip figure de Al.

Sistemul de control al stabilitatii trebuie sa asigure o pozitionare perfecta pentru observatii din aceasta cauza cerintele impuse sunt foarte stricte. El este echipat cu doua camere stelare montate in conjunctie de o parte si de alta a platformei in asa fel incat sa minimizeze efectul perturbatiilor induse de obiectele cu magnitudine vizuala mare aflate in vecinatatea satelitului (Pamant, Luna si Soare). Controlul activ se face folosind un sistem compus din 4 "reaction wheels".

Instrumentul include un telescop cu diametru de 40 cm conectat la 4 detectori in gama infrarosu fiecare continand 1 milion de pixeli. Telescopul contine 10 oglinzi curbe si 2 plate construite din aluminiu acoperit cu un strat de aur pentru a le mari caracteristica reflexiva. Una din oglinzi, asa numita "scan mirror" se misca in directia opusa miscarii satelitului la o viteza egala in asa fel incat sa compenseze efectul deplasarii si sa asigure o suprapunere perfecta a imaginilor succesive. Campul vizual astfel obtinut de sistemul optic este de 47 arcmin.

Cei 4 detectori functioneaza la lungimi de unda diferite (3.4, 4.6 si 12 µm cu o rezolutie de 6 arcsec si respectiv 22 µm cu o rezolutie de 12 arcsec) si dupa 4 scenarii prestabilite:"one frame", "one orbit", "two orbits" si "many orbits".

Detectorul in sine inglobeaza tehnologii de ultima generatie. Spre exemplu cele din gama 3.4 si 4.6 sunt realizate dintr-un aliaj de Te, Hg si Ca care sub influenta radiatiei luminoase de la stele elibereaza electroni ce sunt mai departe captati de electronica instrumentului. Detectoarele din gama 12 si 22 sunt bazati pe un semiconductor din Si dopat cu As.

Pentru ca Wise este destinat captarii radiatiei infrarosii provenite de la obiecte reci aflate in spatiu, este important ca atat telescopul cat si detectorii sa fie tinuti la o temperatura cat mai scazuta pentru a nu fi contaminati de propria emisie termica.
In acest sens cerintele impuse au fost stricte: 12K pentru telescop, 8K pentru detectorii in banda 12 & 22 si 32K pentru detectorii operand in benzile scurte 3.4 & 4.6.

Pentru a asigura aceste conditii de operare, atat telescopul cat si detectorii au fost plasati intr-un gigant termos- un sistem criostatic creat de compania Lockheed Martin si alimentat din doua rezervoare care contin hidrogen lichid. Temperatura este mai apoi reglata prin circularea elementului cryogenic printr-un sistem special de conducte sau in cazul in care se doreste incalzirea locala prin activarea unui sistem de termistori.

Wise va asigura o observatie completa a cerului sperandu-se crearea unui atlas in gama infrarosu dupa mai bine de 26 de ani de la predecesorul experiment efectuat de NASA in acest spectru-misiunea IRAS (Infrared Astronomical Satellite). In comparatie cu misiunile anterioare sensibilitatea a crescut de aproximativ 500 de ori fata de COBE (care observa in gama 3.5-4.9µm), iar in comparatie cu IRAS de aproximativ cateva sute de ori (12-25µm) (probabil cea mai buna caracteristica care reflecta saltul tehnologic este numarul de pixeli ai detectorului care a crescut asa cum spuneam de la 62 in cazul lui IRAS la 1 milion in cazul lui Wise). Datele catalogate de Wise vor fi folosite mai departe la viitoarea misiune JWST.

Cum se incadreaza insa noul satelit in gama observatoarelor in infrarosu deja aflate in orbita avand in vedere ca instrumentele sale sunt totusi modeste in comparatie cu alti sateliti? Wise este in primul rand un satelit din categoria "wide view surveyor" adica un "sky mapper" in sensul ca va genera observatii permanente complete asupra sferei celeste. Pe baza acestor informatii acumulate astronomii pot cere mai departe investigatii punctuale (asupra unei portiuni de cer ce le atrage interesul) cu instrumente mult mai puternice. Printre acestea si uriasul telescop aflat la bordul satelitului european Herschel.
Acesta este echipat cu o oglinda cu diametrul de 3.5 m adica de 4 ori mai mare decat predecesoarele telescoape in infrarosu si de 1.5 ori mai mare decat cea a lui Hubble.
Cu aceste caracteristici telescopul lui Herschel este capabil sa capteze spre exemplu de 12 ori mai multa radiatie luminoasa decat predecesorul ISO din care a fost inspirat.

Aceasta nu este singura diferenta fata de Wise ci mai ales spectrul folosit adica lungimi de unda ceva mai ridicate intre 60 si 670 µm.

In plus cele doua platforme au si orbite diferite: o orbita Lissajous cu amplitudinea de 800.000km in jurul punctului Lagrange L2 pentru Herschel si o orbita circulara "sun synchronous" cu inaltimea de 500 km in jurul Pamantului pentru Wise.
Orbitele Lissajous in jurul punctelor Lagrange sunt mai nou preferate celor in jurul Pamantului pentru ca asigura o stabilitate termica mult mai buna (mergand pana la cateva grade K fata de 30-40K in celalalt caz) si un drift al orbitei mai mic ( 0.1 AU/an pentru un observator in orbita heliocentrica). O misiune tranzitand L2 este insa mult mai costisitoare iar din punct de vedere al nisei acoperite (un observator spatial de rezolutie medie care sa inlocuiasca impedimentele observatiilor terestre) Wise a facut compromisul mergand pe o orbita LEO.

Wise va orbita asadar in jurul polilor urmand linia de separare dintre noapte si zi cu telescopul indreptat in directia opusa Pamantului spre spatiu. Partea expusa radiatiei solare va fi protejata de scutul termic in timp ce cealalta va beneficia de temperatura naturala scazuta indusa de conditiile de eclipsa.

Satelitul va avea aproape 15 orbite pe zi dintre care 4 vor fi folosite pentru descarcarea datelor produse de instrumentatia stiintifica.
Gravitand in jurul Pamantului si insotindu-l in orbita naturala in jurul Soarelui, satelitului ii va lua jumatate din perioada orbitala adica 6 luni pentru a realiza o harta completa a cerului. Spre comparatie rezerva criogenica de la bord este calculata la 10 luni ceea ce ar permite practic o dublare pentru inca jumatate din observatii.

Wise va gasi cele mai luminoase galaxii din Univers, va face observatii asupra celor mai apropiate stele de Soare, asupra asteroizilor si cometelor din apropierea Pamantului (se asteapta sa se descopere pana la 100.000 de noi obiecte), va permite studii despre evolutia planetelor sau formarea stelelor in galaxii, va face investigatii asupra stelelor foarte reci asa numitele "brown dwarfs"etc.

Cu o rata de achizitie de 1 imagine la fiecare 11 secunde, la sfarstul misiunii se asteapta ca Wise sa fi colectat un numar de 1.500.000 de poze acoperind intregul cer.

La 6 luni de la incheierea misiunii impusa de terminarea rezervei crigenice, primele date consolidate ar trebui puse la dispozitia astronomilor (prima versiune a mult asteptatului atlas infrarosu) urmand ca versiunea finala sa apara undeva la 17 luni dupa sfarsitul operarii.

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=pik9NfKy5HU)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200912151351)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 15, 2009, 11:04:46 PM
Multumim, am promovat la Stiinta Azi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 21, 2009, 07:11:12 PM
Ariane 5 incheie anul 2009 cu un nou succes

Racheta Ariane 5 apartinand operatorului european ArianeSpace a incheiat anul 2009 cu un nou zbor reusit, al saptelea pe anul in curs si numarul 193 in lunga istorie Ariane inceputa in urma cu 30 de ani in urma.

Pasager la bord a fost satelitul militar Helios 2B parte a celei de a doua generatii a sistemului Helios-un program european care a costat in jur de 3 miliarde de dolari. In comparatie cu generatia precedenta, a crescut rezolutia imaginilor (pana la 50 cm la sol), numarul de imagini colectate pe zi si nu in ultimul rand sistemul de comunicatie de la sol cu satelitul este unul extins.
Noul satelit al carui cost se ridica la un milliard de dolari va fi sub comanda CNES in directa coordonare cu agentia DGA apartinand armatei franceze.

Franta detine rolul de leader in consortiul din care mai fac parte Spania, Italia, Belgia si Grecia. Revenita sub comanda presedintelui Sarkozy in NATO dupa 4 decenii de absenta Franta si-a definit strategia de viitor sub forma unei independente pentru planificarea operatiunilor militare care erau pana acum bazate exclusiv pe informatiile americane.

Pe termen mai lung (tinta este undeva in 2014) planurile franceze vor sa se alature celor ale partenerilor europeni astfel ca Europa va incearca sa isi construiasca propriul program militar prin reunirea in cadrul programului strategic MUSIS (Multinational Space-based Imaging System) a datelor colectate de satelitii Helios, SAR-Lupe si COMSATBw (apartinand Germaniei) si COSMO-SkyMed (apartinand Italiei).

Helios 2B este al 33-lea satelit militar lansat de o racheta Ariane si al patrulea din programul Helios dupa Helios 1A lansat in iulie 1995, Helios 1B lansat in decembrie 1999 si Helios 2A lansat in decembrie 2004.

Zborul V193 lansat pe 18 decembrie la ora 16:26 GMT a folosit versiunea GS a lansatorului avand o masa la lansare de 5954 kg impartita intre satelit (4200 kg) si sistemul de adaptoare la bord (1754 kg). O prima incercare de lansare a avut loc in Guiana Space Center la complexul numarul 3 pe 9 decembrie dar aceasta a fost abandonata dupa constatarea unei anomalii la sistemul de presurizare criogenic al rezervoarelor de oxigen lichid folosite de motorul principal.

Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA. Deosebirea majora consta in faptul ca versiunea GS foloseste un motor de tip Vulcain 1 pentru prima treapta in timp ce celelalte doua folosesc motoare de tip Vulcain 2.

Secventa de zbor a fost una clasica: pornirea motorului principal EPC H 158 Vulcain urmata la 7 secunde de aprinderea boosterelor alimentate de combustibil solid si plecarea rachetei de pe rampa.

Acestea au continuat sa propulseze racheta timp de inca 2:22 minute dupa care s-au detasat. Capsula protectoare a rachetei s-a desprins la T0+ 3:10 minute dupa traversarea atmosferei, urmata de momentul T0+9:38 atunci cand motorul treptei intai s-a desprins dupa terminarea combustibilului.

Ansamblul a continuat ascensiunea inca 16 minute sub tractiunea treptei a doua-motorul EPS VL 10 Aestus care la momentul T0+26:15 s-a oprit din functionare intr-o orbita polara "sun synchronous" la inaltimea de 680 km.
La T0+59:19 a avut loc separarea satelitului de treapta superioara a rachetei urmata imediat de achizitia primului semnal deasupra statiei din Perth, Australia.

Intreaga secventa de zbor s-a terminat la T0+1:15:29 atunci cand satelitul stabilizat si-a desfacut panourile solare confirmand faptul ca este in functionare nominala si inscris corect pe orbita. Noul satelit a primit identificatorul 36124.
Pentru echipa de ingineri de la sol va urma o alta perioada de trei luni, asa numita "commissioning phase" cand toate sistemele satelitului sunt setate pentru operare, instrumentele sunt calibrate etc totusi primele poze sunt asteptate nu mai tarziu de cateva zile.

Sistemele de detectie in infrarosu prezente la bord permit detectarea activitatii umane la sol cum ar fi deplasarea convoaielor de camioane sau activitatea reactoarelor nucleare.
Satelitul va fi capabil sa urmareasca tintele si noaptea dar mai putin in conditii de nori densi. Desi nu au fost date amanunte cu privire la capacitatile instrumentatiei de bord, se stie ca satelitul are o camera de inalta fidelitate construita de compania Thales-Alenia si o camera de medie rezolutie dar cu camp vizual larg folosita pentru cartografiere construita de EADS Astrium pe baza tehnologiei de la satelitul civil Spot 5.

Credit ArianeSpace & CNES


video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=umrk7RjYx7s)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 21, 2009, 09:31:12 PM
Multumim de articol, l-am publicat la Stiinta Azi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 30, 2009, 05:26:06 PM
Nou satelit de telecomunicatii lansat de racheta Proton

Marti noapte 29 decembrie, in a zecea misiune pe anul 2009, racheta Proton a lansat de la hangarul 39 al bazei spatiale din Baikonur un nou satelit de televiziune din seria DirectTV. Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center –constructorul rus al rachetei, are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatorii de sateliti comerciali din intreaga lume si a realizat si aceasta lansare.

Incarcatura transportata pe orbita a fost DirectTV 12 al treilea satelit (dupa DirectTV 10 lansat in iulie 2007 si DirectTV 11 lansat in martie 2008) al companiei DirectTV Inc bazat pe platforma BSS702. Dezvoltat de compania Boeing cu care exista un parteneriat traditional inca din anul 1993, noul satelit este destinat sa deserveasca piata nord americana de televiziune pe segmentul HDTV-High Definition Television pentru o perioada de pana la 15 ani crescand capacitatea totala a operatorului peste 200 de canale HD nationale si 1500 de canale locale. Spre comparatie DirectTV transmite astazi numai 130 de canale nationale deci noul satelit va aduce o imbunatatire semnificativa de 50% in serviciile comercializate.

Boeing a mai construit pentru DirectTV pe platforma 601 satelitii DirectTV 1 (lansat pe 17 decembrie 1993), DirectTV 2 (lansat pe 3 august 1994), DirectTV 3 (lansat pe 9 iunie 1995) apoi mai tarziu pe platforma 601HP satelitii DirectTV 1R (lansat pe 9 octombrie 1999) si DirectTV 4S (lansat pe 27 noiembrie 2001).
In 2005 a pornit constructia unor noi sateliti bazati pe platforma 702 si astfel au aparut Spaceway 1 (lansat pe 26 aprilie 2005), Spaceway 2 (lansat pe 16 noiembrie 2005) si Spaceway 3 (lansat pe 14 august 2007).

Trebuie spus ca separat de satelitii dezvoltati de Boeing, compania DirectTV Inc are in custodie si sateliti construiti de cei de la Space Systems Loral SSL pe platforma LS1300.
Printre acestea DirectTV5 (lansat pe 7 mai 2002) si DirectTV6 (lansat pe 8 martie 1997)–construite initial ca Tempo1 si respectiv 2 pentru compania Tempo Satellites Inc (un consortiu format din Telecomunications Satellite Inc si Prime Star Inc).
In urma problemelor tehnice aparute la satelitul Tempo2 imediat dupa lansare (datorita unei furtuni solare o parte din panourile solare si  3 dintre transpondere s-au defectat) si a pierderii licentei de operare, compania Tempo Satellites Inc a intampinat dificultati financiare si a fost lichidata, activele celor doua companii fondatoare Telecomunications Satellite Inc si Prime Star Inc fiind preluate de AT&T si respectiv DirectTV Inc.

Continuand contractul cu SSL, DirectTV a intrat mai tarziu in posesia unor noi platforme DirectTV 7S (lansat pe 4 mai 2004), DirectTV 8 (lansat pe 22 mai 2005) si DirectTV 9S (lansat pe 13 octombrie 2006).

Cine este asadar noul satelit DirectTV 12? Noua platforma va avea o orbita geostationara si se va alatura lui DirectTV 10 aflat la slotul orbital 102.8 grade vest si lui DirectTV 11 aflat la 99.2 grade vest. Este vorba de un satelit masiv de aproximativ 6000 kg (din care 3700 kg de propelant) si dimensiuni nominale de 8 x 7.3 x 48.1 m atunci cand panourile solare sunt desfacute. In timpul lansarii satelitul pliat nu depaseste 8 x 3.7 x 3.3 m.
La bord sunt amplasate 32 de transpondere active in banda Ka TWTA (traveling wave tube amplifiers) si 12 transpondere de rezerva toate destinate serviciilor la nivel national.
Acestora li se adauga alte 55 de transpondere active in banda de frecventa Ka plus 15 transpondere de rezerva cu caracteristica de transmisie directionala.
Satelitul va comunica in banda Ka cu cele 6 statii de sol ce deservesc reteaua DirectTV si care vor realiza uplinkul. Pentru aceasta la bord se afla amplasate 11 antene: 2 antene masive cu diametrul de 2.7 m impreuna cu alte doua subreflectoare, 4 antene cu diametrul de 1.75 m pentru transmisia datelor, o alta antena cu diametrul de 1.62 m pentru receptia comenzilor de la sol si doua alte antene mai mici cu diametrul de 50 cm folosite pentru urmarirea pozitiei.
Sistemul de putere pentru un asemenea sistem complex trebuie sa fie unul serios si sa acopere intregul necesar la bord. Energia este generata folosind un sistem de panouri solare mobile constituit din 2 aripi fiecare continand 6 elemente. Celulele solare sunt construite pe tehnologia Ga As "ultra triple junction" si sunt capabile sa livreze 18kW la inceputul operarii si 16kW la sfarsitul duratei de viata (ceea ce constituie o degradare acceptabila pentru 15 ani).
Surplusul de energie este inmagazinat pentru perioadele de eclipsa in 59 de baterii NiH cu o capacitate de 328Ah.

Pentru o perfecta functionare satelitul este stabilizat triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie bazat pe un motor de corectie orbitala bipropelant furnizand 445 N si pe 4 motoare mignone (25cm) de corectie de atitudine in tehnologia XIPS (xenon ion propulsion system) dezvoltata de Boeing Electron Dynamic Devices Inc, o subsidiara a concernului Boeing. Conform producatorului acestea sunt de 10 ori mai eficiente decat sistemele clasice conducand la un consum mediu anual de numai 5 kg.
Racheta Proton, initial purtand indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor pe 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze 350 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali pe orbita. Zborurile comerciale au inceput pe 9 aprilie 1996 cu satelitul Astra 1F, iar zborul de ieri a fost cel cu numarul 56 pentru ILS (al 9 lea pe anul 2009).
Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratia nominala.
Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1 m si 7.4 m.
Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.

Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune de 583 kN iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje.

In aceasta echipare completa, racheta este capabila sa inscriere intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg. DirectTV 12 se inscrie in limita accesibila rachetei Proton cu greutatea sa in apropierea valorii de 6 tone. Pentru acest tip de zboruri Proton trebuie pregatita special iar scenarul de zbor trebuie sa exploateze la maxim puterea motoarelor. Continuand aceasta idee trebuie amintit ca la vremea lansarii sale, predecesorul DirectTV 10 a fost cel mai mare satelit lansat vreodata cu Proton si a infirmat ingrijorarile referitoare la posibilitatile tehnice ale lansatorului.

Secventa de zbor de marti a fost asadar una complexa. Putin dupa miezul noptii, la ora 00:22 GMT racheta s-a desprins de pe rampa de lansare cu motoarele in tractiune maxima si accelerand incarcatura la viteze balistice. Prima treapta a functionat timp de 2 minute dupa care s-a separat de ansamblu. Treapta a doua a functionat pana la T0+00:05:26 urmata de ejectarea capsulei protectoare a satelitului si separarea treptei a treia la T0+00:09:36.
La momentul T0+00:11:50 controlul a fost preluat de modulul Breeze M care a imprimat un prim impuls pana la T0+00:15:51 aducand satelitul in orbita de parcare.
Dupa efectuarea unei orbite in jurul Pamantului, o data cu atingerea apogeului, treapta Breeze M a mai pornit de 4 ori (T0+01:05:58 – T0+01:23:15, T0+03:26:35 – T0+03:38:14, T0+03:40:31 – T0+03:46:16 si T0+08:51:25 – T0+08:57:43) realizand manevrele orbitale necesare pentru ridicarea succesiva a altitudinii, scaderea inclinatiei orbitei si transferul din orbita initiala circulara de parcare (cu apogeul la 273 km, perogeul la 133 km si inclinatia 48 grade), intr-o orbita intermediara (cu apogeul la 5000km, perigeul la 245 km si inclinatia 46.8 grade), urmata de o orbita de transfer (apogeul la 35816 km, perigeul la 405 km si inclinatia 45.6 grade) si mai apoi de orbita de transfer geostationara.
Separarea satelitului a avut loc la cateva secunde mai tarziu T0+09:10:00 adica 09:32 GMT cand satelitul a atins orbita de transfer dorita (apogeul la 35786 km, perigeul la 5120 km si inclinatia 20.7 grade).

Semnalul receptionat de statia de sol din Hartebeesthoek, Africa de Sud, a confirmat succesul noii misiuni. In urmatoarele zile motoarele satelitului vor face cateva manevre specifice pentru circularizarea orbitei si aducerea acestuia in pozitia orbitala dorita la 102.8 grade vest.
Va mai dura insa o vreme pana cand toate sistemele de bord vor deveni functionale astfel ca intrarea in folosinta nu se asteapta mai devreme de luna februarie 2010.

Compania DirectTV Inc a fost fondata in anul 1990 in El Segundo, California, dar si-a lansat serviciile comerciale abia in anul 1994. Asa cum aminteam la inceputul articolului, in anul 1999 a achizitionat compania PrimeStar pentru suma de 1.83 miliarde de dolari iar la cateva luni dupa compania USSB (United States Satellite Broadcasting) pentru 1.3 miliarde de dolari.
In anul 2003 unul din actionarii principali GM Hughes Electronics se retrage si vinde participatia sa catre News Corporation apartinand magnatului media R.Murdoch care detine astfel 34% din noua companie DirectTV Group. In 2008 acesta la randul sau transfera actiunile catre Liberty Media care reuseste sa controleze in final 41% din portofoliu.
Compania este in crestere financiara in ultimii ani incasarile marindu-se de la 14.7 miliarde de dolari in 2006 la 17.2 miliarde in 2007 si 19.6 miliarde in 2008. Personalul a crescut deasemenea in ultimii ani de la 11000 de angajati la nivelul anului 2006 la 12000 in 2007 si 20000 in 2008.
Pe fondul acestor rapoarte fiscale pozitive, va fi insa interesant de urmarit cum se va pozitiona DirectTV la nivelul anului de contractie economica 2009 in raport cu principalul concurent compania DishNetwork Corporation.

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=E9EULvvvU5k)

Credit
www.directtv.com
www.ilslaunch.com
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Decembrie 30, 2009, 06:22:20 PM
Multumim, am pus articolul pe site la Stiinta Azi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 18, 2010, 08:48:36 PM
China deschide seria lansarilor spatiale in 2010

Prima lansare spatiala a anului 2010 apartine Chinei care a reusit sa puna pe orbita sambata 16 ianuarie intr-un zbor initiat de la baza XiChang din sud vestul Chinei la ora 16:12 UTC satelitul Compass G1. Fiind prima lansare a anului 2010 noul satelit a primit indicativul international 2010-001A.

Racheta folosita pentru aceasta lansare a fost Chang Zeng CZ-3C aflata la al treilea zbor operational dupa intrarea in flota chineza odata cu lansarea satelitului TianLian1 in anul 2008. Constructia versiunii 3C a inceput inca din anul 1999 dorindu-se completarea capabilitatilor de transport ale versiunilor 3A si 3B.
Racheta a carei masa la decolare este de 345 de tone are trei trepte capabile sa transporte pe o orbita de transfer geostationara o incarcatura de pana la 3800 kg.

Noul satelit face parte din programul chinez de pozitionare globala Beidou (in traducere in limba engleza "Big Dipper") redenumit CNSS sau Compass Navigation Satellite System, mai exact a doua generatie Beidou 2 care doreste sa asigure independenta tarii fata de sistemele echivalente ale concurentei: GPS-ul American, Galileo- sistemul european, Glonass- sistemul rusesc si nu in ultimul rand IRNSS programul Indian (Indian Regional Navigational Satellite System).

Interesul Chinei fata de tehnologia de navigatie si pozitionare cu ajutorul satelitilor a aparut pentru prima data undeva la sfarsitul anilor 60. Urmand exemplul sistemului American GPS, la mijlocul anilor 80 China reusea dezvoltarea unui concept de navigatie regionala numit "Twin Star" si care a fost mai apoi testat practic in zbor pe doua platforme de telecomunicatie DFH-2A in anul 1989.

Testul a aratat ca precizia sistemului se apropia de precizia serviciului public a sistemului American GPS fapt care a mobilizat autoritatile chineze sa deblocheze noi fonduri pentru cercetare si dezvoltare.

Prima generatie Beidou a cuprins satelitii Beidou 1A lansat pe 30 octombrie 2000, Beidou 1B lansat pe 20 decembrie 2000, Beidou 1C lansat pe 24 mai 2003 si Beidou 1D lansat pe 2 februarie 2007. Dupa lansarea celui de al treilea satelit, sistemul a devenit operational la inceputul anului 2004, facand din China cea de a treia tara din lume avand propriul sistem de pozitonare prin satelit. Sistemul de referinta folosit era Beijing 1954 cu timpul aliniat dupa ora Beijingului.

Primii doi sateliti au fost plasati la pozitia orbitala 80 de grade est si respectiv 140 de grade est. Al treilea si al patrulea satelit constituiti ca o rezerva au fost instalati la 110.5 grade est respectiv 58.7 grade est (acesta din urma recuperat dupa o problema majora atunci cand dupa lansare panourile solare nu au putut fi desfacute decat cu mari eforturi din partea operatorilor de la sol).

In aceasta configuratie Beidou1 reusea sa acopere regiunea intre 70-140 de grade est longitudine si 5-55 grade nord longitudine si avea o precizie de 100 m folosind doar cei doi sateliti principali, acuratete care putea urca pana la 20 m cand se facea uz de toti cei 4 sateliti si de statiile de sol. In total 150 de utilizatori puteau fi deserviti simultan.

Principiul de functionare presupunea asa numita tehnica "dual way transmission", un sistem oarecum complicat: terminalele de la sol receptioneaza semnalul unuia dintre cei doi sateliti, apoi raspund transmitand inapoi un semnal catre ambii sateliti. Acest semnal este transmis mai departe catre statia de sol care pe baza diferentei de timp intre cele doua semnale poate calcula pozitia in plan a terminalului de sol. Prin compararea acestei pozitii cu o baza de date tridimensionala ingloband harti teritoriale amanuntite ale regiunilor chineze se poate determina pozitia in spatiu. Aceasta pozitie este transmisa pe urma de statia de sol inapoi catre satelit iar acesta o transmite incriptat catre terminalul de sol, operatorul acestuia primind coordonatele spatiale.
In paralel utilizatorii sistemului pot transmite mesage text incriptate catre statia de sol.

Cum se poate observa sistemul era unul destul de primitiv avand multe inconveniente: limitarea numarului de utilizatori, necesitatea folosirii unor antene de putere mare pentru transmisia semnalului terminalului catre satelit (si implicit de dimensiuni mari), si nu in ultimul rand riscul implicarii active a unei statii de sol pentru buna functionare (spre exemplu in caz de conflict militar aceasta fiind expusa).

Generatia a doua cuprinde platformele Beidou2 M1 lansat pe 13 aprilie 2007, Beidou2 G2 lansat pe 14 aprilie 2009 si acest ultim satelit G1 care era initial asteptat tot in 2009 dar care a fost amanat pana acum.

Constelatia Compass va cuprinde in final 35 de sateliti intr-o arhitectura unica ce combina 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand Pamantul in orbita medie grupati in 3 planuri orbitale.
Spre exemplu primul satelit MEO respectiv BD2 M1 a fost plasat pe o orbita eliptica circularizata cu apogeul la 21545 km, perigeul la 21519 km si o inclinatie de 55.26 grade.

Semnalele transmise vor fi in 4 bande de frecvente: 1195.14-1219.14Mhz, 1256.52-1280.52Mhz, 1559.05-1563.15Mhz si 1587.69-1591.79Mhz unele din ele suprapuse peste semnalele GPS si Galileo. Cum legislatia internationala reglementata de ITU (International Telecomunication Union) prevede ca primul operator care va emite in banda respectiva va avea prioritate va fi interesant de urmarit daca chinezii vor reusi sa ocupe frecventele inaintea sistemului european Galileo. In orice caz vor trebui facute teste suplimentare care sa dovedeasca ca cele trei sisteme functionand in paralel nu vor interfera semnalele transmise.

Satelitii Beidou2 sunt bazati pe platforma DFH 3 (Dong Fang Hong), au dimensiunile 2.2 x 1.72 x 2.0 m, cu o anvergura a panourilor solare de 18.1 m si cantaresc 2200 kg din care 1100 kg combustibil. Durata de viata estimata initial la 5 ani pentru satelitii comerciali, a fost acum extinsa la 8 ani pentru variantele militare.

DFH 3 este o platforma derivata din varianta americana GE Astro Space 5000 (in speciala partea de control de atitudine) tehnologie suplimentara fiind furnizata si de firma Daimler Benz Aerospace AG (in cazul componentelor de comunicatie si a mecanismului de desfacere a panourilor solare).
BD2 G1 este stabilizat triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie cu combustibil lichid avand un motor principal de tip FY 25 pentru manevre orbitale si mentinerea orientarii catre statia de sol. Tehnologia respectiva a fost initial importata de China de la firma germana MBB cu care s-a stabilit un parteneriat commercial, fiind mai apoi extinsa de specialistii chinezi.
Sistemul de putere furnizeaza pana la 1700 W in current continuu. Platforma poate integra instrumente cantarind pana la 170 kg si avand un consum de pana la 900 W.

In prima faza acoperirea sistemului se va limita doar la teritoriul chinez si tarile invecinate urmand ca mai tarziu serviciul sa se extinda la nivel global.
Ca si restul sistemelor de navigatie prin satelit Compass va avea doua componente- una civila cu o acuratete de pozitionare de 10 m, de viteza de 0.2 m/s si de timp de 50 ns si una pentru aplicatii militare mult mai precisa.

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201001181204)

video lansare (http://www.youtube.com/v/irGsjLAJVaY&hl=en_US&fs=1)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 18, 2010, 11:24:52 PM
Multumim, am promovat pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 20, 2010, 01:01:06 PM
Lansarea satelitului romanesc Goliat ar putea fi inca o data amanata pentru 2011

Lansarea satelitului romanesc Goliat ar putea fi inca o data amanata din noiembrie 2010 cum fusese anuntat anterior in cadrul salonului aeronautic de la Le Bourget pana undeva in luna ianuarie 2011, eventual chiar mai tarziu.

Intr-o noua declaratie de presa sustinuta in urma cu cateva zile, presedintele agentiei spatiale europene Jean Jacques Dordain a tinut sa precizeze ca exista anumite intarzieri obiective care pot cauza o amanare a zborului inaugural al rachetei Vega.

In speta este vorba de constructia si testarea segmentului de sol folosit pentru viitorul lansator. Testele se desfasoara in prezent la baza spatiala din Kourou/Guiana Franceza acolo de unde se vor desfasura viitoarele zboruri.

Exista deasemenea probleme si la racheta propriu zisa in acest moment doar 80% din componente fiind pregatite (incluzand aici motoarele si avionica). Cele mai dificile aspecte sunt legate de partea de control a zborului inginerii fiind concentrati acum sa rezolve cateva probleme aparute in timpul testelor pe banc la motoarele ce asigura orientarea activa in timpul ascensiunii.
Dupa rezolvarea acestora se va trece la pregatirea secventei software care va asigura caracteristicile zborului inaugural (timpii de ardere, controlul tractiunii motoarelor etc).

In luna aprilie se asteapta deasemenea un test combinat cand racheta Vega va fi adusa si montata impreuna cu turnul de sustinere.

In ciuda faptului ca acest anunt plaseaza Vega cu mai bine de 3 ani in urma agendei stabilite la inceputul programului, Dordain ramane optimist si da asigurari din pozitia sa de presedinte al agentiei ca problemele nu sunt insurmontabile. Declaratia are si o componenta politica Dordain dorind sa inlature o parte din presiunea publica asupra managementului, tinand sa precizeze ca la momentul actual Vega este unul din cele mai bine organizate programe ale agentiei, iar intarzierile sunt obiective si sunt legate de complexitatea proiectului.

Vega va acoperi segmentul mic pana la mediu unde divizia ArianeSpace nu avea un lansator si va deservi in medie 2 lansari pe an. Racheta este una in patru trepte- un motor de tip P 80 folosind combustibil solid pentru prima treapta, un motor de tip Zefiro 23 alimentat tot de combustibil solid ca si treapta a treia unde actioneaza un motor de tip Zefiro 9 si o treapta finala a patra alimentata de combustibil lichid si propulsata de un motor de tip AVUM – Attitude and Vernier Upper Module.
In ceea ce priveste performantele tehnice, lansatorul este capabil sa inscrie pe o orbita circulara cu altitudinea de 700 km o masa de pana la 1500 kg.

In ciuda acestor amanari repetate ArianeSpace a raportat pentru anul fiscal 2009 un venit de 1.046 miliarde de euro in crestere cu 9.4% fata de 2008 la care au contribuit in special cele 7 zboruri efectuate de Ariane 5 (fata de cele 6 zboruri din anul precedent).
Pe viitor perspectivele fiscale sunt insa mult mai bune in urma semnarii in februarie 2009 a unui contract de 35 de noi unitati Ariane5 cu o valoare de 4 miliarde de euro, dar si datorita intrarii in operare a noilor membri ai flotilei Vega si Soyuz.

Piata comerciala a fost dominata in ultimul timp de variatia costurilor de lansare in special datorita pretului de dumping practicat de operatorul SeaLaunch, dar odata cu intrarea in faliment a acestuia se asteapta o apreciere/revenire la un pret realist al kg de incarcatura transportat pe orbita, ceea ce inseamna o perspectiva buna pentru contabilii celor doua mari companii ramase in joc ArianeSpace si ILS-International Launch Services.

Din punctul de vedere al agentiei romanesti ROSA, satelitul Goliat alaturi de ceilalti pasageri de la bord asteapta de mai bine de 2 ani, lucru care cel putin din exterior, pentru publicul larg care asteapta rezultate concrete, nu este tocmai pozitiv. Avand insa in vedere ca acesta este un zbor facut cadou de ESA (deci un castig pentru bugetul ROSA) si mai ales ca experienta tinerei echipe nu este foarte mare, aceasta aflandu-se la prima incercare de acest gen, probabil ca amanarea in sine nu este tocmai un lucru rau, dandu-le tinerilor proiectanti din Romania sansa sa mai castige ceva timp si sa rezolve in liniste problemele proiectului la care s-au angajat.

simulare Goliat pe orbita (http://www.youtube.com/watch?v=jQDwTwSM-n0)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201001200448)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 20, 2010, 06:23:26 PM
Foarte bun articol, am pus pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 07, 2010, 10:39:04 PM
A doua lansare a anului 2010 apartine Rusiei

Cosmodromul Baikonur din Kazahstan a gazduit pe 28 ianuarie de la hangarul 81 a doua lansare a anului 2010.

La ora 00:18 GMT (03:18 ora locala la Moscova) o racheta Proton Breeze M s-a ridicat de la sol pentru o misiune complexa de 9 ore ce a vizat punerea pe orbita a satelitului militar Raduga 1M-2 Globus. Satelitii Raduga (in traducere exacta "curcubeu") sunt parcati in orbite geostationare in jurul Pamantului (constelatie numita Globus) si sunt folositi de oficialii guvernamentali si de trupele militare stationate in teritoriu pentru a putea comunica securizat.

Uplinkul se desfasoara in benzile UHF si SHF de pe platforme mobile in cele mai extreme conditii geografice, iar downlinkul este deservit in benzile C si Ku.

In conjunctie cu ceilalti sateliti Molniya operand in orbite eliptice inalte satelitii Globus vor asigura o acoperire globala pentru aplicatiile militare ale Rusiei in cadrul sistemului JeSSS-2 (Jedinnaja Sistema Sputnikovoj Svjazi/ECCC-2 sau in engleza Unified Satellite Communication System) pornit in anul 1972.

Seria Raduga are o lunga istorie incepand cu primul satelit lansat pe 22 decembrie 1975. Acesta facea parte din prima versiune numita si Gran care a continuat pana in 1999. Dupa disparitia URSS in paralel cu varianta Gran a aparut o a doua varianta imbunatatita Raduga-1 a carei prima lansare a fost pe 21 iunie 1989.
Mai tarziu, la sfarsitul lui 2007 a aparut cea de a treia versiune Raduga-1M.

Momentan reteaua Globus este deservita de 4 sateliti: Raduga 1-5 lansat pe 28 august 2000 si parcat la pozitia orbitala 99.6 grade est, Raduga 1-7 lansat pe 27 martie 2004 si parcat la 84.8 grade est, Raduga 1M-1 lansat pe 9 decembrie 2007 si parcat la 69.9 grade est si Raduga 1-8 lansat pe 29 februarie 2009 si parcat la 11.4 grade est.
Despre acesta din urma relatam intr-un articol din  februarie 2009 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061723).

Lansarea de pe 28 ianuarie marcheaza prima incercare realizata de Rusia in 2010. Ea trebuia sa aiba loc initial in iulie 2008 dar a fost ulterior amanata pentru sfarsitul lui decembrie 2009. Aceasta intarziere a creat diferende intre Ministerul rus al apararii si subconstructorul Polyot primul cerand returnarea sumei platite initial de 79.6 milioane de ruble si platirea unei penalitati in valoare de 126.4 milioane de ruble. Dupa medierea realizata de ministerul de armament consortiul industrial a platit inapoi cele 79.6 milioane de ruble si o penalizare simbolica de 10000 de ruble.

Noul satelit, ca si predecesorul, este bazat pe platforma MSS-2500-GSO si are o masa de 2420 kg. Este stabilizat triaxial iar sistemul de panouri solare sunt capabile sa genereze pana la 1600 W. Durata de viata se mentine ca si in celelalte cazuri la 3 ani. A fost construit de NPO Prikladnoi Mechaniki (divizie a lui Reschetnjew Information Satellite System).

Cum aminteam mai devreme, pentru lansare s-a folosit o racheta Proton in versiunea Breeze M. Lansatorul are 4 trepte, o inaltime de 42.3 m, un diametru de 7.4 m si o masa la plecare de 700 de tone. Conditiile meteo au fost ideale in lansarea de pe 28 ianuarie, cu vizibilitate totala si fara vant, in pofida temperaturilor extrem de reduse si a zapezii cazute.

Initial satelitul a fost plasat intr-o orbita de transfer geostationara cu perigeul la 409 km, apogeul la 35671 km si inclinatia de 46.48 grade. La ora 9:19 GMT (12:19 ora locala a Moscovei) satelitul s-a separat de treapta finala a rachetei. Ulterior, in urma unor manevre orbita a fost circularizata intr-una geostationara, satelitul ocupand pozitia orbitala 55 de grade est.
Rusia a confirmat succesul misiunii astfel ca noul satelit a primit indicativul 2010-002-A si identificatorul NORAD 36358.

Racheta Proton sub coordonarea International Launch Services are programata viitoarea lansare pentru data de 12 februarie avand ca pasager satelitul de telecomunicatii Intelsat 16.

orbita satelit (http://www.n2yo.com/?s=36358)
video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=dloPNi1Gmzw)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201002071212)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 08, 2010, 12:03:41 AM
Multumim, am postat articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 11, 2010, 11:00:29 PM
NASA a lansat un nou satelit pentru studierea Soarelui

Acum cateva ore (11 februarie 2010 ora 15:23 GMT) NASA a lansat un nou satelit pentru studierea Soarelui.

Lansarea care era initial programata pentru 9 februarie, a fost succesiv amanata de zborul navetei spatiale Endeavour catre ISS si ieri 10 februarie de vantul puternic, iar in cele din urma a avut loc astazi de la Cape Canaveral, hangarul 41, la bordul unei rachete Atlas 5 versiunea 401, marcand zborul cu numarul 20 al lansatorului si zborul cu numarul 602 al programului Atlas.

Rachetele de tip Atlas 5 se lanseaza fie de la Cape Canaveral (hangarul 41) fie de la baza Vandenberg (hangarul 3C). Atlas 5 a carei lungime ajunge la 58.3 m si diametrul la 3.81 m vine in doua variante constructive (heavy si light) si este capabila sa execute misiuni pentru orbite LEO sau GTO avand in componenta un numar variabil de boostere la pornire, o treapta intai bazata pe motorul RD-180 si o treapta a doua bazata pe motorul Centaur RL 10 (in functie de incarcatura se pot monta unul sau doua motoare).

Zborul inaugural al lui Atlas 5 a avut loc la data de 21 august 2002 atunci cand a fost lansat satelitul HotBird 6, iar de atunci racheta a inregistrat un numar de 19 zboruri dintre care unul singur a subperformat in luna iunie a anului 2007 atunci cand motorul treptei a doua s-a oprit cu 4 secunde mai devreme, dar satelitii aflati la bord au reusit sa atinga orbita finala folosind sistemul de propulsie propriu de la bord.

Trebuie amintit deasemenea ca precedentul zbor a fost pe 23 noiembrie 2009 atunci cand a fost lansat Intelsat 14.

Secventa de lansare a fost specifica orbitei geostationare inclinate care s-a dorit a fi atinsa: arderea treptei intai-motorul de inspiratie ruseasca RD180 pana la T0+00:04:09, urmata de dubla activare a treptei Centaur RL10 (T0+00:04:19 – T0+00:15:17 si T0:01:42:43 – T0+01:45:57) care a adus satelitul intr-o orbita de transfer geostationara. La T0+01:48:46 a avut separarea satelitului de lansator, acesta ramanand intr-o orbita de transfer geostationara care a fost mai apoi circularizata folosind motoarele de la bord.

Solar Dynamics Observatory sau pe scurt SDO este prima misiune lansata de NASA in cadrul programului "Living with a star" (LWS) si isi propune sa studieze cauzele variatiilor solare si impactul lor asupra Pamantului si tehnologiei umane (de la schimbarile climatice si pana la influenta directa asupra satelitilor, la intreruperea comunicatiilor, afectarea retelelor de distriibutie electrice sau perturbarea semnalelor GPS).

Satelitul al carui cost estimat este de 850 milioane de dolari, va avea o durata de viata de minim 5 ani (cu o posibila extensie pana la 10 ani daca nu vor fi probleme majore) timp in care va sta la dispozitia la mai mult de 2000 de cercetatori.

Noul telescop va lua imagini solare la fiecare 0.75 secunde cu o rezolutie pana la de 10 ori mai mare decat cea folosita de tehnologia HDTV. Prin comparatie predecesorii SOHO (Solar and Heliospheric Observatory) si STEREO (Solar Terrestrial Relations Observatory) au realizat imagini solare la fiecare 12 minute, respectiv 90 de secunde, cu o rezolutie mult mai scazuta.
In plus unul din senzori va trece de bariera vizuala a suprafetei si va studia interiorul solar cel care este responsabil de toate fenomenele care au loc, incercand sa descifreze mecanismul ciclului solar si implicit sa imbunatateasca modelele folosite de oamenii de stiinta pentru a prognoza activitatea solara.

Satelitul are o masa totala la lansare de 3200 kg din care aproximativ 1400 kg alocate combustibilului si 270 de kg instrumentatie stiintifica. Dimensiunile sunt de 2.2 x 2.2 x 4.5 m. La bord sunt instalate doua panouri solare pe baza de Si cu eficienta de 16%, in lungime de 2 m fiecare (astfel ca extinse aduc satelitul la o anvergura de 6.25 m) si au o arie de 6.5 metri patrati asigurand producerea a 1540 W.

Este vorba de o platforma stabilizata triaxial cu ajutorul unui sistem de control bi-propelant folosind MMH (monomethyl hydrazine) pe post de combustibil si NTO (nitrogen tetroxide) pe post de oxidant.

Pentru ca rata de achizitie a datelor stiintifice este una mare (transmisia catre sol se face la 130 Mbps/26 GHz si in medie se asteapta 1.4 TB/zi) si pentru ca misiunea beneficiaza doar de o singura statie de sol dedicata (2 antene de 18 m diametru instalate la Las Cruces/New Mexico), s-a preferat plasarea satelitului intr-o orbita GEO inclinata la 28.5 grade (la 102 grade W) care in comparatie cu una LEO elimina necesitatea stocarii unor volume mari de date pe perioada eclipselor permitand contactul aproape continuu cu centrul de comanda.

Ca dezavantaj plasarea satelitului in afara centurii de radiatii a Pamantului a impus o mai buna izolare a echipamanetelor electronice pentru a le proteja de doza de radiatii din spatiu. In plus caracteristicile orbitale conduc la perioade de eclipse (2 cauzate de Pamant si 3 de Luna in fiecare an de operare) care impun intreruperea observatiilor solare si implicit necesitatea unui echipament robust care sa asigure perioadele de stand by.

Satelitul poarta 3 instrumente dezvoltate de 3 consortii industriale diferite: HMI (Helioseismic and Magnetic Imager) aflat sub coordonarea Stanford University, AIA (Atmospheric Imager Assembly) al carui contractor principal este Lockheed Martin si EVE (Extreme Ultraviolet Variability Experiment) condus de Colorado University.

HMI va studia undele campului magnetic solar si pe baza statisticilor va realiza o harta detaliata a acestuia folosind asa numita tehnica "helioseismology". Principiul de observatie este simplu, bazat pe efectul Dopler al unei linii spectrale (schimbarea frecventei undei purtatoare atunci cand sursa emitenta se misca in raport cu observatorul) si pe efectul Zeeman (care permite interpretarea polarizarii linii spectrale si implicit masurarea campului magnetic solar pe fata vizibila a Soarelui). Conditile interne ale Soarelui influenteaza in mod direct propagarea undelor radio dand o buna indicatie aspra temperaturii, compozitiei chimice, presiunii, densitatii si miscarii materialului solar.

AIA este un instrument bazat pe 4 telescoape cu o rezolutie de 725 x 725 km si care produc la fiecare 10 secunde imagini simultane ale coronei in 8 din cele 10 benzi de frecventa care sunt disponibile (variind de la 9 benzi ultraviolete pana la o banda in spectrul vizibil). In acest fel cercetatorii spera sa inteleaga mecanismul care conduce la declansarea furtunilor solare si mai departe cum campul magnetic local influenteaza propagarea lor in atmosfera spre restul sistemului solar.

EVE este un instrument care va realiza in premiera masurarea luminozitatii solare in spectrul cel mai variabil si mai greu predictibil-banda ultraviolet extrem (0.1-105 nm) cu o precizie record de 0.1 nm si la o frecventa record de 10 secunde. Fotonii cu lungimea de unda extrem ultraviolet sunt cauza principala a incalzirii straturilor superioare ale atmosferei Pamantului avand in plus o influenta directa in rata de decadere a satelitiilor aflati pe orbita (datorita rezistentei la inaintare si presiunii solare esercitate) si in perturbarea comunicatiilor radio si a semnalelor GPS folosite de utilizatorii de la sol. Atunci cand Soarele este activ, emisia de fotoni in banda extrem ultraviolet poate creste pana la de 100 de ori intr-un interval foarte scurt si datorita efectelor amintite mai devreme este foarte important ca cei afectati de eveniment sa primeasca avertismentele practic in timp real.

Satelitul va fi operat de centrul Goddard Space Flight Center din Greenbelt/Maryland sub coordonarea NASA Heliophysics Division.

Credit NASA (http://sdo.gsfc.nasa.gov)

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=TRFWq7gcj2E)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201002111415)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 12, 2010, 12:06:18 AM
Am publicat articolul pe site aici.  (//http://)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 16, 2010, 11:24:09 AM
Un nou satelit Intelsat pe orbita

Dupa lansarea de la sfarsitul lui 2009 (29 decembrie) la care faceam referire intr-un articol de la acea data, International Launch Services are un inceput de an 2010 promitator reusind ridicarea pe orbita vineri 12 februarie a unei noi platforme HDTV, respectiv satelitul Intelsat 16.

Noul satelit va intra in serviciul SKY Mexic si SKY Brazilia subsidiare ale companiei americane DirectTV.

Asa cum aminteam in articolul din luna decembrie o data cu lansarea satelitului DirectTV 12, DirectTV cea care va folosi noul satelit, a fost fondata in anul 1990 in El Segundo California, dar si-a lansat serviciile comerciale abia in anul 1994. Din anul 2008 portofoliul majoritar apartine grupului Liberty Media, compania aflandu-se in ciuda crizei mondiale intr-o semnificativa crestere economica.

Aceasta noua platforma IS-16 va ramane in proprietatea Intelsat dar capacitatea de comunicatie va fi subcontractata firmei DirectTV care vizeaza in continuare cresterea numarului de canale TV in tehnologia HD pe care le ofera clientilor sai.
Initial satelitul Intelsat 16 trebuia sa fie lansat de o racheta Zenit 3SLB, dar dupa falimentul operatorilor SeaLaunch si LandLaunch, ILS a preluat contractele acestora.

Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume.

Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

Satelitul IS-16 este al zecelea din constelatia geostationara Intelsat STAR GEO comandata in cadrul celei mai mari investitii din istoria companiei, alaturi de Galaxy 14, Galaxy 12, Galaxy 15, Intelsat 11, Intelsat 15, Intelsat 18, Intelsat 23, Horizons 2 si New Dawn.

Amplasat la 58 de grade vest, IS-16 va fi un backup pentru mai vechiul Intelsat 11 si va completa Intelsat 9 care are deja 9 ani de operare. Este construit ca si predecesorii de compania Orbital Sciences Corporation pe o platforma STAR 2 considerata de producator mai usoara, mai compacta si mai ieftina fata de cele oferite de companiile concurente si nu in ultimul rand cu capacitate modulara-fiind capabila sa gazduiasca cele mai multe din configuratiile de comunicatie existente astazi pe piata.
Satelitul are o greutate de 2450 kg, beneficiind de aportul a doua panouri solare amplasate de o parte si de alta a platformei, fiecare alcatuit din 4 elemente bazate pe tehnologia Ga-As. Energia generata este inmagazinata in doua sisteme de baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Wh.
Stabilizarea se realizeaza triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropellant bazat pe hidrazina.
Comunicatia se face folosind puternicele transponderele in banda Ku (in numar de 24) sau cu ajutorul celor doua antene de 2.3 m diametru si a antenei eliptice cu diametrul de 1.2 m.

Ca si in cazul lansarii de pe 29 decembrie, si aceasta s-a petrecut dupa miezul noptii (mai precis ora 00:39 GMT) de la hangarul 39 al bazei spatiale din Baikonur in conditii meteo extreme cu zapada si temperaturi mult sub zero.
Prima treapta a ars pentru aproximativ 2 minute, iar treptele a doua si a treia, dupa o ardere de 10 minute au injectat satelitul intr-o traiectorie balistica.
Ceva mai tarziu, modulul Breeze M a ars pentru prima data timp de 4 minute (incepand cu T0+00:11:17), aducand satelitul intr-o orbita de parcare circulara cu altitudinea de 193 km. O ora mai tarziu a avut loc o noua corectie orbitala sub actiunea unei a doua arderi a modulului, corectie care a crescut altitudinea si a redus inclinatia orbitala.

Datorita greutatii reduse in comparatie cu alte platforme, lucru care a facut posibil acest scenariu, doua alte manevre de corectie au adus in final satelitul intr-o orbita aproape geostationara si cu inclinatie a planului orbital aproape nula, evitand plasarea acestuia intr-o orbita de transfer geostationara si necesitatea consumului de combustibil pentru motoarele orbitale de la bord asa cum se intampla de obicei cu satelitii de telecomunicatii. In aceste conditii resursa de combustibil ramasa la bord este conform aprecierilor oficiale Intelsat suficienta pentru cel putin 25 de ani adica mult peste durata de viata prognozata a satelitului (de 15 ani).

Separarea satelitlui de racheta purtatoare s-a realizat la 10:14 GMT fiind ulterior confirmata de statiile de sol si oficializand succesul misiunii.

Urmatorul zbor al rachetei Proton este programat pentru 2 martie atunci cand la bord se vor afla 3 sateliti de navigatie rusesti, parte a sistemului Glonass, urmat la mijlocul lunii martie de un zbor comercial ce va viza plasarea pe orbita a lui EchoStar 14. In plus ILS are semnate pentru anul in curs 8 contracte comerciale pentru lansari folosind rachete Proton.

Intelsat este una dintre cele mai mari companii de profil si un pionier in domeniu (trebuie amintit ca in 1965 Intelsat a lansat primul satelit comercial de telecomunicatii din lume) ce furnizeaza inca de la fondarea in anul 1964 servicii prin satelit, incluzand aici telecomunicatii, media - servicii video, de date si de voce in aproximativ 200 de tari, pentru aproximativ 1800 de clienti.
De atunci Intelsat si-a inscris numele de mai multe ori in istorie prin realizarile tehnice- spre exemplu in 1969 cand se stabilea prima transmisie tv directa la nivel global a aselenizarii misiunii Apollo 11 sau in 1974 cand se puneau bazele primei retele internationale de comunicatii digitale prin satelit.

Cu o flota moderna ce numara aproape 50 de sateliti si 8 statii de sol, cu un personal de 1100 de oameni si cu birouri in Brazilia, China, Franta, Germania, India, Singapore, Africa de sud, Emiratele arabe unite, Anglia si Statele Unite, Intelsat a inregistrat incasari de 2.4 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2008, consolidandu-si pozitia pe piata telecomunicatiilor globale.

credit Intelsat (http://www.intelsat.com)

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=IQ-hIFOs614)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201002160301)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 16, 2010, 04:30:52 PM
Excelent, am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 24, 2010, 05:50:52 PM
ESA amana lansarea satelitului Cryosat 2

Lansarea satelitului Cryosat 2 anuntata de ESA pentru data de 25 februarie a fost inca o data amanata la cererea companiei ruso-ucrainene Kosmotras cea care coordoneaza zborurile comerciale ale lansatorului Dnepr. Racheta, construita de compania ucraineana Yuzhnoye pe baza vechii versiuni balistice SS18 trebuia lansata de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, dar lansarea a fost suspendata datorita suspiciunii ca rezerva de combustibil pentru treapta a doua a rachetei este mai mica decat limita pe care inginerii s-ar simti comfortabil sa o aiba in acest zbor.

Aceasta masura de precautie pare justificabila avand in vedere ca satelitul de acum este de fapt o continuare a misiunii Cryosat 1 pierduta intr-o lansare nereusita pe 8 octombrie 2005, cand racheta purtatoare Rokot KM a subperformat distrugand satelitul incarcat la bord. Atunci, la momentul separarii treptelor doi si trei la o altitudine de 200km acestea au ramas cuplate in loc sa se detaseze si ca o consecinta intregul ansamblu a capatat o traiectorie balistica reintrand in atmosfera cu o viteza de aproximativ 5km/s si distrugand in totalitate satelitul (resturile acestuia cazand undeva la 100km de Polul Nord).

Initial ESA a vizat mentinerea aceluiasi tip de racheta, dar datorita agendei incarcate si a limitarii serviciilor si capabilitatilor personalului implicat in lansare, lansatorul a fost schimbat in favoarea lui Dnepr1.

Racheta propulsata de 3 trepte este compusa dintr-un motor de tip RD264 pentru treapta intai, un motor de tip RD255 pentru treapta a doua si un motor de tip RD869 pentru treapta a treia, fiind folosita in special pentru lansarile satelitilor LEO (cu o masa utila de pana la 3.7 tone) si doar in cazuri speciale pentru inscrierea in orbite geostationare GEO (incarcaturi pana la 500 kg).
Acesta ar fi zborul cu numarul 16 pentru racheta Dnepr1, primul zbor fiind efectuat pe 21 aprilie 1999 atunci cand a fost ridicat pe orbita satelitul UoSat 12 un satelit englezesc pentru comunicatii radio intre amatori.

Asa cum spuneam Cryosat 2 este o continuare a misiunii din 2005 platforma fiind identica cu cea a satelitului pierdut in accidentul de atunci. Instrumentele stiintifice au fost in schimb upgradate. Misiunea supranumita "ESA's ice mission"al carei cost se ridica la 189 milioane de dolari va orbita in jurul Pamantului de la o altitudine de 717 km avand o orbita aproape polara cu o inclinatie de 92 de grade si care impreuna cu miscarea de rotatie naturala a Pamantului ii asigura o acoperire totala pentru colectarea datelor.
Construit sub un contract principal cu Astrium GmbH din Germania si avand subcontractori in toata Europa, Cryosat 2 isi propune sa masoare pentru un minim de 3 ani (avand o posibila extensie pana la 5 ani in cazul unui scenariu pozitiv) cu o acuratete de pana la 10% din variatia anuala grosimea stratului de gheata aflat pe sol sau in largul oceanelor. In termeni concreti aceasta inseamna o acuratete de 1.5 cm/an in cazul intinderilor mari de gheata din Oceanul Arctic si o acuratete de 3 cm/an pentru ghetarii de pe continente. In cazul Groenlandei se va ajunge spre exemplu la o precizie de pana la 0.7 cm/an.

Pentru atingerea acestor obiective satelitul are instalate la bord urmatoarele instrumente stiintifice: "SAR Interferometric Radar Altimeter" (SIRAL), "Doppler Orbit and Radio Positioning Integration by Satellite" (DORIS) si "Laser Retro-Reflector" (LRR).

Tehnologia LRR folosita pana acum de ESA si in alte misiuni (ERS, Envisat etc) are origini vechi (primul satelit folosind aceasta tehnologie a fost lansat de NASA in 1964 Beacon B, mai tarziu metoda fiind folosita in programul Apollo pentru masurarea evolutiei dinamicii sistemului Pamant-Luna) si consta din 7 capete de observatie montate in partea inferioara a satelitului spre Pamant , formand un camp vizual de 57.6 grade si lucrand impreuna cu dispozitivul special laser al statiei de sol SLR "satellite laser ranging" in gama 310-1450nm. Este practic un radar altimetru care foloseste pulsurile emise de statia de sol pentru a masura timpul necesar acestora pentru a strabate atmosfera. Aceste masuratori pot fi folosite deopotriva pentru a furniza date cu privire la altitudinea de zbor si orbita sau pot fi folosite in mod statistic pentru studiul gravitatiei terrestre, a distributiei de masa sau a variatiilor sezoniere din atmosfera.

SIRAL sau "SAR interferometric radar altimeter" este un radar altimetru ce foloseste o singura frecventa in banda Ku inspirat fiind de instrumentul Poseidon2 de pe mai vechea platforma Jason. Instrumentul este unul robust, ideea de baza fiind siguranta si dublarea tuturor componentelor electronice ce s-ar putea strica pe orbita. Exista asadar doua unitati (una principala si una secundara) fiecare formata din doua componente DPU sau "digital processing unit" si RFU "radio frequency unit" conectate la un al treilea sistem format din doua antene Cassegrain de forma eliptica si dimensiuni 1.15 x 1.4 m. La un anumit moment doar una dintre antene este folosita pentru receptie si transmisie, iar cealalta doar pentru receptie (configuratia poate fi insa schimbata invers).
SIRAL este capabil sa functioneze in 3 moduri sau scenarii diferite in functie de perioada pulsurilor emise:
• LRM sau "low resolution mode" este utilizat deasupra oceanelor si in general acolo unde suprafetele de gheata sunt plane si foloseste un singur canal de receptie. Pulsurile sunt emise cu o frecventa de 1970 Hz, la un interval de 508µs intre pulsuri. La altitudinea de zbor a satelitului timpul necesar unui puls pentru a fi reflectat inapoi de gheata de la sol este de aproximativ 4.8 ms astfel ca intotdeauna un ciclu complet de masurare va include 9 pulsuri
• SAR foloseste ca si in modul precedent un singur canal de receptie dar in plus face uz de efectul Doppler al ecoului venit de la sol. Pulsurile sunt emise in grupuri de cate 64 urmate de o perioada de asteptare pentru receptia ecourilor apoi emisia unui alt grup etc, in total un numar de 4 grupuri de pulsuri pentru fiecare ciclu de masurare la o frecventa de 85.7 Hz.
• SARIn sau "SAR interferometric mode" se foloseste la marginea suprafetelor glaciare unde exista denivelari semnificative si unde in principiu reflectia semnalului emis poate fi distorsionata ca directie. In acest mod se folosesc ambele canale de receptie cu un ciclu compus de o combinatie de 1 grup de pulsuri emis, receptia acestuia urmata apoi de emisia si receptia unor pulsuri individuale.

DORIS este un instrument mostenit de la misiunea SPOT4 si care foloseste reteaua IDS "International Doris service" formata din peste 50 de emisii de semnale specifice intre statiile distribuite pe glob si satelitii aflati pe orbita.
Statiile de sol din aceasta retea trimit un semnal radio stabil pe frecventele S si VHF (la 2036.25 MHz si 401.25 MHz), iar la fiecare 10 secunde receptorul aflat la bordul satelitului masoara efectul Doppler folosind pulsurile generate de un oscilator ultra stabil instalat in interiorul sau (pulsurile acestuia sunt folosite si pentru SIRAL acesta neavand un oscilator propriu).
Folosirea a doua frecvente diferite compenseaza efectele propagarii semnalelor in ionosfera si permite deasemenea estimarea nivelului de electroni.
Mai mult DORIS instalat pe Cryosat 2 poate gestiona simultan semnale venind de la doua statii de sol diferite. Se poate astfel estima pozitia orbitala si mentine sincronizarea timpului de bord fata de timpul atomic international.

Cu meste asadar construit satelitul Cryosat 2?
Structura este una rigida cu dimensiuni de 4.6 x 2.4 x 2.2 m si cantareste 720 kg la lansare din care 37 kg combustibil. Este echipata cu doua panouri solare pe tehnologie Ga-As cu eficienta de 27.5% si care livreaza fiecare minim 850W (valoare minima pe care se mizeaza la sfarsitul misiunii cand degradarea celulelor solare este maxima). Pe timpul eclipselor electronica de bord este alimentata de sistemul de baterii in tehnologie Li-ion a carui capacitate se ridica la 78Ah la inceputul misiunii si nu va scade sub 53Ah la sfarsitul ei dupa mai mult de 5 ani de activitate. In comparatie cu tehnologia Ni-Cd acestea sunt mai tolerante la cicluri de reincarnare successive in conditiile specifice din spatiu si mai usor de mentinut pe perioda testelor dinaintea lansarii.

Magistrala de putere este nestabilizata si permite pastrarea dimensiunilor panourilor solare in limite rezonabile, cu un voltaj nominal de 28 V dar care poate varia intre 22 V si 34 V fiind alimentat direct de panourile solare (eventual si cu aportul bateriilor daca exista un consum mai mare) in timpul expunerii solare si exclusiv de baterii pe timpul eclipselor.

Sistemul de control termic urmareste o arhitectura clasica facand uz de o combinatie de control pasiv (prin straturi speciale izolatoare si radiatoare) si control activ prin termistori. O atentie speciala s-a acordar asigurarii stabilitatii termice a instrumentelor stiintifice precum si unor aspecte specifice misiunii. Astfel panourile solare care sunt expuse un timp mai indelungat actiunii razelor solare au implicit o variatie mare a temperaturii in functie de aspectul solar. De fapt diferitele sectiunii ale lor pot fi cuplate sau decuplate automat de la sistemul de putere in functie de necesarul de energie electrica de la bord. In momentul in care o sectiune este cuplata ea genereaza firesc energie electrica in sistem dar cand este decuplata, energia solara este acumulata si temperatura celulelor solare creste substantial. Din aceasta cauza s-a preferat o solutie in care nu exista izolarea panourilor solare fata de compartimentale inferiore ale platformei, aceasta energie inmagazinata putand fii radiata mai departe spre interiorul satelitului.

In opozitie, partea orientata spre Pamant va fi cea mai rece astfel ca toate echipamentele ce prin functionare radiaza energie termica au fost montate pe aceasta fata, in conjunctie cu un sistem de radiatoare si termistori/termostate care controleaza evolutia temperaturii.
Platforma este stabilizata triaxial si zboara sub o inclinatie de 6 grade. Pozitionarea in zbor este masurata cu ajutorul camerelor stelare (inertial) si a magnetometrelor (referitor la directia campului magnetic local al Pamantului) si realizata activ cu ajutorul asa numitelor "magnetotorquers" si a unui sistem de motoare monopropelant in final rezultand o precizie de pozitionare sub 0.25 grade.

Sistemul AOCS (Attitude and orbit control system) responsabil cu pozitionarea corecta a satelitului, cu mentinerea pozitiei orbitale si cu efectuarea tuturor manevrelor de corectie nu are un procesor dedicat rutinelor SW specifice ci imparte resursele cu celalalt sistem vital de la bord CDMU cu care interactioneaza pe o magistrala de date de tip 1553. Exista in total 4 moduri distincte de operare in functie de scenariul in care se gaseste satelitul: RRM sau "rate reduction mode" (atunci cand se incearca reducerea excesului de viteza de rotatie), CPM sau "coarse pointing mode" (care este de fapt un "safe mode" in care satelitul isi mentine pozitionarea catre Pamant intre niste limite nu foarte stricte +/- 15 grade), FPM sau "fine pointing mode" (de fapt modul nominal de functionare atunci cand toate echipamentele functioneaza fara probleme si capacitatea satelitului este maxima) si in sfarsit OCM sau "orbit control mode" (atunci cand satelitul efectueaza manevre orbitale).

Cum aminteam mai devreme, la bord sunt instalate 3 camere stelare masurand pozitia satelitului in mod complet autonom fata de un sistem de referinta inertial cum este cel stelar. Ele functioneaza ca orice camera clasica prin compararea unui catalog de stele preinstalat la bord cu observatiile facute in timp real si identificarea stelelor din campul vizual pe baza acestor date. Ca in cazul tuturor camerelor stelare exista doua scenarii de operare: "attitude acquisition mode" atunci cand nu exista nici o referire la pozitia satelitului –acest algoritm de cautare fiind mai greoi si luand 2-3 secunde pentru stabilirea unei solutii si "attitude update mode" atunci cand se poate propaga o pozitie predeterminata si algoritmul de cautare este mai rapid (1.7Hz). Ele sunt echipate cu un CCD 1024x1024 pixeli si au un camp vizual de 22x22 grade. Conul de protectie le asigura un unghi de excludere de 30 de grade in cazul interferentei solare si de 25 de grade in cazul interferentei provenite de la Pamant si Luna.
Pozitionarea lor pe platforma satelitului este facuta de asa natura incat sa nu poata exista interferente luminoase simultane in mai mult de una din cele trei camere.

Informatiile inertiale de la camerele stelare sunt folosite impreuna cu cele de la instrumentul DORIS (ce masoara in timp real pozitia si viteza satelitului) si astfel pot fi convertite in sistem ECI (Earth centered inertial).

Suplimentar satelitul foloseste si un asa numit "coarse Earth-Sun sensor" CESS o idee simpla si robusta mostenita de la satelitul Champ, care masoara distributia de temperatura a unor suprafete optice si ruland un algoritm special poate determina directia pamantului si Soarelui raportat la satelit (un set de sase capete optice sunt montate in perechi in lungul celor 3 axe ale satelitului fiecare echipat cu doua suprafete cu proprietari optice cunoscute una de culoare alba si alta neagra cuplate la un set de 3 termometre de platina).

Magnetometrele sunt folosite pentru masurarea aliniamentului satelitului cu directia Pamantului si pentru masurarea vitezei de rotatie istantanee.

Cryosat2 va testa in zbor si un alt senzor experimental. Masuratorile acestuia nu vor fi folosite activ de algoritmii AOCS ci vor fi inregistrate in telemetria esentiala a satelitului si vor fi reconstruite la sol pentru a completa modelul dinamic al satelitului.
Senzorul se numeste MRS (MEMS "micro-electro-mechanical-system" rate sensor) si consta din 3 unitati montate perpendicular si masurand asemenea unui giroscop clasic viteza de rotatie a satelitului.

Pentru mentinerea pozitiei in zbor satelitul foloseste in general un sistem pe baza de 3 "magnetotorquers" al caror camp magnetic generat prin alimentarea infasurarii electrice interactioneaza cu campul magnetic local al Pamantului generand un moment de rotatie. In general acest moment este mic, dar suficient pentru mici corectii orbitale. Dezavantajul este ca intotdeauna va exista o pozitie in care satelitul va fi in imposibilitatea sa mai genereze moment de rotatie (acolo unde directiile celor doua campuri-cel generat si cel al Pamantului sunt aliniate).

Pentru aceste situatii si pentru cele in care se doreste o corectie orbitala mai mare (spre exemplu corectii de altitudine) se foloseste un sistem RCS "reaction control system" pe baza de nitrogen stocat intr-un rezervor cu capacitatea de 132 litri si la o presiune de 276 bar. Mai departe un regulator de presiune coboara valoarea la 1.5 bar in asa fel incat sa alimenteze constant sistemul compus din 16 motoare de control al pozitiei (generand 10mN) si 4 motoare de control al orbitei (generand 40mN).
Celalalt sistem vital de la bord CDMU sau "control and data management unit" monitorizeaza conditiile de functionare ale echipamentelor de la bord intervenind automat in cazul unor defectiuni cu ajutorul mecanismului standard FDIR "fault detection isolation and recovery", decodeaza comenzile primite de la statia de sol si le trimite spre executie mai departe, interactioneaza cu electronica de bord trimitandu-le comenzi, controleaza sistemul termic al satelitului si in final executa algoritmii sistemului AOCS. CDMU este de fapt "creierul central" al satelitului si ruleaza un procesor ERC32 echipat cu 4Mb RAM si o memorie ROM pentru stocarea unei copii a software-ului de bord.

Datele generate de satelit sunt stocate la bord in doua zone de memorie (una principala si una de rezerva) cu capacitatea de 128Gbit. Pentru ca volumul de date ce se asteapta a fi generat de instrumentele de la bord este de 400Gbit/zi inseamna ca memoria instalata la bord este suficienta doar pentru a acoperi intervalul de non-vizibilitate a satelitului, iar in cazul in care datele nu sunt descarcate la timp (din varii motive) acestea urmeaza sa fie rescrise si deci pierdute. Memoria este conectata cu restul echipamentelor folosind interfete de tip IEEE1355 si MIL-Bus-1553.

Satelitul are o singura statie dedicata –cea din Kiruna/Suedia cu care va comunica de 11 ori pe zi (din cele 14 orbite efectuate zilnic) fie in banda X (la frecventa de 8.1 GHz si o rata de 100Mbs atunci cand sunt descarcate datele stiintifice) si in banda S (comunicatie bidirectionala cu 16kbs la o frecventa de 2201.0000 MHz pentru descarcarea datelor vitale ale satelitului si 2kbs la o frecventa de 2026.7542 MHz pentru uplinkul telecomenzilor).

Pentru operarea satelitului vor fi implicate mai multe parti: centrul de comanda se va afla in Darmstadt/Germania la European Space Operations Centre, planificarea observatiilor si coordonarea tuturor serviciilor catre utilizatorii datelor se vor face din ESRIN Frascati/Italia, procesarea datelor se va face la statia de sol din Kiruna, iar arhivarea la CNES in Toulouse/Franta.

Credit ESA
video Cryosat2 (http://www.youtube.com/watch?v=AqEgcMZCKDU)
articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201002240939)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 24, 2010, 11:49:06 PM
Multumesc mult, l-am publicat pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2010, 05:06:30 PM
Misiunea IceSat a ajuns la final

Misiunea IceSat a ajuns oficial la final dupa anuntul agentiei americane NASA de miercuri 24 februarie.

Cu Europa pregatind propria sa misiune de monitorizare a distributiei calotelor glaciale la nivel global, NASA va continua trendul observatiilor in acest domeniu, grupate sub numele generic de EOS ("Earth Observation System") planuind sa construiasca o a doua platforma IceSat 2 ce urmeaza sa fie lansata undeva in 2015. In acest program de observatie au fost incluse in decursul timpului EOS A si B (ulterior abandonati), Terra, Aqua, Aura, Jason 1 si 2, ACRIMSat, QuikScat,SORCE.
Intre timp o campanie extinsa de observatii din avion numita "Operation Ice Bridge" va asigura continuitatea datelor stiintifice pana la lansarea noului satelit.

IceSat sau "Ice Cloud and Land Elevation Satellite" a fost lansat de la baza Vandenberg din California pe 13 ianuarie 2003 la bordul unei rachete Delta 2 tip 7320-10C impreuna cu un al doilea satelit numit CHIPSat o misiune de tip "university class explorer" sponsorizata de NASA. Tintind o campanie de observatii de 3 ani cu o posibila extensie pana la 5 ani, satelitul a reusit in final sa supravietuiasca pe orbita 7 ani.

Cu o perioada orbitala de aproximativ 100 de minute, satelitul de 970 kg se afla intr-o orbita eliptica cu apogeul la 594 km, perigeul la 586 km si inclinatie de 94 grade.
La aceste caracteristici orbitale perioada de repetabilitate este de 183 de zile asigurand o vizibilitate optima asupra latitudinii 86 grade si implicit asupra fluxului de gheata topit din zona Antarctica.

Platforma de baza este BCP 2000 (Ball Aerospace Commercial Platform). Satelitul este stabilizat triaxial (are o precizie de aliniere de +/- 10 arcsec) cu un sistem pe baza de hidrazina care realizeaza corectiile necesare pastrarii orientarii satelitului pe orbita. In completarea sistemului activ de control exista si 4 "reaction wheels".

La bord sunt 2 instalate camere stelare, 2 receptoare BlackJack GPS, 15 senzori solari, un giroscop, 3 magnetometre, 3 "magnetotorquers" si un dispozitiv "retro laser reflector" rezultand o precizie de determinare a pozitiei de zbor de pana la 2 arcsec.
Are instalata o memorie de 54 Gb asigurand o capacitate de stocare de pana la 24 de ore pentru datele stiintifice colectate.
Satelitul are o greutate de 970 kg si dimensiunile 2 x 2 x 3.1 m.

Puterea electrica maxima generata la bord este de 640 W (instrumentul principal consuma pana la 330W) realizata cu ajutorul a doua panouri solare articulate in jurul unei singure axe si fiecare format din 3 elemente.

Comunicatia cu statia de sol se face in banda S pentru uplinkul comenzilor si downlinkul telemetriei in modul de operare "low rate" si in banda X pentru downlinkul telemetriei in modul de operare "high rate". La o rata de descarcare de 40Mbps si la o durata medie a unui contact cu statia de sol de 5-10 minute, satelitul reuseste sa descarce echivalentul a 4 ore de date stiintifice colectate.

Instrumentul principal aflat la bord se numeste GLAS (Geoscience Laser Altimeter System) si este un laser Nd:YAG (neodymium-yttrium-garnet) de 300 kg inspirat dupa solutia dezvoltata de McDonnell Douglas in cazul Mars Observer Laser Altimeter (MOLA) pentru masurarea nivelului de gheata de pe Marte. Acesta emite doua tipuri de pulsuri: in infrarosu (120mJ si lungimea de unda 532 nm) pentru masurarea inaltimii si topografiei calotelor de gheata si pulsuri verzi (60 mJ si 1064 nm) pentru masuratori ale fotonilor ce traverseaza atmosfera Pamantului, pe baza acestora putandu-se realiza statistici cu privire la nivelul aerosolilor sau a plafonului de nori. Datele sunt produse la o rata de 450 bps. Telescopul care acompaniaza instrumentul are o lungime de 175 cm si un diametru de 100 cm, este intotdeauna orientat spre Pamant atunci cand este activ si are un camp vizual de 375 mrad.
Operatiunile de sol s-au desfasurat folosind statiile de sol EPGS (Earth Observing System Polar Ground Stations) Poker Flat Alaska, Datalynx Alaska, Mc Murdo Antarctica, Svalbard-Kongsberg Norvegia, Wallops Flight Facility si centrul de comanda la laboratorul LASP (Laboratory for Atmospheric and Space Physics) al universitatii din Colorado, avand numeroase alte centre implicate in analiza datelor stiintifice.

In cele 15 campanii de observare, GLAS a emis mai mult de 1.9 miliarde de pulsuri dar pe 11 octombrie anul trecut laserul instalat la bord a incetat sa mai functioneze. De atunci NASA a incercat de mai multe ori repornirea instrumentului, fara folos insa astfel ca in final s-a decis abandonul misiunii.

Conform unor regulamente pe care agentia americana le-a adoptat cu privire la de-orbitarea misiunilor sale ("NASA policy for limiting orbit debris generation"), acestea ar trebui sa reintre si sa arda in atmosfera terestra intr-o perioada de pana la 25 de ani. In cazul IceSat va fi vorba de o reintrare necontrolata in atmosfera in circa 15 ani (insemnand ca satelitul va fi lasat liber pe orbita si inaltimea orbitala se va reduce progresiv datorita factorilor naturali pana cand satelitul va arde in atmosfera). Suprafata totala a resturilor orbitale care vor supravietui trecerii prin atmosfera nu va depasi conform analizelor efectuate 8 m2.

credit NASA
video (http://www.youtube.com/watch?v=Mo3zfjuWIuo)
articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201002280743)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 28, 2010, 07:54:13 PM
Excelent articol, l-am pus pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 03, 2010, 05:33:21 PM
Reteaua Glonass se mareste cu inca trei sateliti

Reteaua Glonass de navigatie prin satelit se mareste in urma lansarii de luni 1martie cu inca trei sateliti astfel ca potrivit agentiei spatiale ruse va ajunge la un numar de 18 sateliti operationali.

Ca si la precedenta lansare de pe 14 decembrie 2009 este vorba de o racheta de tip Proton-M care a avut pe post de incarcatura 3 sateliti de tip Glonass-M –echivalentul rusesc al sistemului American GPS. Atunci au fost ridicati pe orbita satelitii Kosmos 2456, 2457 si 2458 pentru planul orbital 1 (sloturile 1, 4 si 5) iar acum seria a fost continuata cu 2459,2460 si 2461 care vor merge in planul orbital 3.

Deasemenea, intr-un articol mai vechi care descria lansarea de pe 25 decembrie 2008 aminteam de alti trei sateliti, Kosmos 2447,2448 si 2449 care au innoit la randul lor planul orbital 1 (pozitiile 2,3 si 8).

Intre timp pe 30 ianuarie 2010 seria Block 41 adica cei trei sateliti lansati in decembrie 2009 a fost setata ca "healthy" insemnand ca platformele au trecut de primele teste din spatiu si sunt perfect operationale.

Trebuie spus insa ca pe parcursul anului trecut sistemul Glonass a avut mai multe probleme. Glonass 2404, lansat in 2003 a fost setat "unhealthy" pe 18 iunie 2009, ulterior satelitul fiind abandonat. Pe 13 mai Glonass 2435, un satelit lansat in 2007 a avut deasemenea probleme tehnice dar a fost recuperat partial in august;totusi semnalele sale sunt in continuare afectate de perturbatii astfel ca satelitul nu este in intregime utilizabil. Pe 31 august Glonass 2444 a fost scos deasemenea din operare desi era lansat relativ recent, in 2008, si in sfarsit pe 2 noiembrie reteaua l-a mai pierdut si pe Glonass 2418.

Urmatoarea lansare va avea loc in august 2010 cand un ultim trio din clasa M va fi trimis pe orbita, pe viitor acesta urmand sa fie inlocuit cu sateliti din clasa K.

Noii sateliti urmeaza sa devina operationali in maximum 45 de zile si au o durata de operare estimata la 7 ani.
Au dimensiuni de 2.4 m x 3.7 m si pana la 7.2 m pentru panourile solare desfacute si cantaresc 1480 kg. Sunt stablizati traixial cu panourile solare desfasurate in directia razelor solare si satelitul aliniat spre Pamant.

Lansarea a avut loc de la hangarul 81 al bazei spatiale din Baikonur la ora 21:19 GMT folosind asa cum spuneam mai devreme o racheta Proton M-Blok DM2.

Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze 350 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.
Versiunea Proton M este o racheta de 53 m lungime si cantarind 712 tone in configuratia nominala.
Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1m si 7.4 m.
Acestora li se adauga sisteme suplimentare de control al injectiei orbitale, diferite in functie de specificul misiunii. In cazul de fata a fost vorba despre un sistem de tip Blok DM 2 echipat cu un motor RD 58M cu tractiunea de 85 kN.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 275 cu o forta de 10.5 MN, treapta a doua este alimentata de 4 motoare de tip RD210 cu o forta de 2.3 MN si treapta a treia de un motor de tip RD212 cu o tractiune de 0.6 MN.
In aceasta configuratie racheta este capabila sa ridice pe orbita o incarcatura de 22 tone in cazul unei misiuni LEO sau 6 tone pentru o misiune GTO (orbita de transfer geostationara).

Pentru lansarea de luni prima treapta a rachetei a zburat timp de aproximativ 2 minute, iar dupa aproape 10 minute de la desprinderea de sol treapta a treia a lasat ansamblul Block DM 2 impreuna cu satelitii intr-o orbita intermediara de transfer. Doua activari succesive ale acestuia (21:55-22:02 GMT si 00:49-00:51) au adus satelitii la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade, iar mai tarziu la 00:52 GMT acestia au fost injectati pe orbita.

Sistemul Glonass ar avea astazi conform informatiilor oficiale 18 sateliti operationali adica numarul de care este nevoie pentru o acoperire completa a teritoriului Federatiei Ruse (pentru extinderea serviciilor la nivel global trebuie sa opereze in schimb 24 de satelliti). In precedentul raport al agentiei spatiale ruse de la inceputul anului 2009 se vorbea insa de o capacitate a sistemului ce acoperea aproximativ 95% din teritoriul Federatiei Ruse si 83% global.

Sistemul Glonass ("Globalnaya Navigationnaya Sputnikovaya Sistema" sau "Global Orbiting Navigation Satellite System") a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Totusi datorita problemelor financiare din acea perioada si datorita lipsei unor noi investitii, o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.

Sistemul consta din 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade si satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul 'slot number' : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.

Fiecare satelit transmite doua tipuri de semnale unul standard accesibil aplicatiilor comerciale si unul codificat de inalta precizie folosit de aplicatiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz in asa numitele benzi de frecventa L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz si L2: 1240 - 1260 MHz.

Conform informatiilor oficiale, atunci cand sistemul va fi complet, se va ajunge la o eroare maxima de pozitionare de pana la 70 m atat pe orizontala cat si pe verticala, iar eroarea de viteza se va situa la valoarea de 15cm/s (in cazul sistemului civil), eroarea scazand pana la 10-20m in cazul sistemului militar.

Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari sperandu-se sa se ajunga la nivelul anului 2011 la un numar de 30 sateliti operationali.
Aceasta schimbare de conceptie a sistemului urmeaza unor studii efectuate in 2007, cand s-a decis modificarea numarului de sateliti de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital.
Noua generatie de sateliti Glonass-K care urmeaza sa fie lansati incepand cu 2010 (undeva in a doua jumatate) beneficiaza de un design imbunatatit care ar trebui sa le mareasca perioada de operare (10 pana la 12 ani) si fiabilitatea, precum si de dimensiuni si greutate mai mica (750 kg) care ar permite inlocuirea lansatorului Proton-M cu Soyuz-2 (si aproape o injumatatire a costului de lansare).

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=6txBC4FNjn0)
articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003030822)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 03, 2010, 07:32:55 PM
Multumim, am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 05, 2010, 08:10:02 PM
Racheta Delta 4 lanseaza un nou satelit GOES

Ieri joi, 4 martie 2010 organizatia meteorologica americana NOAA-"National Oceanic and Atmospheric Administration" si-a marit flotila de sateliti in urma lansarii unei noi platforme intitulata GOES-P.

In anul 1998 compania Boeing Satellite Systems a castigat ca prim contractor un proiect organizat de centrul de zbor Goddard in numele NOAA urmand sa construiasca 2 pana la 4 sateliti in cadrul asa numitului program "Geostationary Operational Environmental Satellites". Primii doi, GOES N si GOES O aveau un contract ferm de proiectare si constructie in timp ce ultimii doi GOES P si GOES Q erau doar optionali in functie de planurile manageriale ale NOAA (dupa ultimele informatii furnizare presei GOES Q a fost anulat).

Primul satelit din serie, GOES N (sau GOES 13 dupa alte indicative), bazat pe platforma BSS-601 stabilizata pe trei axe, a fost lansat pe 24 mai 2006, cu intentia de a imbunatati procesul de localizare a furtunilor si fenomenelor meteo extreme in acest fel sperandu-se ca se va eficientiza sistemul de alerta si evacuare a populatiei din zonele ce urmeaza a fi afectate de calamitati.

A doua lansare a avut loc pe 27 iunie 2009 de la complexul 37 din Cape Canaveral cu satelitul GOES O (redenumit GOES 14 dupa instalarea finala) injectat pe orbita.

In sfarsit aceasta a treia lansare a implicat satelitul GOES P o platforma care a costat 500 de milioane de dolari. Lansarea a avut loc de la hangarul 37B al bazei Cape Canaveral, un hangar cu o lunga istorie inca de pe vremea rachetelor Saturn I.

Racheta folosita pentru aceasta lansare a fost Delta 4 intr-o configuratie medie 4M (4.2) capabila sa execute misiuni de injectie orbitala LEO (cu mase pana la 10430 kg), GEO (cu mase pana la 1611 kg) si GTO (cu mase pana la 5845 kg).
Este vorba de o racheta in doua trepte cu un sistem de 2 motoare solide GEM 60 pe post de boostere la initializare . Treapta intai este propulsata de un motor RS 68 alimentat cu hidrogen lichid si oxigen lichid. Treapta a doua este tractata de un motor cu hidrogen si oxigen lichid de tip RL10B2.

Secventa de zbor a fost una complexa inceputa cu desprinderea de sol la ora 23:57 GMT.

Motoarele solide si-au indeplinit misiunea pana la T0+00:01:40 atunci cand s-au desprins de corpul rachetei lasand tractarea ansamblului in sarcina treptei intai. Aceasta a ars pana la T0+00:04:26 si s-a desprins 6 secunde mai tarziu. La momentul T0+00:04:47 treapta a doua s-a activat pentru prima data, urmata de indepartarea conului protector al satelitului la T0+00:04:57.
Ea si-a finalizat prima secventa de ardere la T0+00:12:37 lasand satelitul intr-o orbita intermediara cu inclinatia 28.4 grade, apogeul la 553 km si perigeul la 186 km.
A doua corectie orbitala a durat intre T0+00:23 :05-T0+00 :27 :07 si a vizat cresterea altitudinii pentru inscrierea intr-o orbita de transfer geostationara.
Dupa aceasta a doua corectie satelitul a fost plasat intr-o orbita cu inclinatia 26.7 grade, apogeul la 34219 km si perigeul la 201 km.
A treia corectie orbitala a vizat cresterea altitudinii perigeului si scaderea inclinatiei orbitei si a durat intre T0+04:10:01 si T0+04:10:56 lasand satelitul intr-o orbita cu inclinatia de 12.1 grade, apogeul la 35173 km si perigeul la 6569 km.
Separarea finala a avut loc ceva mai tarziu la momentul T0+04:21:26.

Satelitul care cantareste 3133 kg-dintre care 1671kg de hidrazina, are 3.37 m lungime si 2.25 m latime si este alimentat de un panou construit din celule solare Ga-As ce pot furniza pana la 2.3kW. La randul ei energia este mai departe stocata intr-un sistem de baterii Ni-H2 compus din 24 de celule cu o capacitate de 123Ah. Propulsia este realizata folosind un motor de corectie orbitala ce genereaza 490N si motoare de corectie de orientare (12) cu o forta dezvoltata de 9.25N. Ambele functioneaza folosind monomethylhydrazine (MMH) pe baza de combustibil propriu zis si nitrogen tetroxide (NTO) ca oxidant. Sistemul de determinare si control al orbitei si orientarii satelitului este completat de asa numitele 'reaction wheels' sau roti volante, camere stelare pentru determinarea inertiala a pozitiei in spatiu a satelitului, un asa numit 'hemispherical inertial reference unit' (HIRU), giroscoape, senzori solari si senzori pentru determinarea pozitiei Pamantului. Controlul termic este asigurat in ambele directii- pasiv prin constructia folosind multiple straturi izolatoare si activ prin termistori alimentati de la circuitul electric al satelitului si radiatoare termice.

Noul satelit dispune de o serie de echipamente:

-un radiometru care foloseste datele obtinute de la cele 5 canale de investigatie pentru a produce in mod continuu imagini ale suprafetei Pamantului, oceanelor, ale formarii furtunilor tropicale, ale distributiei de nori, temperaturii si inaltimii plafonului de nori, temperatura la suprafata si a vaporilor de apa

-un instrument care colecteaza datele dintr-o zona circulara definita intre 60 de grade latitudine nordica si 60 de grade latitudine sudica, oferindu-le meteorologilor posibilitatea sa deduca temperatura atmosferica si distributia de ozon

-o colectie de instrumente dedicate monitorizarii conditiilor din spatiu ("space environment monitor") constand din EPS ("energetic particle sensor") care masoara particulele energetice-protoni, electroni si particule alfa din orbita geostationara, 2 magnetometre care masoara directia si variatia campului magnetic al Pamantului, XRS ("solar X-ray sensor") si EUVS ("extreme ultraviolet sensor") care masoara emisiile de radiatie

-un instrument de monitorizare in raze X a activitatii solare (SXI sau "solar X-ray imager") care foloseste un ansamblu telescopic pentru a observa emisiile solare in raze X si pentru a detecta si localiza perturbatiile care pun in pericol echipamentele electronice

Separat de instrumentatia stiintifica satelitul furnizeaza servicii si pentru sistemul COSPAS-SARSAT care colecteaza semnale de urgenta transmise de avioane si nave si le transmite mai departe unui centru de comanda de unde se coordoneaza operatiunile de salvare.

Urmatoarele 3 saptamani vor fi folosite de compania Boeing pentru a realiza corectiile orbitale finale. NASA va prelua controlul de la subcontractorul Boeing pe data de 24 martie, apoi va urma o perioada de 5 luni de testari intensive ale echipamentelor electronice de la bord si pregatirea lor pentru operare nominala, abia pe urma satelitul putand fi definit ca pregatit pentru intrarea oficiala in reteaua NOAA (atunci cand va lua indicativul oficial de GOES 15).
Ulterior va fi parcat aproape de predecesorul GOES-O in asa numitul "storage mode" in asteptarea unui plan viitor ce vizeaza inlocuirea mai vechilor GOES-11 si GOES-12 a caror resursa de hidrazina se apropie de sfarsit dupa 10 ani de operare pe orbita.
Actualmente NOAA intentioneaza sa mute GOES-14 in zona de acoperire vestica (135 grade vest) a satelitului GOES-11 si sa il retraga din activitate definitiv pe acesta undeva la sfarsitul lui 2011, pe GOES-12 sa il mute in aprilie din zona sa de acoperire estica (la 75 de grade vest) spre zona Americii de Sud (60 de grade vest) pierduta in 1 decembrie 2009 dupa retragerea lui GOES-10, slotul lasat liber de acesta urmand sa fie completat de GOES-13.
Reteaua NOAA mai dispune inca si de mai vechile platforme GOES-3 si GOES-7 ale caror instrumente stiintifice au incetat sa mai opereze datorita defectiunilor suferite intre timp, platforme care pot fi insa folosite ca sateliti de comunicatie.

Urmatorul zbor al unei rachete Delta 4 este programat pentru 17 mai atunci cand pasager la bord va fi un satelit militar din constelatia GPS, iar urmatorul satelit GOES ce va fi lansat este unul din clasa "GOES NEXT" purtand indicativul GOES-R., dar nu mai devreme de octombrie 2015.

credit NOAA (http://www.noaa.gov)
video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=h6vlnNGzbto)

articol original SpaceAlliance (http://www.space-alliance.ro/articles/view.aspx?id=201003051053)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 11, 2010, 03:14:03 PM
China din nou activa in domeniul satelitiilor de observatie

In urma cu circa o saptamana pe 5 martie 2010, China reusea o noua lansare de la baza Jiuquan situata in nord vestul tarii. O racheta de tip Long March 4C (cunoscuta si sub indicativul ChangZheng CZ-4C) a plecat de la sol la ora 04:55, in cel de al doilea zbor orbital al anului 2010 in contul Chinei, al 124-lea zbor al programului spatial chinez si al 43-lea de la baza spatiala Jiuquan.

Este pentru prima data cand pentru astfel de lansari se foloseste o racheta CZ 4, pana acum de la baza Jiuquan fiind preferata solutia CZ 2, acest lucru aratand inca o data versatilitatea centrelor sale spatiale pe care mizeaza China pentru sustinerea unui program atat de ambitios si incarcat cum este cel anuntat pe viitor.

Desi initial s-a crezut ca este vorba ca si pana acum de o lansare individuala, folosirea unui lansator mai puternic care a avut si o treapta a treia restartabila adica care a inclus mai multe servente de ardere in timpul zborului, precum si dimensiunea neobisnuit de mare a capsulei protectoare continand incarcatura, a indicat faptul ca este vorba de un scenariu neobisnuit pentru satelitii Yaogan.
Desi nu exista confirmarea officiala, in final lucrurile par sa fie explicabile prin aceea ca de fapt China a realizat o tripla lansare plasand pe orbita trei sateliti din clasa Yaogan 9, respectiv 9A, 9B si 9C.

Aparent clasa Yaogan Weixing ce grupeaza toti satelitii "remote sensing" chinezesti a fost impartita in doua mari grupuri: o parte din sateliti din categoria "electro optical digital imaging" sunt lansati de la baza JSLC (Jiuquan) la bordul rachetelor CZ-2C/D pe cand cei din categoria "synthetic aperture radar imaging" sunt lansati de la baza TSLC (Taiyuan) la bordul rachetelor CZ-4B/C.

Lansatorul chinez LongMarch (ajuns acum la seria 4) are o capacitate de 4200 kg transferabile pe orbite LEO si 1500 kg pentru orbitele geostationare, dar in viitoarea varianta 5 ar trebui sa mareasca masa lansata pana la 25000kg pentru o orbita joasa si 14000kg pentru o orbita geostationara (in configuratia cea mai puternica).

Prima categorie de sateliti Yaogan a derivat din mai vechea platforma FSW4 inlocuind captura de imagini pe suport film cu cea pe suport digital si asigurand o rezolutie la sol de 0.6-1 m.

Cea de a doua categorie este o platforma mare de peste 2.5 tone echipata cu panouri solare retractabile si un instrument SAR activ in domeniul microundelor ce produce imagini de inalta calitate indiferent de conditiile meteo de operare.

Seria "remote sensing" Yaogan a fost dezvoltata de China incepand cu 2006. Atunci, pe 27 aprilie 2006 China lansa Yaogan 1 de la baza Taiyuan. Intre timp au mai fost lansati Yaogan 2 (pe 25 mai 2007), Yaogan 3 (pe 12 noiembrie 2007), Yaogan 4 (1 decembrie 2008), Yaogan 5 (15 decembrie 2008) si Yaogan 6 (22 aprilie 2009) despre care am relatat intr-un alt articol. In sfarsit, pe 15 decembrie anul trecut era plasat pe orbita Yaogan 8.

Oficial, satelitul construit de Academia de stiinte spatiale a Chinei, va fi destinat observatiilor stiintifice din spatiu- in principal supravegherea fenomenelor de la sol si prevenirea dezastrelor naturale, dar datorita capacitatii optice instalate la bord si faptului ca este operat in exclusivitate de armata chineza, expertii cred ca va fi deopotriva folosit pentru achizitia de imagini, cu alte cuvinte un satelit de spionaj.
In plus, desi China a pastrat discretia totala cu privire la acest satelit, prezenta in fruntea proiectului ca directori de program a unor specialisti cu vechi state in domeniul 'Synthetic aperture radar satellite' nu a facut decat sa alimenteze suspiciunile legate de caracterul militar al noii misiuni.

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=bQ6eEA25ico)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003110443)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 11, 2010, 08:11:31 PM
Am promovat articolul "Racheta Delta 4 lanseaza un nou satelit meteorologic GOES pentru NASA (http://stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5328:racheta-delta-4-lanseaza-un-nou-satelit-meteorologic-goes-pentru-nasa&catid=94:stiinte-planetare&Itemid=82#yvComment)" pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 11, 2010, 08:17:24 PM
Am promovat articolul "China din nou activa in domeniul satelitiilor de observatie" pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 18, 2010, 01:36:03 PM
Ultimele noutati despre satelitii Herschel si Planck

Herschel-Planck, cel mai important proiect pe care ESA l-a lansat in anul 2009 si cel mai mare realizat vreodata in Europa a inceput in urma cu 20 de ani si a costat agentia 1.9 miliarde de euro.
Lansarea dubla cu o greutate totala de 6 tone a fost realizata de o racheta Ariane 5 ECA in zborul cu numarul 188 de la complexul 3 din Kourou, Guiana Franceza pe 14 mai anul trecut.
In ciuda diferentelor majore dintre cei doi sateliti, Herschel si Planck au in comun foarte multe caracteristici. In primul rand orbita in jurul punctului Lagrange L2 al sistemului Soare-Pamant/Luna, un punct imaginar in spatiu localizat undeva la 1.5 milioane de kilometri departare de Pamant. Orbita larga de tip Lissajous il duce pe Herschel 500.000 km deasupra si sub planul ecliptic cu o deviatie maxima azimutala de 800.000 km de o parte si de alta a punctului central L2. Prin contrast, Planck calatoreste intr-o orbita Lissajous cu amplitudine mai mica de numai 400.000 km.
In mod traditional misiunile operand in gama infrarosu au orbite heliocentrice in jurul Pamantului asa cum au fost in trecut satelitii ISO, Most, Corot sau Spitzer si sufera de interferente majore ale radiatiei externe asupra instrumentatiei stiintifice si de lungi perioade de inactivitate.
In premiera, o data cu lansarea misiunii NASA WMAP, un nou tip de orbita a inceput sa fie folosit- orbitele Lissajous in jurul lui L2, care in comparatie cu solutiile traditionale ofera un climat mult mai stabil in special pentru studiul a ceea ce generic se numeste "cold Universe". Cu Pamantul si Soarele aflate in aceeasi directie, planul focal al telescopului poate fi cu usurinta protejat impotriva expunerii directe la radiatia luminoasa, iar temperaturile externe scazute contribuie substantial la stabilirea echilibrului termic al electronicii de bord.
In mod firesc, cum Pamantul orbiteaza in jurul Soarelui, punctul L2 si satelitul plasat acolo, navigheaza in spatiu, acoperind 360 de grade in planul galactic.
Inspirat de numele astronomului Frederick Wiliam Herschel, celebru pentru descoperirea planetei Uranus, satelitul a fost construit pentru studiul stelelor si galaxiilor si are instalat la bord cel mai mare telescop de tip Cassegrain zburat vreodata in spatiu.
Oglinda principala, cu un diametru de 3.5 m este de 4 ori mai mare decat precedentele telescoape in infrarosu si de 1.5 ori mai mare decat cea a lui Hubble, reusind sa capteze de 12 ori mai multa radiatie luminoasa decat in cazul misiunii ISO.
Pe viitor va fi depasita doar de cea care va fi instalata la bordul lui JWST si care va avea un diametru de 6.5 m, dar aceea va fi construita din celule individuale grupate impreuna ceea ce inseamna ca nu va fi monobloc.
Realizata pe baza de SiC cu o foarte mare precizie, oglinda lui Herschel cantareste surprinzator in ciuda gabaritului numai 315 kg.
Herschel este un satelit masiv, cu o lungime de 7.5 m, un diametru de 4 m si o greutate de 3.4 tone construit in jurul unui modul de baza denumit SVM sau "service module" (comun cu Planck). Este un satelit stabilizat triaxial, echipat cu motoare pe baza de hidrazina, roti volante, giroscoape, camere stelare si senzori solari. Nu este ceea ce in mod curent se numeste un "sky mapper" sau "wide view surveyor" asa cum este ultima platforma lansata in spatiu de NASA- telescopul Wise, ci mai degraba un investigator punctual pentru astronomi.
Pe platforma de baza SVM sunt montate 3 instrumente ce folosesc din plin capacitatea telescopului : Heterodyne Instrument for Herschel (HIFI), Herschel Photoconductor Array Camera and Spectrometer (PACS) si Herschel Spectral and Photometric Imaging Receiver (SPIRE).
Pentru o buna calitate a observatiilor, planul focal al instrumentelor este racit folosind un sistem criogenic pe baza de heliu fluid care se evaporeaza continuu dar care prin recirculare intr-o retea spaciala de conducte amplasate in punctele cheie ale satelitului, mentine temperatura constanta in jurul valorii de zero absolut.
Cel de al doilea satelit, care poarta numele fizicianului german Max Planck, castigator al premiului nobel in 1918, continua studiile incepute de WMAP si COBE in domeniul CMB- "cosmic microwave background", dar la o rezolutie mult mai mare, Planck fiind capabil sa detecteze cele mai mici variatii de temperatura din spatiu.
Comparativ cu WMAP se asteapta masuratori la o zecime din lungimea de unda a acestuia si cu o precizie unghiulara de 3 ori mai mare, rezultand o imbunatatire a calitatii masuratorilor finale de pana la 15 ori mai mare.
Asa cum mentionam anterior, construit pe aceeasi platforma de baza SVM ca si Herschel, Planck este un satelit mai mic, in lungime de 4.2 m, cu un diametru de 4.2 m si cantarind 1.95 tone.
Deasupra acestuia sunt montate 2 oglinzi ale telescopului (oglinda principala de 1.9 x 1.5 m si oglinda secundara de 1.1 x 1.0 m) si instrumentatia stiintifica : High Frequency Instrument (HFI) ce scaneaza radiatia cosmica in gama infrarosu 83-857 GHz si Low Frequency Instrument (LFI) operand in gama 27-77 GHz, ambele racite la o incredibila valoare de 0.1 K una din cele mai mici temperaturi din Univers.
Prin comparatie cu Herschel, Planck este ceea ce se numeste un "spinner" stabilizat la o viteza de rotatie de 1rpm cu ajutorul unor motoare pe baza de hidrazina, senzori solari si camere stelare.
(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/herschel_web.jpg)  (http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/Planck_blue.jpg)
Posterele oficiale de prezentare ale celor doua misiuni. Credit ESA

Observatiile stiintifice au inceput in cazul lui Herschel pe 22 iunie atunci cand acesta s-a uitat la norii de gaz molecular incalziti de noile stele masive nascute in regiunea DR21 din constelatia Cygnus.
Acestea au continuat prin orientarea camerei PACS spre "Cat's Eye Nebula" pe 23 iunie- o formatiune complexa gazoasa formata de o stea aflata la sfarsitul vietii. Cu imagini luate la diferite linii spectrale, a fost posibil sa se vada tridimensional cum vantul rezultat dinspre stea modeleaza formatiunea respectiva.
O zi mai tarziu, pe 24, SPIRE a fost calibrat pentru prima data in cazul galaxiilor M66 si M74, capturand cele mai bune imagini din istorie la aceste lungimi de unda si descoperind alte galaxii in planul secund al imaginilor.
Mai tarziu niste probleme tehnice au oprit instrumentul HIFI din observatii astfel ca satelitul a ramas doar cu doua instrumente active PACS si SPIRE.
In octombrie, o observatie intinsa pe parcursul a 6 ore a folosit pentru prima data cele doua fotometre in asa numitul "SPIRE/PACS parallel mode" o configuratie in care heliumul criogenic reuseste sa raceasca simultan planul focal al celor 2 instrumente (o optimizare importanta prin prisma duratei de viata a satelitului care este limitata de rezerva de heliu stocata la bord) si importanta pentru astronomi, acestia avand la dispozitie 5 imagini simultane la 5 lungimi de unda diferite din gama infrarosu.
Momentan Herschel este in faza de rutina a operatiilor folosind PACS si SPIRE, in timp ce HIFI (recuperat dupa o repornire pe 14 ianuarie cu electronica de rezerva) va avea activitati de verificare a performantelor urmate de un program de observatii stiintifice prioritar in urmatoarele luni.
Intr-o poza recenta facuta publica pe 4 martie, una dintre aceste activitati de verificare a lui HIFI a produs o spectaculoasa analiza spectrala cu un detaliu fara precedent asupra constelatiei "Orion".

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/Herschel_HIFI_Orions.jpg)
Analiza spectrala in regiunea "Orion nebula". Credit ESA

Capabilitatea de scanare in infrarosu a telescopului il pune in pozitia de a se uita adanc in spatiul cosmic acolo unde va putea observa primele galaxii nascute. Miile de galaxii care vor fi astfel descoperite vor ingadui cercetatorilor sa testeze modelele de formare a galaxiilor si sa lamureasca procesele chimice care stau la baza formarii prafului interstelar.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/HERSCHEL_Aquila.jpg)
Constelatia "Aquila", stele, nori de praf interstelar si o privire de ansamblu. Credit ESA

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/FirstLight_HIFI_DR21_090709.jpg)
Poza realizata de Herschel pe 22 iunie in regiunea DR21 din constelatia "Cygnus"

O regiune in care se formeaza noi stele; prin detalierea la lungimi de unda specifice se poate realiza o analiza a compozitiei chimice a atomilor si moleculelor din apropierea stelelor. Credit ESA


Pe 14 februarie 2010, Planck a inceput a doua campanie de observatii asupra cerului dupa ce a reusit sa o incheie cu succes pe prima care a inceput pe 13 august. In decursul acestei prime campanii s-a reusit observarea a 95% din cer urmand ca procentul de 100% sa fie completat pana la mijlocului lunii iunie.
In septembrie, Planck a observat "Crab Nebula" – o sursa importanta pentru a verifica coreuta calibrare a instrumentelor, urmata de observatii asupra planetelor Marte si Jupiter (octombrie), Neptun (noiembrie), Uranus (decembrie) si Saturn (ianuarie).
La inceputul lui februarie Planck a pus la dispozitia comunitatii stiintifice prima arhiva cu uz intern. Considerand aceste prime rezultate foarte promitatoare si datorita functionarii foarte bune a sistemelor de bord, pe 15 ianuarie 2010 ESA a aprobat extensia misiunii pentru inca un an (pana la sfarsitul lui 2011).

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/Planck11Feb10SkyCoverage.png)
Procentul de acoperire a sferei celeste de catre Plance in proiectie "Mollweide" si datat 11 februarie 2010. Diferitele nuante reprezinta proportia detectorilor folositi pentru observarea unei anumite arii- de la albastru insemnand mai putini detentori pana la rosu (mai multi). Credit ESA

Ultima imagine oferita publicului de ESA dupa prelucrarea unor recente date obtinute cu ajutorul lui Planck, este una foarte spectaculoasa putandu-se observa structura de tip filament a prafului interstelar in apropierea galaxiei Calea Lactee (zona scanata fiind intr-o regiune aflata la 500 de ani lumina de Soare sau 150 parsec, cu o anvergura de 55 de grade).
Imaginea arata galaxia noastra, o linie orizontala colorata in roz si traversata de formatiuni de praf cosmic colorate diferit in functie de temperatura- de la roz deschis cele care au cateva grade peste valoarea lui zero absolut, pana la portiuni mai inchise la culoare cu temperaturi undeva la -261 grade Celsius.
Dupa cum se poate observa, particulele mai calde sunt concentrate in apropierea planului galactic in timp ce cele mai reci raman suspendate deasupra si dedesubtul acestuia, intr-un fenomen deocamdata neexplicat in totalitate (probabil sub influenta fortelor gravitationale, a efectului rotatiei galaxiei, efecte ale campurilor magnetice sau radiatiilor).

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/Planck_Gradient.gif)
Formatiuni filamentare de praf interstelar. Credit ESA

prezentare video (http://www.youtube.com/watch?v=nipdktlUHtQ)

articol original Spacealliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003180412)

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 20, 2010, 08:42:59 PM
Am pus eu articolul "Ulitmele noutati despre satelistii Herschel si Planck" pe site: http://stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5412:ultimele-noutati-despre-satelitii-herschel-si-planck&catid=57:tehnologie&Itemid=79#yvComment . Foarte frumos si interesant. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 20, 2010, 09:46:24 PM
Oh, multumesc mult, Mihai, eu am fost cam ocupat si fara net ieri, asa ca m-ai ajutat mult.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 22, 2010, 03:40:53 PM
EchoStar 14 ajunge pe orbita

Pe 29 decembrie anul trecut relatam despre plasarea pe orbita Pamantului a ultimului satelit de telecomunicatii din reteaua DirectTV.

Iata ca nici concurenta nu ramane inactiva pe aceasta piata globala a serviciilor de comunicatie si televiziune prin satelit, compania DishNetwork reusind sambata 20 martie sa dea un raspuns prin lansarea unei noi platforme numita EchoStar14.

Intregul proiect, coordonat incepand cu ianuarie 2007 de EchoStar Satellite Services, o subsidiara a concernului DishNetwork, a avut drept contractor principal compania Space Systems/Loral pe a carei platforma LS1300 garantata la o durata de operare orbitala de 15 ani, a fost construit noul satelit.

EchoStar14 este o platforma masiva de 6379 kg pentru a carei lansare, racheta Proton apartinand operatorului ILS a fost folosita la capacitatea maxima realizand un record de zbor (EchoStar14 este cel mai greu satelit lansat vreodata de Proton).

Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume.

Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

Pentru zborul de sambata insa, inginerii de zbor au reusit sa configureze racheta de asa natura incat sa impinga aceasta bariera de greutate cu cateva kilograme mai sus.

video (http://www.youtube.com/watch?v=2vy3BYZzaWE)

Lansarea a avut loc de la hangarul 39 al bazei Baikonur din Kazahstan la ora 18:26 UTC si a durat aproximativ 9 ore si 10 minute pana la plasarea satelitului pe orbita dorita, una de transfer geostationara cu apogeul la 35786 km, perigeul la 3120 km si inclinatia de 26.7 grade. Pentru ca greutatea trasportata a fost una mare, secventa de zbor a fost complexa incluzand initial parcarea intr-o orbita circulara in jurul Pamantului, apoi o orbita intermediara, urmata de o orbita de transfer si in final trecerea la o orbita GTO.

Orbita finala geostationara va fi atinsa folosing motoarele de control orbital de la bordul satelitului, care vor reusi sa circularizeze traiectoria si sa scada inclinatia planului orbital.

Acesta a fost zborul cu numarul 355 de la intrarea in operare in anul 1965 a lui Proton si zborul 58 in serviciul operatorului ILS.
Dupa perioda de testare si pregatire a echipamentelor de bord pentru operare nominala EchoStar14 va intra in serviciu si va fi plasat la 119 grade vest acolo unde il va innocui in activitate pe EchoStar7 un satelit lansat in februarie 2002.

Cu un numar de 103 transpondere in banda Ku, operand servicii de televiziune standard si HD, EchoStar14 va ridica nivelul utilizatorilor companiei din zona Statelor Unite, Alaska si Hawaii la cifra de 14 milioane. Se estimeaza ca in medie fiecare nou utilizator adus in retea necesita din partea companiei in jur de 600 de dolari.

Compania DishNetwork cu sediul in Meridian, Coloroado, a fost infiintata in anul 1996 ca o subsidiara a companiei EchoStar fondata in 1980 si a avut la nivelul anului 2008 un numar de 26000 de salariati si o cifra de afaceri de 11.6 miliarde de dolari cu un profit net de 902 milioane de dolari.

Operand 15 sateliti, DishNetwork este in concurenta directa cu DirectTV controlata de miliardarul media R.Murdoch si cu puternicele firme de cablu din Statele Unite.

video (http://www.youtube.com/watch?v=FuVx2-9RFqc)

credit DishNetwork
articol orginal SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003220722)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 22, 2010, 04:30:22 PM
Am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 26, 2010, 08:47:09 PM
Hayabusa se intoarce acasa

Sonda spatiala Hayabusa a agentiei spatiale japoneze JAXA a intrat in linie dreapta pentru poate cea mai complicata faza a misiunii, reintoarcerea pe Pamant.

Hayabusa, denumita initial Muses C a fost lansata pe 9 mai 2003 de la baza spatiala Kagoshima la bordul unei rachete MV5 cu scopul declarat de a investiga asteroidul Itokawa (identificator 25143 sau 1998 SF36 mai tarziu redenumit dupa Hideo Itokawa parintele programului spatial japonez) ce zboara undeva la 300 milioane de km de Pamant.

Misiunea era una ambitioasa care presupunea trimiterea satelitului spre micul asteroid (540 x 270 x270 m), intalnirea, apropierea de acesta, coborarea unui mic lander, prelevarea de probe si apoi inscrierea pe o traiectorie care ar urma sa il aduca inapoi pe Pamant impreuna cu acestea.

Ar fi pentru prima data in istorie cand s-ar reusi prelevarea unor probe de pe o suprafata atat de mica cum este cea a unui asteroid, pana acum singurele probe prelevate care au ajuns pe Pamant fiind cele de pe Luna.
Hayabusa nu este primul satelit din aceasta clasa stiintifica- si alti sateliti au explorat suprafetele unor asteroizi cum ar fi Galileo lansat in 1989 (care a investigat asteroizii 951 Gaspra si 243 Ida) si Near lansat in 1996 care a studiat asteroizii 433 Eros si 253 Mathilde) dar asa cum spuneam ar fi pentru prima data cand fragmente din solul acestora s-ar putea reintoarce pe Pamant.
Era o continuare a programului Muses care mai avusese pana atunci inca doua platforme lansate: Muses A (Hilten) un satelit lansat in anul 1990 si Muses B (Halca) lansat in anul 1997, ambele platforme experimentale al caror tel principal era testarea unor noi tehnologii in conditiile defavorabile din spatiul cosmic.

Ca si aceste doua platforme mentionate anterior si Hayabusa era un satelit inovator din punct de vedere tehnologic preluand solutia cu propulsie ionica pentru calatoriile interplanetare de la misiunile NASA anterioare, avand un sistem autonom de navigatie (autonomous optical navigation and guidance), avand un mecanism automat de colectare a datelor (automated sampling mechanism) si o capsula de reintrare in atmosfera (direct reentry of recovery capsule).

Dezvoltarea misiunii Hayabusa a suferit pe parcursul timpului numeroase modificari. Initial satelitul trebuia lansat in iulie 2002 avand ca tinta asteroidul 1989 ML, dar ulterior tinta a fost modificata pentru asteroidul 4660 Nereus. In anul 2000, luna februarie, din cauza pierderii satelitului Astro E s-a decis suspendarea lansarilor folosind racheta MV si drept urmare fereastra deschisa pentru studierea lui Nereus a disparut. In consecinta s-a decis schimbarea tintei in favoarea lui Itokawa.
De asemenea, initial era prevazuta participarea NASA prin laboratorul JPL care urma sa contribuie cu experienta sa tehnologica la dezvoltarea unui mic rover numit Muses-CN, dar ulterior in noiembrie 2000 aceasta s-a retras din cauza unor probleme de finantare a proiectului. JAXA a trebuit sa preia initiativa si sa dezvolte din resurse proprii acest rover.
In sfarsit lansarea prevazuta pentru decembrie 2002 a trebuit amanata pentru mai 2003 din cauza unor noi probleme aparute la sistemul de control al rachetei.

MV este o racheta derivata din mai vechea varianta M-3SII, construita in trei trepte toate bazate pe combustibil solid si care a zburat in diferite configuratii in functie de tipul de misiune executat. In greutate totala de aproximativ 200 de tone, racheta este propulsata de trei motoare: un motor de tip M14 pentru treapta intai, furnizand o forta de 3800 kN, un motor de tip M24 sau M25 (in functie de scenariul lansarii) in treapta a doua furnizand 1245 kN sau respectiv 1350kN, si un motor de tip M34 furnizand 327 kN pentru treapta a treia. Acestora li se adauga un modul de control si insertie orbitala KM-V1 cu o tractiune de 51.9 kN care realizeaza plasarea pe orbita finala a satelitului.

Hayabusa al carei cost de program s-a situat undeva intre 12-18 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 100-170 milioane de dolari la nivelul anului 2003) are dimensiunile de 1.5 x 1.5 x 1.05 m si a cantarit la lansare 530 kg dintre care 115 kg combustibil (50 kg de combustibil conventional si 65 kg de xenon).

Controlul satelitului pe orbita se realizeaza fie cu ajutorul propulsiei clasice orbitale pe baza de N2O4/N2H4 furnizand 22N fie cu ajutorul a patru motoare ionice (purtand indicativele A,B,C,D) furnizand intre 5.3 si 23.6mN la un consum energetic de 1kW.
Pentru corectii fine exista si un ansamblu de "reaction wheels" operand in cele trei directii ortogonale, care furnizeaza un moment maxim de 4Nm la o rotatie de 5100 rpm si lucreaza in conjunctie cu un accelerometru si un senzor de referinta inertiala.
In plus sistemul de navigatie dispune si de o camera stelara cu un CCD de 266 x 384 pixeli si cu o rezolutie de 375 arcsec si de 4 LRF "laser range finders".

Sistemul electric este intretinut de 2 panouri solare pe baza de GaAs, cu o suprafata totala de 12 m2 si o anvergura de 5.7 m, generand aproximativ 700kW (nominal la o distanta de 1 AU). Mai departe energia este inmagazinata intr-un sistem de baterii pe tehnologie Ni-MH cu o capacitate totala de 15Ah.

Antena principala cu diametrul de 1.6 m a fost montata pe un mecanism cu doua grade de libertate, in afara structurii propriu zise si a asigurat comunicatia in banda X cu statiile de sol, avand o putere de transmisie de pana la 20W si la o rata de pana la 8192 bps (rezultand un maxim de 5MB pe zi). Separat au existat si antene secundare-2 MGA (medium gain antenna) si 4 LGA (low gain antenna), capabile sa preia comunicatia fie in banda S fie in banda X.
Frecventa nominala de comunicatie cu satelitul a fost de 7156 MHz pentru transmiterea comenzilor si 8408 pentru descarcarea telemetriei.

Sistemul de management central al satelitului (asa numitul "data handling subsystem") este contruit in configuratie dubla (pentru a asigura protectia in cazul unor defectiuni) si este conectat la un hard disk (DR sau "data recorder") pentru stocarea datelor achizitionate in timpul periodelor de non-vizibilitate cu operatorii de pe Pamant.

Partea cea mai interesanta si spectaculoasa este insa achizitia succesiva a 2 mostre de pe suprafata asteroidului. Echipat cu un cap pirotehnic special de 40 cm lungime sonda urma sa produca explozii controlate prin ejectarea la viteza de 200-300 m/s a unor proiectile de 10 grame care prin penetrarea suprafetei asteroidului ar produce un mic "nor" de praf si particule ce urmau sa ajunga in camere speciale de stocare

La bordul satelitului au fost montate mai multe instrumente stiintifice:
-LIDAR (Light Detection and Ranging) este un radar altimetru care masoara in permanenta distanta intre satelit si suprafata asteroidului prin evaluarea intervalului de timp intre emiterea unui puls radar spre suprafata si receptia lui inapoi la bord
-NIRS (Near Infrared Spectrometer) este un spectrometru in infrarosu in care lumina este redirectata spre un fotodetector pe baza de InGaAs. Cu ajutorul lui se poate face o analiza a compozitiei minerale a asteroidului.
-XRS (X-ray fluorescence spectrometer) este un spectrometru care scaneaza in gama x cu ajutorul a 4 CCD-uri special construite reusind detectarea compozitiei chimice si distributia elementelor componente in masa asteroidului.
-ONC-W (Optical navigational Wide view Camera) este o camera folosita de sistemul de navigatie a satelitului
-AMICA (Telescopic Camera) este o camera operand in spectrul de radiatie vizibil, infrarosu apropiat, si ultraviolet apropiat construita in jurul unui CCD de 1024 x 1024 pixeli.
-Target Marker este un sistem folosit de sistemul de navigatie in faza de descindere finala la suprafata asteroidului

In plus exista o capsula de colectare si transport a datelor (Sampler and Reentry Capsule) si un mini rover (Small Rover Minerva).
Capsula ce urmeaza sa se reintoarca pe Pamant, poate cea mai importanta parte a intregului ansamblu, are 40 cm in diametru si o inaltime de 25 cm, cantarind 16.5 kg.

Atasata dispozitivului de colectare a mostrelor de sol, are o forma convexa special adaptata scenariului la care trebuie sa reziste in timpul descinderii in atmosfera terestra, acolo unde va atinge viteze de pana la 13 km/s, acceleratii de 25 g si temperaturi de cateva zeci de ori mai mari decat ale capsulei Apollo. De aceea a fost protejata termic prin montarea unui scut de protectie cu grosimea de 3 cm.

"Landerul" Minerva in greutate de 591g cu forma cilindrica 10 x12 cm, a fost proiectat sa produca imagini detaliate ale suprafetei asteroidului si sa le transmita mai departe sondei mama care trebuia sa le redirecteze spre Pamant.

Scenariul initial de zbor era unul extrem de complex.
Motoarele ionice trebuiau activate in mai 2003 reusind pana in iunie sa plaseze satelitul pe o orbita de intalnire cu asteroidul. Aceasta urma sa se produca in teorie in iunie 2005.
Pentru o perioada de timp satelitul ar fi trebuit sa ramana intr-o orbita heliocentrica in apropierea asteroidului dupa care ar fi trebuit sa coboare la o altitudine de 20 km ("approach phase") de unde timp de trei luni ar fi trebuit sa faca observatii asupra suprafetei solului.
Mai tarziu in noiembrie 2005, altitudinea ar fi trebuit scazuta si mai mult pentru a permite observatii amanuntite ("gate position" intre 10 si 20 km si "home position" intre 3 si 10 km) si in final prelevarea celor 3 mostre de sol. Fiecare achizitie insemna deplasarea satelitului de la distanta de observatie nominala pana in apropierea suprafetei asteroidului si apoi contactul scurt (1s) a capului pirotehnic urmata de indepartarea de sol si revenirea la traiectoria initiala.
In tot acest timp satelitul ar fi trebuit sa fie controlat in exclusivitate de sistemul autonom de navigatie comunicatia cu Pamantul fiind dificila din cauza non-vizibilitatii.
In final in aprilie 2007, satelitul urma sa isi reporneasca motoarele, sa se indeparteze de Itokawa si sa se reinscrie pe o traiectorie ce l-ar aduce in apropierea Pamantului undeva la o departare maxima de 300.000-400.000 km de acesta. Teoretic de la aceasta distanta operatorii de sol ar fi trebuit sa intervina pentru corectarea traiectoriei si apropierea ei de Pamant, iar ulterior o data cu traversarea atmosferei, capsula aflata la bord ar urma sa fie ejectata la o viteza relativa de 0.2 m/s si o frecventa de rotatie de 0.2 Hz, si sa intre pe o traiectorie balistica in iunie 2007 urmand sa aterizeze undeva pe teritoriul australian de unde ar trebui recuperata. La o inaltime de 8-12 km o parasuta atasata sistemului ar trebui sa se desfasoare automat si sa limiteze viteza de coborare pana la valoarea de 6 m/s. La atingerea solului, pentru ca suprafata unde aceasta ar putea cadea este estimata intr-o arie de 150 x 20 km, deci facand destul de dificila cautarea, capsula ar trebui sa emita un semnal special la frecventa de 242 Mhz care ar trebui in principiu sa usureze localizarea si recuperarea ei.

In practica insa, problemele care au urmarit misiunea inca din faza de proiectare nu au ocolit-o nici pe orbita, astefl ca scenariul initial a trebuit adaptat din mers.
In 2003 in timp ce Hayabusa se afla in traiectoria sa spre Itokawa, o furtuna solara a stricat o buna parte din celulele panourilor solare, reducand substantial nivelul de electricitate pe care acestea puteau sa il furnizeze la bord.
Pe 19 mai 2004, Hayabusa a folosit gravitatia terestra pentru intrarea intr-o orbita ce i-ar fi permis apropierea de asteroid. Atunci a trecut cel mai aproape de Pamant la o distanta de 3700 km deasupra Oceanului Pacific si a folosit din plin puterea furnizata de motoarele sale pentru a accelera si a modifica cursul traiectoriei. Cu acest prilej instrumentele stiintifice au fost folosite pentru a fotografia Pamantul si Luna si deopotriva pentru a fi calibrate.
Cu toate acestea, datorita defectiunii electrice de care aminteam anterior, subalimentate, motoarele ionice au subperformat la randul lor astfel ca drumul spre asteroidul Itokawa s-a desfasurat la o viteza redusa si in consecinta a durat mai mult cu aproximativ 3 luni (atingerea tintei finale a fost amanata din iunie pana in septembrie 2005).
In septembrie 2005, satelitul a ajuns la asteroidul Itokawa si a inceput campania de observatii. Au fost realizate investigatii de la diferite altitudini (variind intre 3 si 20 km) ce au vizat forma, terenul, reflectanta, compozitia minerala, gravitatia etc informatii care au furnizat indicii despre procesul de formare al asteroizilor.
Pentru ca fereastra de zbor era una fixa si satelitul trebuia sa paraseasca asteroidul la o data fixa in luna noiembrie, in practica timpul petrecut pentru observatii a trebuit diminuat de la ceea ce se dorea initial (in fapt doar 2 din cele 3 descinderi la suprafata au putut fi realizate).
Mai mult in iulie si octombrie 2005 doua dintre "reaction wheels" instalate la bord s-au stricat lasand satelitul fara posibilitatea de control fin in jurul a doua axe. Intregul scenariu de zbor a trebuit regandit in asa fel incat sa foloseasca cele doua motoare ionice pentru controlul pozitiei.
In sfarsit, pe 12 noiembrie s-a incercat coborarea mini-roverului la suprafata asteroidului pentru a putea colecta imagini de aproape. Din pacate comanda de coborare a roverului din satelit a interferat cu sistemul automat de control orbital al satelitului. Acesta setat pe modul "home position" adica pastrarea unei distante constante fata de suprafata asteroidului a primit masuratori de la altimetru care indicau scaderea altitudinii de croaziera la numai 44 m si autonom a comandat activarea celor doua motoare si marirea altitudinii de zbor. Din pacate aceasta manevra a avut un impact direct asupra roverului acesta desprinzandu-se la o altitudine mai mare decat cea planificata, iar cum suprafata asteroidului este una mica, acesta a scapat atractiei gravitationale fiind pierdut definitiv in spatiu.
Pe 19 noiembrie Hayabusa a incercat pentru prima data aterizarea pe asteroid si colectarea de particule de la suprafata insa JAXA nu a putut confirma 100% ca acest lucru s-a reusit pentru ca statiile de sol au pierdut contactul cu satelitul. Daca initial s-a crezut ca satelitul s-a oprit la circa 10m de suprafata, ulterior prin analizarea telemetriei de bord s-a stabilit ca de fapt acesta a coborat complet dar pentru ca unul din senzori a semnalizat aparitia unui obstacol in traiectoria descendenta softwareul de bord a trecut din modul nominal de coborare intr-o subrutina "safe mode" care a inhibat observatiile stiintifice astfel ca este greu de crezut ca secventa ce urma sa activeze proiectilul a mai fost executata. Totusi specialistii au sperat ca macar prin atingerea capului pirotehnic de sol cateva particule au ramas atasate acestuia si au putut trece in camera de colectare.
Mai tarziu, pe 25 noiembrie, sub presiunea inchiderii ferestrei orbitale care ar fi permis reintoarcerea sondei pe Pamant, JAXA a avut o a doua tentativa dar si de aceasta data satelitul a trecut in "safe hold mode" (din cauza unei scurgeri de combustibil din sistemul de alimentare al motoarelor) si proiectilele de la bord nu au fost activate.
In primavara lui 2006 in timp ce satelitul se indeparta de asteroid problemele tehnice s-au inmultit, satelitul trecand prin perioade de pierdere a comunicatiei cu solul datorita unui spin necontrolat cauzat de pierderi ale combustibililului de bord. Cu doar 2 dintre cele 4 motoare active si cu 7 baterii ramase din setul de 11 de care dispunea initial, Hayabusa avea totusi resursa suficienta pentru o reintoarcere cu success pe Pamant.
Echipa de control a folosit mai multe artificii tehnice pentru a suplini situatia de fapt incluzand aici eliberarea voluntara a unor cantitati de xenon pentru suplinirea lipsei de propulsie, repornirea partiala a unuia din motoarele defecte sau folosirea lor in completare, reusind in octombrie 2009 sa corecteze traiectoria si sa plaseze satelitul intr-o stare de rotatie controlata care sa ii asigure stabilitatea pozitiei de zbor, iar mai tarziu in noiembrie 2009 sa ii creasca viteza pana la aproape 2000 m/s pentru inscrierea in traiectoria finala.

De curand in martie 2010, motoarele ionice de la bord au fost oprite pentru a permite calcularea exacta fara alte interferente aditionale pe care tractiunea motoarelor le-ar putea aduce, a traiectoriei curente de zbor. Daca in februarie se estima ca satelitul ar trece la o distanta de 310.000 km de Pamant, in apropierea Lunii, in 5 martie gratie actiunii inverse a motoarelor care a vizat o decelerare si o scadere a vitezei de zbor distanta s-a redus la 160.000 km.

Ultimele date, de pe 12 martie vorbesc chiar de o traiectorie la 130.000 km oricum mult in interiorul predictiei necesare pentru faza finala a misiunii-desprinderea capsulei de bord. Teoretic acest lucru ar trebui sa se intample in luna iunie atunci cand satelitul ar trebui sa reintre in atmosfera Pamantului asemenea unui asteroid si sa dea drumul capsulei, care dupa traversarea straturilor superioare ar urma sa foloseasca o parasuta pentru aterizarea ce va avea loc 8 ore mai tarziu.

In ciuda acestor probleme Hayabusa este considerata de JAXA o misiune de succes reusind sa treaca peste multe momente grele si sa furnizeze multe informatii folositoare pentru comunitatea stiintifica de aceea intoarcerea capsulei pe Pamant este un eveniment asteptat cu interes de intreaga lume si in cazul unei recuperari reusite ar spori si mai mult prestigiul agentiei spatiale japoneze.

credit JAXA

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Martie 27, 2010, 12:29:49 PM
Am pus eu articolul despre Hayabusa pe site. Multumim!
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 27, 2010, 03:44:28 PM
Mersi mult, Gothik!
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 02, 2010, 01:08:16 PM
Cryosat 2 in linie dreapta pentru lansare

Satelitul European Cryosat2 intra in linie dreapta pentru lansarea programata in mai putin de o saptamana din acest moment, respectiv pe 8 aprilie.

Ieri 1 aprilie, satelitul a parasit hangarul unde a fost depozitat inaintea lansarii asa numitul 'integration facility' si a fost mutat in complexul de lansare acolo unde va fi incarcat la bordul rachetei. Asa cum este procedura inaintea lansarii-asa numita 'launch dress rehearsal', sistemele satelitului vor fi pornite si testate in cadrul unei ultime simulari inaintea plecarii spre orbita.
Lansarea satelitului Cryosat 2 a fost de mai multe ori amanata, ultima data pe 25 aprilie, din cauza unor probleme ale rachetei Dnepr, o racheta, construita de compania ucraineana Yuzhnoye pe baza vechii versiuni balistice SS18 si care trebuia lansata de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan.

Cryosat 2 este o continuare a misiunii din 2005 platforma fiind identica cu cea a satelitului pierdut in accidentul de atunci. Instrumentele stiintifice au fost in schimb upgradate. Misiunea supranumita "ESA's ice mission"al carei cost se ridica la 189 milioane de dolari va orbita in jurul Pamantului de la o altitudine de 717 km avand o orbita aproape polara cu o inclinatie de 92 de grade.

Construit sub un contract principal cu Astrium GmbH din Germania si avand subcontractori in toata Europa, Cryosat 2 isi propune sa masoare pentru un minim de 3 ani (avand o posibila extensie pana la 5 ani in cazul unui scenariu pozitiv) cu o acuratete de pana la 10% din variatia anuala grosimea stratului de gheata aflat pe sol sau in largul oceanelor. In termeni concreti aceasta inseamna o acuratete de 1.5 cm/an in cazul intinderilor mari de gheata din Oceanul Arctic si o acuratete de 3 cm/an pentru ghetarii de pe continente. In cazul Groenlandei se va ajunge spre exemplu la o precizie de pana la 0.7 cm/an.

Pentru operarea satelitului vor fi implicate mai multe parti: centrul de comanda se va afla in Darmstadt/Germania la European Space Operations Centre, planificarea observatiilor si coordonarea tuturor serviciilor catre utilizatorii datelor se vor face din ESRIN Frascati/Italia, procesarea datelor se va face la statia de sol din Kiruna, iar arhivarea la CNES in Toulouse/Franta.

credit ESA

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004020345)
video (http://www.youtube.com/watch?v=oKDTle_ZgoY)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 02, 2010, 08:50:43 PM
Am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 04, 2010, 11:46:28 AM
Ariane 5 se pregateste de zborul cu numarul 50

Vineri 2 aprilie Ariane 5 trebuia sa efectueze zborul cu numarul 50 din istoria lansatorului, dar in urma unor probleme tehnice aparute pe ultima suta de metri acesta a fost amanat pentru data de 8 aprilie.

Lansarea se va desfasura de la hangarul ELA3 al spaceportului din Kourou, Guiana Franceza sub coordonarea ArianeSpace.
In ciuda faptului ca in iunie 1996 la zborul inaugural, Ariane 5 a suferit un esec total cand in urma unei celebre erori software (aparuta la conversia unei variabile reale pe 64 biti intr-o variabila intreaga pe 16 biti) calculatorul de bord a lasat racheta fara control la scurt timp dupa parasirea Pamantului si a provocat agentiei spatiale europene ESA una din cele mai mari pierderi (la bord se aflau cei 4 sateliti ai misiunii Cluster 1), astazi aceasta este preferata lansarilor comerciale tocmai datorita fiabilitatii demonstrate pe parcursul timpului (reusind ulterior plasarea pe orbita a unor sateliti foarte cunoscuti cum ar fi XMM Newton, Envisat sau Rosetta).

video (http://www.youtube.com/watch?v=z-r9cYp3tTE)

De fapt, din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat deasemenea cu pierderea satelitilor incarcati la bord (Stentor si Hot Bird 7) racheta are un record impresionant de 35 de zboruri fara greseala.

Numai anul trecut, in 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea 5GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.

In lansarea de pe 8 aprilie-zborul cu indicativul V-194, Ariane 5 va fi folosita din nou in versiunea ECA si va face uz de capacitatea sa speciala care ii permite lansari duale GEO-avand ca obiectiv plasarea simultana pe o orbita geostationara a doi sateliti masivi : Astra 3B si ComsatBw.

Astra 3B este un satelit de telecomunicatii operat de SES Astra si care va inlocui la pozitia orbitala 23.5 grade est 2 sateliti mai vechi. Pentru minim 15 ani el va furniza servicii de televiziune DTH (direct-to-home) in Europa si comunicatii bi-directionale in Orientul Mijlociu.

Satelitul de 5472 kg a fost construit de compania Astrium pe o platforma Eurostar 3000 in baza unui contract semnat in noiembrie 2006 (fiind al treilea satelit construit de Astrium pentru Astra dupa Astra 1M si Astra 2B). Noul satelit vine cu 52 de transpondere in banda Ku si cu 4 transpondere in banda Ka.

ComsatBw 2 este al doilea satelit din seria ComsatBw, primul fiind lansat pe 1 octombrie 2009 asa cum aminteam mai devreme, deasemenea intr-un zbor al rachetei Ariane 5 (atunci copasager la bord fiind satelitul Amazonas). Este vorba de o serie de sateliti militari care asigura comunicatii (voce/date/video) si suport pentru armata germana-German Bundeswehr- angrenata activ in campuri de operatii din diverse locatii ale globului, putand acoperi o arie larga de la teritoriul Americii, Europei,Africii si Orientului Mijlociu.

Satelitii de 2440 kg si cu dimensiunile de 2.8 x 1.8 x 2.9 m sunt construiti de compania Thales Alenia Space in colaborare cu aceeasi EADS Astrium pe baza platformei comerciale SpaceBus 3000B2 si au o durata de viata de 15 ani si un cost total (inclusiv costurile de operare) de aproximativ 950 milioane de euro. Ei sunt dotati cu 4 transpondere SHF si 5 transpondere UHF.
Clientul final –"Federal Office for Information Management and Information Technology of the Bundeswehr" (IT-AmtBw) este deservit prin intermediul companiei MilSat Services GmbH (MSS) un consortiu stabilit intre Astrium EADS divizia Friedrichshafen (74.9% din actiuni) si ND SatCom Defence (NDD) (restul e 25.1%).

Lansarea acestor 2 sateliti, deja amanata, pune presiune pe agenda companiei ArianeSpace si asa incarcata astfel ca daca ea se va efectua pana la urma pe 8 aprilie si daca nu vor aparea alte probleme tehnice, urmatorul zbor al unei rachete Ariane 5 ar trebui sa aiba loc in mai putin de o luna atunci cand pasageri vor fi satelitii Arabsat 5A si COMS 1.

video (http://www.youtube.com/watch?v=0F_jkyVezA8)

articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004040159)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 04, 2010, 12:23:07 PM
Am pus articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 08, 2010, 08:17:52 PM
Cryosat a fost readus la viata

Astazi 8 aprilie 2010 Cryosat a renascut din propria cenusa dupa ce o racheta Dnepr a reusit plasarea satelitului european pe o orbita polara joasa in jurul Pamantului, marcand un nou succes pentru agentia spatiala europeana ESA.

Istoria misiunii Cryosat este una complicata, dupa ce prima versiune a satelitului (Cryosat 1) a fost pierdut intr-un zbor nereusit de pe 8 octombrie 2005, cand racheta purtatoare Rokot KM a subperformat distrugand satelitul incarcat la bord. Atunci, la momentul separarii treptelor doi si trei la o altitudine de 200km acestea au ramas cuplate in loc sa se detaseze si ca o consecinta intregul ansamblu a capatat o traiectorie balistica reintrand in atmosfera cu o viteza de aproximativ 5km/s si distrugand in totalitate satelitul (resturile acestuia cazand undeva la 100km de Polul Nord).

Ulterior lansatorul a fost schimbat in favoarea lui Dnepr- o racheta construita de compania ucraineana Yuzhnoye pe baza vechii versiuni balistice SS18, dar tensiunea din jurul lansarii nu a disparut, aceasta fiind amanata succesiv pana astazi 8 aprilie.

Din fericire astazi totul a decurs conform planului astfel ca dupa desprinderea din silozul de la Baikonur racheta Dnepr a reusit inscrierea satelitului pe orbita dorita. Prima achizitie a semnalului a avut loc deasupra statiei de sol din Malindi pe teritoriul african, dar din pacate problemele tehnice si timpul scurt de contact au limitat comunicatia doar la receptia telemetriei. Cateva minute mai tarziu, satelitul s-a mutat in directia sud deasupra teritoriului polar unde statia de sol Troll a permis in sfarsit trimiterea primelor comenzi catre satelit.

Momentan, conform telemetriei receptionate datele de orbita si cele receptionate de la echipamentele de bord confirma functionarea nominala si succesul misiunii. In urmatoarele zile echipa de la sol va lucra intens pentru pregatirea tuturor sistemelor inaintea intrarii in operare nominala si a activarii satelitului pentru colectarea datelor stiintifice.

Asa cum spuneam Cryosat 2 este o continuare a misiunii din 2005 platforma fiind identica cu cea a satelitului pierdut in accidentul de atunci. Instrumentele stiintifice au fost in schimb upgradate. Misiunea supranumita "ESA's ice mission"al carei cost se ridica la 189 milioane de dolari va orbita in jurul Pamantului de la o altitudine de 717 km avand o orbita aproape polara cu o inclinatie de 92 de grade si care impreuna cu miscarea de rotatie naturala a Pamantului ii asigura o acoperire totala pentru colectarea datelor.
Construit sub un contract principal cu Astrium GmbH din Germania si avand subcontractori in toata Europa, Cryosat 2 isi propune sa masoare pentru un minim de 3 ani (avand o posibila extensie pana la 5 ani in cazul unui scenariu pozitiv) cu o acuratete de pana la 10% din variatia anuala grosimea stratului de gheata aflat pe sol sau in largul oceanelor. In termeni concreti aceasta inseamna o acuratete de 1.5 cm/an in cazul intinderilor mari de gheata din Oceanul Arctic si o acuratete de 3 cm/an pentru ghetarii de pe continente. In cazul Groenlandei se va ajunge spre exemplu la o precizie de pana la 0.7 cm/an.

Pentru atingerea acestor obiective satelitul are instalate la bord urmatoarele instrumente stiintifice: "SAR Interferometric Radar Altimeter" (SIRAL), "Doppler Orbit and Radio Positioning Integration by Satellite" (DORIS) si "Laser Retro-Reflector" (LRR).

Tehnologia LRR folosita pana acum de ESA si in alte misiuni (ERS, Envisat etc) are origini vechi (primul satelit folosind aceasta tehnologie a fost lansat de NASA in 1964 Beacon B, mai tarziu metoda fiind folosita in programul Apollo pentru masurarea evolutiei dinamicii sistemului Pamant-Luna) si consta din 7 capete de observatie montate in partea inferioara a satelitului spre Pamant , formand un camp vizual de 57.6 grade si lucrand impreuna cu dispozitivul special laser al statiei de sol SLR "satellite laser ranging" in gama 310-1450nm. Este practic un radar altimetru care foloseste pulsurile emise de statia de sol pentru a masura timpul necesar acestora pentru a strabate atmosfera. Aceste masuratori pot fi folosite deopotriva pentru a furniza date cu privire la altitudinea de zbor si orbita sau pot fi folosite in mod statistic pentru studiul gravitatiei terrestre, a distributiei de masa sau a variatiilor sezoniere din atmosfera.

SIRAL sau "SAR interferometric radar altimeter" este un radar altimetru ce foloseste o singura frecventa in banda Ku inspirat fiind de instrumentul Poseidon2 de pe mai vechea platforma Jason. Instrumentul este unul robust, ideea de baza fiind siguranta si dublarea tuturor componentelor electronice ce s-ar putea strica pe orbita. Exista asadar doua unitati (una principala si una secundara) fiecare formata din doua componente DPU sau "digital processing unit" si RFU "radio frequency unit" conectate la un al treilea sistem format din doua antene Cassegrain de forma eliptica si dimensiuni 1.15 x 1.4 m. La un anumit moment doar una dintre antene este folosita pentru receptie si transmisie, iar cealalta doar pentru receptie (configuratia poate fi insa schimbata invers).
SIRAL este capabil sa functioneze in 3 moduri sau scenarii diferite in functie de perioada pulsurilor emise:
• LRM sau "low resolution mode" este utilizat deasupra oceanelor si in general acolo unde suprafetele de gheata sunt plane si foloseste un singur canal de receptie. Pulsurile sunt emise cu o frecventa de 1970 Hz, la un interval de 508µs intre pulsuri. La altitudinea de zbor a satelitului timpul necesar unui puls pentru a fi reflectat inapoi de gheata de la sol este de aproximativ 4.8 ms astfel ca intotdeauna un ciclu complet de masurare va include 9 pulsuri
• SAR foloseste ca si in modul precedent un singur canal de receptie dar in plus face uz de efectul Doppler al ecoului venit de la sol. Pulsurile sunt emise in grupuri de cate 64 urmate de o perioada de asteptare pentru receptia ecourilor apoi emisia unui alt grup etc, in total un numar de 4 grupuri de pulsuri pentru fiecare ciclu de masurare la o frecventa de 85.7 Hz.
• SARIn sau "SAR interferometric mode" se foloseste la marginea suprafetelor glaciare unde exista denivelari semnificative si unde in principiu reflectia semnalului emis poate fi distorsionata ca directie. In acest mod se folosesc ambele canale de receptie cu un ciclu compus de o combinatie de 1 grup de pulsuri emis, receptia acestuia urmata apoi de emisia si receptia unor pulsuri individuale.

DORIS este un instrument mostenit de la misiunea SPOT4 si care foloseste reteaua IDS "International Doris service" formata din peste 50 de emisii de semnale specifice intre statiile distribuite pe glob si satelitii aflati pe orbita.
Statiile de sol din aceasta retea trimit un semnal radio stabil pe frecventele S si VHF (la 2036.25 MHz si 401.25 MHz), iar la fiecare 10 secunde receptorul aflat la bordul satelitului masoara efectul Doppler folosind pulsurile generate de un oscilator ultra stabil instalat in interiorul sau (pulsurile acestuia sunt folosite si pentru SIRAL acesta neavand un oscilator propriu).
Folosirea a doua frecvente diferite compenseaza efectele propagarii semnalelor in ionosfera si permite deasemenea estimarea nivelului de electroni.
Mai mult DORIS instalat pe Cryosat 2 poate gestiona simultan semnale venind de la doua statii de sol diferite. Se poate astfel estima pozitia orbitala si mentine sincronizarea timpului de bord fata de timpul atomic international.

Cu meste asadar construit satelitul Cryosat 2?
Structura este una rigida cu dimensiuni de 4.6 x 2.4 x 2.2 m si cantareste 720 kg la lansare din care 37 kg combustibil. Este echipata cu doua panouri solare pe tehnologie Ga-As cu eficienta de 27.5% si care livreaza fiecare minim 850W (valoare minima pe care se mizeaza la sfarsitul misiunii cand degradarea celulelor solare este maxima). Pe timpul eclipselor electronica de bord este alimentata de sistemul de baterii in tehnologie Li-ion a carui capacitate se ridica la 78Ah la inceputul misiunii si nu va scade sub 53Ah la sfarsitul ei dupa mai mult de 5 ani de activitate. In comparatie cu tehnologia Ni-Cd acestea sunt mai tolerante la cicluri de reincarnare successive in conditiile specifice din spatiu si mai usor de mentinut pe perioda testelor dinaintea lansarii.

Magistrala de putere este nestabilizata si permite pastrarea dimensiunilor panourilor solare in limite rezonabile, cu un voltaj nominal de 28 V dar care poate varia intre 22 V si 34 V fiind alimentat direct de panourile solare (eventual si cu aportul bateriilor daca exista un consum mai mare) in timpul expunerii solare si exclusiv de baterii pe timpul eclipselor.

Sistemul de control termic urmareste o arhitectura clasica facand uz de o combinatie de control pasiv (prin straturi speciale izolatoare si radiatoare) si control activ prin termistori. O atentie speciala s-a acordar asigurarii stabilitatii termice a instrumentelor stiintifice precum si unor aspecte specifice misiunii. Astfel panourile solare care sunt expuse un timp mai indelungat actiunii razelor solare au implicit o variatie mare a temperaturii in functie de aspectul solar. De fapt diferitele sectiunii ale lor pot fi cuplate sau decuplate automat de la sistemul de putere in functie de necesarul de energie electrica de la bord. In momentul in care o sectiune este cuplata ea genereaza firesc energie electrica in sistem dar cand este decuplata, energia solara este acumulata si temperatura celulelor solare creste substantial. Din aceasta cauza s-a preferat o solutie in care nu exista izolarea panourilor solare fata de compartimentale inferiore ale platformei, aceasta energie inmagazinata putand fii radiata mai departe spre interiorul satelitului.

In opozitie, partea orientata spre Pamant va fi cea mai rece astfel ca toate echipamentele ce prin functionare radiaza energie termica au fost montate pe aceasta fata, in conjunctie cu un sistem de radiatoare si termistori/termostate care controleaza evolutia temperaturii.

Platforma este stabilizata triaxial si zboara sub o inclinatie de 6 grade. Pozitionarea in zbor este masurata cu ajutorul camerelor stelare (inertial) si a magnetometrelor (referitor la directia campului magnetic local al Pamantului) si realizata activ cu ajutorul asa numitelor "magnetotorquers" si a unui sistem de motoare monopropelant in final rezultand o precizie de pozitionare sub 0.25 grade.

Sistemul AOCS (Attitude and orbit control system) responsabil cu pozitionarea corecta a satelitului, cu mentinerea pozitiei orbitale si cu efectuarea tuturor manevrelor de corectie nu are un procesor dedicat rutinelor SW specifice ci imparte resursele cu celalalt sistem vital de la bord CDMU cu care interactioneaza pe o magistrala de date de tip 1553. Exista in total 4 moduri distincte de operare in functie de scenariul in care se gaseste satelitul: RRM sau "rate reduction mode" (atunci cand se incearca reducerea excesului de viteza de rotatie), CPM sau "coarse pointing mode" (care este de fapt un "safe mode" in care satelitul isi mentine pozitionarea catre Pamant intre niste limite nu foarte stricte +/- 15 grade), FPM sau "fine pointing mode" (de fapt modul nominal de functionare atunci cand toate echipamentele functioneaza fara probleme si capacitatea satelitului este maxima) si in sfarsit OCM sau "orbit control mode" (atunci cand satelitul efectueaza manevre orbitale).

Cum aminteam mai devreme, la bord sunt instalate 3 camere stelare masurand pozitia satelitului in mod complet autonom fata de un sistem de referinta inertial cum este cel stelar. Ele functioneaza ca orice camera clasica prin compararea unui catalog de stele preinstalat la bord cu observatiile facute in timp real si identificarea stelelor din campul vizual pe baza acestor date. Ca in cazul tuturor camerelor stelare exista doua scenarii de operare: "attitude acquisition mode" atunci cand nu exista nici o referire la pozitia satelitului –acest algoritm de cautare fiind mai greoi si luand 2-3 secunde pentru stabilirea unei solutii si "attitude update mode" atunci cand se poate propaga o pozitie predeterminata si algoritmul de cautare este mai rapid (1.7Hz). Ele sunt echipate cu un CCD 1024x1024 pixeli si au un camp vizual de 22x22 grade. Conul de protectie le asigura un unghi de excludere de 30 de grade in cazul interferentei solare si de 25 de grade in cazul interferentei provenite de la Pamant si Luna.
Pozitionarea lor pe platforma satelitului este facuta de asa natura incat sa nu poata exista interferente luminoase simultane in mai mult de una din cele trei camere.

Informatiile inertiale de la camerele stelare sunt folosite impreuna cu cele de la instrumentul DORIS (ce masoara in timp real pozitia si viteza satelitului) si astfel pot fi convertite in sistem ECI (Earth centered inertial).

Suplimentar satelitul foloseste si un asa numit "coarse Earth-Sun sensor" CESS o idee simpla si robusta mostenita de la satelitul Champ, care masoara distributia de temperatura a unor suprafete optice si ruland un algoritm special poate determina directia pamantului si Soarelui raportat la satelit (un set de sase capete optice sunt montate in perechi in lungul celor 3 axe ale satelitului fiecare echipat cu doua suprafete cu proprietari optice cunoscute una de culoare alba si alta neagra cuplate la un set de 3 termometre de platina).

Magnetometrele sunt folosite pentru masurarea aliniamentului satelitului cu directia Pamantului si pentru masurarea vitezei de rotatie istantanee.

Cryosat2 va testa in zbor si un alt senzor experimental. Masuratorile acestuia nu vor fi folosite activ de algoritmii AOCS ci vor fi inregistrate in telemetria esentiala a satelitului si vor fi reconstruite la sol pentru a completa modelul dinamic al satelitului.
Senzorul se numeste MRS (MEMS "micro-electro-mechanical-system" rate sensor) si consta din 3 unitati montate perpendicular si masurand asemenea unui giroscop clasic viteza de rotatie a satelitului.

Pentru mentinerea pozitiei in zbor satelitul foloseste in general un sistem pe baza de 3 "magnetotorquers" al caror camp magnetic generat prin alimentarea infasurarii electrice interactioneaza cu campul magnetic local al Pamantului generand un moment de rotatie. In general acest moment este mic, dar suficient pentru mici corectii orbitale. Dezavantajul este ca intotdeauna va exista o pozitie in care satelitul va fi in imposibilitatea sa mai genereze moment de rotatie (acolo unde directiile celor doua campuri-cel generat si cel al Pamantului sunt aliniate).

Pentru aceste situatii si pentru cele in care se doreste o corectie orbitala mai mare (spre exemplu corectii de altitudine) se foloseste un sistem RCS "reaction control system" pe baza de nitrogen stocat intr-un rezervor cu capacitatea de 132 litri si la o presiune de 276 bar. Mai departe un regulator de presiune coboara valoarea la 1.5 bar in asa fel incat sa alimenteze constant sistemul compus din 16 motoare de control al pozitiei (generand 10mN) si 4 motoare de control al orbitei (generand 40mN).
Celalalt sistem vital de la bord CDMU sau "control and data management unit" monitorizeaza conditiile de functionare ale echipamentelor de la bord intervenind automat in cazul unor defectiuni cu ajutorul mecanismului standard FDIR "fault detection isolation and recovery", decodeaza comenzile primite de la statia de sol si le trimite spre executie mai departe, interactioneaza cu electronica de bord trimitandu-le comenzi, controleaza sistemul termic al satelitului si in final executa algoritmii sistemului AOCS. CDMU este de fapt "creierul central" al satelitului si ruleaza un procesor ERC32 echipat cu 4Mb RAM si o memorie ROM pentru stocarea unei copii a software-ului de bord.

Datele generate de satelit sunt stocate la bord in doua zone de memorie (una principala si una de rezerva) cu capacitatea de 128Gbit. Pentru ca volumul de date ce se asteapta a fi generat de instrumentele de la bord este de 400Gbit/zi inseamna ca memoria instalata la bord este suficienta doar pentru a acoperi intervalul de non-vizibilitate a satelitului, iar in cazul in care datele nu sunt descarcate la timp (din varii motive) acestea urmeaza sa fie rescrise si deci pierdute. Memoria este conectata cu restul echipamentelor folosind interfete de tip IEEE1355 si MIL-Bus-1553.

Satelitul are o singura statie dedicata –cea din Kiruna/Suedia cu care va comunica de 11 ori pe zi (din cele 14 orbite efectuate zilnic) fie in banda X (la frecventa de 8.1 GHz si o rata de 100Mbs atunci cand sunt descarcate datele stiintifice) si in banda S (comunicatie bidirectionala cu 16kbs la o frecventa de 2201.0000 MHz pentru descarcarea datelor vitale ale satelitului si 2kbs la o frecventa de 2026.7542 MHz pentru uplinkul telecomenzilor).

Pentru operarea satelitului vor fi implicate mai multe parti: centrul de comanda se va afla in Darmstadt/Germania la European Space Operations Centre, planificarea observatiilor si coordonarea tuturor serviciilor catre utilizatorii datelor se vor face din ESRIN Frascati/Italia, procesarea datelor se va face la statia de sol din Kiruna, iar arhivarea la CNES in Toulouse/Franta.

Credit ESA
video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=cSaYIIBZk10)
articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004081012)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 08, 2010, 08:38:11 PM
Excelenta stire. Am publicat-o la Stiinta Azi.

Cred ca ar deveni mai atragatoare daca ati include in titlu si in sumar lucruri care sa explice pe scurt despre ce e vorba si pe care sa le inteleaga publicul larg: ce este Cyrosat-2? Un satelit. Mai mult, un satelit de-al nostru, european. Mai mult, primul satelit european care va studia gheata de la Poli. Cu ce scop? Sa intelegem ce rol joaca gheata de la Poli in clima Pamantului in conditii normale si sa vedem cum e afectata gheata de schimbarile climatice si cum schimba asta la randul ei clima Pamantului. Cei de la ESA asa au explicat in primul lor paragraf. Cititorii nu vor fi asa de interesati daca nu afla din titlu ca e vorba de un satelit si pe scurt cam ce face el. La fel si din primul paragraf. Iar apoi, daca doresc, vor afla detaliile tehnice despre satelit.

Multumesc mult pentru articole,
Adi
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 12, 2010, 08:19:40 PM
Este in regula. Am inregistrat sugestia pentru viitoarele articole. Ceea ce doresc sa mai adaug este ca genul acesta de stiri sunt larg expuse pe multe canale fie ca este vorba de articole in engleza sau in romana, de obicei abordarea fiind una medie accesibila atat redactorului cat si cititorilor.
Articolele noastre sunt scrise pe un nivel mai avansat (fara pretentia intrarii in amanunte tehnice) dar in ideea de a completa informatiile simple care se gasesc de obicei in articolele de presa de care aminteam mai sus. Detaliile tehnice si amanuntele sunt filtrate si comentate mai apoi intr-o maniera personala si asta cred ca le adauga un plus de interes si originalitate.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 12, 2010, 08:48:31 PM
Da, sunt de acord ca articolele dvs au mult mai multe detalii tehnice scrise in cuvinte proprii si aceasta este foarte bine. Dar nu trebuie presupus ca cititorii a citit deja articolele respective in presa mare si acum citeste detalii suplimentare de la dvs. Trebuie sa ii spuneti si pe scurt intr-un paragraf despre ce e vorba, care este motivatia experimentului sau lansarii. Cu un astfel de paragraf articolele ar fi inca si mai bune.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 13, 2010, 02:04:04 PM
Ok. Multumim pentru sugestie si o sa tinem cont de ea pe viitor.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 13, 2010, 02:06:48 PM
Proiecte Cubesat- Experimentul E-St@r

E-St@r sau in traducere libera "Educational SaTellite @ politecnico di toRino" este unul din satelitii Cubesat care a fost acceptat impreuna cu Goliat-ul romanesc la bordul rachetei europene Vega in zborul ei inaugural care va avea loc la sfarsitul anului 2010.

Construit ca un program educational sub coordonarea universitatii din Torino, satelitul a fost finantat de "Italian Ministry for University and Research" in cadrul unei initiative mai largi ce vizeaza realizarea unei constelatii de nanosateliti dezvoltati de mai multe universitati din Italia.

Prin analogie trebuie amintit si ca Romania intentioneaza sa urmeze aceeasi linie, Rosa (agentia spatiala romana) anuntand public continuarea programului Goliat printr-o formatie de nanosateliti.

Construit pe baza de voluntariat in laboratoarele universitatii torineze, dar beneficiind de suportul activ al industriei aerospatiale din Italia, e-st@r va viza in primul rand testarea unor materiale si componente comerciale ieftine precum si dezvoltarea si probarea in conditiile din spatiu a unui sistem activ de control al satelitului (Attitude Determination and Control Subsystem) bazat pe clasicele "magnetic torquers" de aceasta data intr-o varianta miniaturizata impusa de dimensiunile reduse ale satelitului (un cub cu latura de 10 cm si greutate 1 kg).

Pe langa acestea satelitul va dispune si de un sistem de senzori care va achizitiona date in timp real si le va transmite microprocesorului de bord pentru interpretare- in cadrul unor rutine software care reflecta algoritmii de control (IMU-inertial measurement unit, senzori solari, magnetometre).

Un control activ al platformei, care sa ii asigure stabilitatea si orientarea in directia dorita pe orbita, este una din cerintele vitale de care are nevoie orice misiune serioasa pentru realizarea experimentelor stiintifice. Din pacate, in cazul platformelor nano-cum sunt Cubesat-urile- acest lucru este neglijat sau este implementat intr-o versiune minimalista, deci dezvoltarea unui sistem capabil sa indeplineasca aceste cerinte ar fi un mare pas inainte.

Proiectantii italieni si-au impartit softwareul de bord in trei scenarii de lucru (asa numitele moduri de operare): "basic mode" (atunci cand satelitul monitorizeaza conditiile propriilor subsisteme si transmite doar semnalul de contact), "ADCS mode" (in care satelitul in urma citirii informatiilor furnizate de senzorii de bord este capabil sa isi controleze propria pozitie de zbor prin calcularea corectiei si comandarea sistemului activ de "magnetorquers" fie ca vorbim de compensarea rotatiei dupa desprinderea initiala de racheta sau in cazul operarii nominale de stabilizarea zborului) si in sfarsit "RX-TX mode" (un mod care asigura comunicatia bidirectionala cu statia de sol -telemetrie dinspre satelit spre statie si telecomenzi dinspre statie spre satelit).

Asa cum aminteam anterior e-st@r urmeaza sa fie incarcat la bordul lui Vega intr-unul din dispozitivele speciale de lansare "CubeSat deployment systems P-PODs" (niste tuburi ce integreaza/adapteaza platformele Cubesat in structura rachetei) din care nanosatelitii vor fi mai tarziu proiectati intr-o orbita cu inclinatia de 71 de grade, apogeul la 1447 km si perigeul la 354 km.

Pe durata zborului toti satelitii vor fi inactivi (calculatorul de bord oprit) iar restrictia de emisie radio se va intinde 15 minute dupa ce desprinderea de racheta va avea loc.

Dupa 30 de minute de la separare va fi permisa desfacerea antenelor sau a altor echipamente care au stat pliate in timpul ascensiunii orbitale, si sistemele de comunicatie vor putea fi folosite la putere maxima.

Ceea ce este interesant este ca la acest moment, datorita lipsei unui scenariu final de zbor si datorita faptului ca satelitii vor fi trimisi pe rand pentru a evita ciocnirea, Vega nu garanteaza o valoare fixa a vitezei de rotatie imprimata dupa lansare si nici conditile in care se vor gasi satelitii la intrarea pe orbita (daca vor fi in conditii de iluminare sau de eclipsa). Din acest punct de vedere a fost recomandat ca toate echipele proiectante sa aiba in vedere situatia cea mai nefavorabila (traversarea unei eclipse totale dupa pornirea automata a sistemelor de bord).

credit Universitatea Politehnica din Torino (http://www.polito.it)
video Goliat (http://www.youtube.com/watch?v=jQDwTwSM-n0)
articol original Space Alliance (http://www.space-alliance.ro/articles/view.aspx?id=201004130456)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Aprilie 14, 2010, 11:07:36 PM
Tocmai am publicat articolul despre experimentul e-st@r.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 15, 2010, 08:53:34 PM
Prima ratare spatiala a anului 2010

Asa cum anuntam intr-un articol de anul trecut, India, care are ambitii de a accede in grupul elitei spatiale mondiale, face in continuare eforturi mari pentru a isi pastra trendul ascendent si a recupera distanta tehnologica care inca o separa de SUA si Rusia.

Cu un buget in continua crestere (circa un miliard de dolari pe an) finantat din resurse proprii si din prestarea de servicii de lansare pentru alti operatori internationali, cu mai mult de 16.000 de ingineri mobilizati direct in cercetare/proiectare/infrastructura si cu un program ambitios al carui varf de lance sunt trimiterea pana in 2015 a unor astronauti in spatiu si pana in 2020 a unui echipaj uman spre Luna, India prin actiunile agentiei nationale ISRO (Indian Space Research Organization) incearca sa depaseasca problemele tehnologice inerente unei agende atat de incarcate.

In primul rand sa rezolve problema lansatorului- problema spinoasa de care depinde in mare masura viitorul programului spatial indian, iar dezvoltarea unei game de rachete proprii care sa acopere toate segmentele si tipurile de misiuni spatiale a fost vazuta inca de la inceput, de indieni, ca o directie strategica.

Momentan India detine PSLV sau Polar Satellite Launch Vehicle -o racheta de 294 tone, cu patru trepte ce combina combustibil lichid si solid si este capabila sa lanseze o incarcatura de 3200kg intr-o orbita joasa (LEO) sau 1600kg intr-o orbita sun-synchronous (SSO). Din aprilie 2008 detine si recordul in materie de lansari simultane- cu 10 sateliti lansati in acelasi timp.

Cea mai importanta insa, prin prisma capacitatii de transport si a perspectivelor pe care le deschide este insa seria GSLV unde se spera trecerea de la actuala versiune GSLV-Mark1 la noua versiune GSLV-Mark2 (capabila sa trasnporte 5 tone intr-o orbita joasa LEO) si mai tarziu la GSLV-Mark3 (cu o capacitate undeva la 13 tone pentru o orbita LEO).

Actuala GSLV sau Geosynchronous Satellite Launch Vehicle este o racheta cu o masa de 402 tone, beneficiind de o constructie in 3 trepte ce combina combustibil solid si lichid. Este in serviciu din anul 2001, cu 5 lansari la activ dintre care 4 au fost reusite, iar una a esuat din cauza unei defectiuni de fabricatie a unei componente (trebuie amintit de esecul complet din iulie 2007 atunci cand s-a pierdut satelitul Insat 4C si de semiesecul din septembrie 2007 atunci cand datorita unei nefunctionari in totalitate a ultimei trepte satelitul inlocuitor Insat 4CR a fost pus intr-o orbita mai joasa decat cea dorita -dar mutat mai tarziu prin propriile motoare pe orbita geostationara dorita).

video GSLV Mark1 (http://www.youtube.com/watch?v=VEu9c2vpP74&feature=player_embedded)

Are o capacitate de transport de 5000kg pentru o orbita joasa (LEO) si de respectiv 2200kg pentru o orbita de transfer geostationara (GTO).
Succesoarea din aceasta serie este racheta Mark 2 prevazuta initial sa isi inceapa testele cu primul zbor in 2009 si care se astepta sa intre in functiune pentru lansari comerciale undeva in 2010-2011, dar care iata a fost amanata datorita dificultatilor tehnice intampinate.

Este o generatie complet noua, care pe langa faptul ca va extinde posibillitatile actualei GSLV va oferi deasemenea o injumatatire a costului de lansare. In plus daca rezultatele obtinute vor fi satifacatoare versiunea Mark3-produsul matur al seriei, va oferi suportul tehnic al programului de zbor in spatiu cu echipaj uman, pe care India va incerca sa il perfectioneze incepand cu anul 2015, noua racheta urmand sa stea la baza viitoarelor lansari. Pentru consecventa, trebuie amintit ca acest program a inceput in anul 2007 cu zborul asa numitei Space Recovery Capsule, o capsula de 550kg din care va fi derivat viitorul vehicul orbital ce va fi capabil sa transporte 2 astronauti pe o orbita LEO cu altitudinea de 400km. Intregul program va costa India in jur de 2.2 miliarde de dolari.

Ce este asadar nou la aceasta versione GSLV? India are de ceva vreme un parteneriat extins cu Rusia care ar trebui sa ii asigure suportul pentru intrarea in randul natiunilor capabile sa trimita astronauti in spatiu. Acordul a fost semnat cu Roskosmos in decembrie 2008 cu ocazia vizitei lui Medvedev in India si continua traditia cooperarii bilaterale incepute in 1984 cu zborul primului astronaut indian (la bordul capsulei spatiale Salyut). Pe langa sprijinul logistic pe care se spera sa se obtina in urma acestui acord, un alt zbor de pregatire al unui astronaut indian se va desfasura la bordul unei misiuni Soyuz in 2013.
Colaborarea nu se opreste insa aici ci s-a materializat pana acum si prin sprijin tehnic pentru motoarele rachetelor indiene-vorbim acum in principal de treapta a treia a rachetei GSLV.

Aceasta, un motor de tip -KVD-1M, furnizata pana acum de Rusia de la racheta Proton, va fi inlocuita cu un motor de constructie proprie cryogenic (CS).

Vechiul motor rusesc functiona pe baza de oxigen si hidrogen lichid si a fost vandut la inceputul anilor 90, imediat dupa destramarea URSS, in numar de 7 bucati catre India dintre care cum spuneam 5 au zburat deja (si numai 2 au ramas in stoc ca rezerva pana la intrarea in functiune a noului motor indian). Mai tarziu datorita regulatiilor de transfer de tehnologie care au aparut pe plan mondial India a fost fortata sa ia decizia dezvoltarii unui motor indigen, nemaiputand cumpara componente rusesti. Dezvoltarea acestuia in laboratoare a durat insa mai mult de 18 ani.

Motoarele cryogenice sunt mult mai eficiente decat solutiile conventionale dar pe de alta parte implica solutii de proiectare si constructie complexe datorita temperaturilor scazute pe care le implica si stresului termic si structural asupra componentelor.
Separat de inlocuirea motorului treptei trei vor aparea probabil mici modificari structurale si la treptele inferioare ale lansatorului pentru imbunatatirea performantelor lor.

Zborul acesta trebuia sa fie primul test al noii rachete si se spera ca va confirma asteptarile si va depasi temerile cu privire la siguranta care s-ar putea realiza prin folosirea unui lansator obisnuit de sateliti la incarcaturi care includ echipaj uman.

Iata ca in sfarsit. astazi 15 aprilie India a efectuat zborul de test pentru a analiza comportarea ultimei verigi din programul sau de lansatoare-GSLV Mark 2, test care dupa anumite surse ar fi costat agentia spatiala indiana in jur de 75 de milioane de dolari.
Incarcatura de test de la bord trebuia initial sa cuprinda 2 sateliti: TAUVEX-2 (Tel Aviv University Ultra Violet Explorer) un satelit de provenienta israeliana si GSAT-4 un asa numit "technology demonstrator" construit in India.

Ulterior, datorita temerilor privind masa pe care racheta ar fi fost capabila sa o transporte pe orbita, pentru mai multa siguranta partea israeliana a preferat retragerea acestuia de la lansare astfel ca unica incarcatura a ramas GSAT-4.
Acesta, cu o masa de 2180 kg, era construit pe un bus de tip I-2K si dispunea de mai multe transpondere in banda Ka, C, L1 si L5. Avea ca scop testarea unui nou sistem de stabilizare orbitala folosind giroscoape miniaturizate si propulsie electrica, si in plus trebuia sa contribuie la experimentele legate de semnalele de navigatie prin satelit ce ar trebui introduse in viitorului apropiat in uzul aviatiei civile.
Durata de viata estimata era de 7 ani si trebuia sa opereze dintr-o orbita geostationara.

Plecata de la padul 2 al centrului spatial Satish Dhawan Space Center din Sriharikota la ora 10:57 GMT, racheta a folosit timp de aproximativ 2 minute si jumatate puterea celor patru boostere de tip Vikas si a motorului cu combustibil solid din prima treapta.
Treapta a doua a pornit imediat pe urma si a ars inca aproximativ 2 minute, lasand racheta la altitudinea de 140 km.

A urmat aprinderea treptei a treia care ar fi trebuit sa functioneze pana la T0+00:16:47 iar 15 secunde mai tarziu ar fi trebuit sa aiba loc separarea satelitului si intrarea acestuia intr-o orbita de transfer geostationara cu apogeul la 35400 km.

Prin folosirea motoarelor de bord acesta ar fi trebuit sa realizeze mai multe manevre orbitale de circularizare a orbitei, destinatia finala fiind slotul orbital 82 de grade est deasupra Ecuatorului, o pozitie care ii asigura acoperirea permanenta a teritoriului indian.
Din nefericire lucrurile nu au decurs conform planului initial astfel ca imediat dupa pornirea motorului 3, la o altitudine de 140 km si la o viteza de croaziera de 17.700 km/h, inginerii care monitorizau telemetria din centrul de comanda au constatat ca racheta deviaza dramatic de la traiectoria dorita si cateva minute mai tarziu, in urma reintrarii in atmosfera, la 65 de km altitudine si circa 1600 de km de locul de lansare (deasupra Oceanului Indian), legatura s-a intrerupt brusc confirmand esecul misiunii.

Deocamdata nu se stiu cauzele acestui incident dar din traiectoria rachetei se speculeaza ca cele doua motoare vernier de control, care in mod normal ar fi trebuit sa controleze fin traiectoria si sa o stabilizeze, nu si-au facut datoria (fie ca nu au pornit deloc fie ca au subperformat astfel incat corectia livrata a fost insuficienta).

Dupa analizarea in amanuntime a tuturor datelor furnizate de racheta in timpul ascensiunii, o echipa special costituita va stabili cu exactitate ce anume nu a functionat corect astazi si va lua masuri pentru remedierea acestor defectiuni.

Oricum un nou zbor de test a fost anuntat in circa un an. In paralel vor continua eforturile pentru versiunea Mark3-care ar trebui sa intre in operare in 2012 si care va inlocui cele 4 boostere de start cu altele 2 mai mari, va introduce un nou motor pe baza de combustibil lichid pentru prima treapta, un motor restartabil pentru treapta a doua si va imbunatati performantele motorului cryogenic testat astazi.

Pe termen scurt, urmatorul zbor indian va avea loc pe data de 5 mai cu o racheta PSLV care va trasporta pe orbita satelitii CartoSat 2B,AlSat 2°,STUDSAT,CanX 4 si CanX 5.

credit ISRO

video zbor 15 aprilie (http://www.youtube.com/watch?v=vj2V_-Ywmdg&feature=player_embedded)

articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004151140)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 15, 2010, 11:48:03 PM
Multumim de articol, il vom publica. Din pacate insa, nici acum nu ati facut acel prim paragraf care sa raspunda pe scurt la cele 6 intrebari din jurnalism (cine a facut ce; unde si cand; cum si pentru ce). Daca ati face asa, ce bine ar fi pentru toata lumea. Dumneavoastra ati avea mai multi cititori si cei care vor citi doar sumarul vor ramane cu ceva. Asa titlul promite ca vom afla despre prima ratare spatiala pe 2010, apoi aflam ca India incearca sa creasca in aerospatiale si ca investeste tot mai mult si abia dupa jumatate de pagina, pe la mijlocul articolului aflam ca a avut o lansare spatiala esuata si aflam ce voiau sa lanseze, ce au pierdut, cat a costat, ce implicatii are aceasta. In jurnalism lucrurile se prezinta exact invers fata de stiinta. Se prezinta cele mai importante chestii la inceput. In cazul dvs, e suficient daca faceti un hibrid. Un articol stiintific, dar un sumar de 1 paragraf care sa raspunda pe intelesul tuturor la cele 6 intrebari din jurnalism. Asa va fi si mai bine pentru dvs, pentru cititorii nostri si pentru toata lumea. Munca dumneavoastra va fi mai cu folos.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Aprilie 16, 2010, 12:59:56 AM
Buna.
Ma voi acupa eu de publicarea articolului, iar primul paragraf va suna cam asa: Dupa cum v-am anuntat in articolele anterioare, India devine din ce in ce mai activa in domeniul explorarii spatiale. Dar astazi, o racheta lansata de ei de la centrul spatial din Sriharikota a deviat dramatic de la traiectoria sa, ducand la esecul misiunii. Acesta este primul esec al unei misiuni spatiale din anul 2010. Detalii despre asta puteti citi mai jos.
De acum in colo, va rugam sa faceti un prim paragraf care sa sune ca o introducere, iar apoi sa tratati tema, mai in detaliu, in paragrafele urmatoare. Astfel, acel prim paragraf va starni mult mai mult curiozitatea cititorilor decat datele tehnice. Astfel articolele dumneavoastra vor avea mai multi cititori iar munca dumneavoastra va fi apreaciata de mai multa lume.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Aprilie 16, 2010, 01:36:54 AM
Am publicat articolul.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 16, 2010, 02:35:12 AM
Bianca, este foarte bun sumarul tau, spune clar despre ca va fi vorba in articol. Mersi ca l-ai pus pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Aprilie 16, 2010, 02:58:03 AM
Cu placere. Ma bucur ca iti place sumarul.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 18, 2010, 12:54:42 PM
Rusia lanseaza un nou satelit de spionaj

Un nou satelit din clasa Kobalt-M a fost lansat de la cosmodromul Plesetsk pe 16 aprilie ora 15:00 GMT la bordul unei rachete Soyuz marcand prima lansare de la baza aerospatiala din nordul Rusiei si a treia lansare a unei rachete Soyuz in anul 2010.

Construit pe platforma Yantar 4KM2 noul satelit Cosmos 2462 este un satelit de spionaj dotat cu o puternica aparatura optica de
observatie-practic un telescop de mare rezolutie folosit de armata rusa pentru culegerea de informatii strategice cu privire la activitatile spatiale ale altor tari concurente si in paralel ca avanpost pentru alertarea sistemului de aparare national impotriva lansarii unor potentiale focoase active din alta parti ale globului.

Precedenta lansare a unui satelit similar din clasa Kobalt-M a fost acum aproape un an de zile cu satelitul Cosmos 2450, lansare despre care am relatat intr-un articol special la vremea respectiva. Acesta si-a terminat misiunea in iulie 2009, iar la vremea respectiva se vorbea ca ar fi fost ultimul din aceasta serie, dar se pare ca Rusia si-a schimbat inca o data planurile.

Dupa confirmarea succesului misiunii noul satelit a primit indicativul 2010-014A (sau NORAD 36511) si a fost plasat intr-o orbita specifica satelitilor Kobalt cu apogeul la 327 km, perigeul la 169 km si inclinatia la 67.2 grade.

Satelitii din clasa Kobalt sunt lansati periodic de armata rusa pe acelasi tip de orbita pentru culegerea de informatii. Seria Yantar sau Kobalt este foarte veche datand din anii defunctei URSS (1970) cu foarte multe clase derivate din aceasta platforma. Yantar 4K2M din care face parte si actualul Cosmos 2462 zboara din 24 septembrie 2004 (Cosmos 2410) si este astfel la cel de al saselea satelit plasat cu success (precedente lansari s-au mai efectuat in mai 2006-Cosmos 2420, iunie 2007-Cosmos 2427, noiembrie 2008-Cosmos 2445 si asa cum aminteam mai devreme aprilie 2009-Cosmos 2450).

Satelitii cu masa de 6.6 tone si diametrul de 2.7 m sunt destinati realizarii unor poze foarte detaliate asupra unor tinte de la sol. Aceasta se face printr-o stabilizare pe trei axe (folosind motoare de control) pentru o buna pozitionare catre obiectivele de la suprafata Pamantului.
Platforma este construita in jurul unui sistem optic mentinut la temperatura constanta in apropierea valorii 0 Kelvin pentru a inlatura perturbatiile termice si capabil sa realizeze poze la un unghi larg fata de traiectorie (+/-60 grade) si cu o rezolutie foarte ridicata.
Satelitul este in mare masura recuperabil- platforma principala foloseste tehnologia de reintrare in atmosfera a capsulelor spatiale rusesti.
Faza finala a unei astfel de misiuni inseamna recuperarea platformei principale care contine optica satelitului si filmul realizat in timpul observatiilor. Capsula principala este astfel fortata sa reintre in atmosfera si pe partea finala a zborului incetinita cu ajutorul unor parasute.

In general aceasta faza finala este extrem de spectaculoasa, similara fenomenelor naturale in care meteoritii traverseaza atmosfera Pamantului (aminteam in articolul de anul trecut de precedentul Kosmos 2445 care a aterizat la 53.41 grade nord si 55.18 grade est dupa o misiune de 101 zile si care a starnit curiozitatea localnicilor din satul apropiat alertati de zgomotul produs la aterizare).

Desi pare si este o tehnologie veche, aceasta ii asigura Rusiei, in conditiile unui buget sarac posibilitatea de a-si mentine active programele strategice.

articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004180332)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Aprilie 18, 2010, 02:28:04 PM
Am publicat eu articolul pe site: http://stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5618:rusia-lanseaza-un-nou-satelit-de-spionaj-&catid=116:sistemul-solar&Itemid=76 . Multumim!
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 18, 2010, 08:02:12 PM
Mersi mult la amandoi!
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 22, 2010, 06:20:39 PM
Intelsat pierde pentru moment satelitul Galaxy 15

Pe 8 aprilie, intr-un comunicat oficial, compania Intelsat facea public faptul ca a pierdul controlul satelitului Galaxy 15 aflat la pozitia orbitala 133 grade longitudine vestica.

Incepand cu 5 aprilie, satelitul-aflat in orbita din octombrie 2005 si care avea o durata de viata estimata undeva pana in 2022- nu a mai raspuns la comenzile operatorilor de la sol si nici nu a mai trimis pachetele de telemetrie, in pofida faptului ca serviciile de telecomunicatii functioneaza nominal.

Galaxy 15 este construit de compania Orbital Sciences Corporation aceeasi care a mai furnizat inca 5 sateliti asemanatori pentru Intelsat.

Este realizat ca si predecesorii pe o platforma STAR 2 considerata de producator mai usoara, mai compacta si mai ieftina fata de cele oferite de companiile concurente si nu in ultimul rand cu capacitate modulara-fiind capabila sa gazduiasca cele mai multe din configuratiile de comunicatie existente astazi pe piata.

Satelitul are o greutate de 1892 kg, beneficiind de aportul a doua panouri solare amplasate de o parte si de alta a platformei, fiecare alcatuit din 4 elemente bazate pe tehnologia Ga-As. Energia generata este inmagazinata in doua sisteme de baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Wh.

Stabilizarea se realizeaza triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropellant bazat pe idrazina iar pentru manevrele orbitale se foloseste un sistem bipropelant.

Echipat cu 24 de transpondere in banda C si cu un transponder in banda L, satelitul furnizeaza servicii media pentru operatorii din America de Nord si respectiv Autoritatea Aeronautica Americana.

Pentru a preintampina posibile intreruperi in reteaua Intelsat, compania a decis mutarea temporara a unei platforme mai vechi Galaxy 12, lansat in aprilie 2003 si echipat aproape identic cu 24 de transpondere in banda C (dar fara transponderul in banda L folosit pentru aviatia commerciala)- de la slotul orbital 123 grade vest la 133 grade vest.

Instalat in noua pozitie inca din 14 aprilie, acesta a preluat sarcinile platformei defecte pana la investigarea problemei tehnice si solutionarea ei.

Aparent vina pentru acest incident apartine conditiilor meteo din perioada 3-5 aprilie (mai multe detalii in linkurile de mai jos).

detalii conditii meteo 3-5 aprilie (http://www.swpc.noaa.gov/weekly/pdf/prf1805.pdf)
detalii conditii meteo 3-5 aprilie (http://www.spaceref.com/news/viewsr.html?pid=33831)

Trebuie amintit ca in trecut varfurile de activitate solara au afectat mai multe platforme geostationare costruite de compania Orbital, deci acesta nu ar fi primul incident de acest fel.

Teoretic, defectiunea ar putea fi localizata fie la nivelul decoderului antenei fie la nivelul procesorului de bord care sub influenta unui flux energetic ridicat ar putea avea software-ul corupt.

In mod normal, echipa de control va incerca pentru inceput –dupa ce satelitul va fi scos din circuitul serviciilor nominale- resetarea circuitelor de bord prin transmiterea unor comenzi speciale care nu sunt decomutate de decoderul antenei ci sunt executate direct la nivel hardware.

Daca problema va persista si dupa aceasta reinitializare- se va comanda o descarcare a imaginii software-ului de bord, aceasta urmand sa fie analizata la sol pentru gasirea unor eventuale erori. In paralel vor fi efectuate bineinteles investigatii amanuntite si asupra caracteristicilor fizice ale electronicii pentru a vedea daca aceasta nu a fost afectata la nivel hardware de fluxul solar.
Indiferent de rezultatul investigatiei, probabil ca totul se va termina printr-un "upload" software adica instalarea unei versiuni noi care ar trebui sa corecteze problema.

In orice caz, asa cum este obisnuit in aceasta industrie, compania mama Intelsat nu va avea de suferit pentru ca toate platformele sale sunt asigurate.

Intelsat este una dintre cele mai mari companii de profil si un pionier in domeniu (trebuie amintit ca in 1965 Intelsat a lansat primul satelit comercial de telecomunicatii din lume) ce furnizeaza inca de la fondarea in anul 1964 servicii prin satelit, incluzand aici telecomunicatii, media - servicii video, de date si de voce in aproximativ 200 de tari, pentru aproximativ 1800 de clienti.
De atunci Intelsat si-a inscris numele de mai multe ori in istorie prin realizarile tehnice- spre exemplu in 1969 cand se stabilea prima transmisie tv directa la nivel global a aselenizarii misiunii Apollo 11 sau in 1974 cand se puneau bazele primei retele internationale de comunicatii digitale prin satelit.

Cu o flota moderna ce numara aproape 50 de sateliti si 8 statii de sol, cu un personal de 1100 de oameni si cu birouri in Brazilia, China, Franta, Germania, India, Singapore, Africa de sud, Emiratele arabe unite, Anglia si Statele Unite, Intelsat a inregistrat incasari de 2.4 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2008, consolidandu-si pozitia pe piata telecomunicatiilor globale.

orbita satelitului (http://www.n2yo.com/?s=28884)

credit Intelsat & Orbital

articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004220915)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Aprilie 22, 2010, 09:13:03 PM
O să mă ocup eu de el.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Aprilie 23, 2010, 12:52:51 AM
Am publicat articolul.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 26, 2010, 09:00:55 AM
A fost lansat un nou satelit de telecomunicatii

Sambata 24 aprilie o racheta Proton operata de International Launch Services a ridicat pe orbita o noua platforma pentru compania SES World Skies-satelitul SES 1.

Acest zbor comercial face parte dintr-un contract mai amplu castigat de operator cu grupul SES (contract care prevede un numar de 5 zboruri in perioada scurt urmatoare).

Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume.

Plecata de la baza Baikonur la ora 11 :19 GMT, intr-o misiune complexa dar care a fost favorizata de masa relativ scazuta a incarcaturii, Proton M Breeze a reusit sa plaseze noul satelit cateva ore mai tarziu la ora 20 :17 GMT direct pe orbita geostationara si nu pe o orbita de transfer cum se procedeaza in alte cazuri similare.

Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

SES1 construit in urma unui contract semnat in mai 2007 cu Orbital Sciences Corporation este primul dintr-o serie de 3 sateliti (cu o optiune pentru inca alti doi) ce urmeaza sa fie trimisi in perioada urmatoare pe orbita pentru a reimprospata flota SES (SES2 undeva in anul 2011 si SES3 in anul 2012).

SES1 spre exemplu este destinat serviciilor de telecomunicatii si de televiziune HD de pe teritoriul Statelor Unite si va trebui sa inlocuiasca la pozitia orbitala 101 grade vest 2 sateliti mai vechi : AMC2 si AMC4 construiti in trecut de compania Lockheed Martin pe platforme A2100A de 2.7 tone si respectiv A2100AX de 3.8 tone, ambii echipati cu 24 de transpondere in banda C si alte 24 de transpondere in banda Ku.
AMC2 a fost lansat in ianuarie 1997 si AMC4 in noiembrie 1999, ambii apropiindu-se de consumarea resursei tehnice de 15 ani si dand semne de oboseala (in ultimul timp performanta electrica a panourilor solare a scazut semnificativ).

Ca si precedentele, SES1 vine echipat in aceeasi configuratie –cu 24 de transpondere in banda C si 24 de transpondere in banda Ku functionand la frecventa de 36 MHz, dar tot acest echipament auxiliar este montat pe o platforma noua Orbital- Star 2.4.

Pe viitor SES2 va gazdui suplimentar un experiment al armatei americane-'Commercially Hosted InfraRed Payload' sau CHIRP-un senzor cu camp vizual foarte larg care de la inaltimea orbitei geostationare va supraveghea in permanenta activitatea de la sol fiind integrat in sistemul de detectie si aparare antiracheta.

Revenind la actualul satelit, acesta are 3152 kg la lansare si o durata de viata garantata de producator la 15 ani. Este un satelit stabilizat triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropelant pe baza de hidrazina.

Energia electrica este generata cu ajutorul a patru panouri solare in tehnologia Ga-As si este inmagazinata in doua baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Ah pentru a deservi consumul ridicat al antenelor (care poate ajunge in total si la 5000 W). 

Dupa ce satelitul va folosi propriile motoare pentru a se plasa precis la slotul orbital dorit, va incepe o campanie de teste si de pregatire a echipamentelor pentru operare nominala, urmand ca activarea si intrarea oficiala in flota SES sa se produca in circa o luna.

SES World Skies este compusa din SES Americom si SES New Skies si detine printre altele SES Astra si SES Sirius in Europa.
Cu o flota de 41 de sateliti si avand 550 de clienti la nivel global, in peste 100 de tari, SES acopera 99.9% din teritoriul Pamantului si ofera servicii de televiziune (1200 de canale TV din care 85 HD), servicii de telecomunicatii, internet sau transfer de date securizate pentru organisme guvernamentale.

credit Orbital & SES

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=SISOLFwpuk4&feature=player_embedded)

articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004252337)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 29, 2010, 10:17:55 AM
Rusia lanseaza al doilea satelit militar din 2010

Pe 27 aprilie la ora 01:05 GMT (05:05 ora Moscovei) Rusia a trimis pe orbita la bordul unei rachete Kosmos 3M cel de al doilea satelit militar din anul 2010.

Lansarea a avut loc de la hangarul 132 al bazei spatiale din Plesetsk in nordul tarii. Separarea a avut loc o ora mai tarziu 01 :08 GMT iar centrul de operatiuni Titov a stabilit contactul cu noul satelit dupa cateva minute, la ora 01 :41 GMT.

Daca in precedentul zbor de care aminteam intr-un articol recent, era vorba despre un satelit de spionaj cu durata de viata scurta de cateva luni, de data aceasta discutam despre un satelit de navigatie si telecomunicatii ce va fi folosit de ministerul rus al apararii pentru o perioada cuprinsa intre 18 si 24 de luni.

Desi cum se intampla in astfel de cazuri informatiile furnizate presei sunt extrem de sarace, se pare ca noul satelit face parte din clasa Parus si va purta indicativul Cosmos 2463.

Reteaua americana U.S SpaceTrack a furnizat deja primele informatii cu privire la orbita si amplasamentul noului satelit. Acesta a fost plasat intr-o orbita aproape circulara cu apogeul la 1030 km si perigeul la 990 km si inclinatia de 82.9 grade, realizand o rotatie completa in jurul Pamantului in 105 minute- o configuratie clasica pentru satelitii Parus.

Constelatia Parus este o conceptie destul de veche, un satelit de 825 kg bazat pe platforma KAUR-1, construita ca raspuns la prima generatie de sateliti americani de navigatie-Transit. Proiectarea constelatiei a inceput in anul 1971, urmata de lansarea primului satelit in 1974 – Cosmos 700 si declararea ca retea operationala in anul 1976. Datele satelitilor urmau sa fie folosite in special de flota rusa si in particular de submarinele nucleare care trebuiau sa isi ghideze focoasele nucleare de la bord si sa obtina astfel o mai buna precizie de lovire.

Reteaua –asa cum a fost gandita initial-cuprindea 6 sateliti aflati intr-o orbita aproape circulara undeva la 1000 km altitudine si cu inclinatia planului orbital de 83 de grade, cu sateliti separati simetric in planul orbital si avand o precizie de pozitionare cuprinsa intre 100 si 300m.

Ea trebuia sa functioneze in conjunctie cu o alta retea de 4 sateliti Tsykada a caror orbita era in asa fel calculata incat sa asigure completarea vizibilitatii pentru utilizatorii de la sol.

Aceasta este lansarea cu numarul 99 pentru un satelit din clasa Parus, precedentul zbor inregistrandu-se anul trecut pe 21 iulie 2009 atunci cand a fost activat Cosmos 2454.

In toate aceste lansari a fost folosit cu succes (doar 5 ratari) acelasi tip de racheta Kosmos 3M- un lansator in doua trepte, folosind combustibil lichid, avand montate 2 motoare de tip RD216M in prima treapta si 1 motor RD219 in treapta a doua. Racheta care a intrat in serviciul Rusiei inca din anul 1967 a realizat de atunci mai mult de 410 de zboruri, fiind capabila sa transporte o sarcina utila de pana la 1500 kg (LEO), in diferite tipuri de misiuni- fie ca vorbim de orbite joase, medii sau inalte, dar ministerul rus al apararii a anuntat recent ca intentioneaza sa o pensioneze la sfarsitul acestui an (se pare ca mai sunt programate inca 2 zboruri).

orbita satelitului (http://www.n2yo.com/?s=36519)

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=vBjuTN4Jgww)

articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004290111)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Aprilie 30, 2010, 05:57:47 PM
Am reusit azi sa public eu ultimele doua articole. Multumim.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 30, 2010, 06:21:09 PM
Mersi mult, Gothik!
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 10, 2010, 11:26:21 AM
Galaxy 15 in continuare in deriva

Intr-un articol al lunii aprilie aminteam de un incident care a afectat unul din satelitii flotei Intelsat-respectiv Galaxy 15. Atunci, aparent in urma unei intensificari a activitatii solare de pe 3-5 aprilie, Intelsat a pierdut complet controlul asupra satelitului-mai precis transponderele acestuia au continuat sa functioneze dar orice incercare de comandare a satelitului a fost nereusita.

Galaxy 15 este construit de compania Orbital Sciences Corporation aceeasi care a mai furnizat inca 5 sateliti asemanatori pentru Intelsat, a fost trimis pe orbita in octombrie 2005 si avea o resursa de zbor estimata pana in 2022.

Este realizat ca si predecesorii pe o platforma STAR 2 considerata de producator mai usoara, mai compacta si mai ieftina fata de cele oferite de companiile concurente si nu in ultimul rand cu capacitate modulara-fiind capabila sa gazduiasca cele mai multe din configuratiile de comunicatie existente astazi pe piata.

Satelitul are o greutate de 1892 kg, beneficiind de aportul a doua panouri solare amplasate de o parte si de alta a platformei, fiecare alcatuit din 4 elemente bazate pe tehnologia Ga-As. Energia generata este inmagazinata in doua sisteme de baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Wh.

Stabilizarea se realizeaza triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropellant bazat pe hidrazina iar pentru manevrele orbitale se foloseste un sistem bipropelant.

Echipat cu 24 de transpondere in banda C si cu un transponder in banda L, satelitul furnizeaza servicii media pentru operatorii din America de Nord si respectiv Autoritatea Aeronautica Americana.

In luna aprilie Intelsat anunta ca pentru a preintampina posibile intreruperi in retea, s-a decis mutarea temporara a unei platforme mai vechi Galaxy 12, lansat in aprilie 2003 si echipat aproape identic cu 24 de transpondere in banda C (dar fara transponderul in banda L folosit pentru aviatia commerciala)- de la slotul orbital 123 grade vest la 133 grade vest acolo unde opera Galaxy 15.

Instalat in noua pozitie inca din 14 aprilie, acesta a preluat sarcinile platformei defecte pana la investigarea problemei tehnice si solutionarea ei.

Fara a avea toate detaliile, speculam la acea data asupra posibilelor defectiuni si a solutiilor tehnice de care inginerii dispun pentru a o depasi-spuneam asadar ca defectiunea ar putea fi localizata fie la nivelul decoderului antenei fie la nivelul procesorului de bord care sub influenta unui flux energetic ridicat ar putea avea software-ul corupt (defectiune care se rezolva printr-un 'update' clasic de software dupa ce imaginea curenta aflata la bord este descarcata si comparata la sol cu imaginea corecta).
Pentru a ajunge in acel punct, inginerii trebuiau insa sa preia controlul satelitului adica sa forteze calculatorul satelitului sa execute comenzile trimise de la sol.
Deoarece astfel de situatii s-au intamplat de nenumarate ori in istoria spatiala, proiectantii au grija inca de la inceputul unei platforme sa asigure un minim de functionalitate –adica asa cum aminteam in articolul precedent, executia comenzilor se poate realiza fie pe calea clasica via software, fie in cazuri exceptionale cand acesta din urma nu mai raspunde (cum este si cazul de fata) via interfete hardware care pot reseta direct fizic circuitele de bord.
Aceste din urma comenzi denumite si 'high priority' sunt executate rapid, o data cu receptia lor, si cum spuneam nu mai trebuie sa urmeze logica algoritmilor de bord.

Teoretic cel putin, aceste comenzi ar trebui sa rezolve situatiile clasice de comunicatie cu satelitul (si nu numai) dar se pare ca in cazul de fata problema este mai complexa pentru ca dupa teste intense si trimiterea a aproape 200.000 de comenzi Intelsat nu a reusit sa preia controlul.

Mai mult, fara receptia comenzilor de la sol, asa numitele 'station keeping commands', satelitul s-a pus in miscare si a inceput sa se deplaseze spre est unde la pozitia orbitala 131 grade vest va intalni incepand cu 23 mai satelitul SES Astra AMC 11.

Daca deplasarea va continua la aceeasi viteza Galaxy 15 va parasi aria lui AMC 11 undeva pe 7 iunie. In toata aceasta perioada insa, transponderele active ale lui Galaxy 15 ar putea crea probleme celuilalt operator, care pentru anumite programe tv foloseste aceeasi gama de frecvente.

De aceea, intr-o incercare disperata de a rezolva situatia, Intelsat a decis pe 3 mai trimiterea unor pulsuri radio puternice pentru a forta sistemul de putere al satelitului sa cedeze si sa inchida transponderele active.
Pentru ca acest gen de operatiuni este periculos pentru restul platformelor aflate in zona, s-au luat masuri comune cu acordul ambilor operatori astfel incat AMC 11 sa nu fie afectat in scurta perioada de 30 de minute de teste (incluzand manevre de indepartare).

Teoretic, dupa indepartarea de AMC 11, Intelsat ar putea sa mai incerce o sesiune de teste pentru ca slotul orbital 129 grade vest este nepopulat momentan si chiar mai departe drumul lui Galaxy 15 va trece prin apropierea unor alti sateliti Intelsat deci coordonarea actiunilor va fi strict o problema interna a companiei.

Nu este clar insa ce anume s-ar mai putea face in aceste conditii si momentan, in lipsa de alte idei Intelsat a anuntat ca a luat decizia, ca in paralel cu sprijinul acordat de producatorul satelitului, Orbital Sciences, sa caute ajutor si la alti operatori si producatori din domeniu.

Din pacate desi serviciile de telecomunicatii suportate de Galaxy 15 au fost transferate cu succes, nu acelasi lucru se poate spune si despre serviciul WAAS GEO al FAA (Federal Aviation Administration).

WAAS GEO sau 'Wide Area Augmentation System (WAAS) broadcasting satellites (GEOs)' este un serviciu prin care FAA furnizeaza cu ajutorul satelitilor geostationari corectii ale semnalului GPS pentru aviatia comerciala sau utilizatorii de la sol.

In urma pierderii unuia dintre cei doi sateliti GEO folositi pentru acest serviciu FAA a anuntat intreruperea serviciului pentru utilizatorii din Alaska. In aceasta situatie FAA are la dispozitie o varianta pe termen scurt –revenirea la folosirea satelitului Inmarsat 3 aflat la 178 grade vest si care a mai fost folosit in trecut inaintea lui Galaxy 15 si grabirea perioadei de intrare in functiune a lui Inmarsat 4-F3 un satelit aflat momentan in teste de compatibilitate la pozitia 98 grade vest (teste care ar urma sa se sfarseasca in decembrie 2010).

Intelsat este una dintre cele mai mari companii de profil si un pionier in domeniu (trebuie amintit ca in 1965 Intelsat a lansat primul satelit comercial de telecomunicatii din lume) ce furnizeaza inca de la fondarea in anul 1964 servicii prin satelit, incluzand aici telecomunicatii, media - servicii video, de date si de voce in aproximativ 200 de tari, pentru aproximativ 1800 de clienti.
De atunci Intelsat si-a inscris numele de mai multe ori in istorie prin realizarile tehnice- spre exemplu in 1969 cand se stabilea prima transmisie tv directa la nivel global a aselenizarii misiunii Apollo 11 sau in 1974 cand se puneau bazele primei retele internationale de comunicatii digitale prin satelit.

Cu o flota moderna ce numara aproape 50 de sateliti si 8 statii de sol, cu un personal de 1100 de oameni si cu birouri in Brazilia, China, Franta, Germania, India, Singapore, Africa de sud, Emiratele arabe unite, Anglia si Statele Unite, Intelsat a inregistrat incasari de 2.4 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2008, consolidandu-si pozitia pe piata telecomunicatiilor globale.

credit Intelsat

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201005100221)

orbita Galaxy 15 (http://www.n2yo.com/?s=28884)

orbita AMC 11 (http://www.n2yo.com/?s=28252)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Mai 11, 2010, 02:43:52 AM
Multe multumiri Ioanei Moldoveanu care a pus articolul pe site la Stiinta Azi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 22, 2010, 10:09:08 PM
Ariane 5 din nou pe orbita

Ieri, vineri 21 mai, dupa o intarziere de 2 luni de la data initiala programata pentru lansare, Ariane 5 a efectuat cu success zborul cu numarul 50 din istoria rachetei.

Asa cum aminteam in articolul lunii aprilie, lansarea a fost amanata datorita unor probleme tehnice care au aparut in ultimul moment inaintea lansarii, iar ulterior pentru evitarea unor neplaceri Arianespace a comandat un audit independent pentru evaluarea situatiei. Toate acestea au condus evident la o amanare care a pus si mai multa presiune pe companie, mai ales in conditiile actuale cand echipele de integrare din centrul spatial Guiana Franceza sunt prinse pe mai multe fronturi (in acelasi timp se pregateste integrarea noilor platforme Vega si Soyuz).

Ariane 5 este astazi preferata lansarilor comerciale datorita fiabilitatii demonstrate pe parcursul timpului (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat deasemenea cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 35 de zboruri fara greseala).

Numai anul trecut, in 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea 5GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.

Lansarea de ieri a avut loc de la hangarul ELA3 la ora 22 :01 GMT si a purtat indicativul V-194, cu Ariane 5 folosita din nou in versiunea ECA si facand uz de capacitatea sa speciala care ii permite lansari duale GEO. De aceasta data obiectivul a fost plasarea simultana pe o orbita geostationara a doi sateliti masivi : Astra 3B si ComsatBw.

Separarea celor doi sateliti s-a facut la T0+27 :00 (Astra 3B) si respectiv T0+33 :00 (ComsatBw) ambii find plasati in orbitele dorite.

Astra 3B este un satelit de telecomunicatii operat de SES Astra si care va inlocui la pozitia orbitala 23.5 grade est 2 sateliti mai vechi-Astra 1E si Astra 1G. Pentru minim 15 ani el va furniza servicii de televiziune DTH (direct-to-home) in Europa si comunicatii bi-directionale in Orientul Mijlociu. SES Astra estimeaza ca va transmise 400 de canale radio si tv pentru un numar de pana la 3 milioane de utilizatori (o parte insemnata fiind in estul Europei inclusiv Romania).

Satelitul de 5472 kg a fost construit de compania Astrium pe o platforma Eurostar 3000 in baza unui contract semnat in noiembrie 2006 (fiind al treilea satelit construit de Astrium pentru Astra dupa Astra 1M si Astra 2B). Noul satelit vine echipat cu 60 de transpondere in banda Ku (12 transpondere in banda B- 11.45-11.70 GHz, 20 de transpondere in banda E- 11.70-12.10 GHz, 20 de transpondere in banda F- 12.10-12.50 GHz si 12 transpondere in banda G- 12.50-12.75 GHz) si cu 4 transpondere in banda Ka (21.40-22.00 GHz).

ComsatBw 2 este al doilea satelit din seria ComsatBw, primul fiind lansat pe 1 octombrie 2009 asa cum aminteam mai devreme, deasemenea intr-un zbor al rachetei Ariane 5 (atunci copasager la bord fiind satelitul Amazonas). Este vorba de o serie de sateliti militari care asigura comunicatii (voce/date/video) si suport pentru armata germana-German Bundeswehr- angrenata activ in campuri de operatii din diverse locatii ale globului, putand acoperi o arie larga de la teritoriul Americii, Europei,Africii si Orientului Mijlociu.

Satelitii de 2440 kg si cu dimensiunile de 2.8 x 1.8 x 2.9 m sunt construiti de compania Thales Alenia Space in colaborare cu aceeasi EADS Astrium pe baza platformei comerciale SpaceBus 3000B2 si au o durata de viata de 15 ani si un cost total (inclusiv costurile de operare) de aproximativ 950 milioane de euro. Ei sunt dotati cu 4 transpondere SHF si 5 transpondere UHF. Noul satelit va fi activat la 13.2 grade longitudine est.

Clientul final –"Federal Office for Information Management and Information Technology of the Bundeswehr" (IT-AmtBw) este deservit prin intermediul companiei MilSat Services GmbH (MSS) un consortiu stabilit intre Astrium EADS divizia Friedrichshafen (74.9% din actiuni) si ND SatCom Defence (NDD) (restul e 25.1%).

Urmatorul zbor al unei rachete Ariane 5 ar trebui sa aiba loc in luna iunie atunci cand pasageri vor fi satelitii Arabsat 5A si COMS 1.

credit Arianespace

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=tSpujejB1pA)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201005221401)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 28, 2010, 04:33:30 PM
Constelatia GPS modernizata inca o data

Constelatia GPS a suferit o noua modernizare dupa ce astazi 28 mai, ora 03:00 GMT hangarul 37B de la Cape Canaveral a gazduit lansarea celei mai noi platforme GPS si prima din versiunea a patra a celei de a doua generatii Navstar 2.

Navstar 2 sau Block II a carui proiectare a inceput de la inceputul anilor 80 fost introdusa in serviciu incepand cu anul 1989 si a suferit in decursul timpului mai multe modificari oficial catalogate in mai multe versiuni: 2A,2R,2RM si in sfarsit acum 2F.

Daca versiunea precedenta fusese construita de Lockheed Martin (despre ultimii doi sateliti din serie 2R20 si 2R21 am relatat in articole speciale in anul 2009) acum contractorul principal s-a schimbat si noile platforme vor fi construite de Boeing in baza unui contract semnat in anul 1996. Initial acest contract prevedea realizarea a 33 de sateliti dar in anul 2001 el a fost revizuit si s-au pastrat comenzi pentru doar 12 platforme.

Primul satelit din versiunea 2F aduce modificari notabile fata de ceea ce US Air Force a operat pana acum. Platforma a fost redusa de la 2032 kg la 1545 kg aceasta in principal datorita faptului ca, o data cu iesirea din uz a rachetei Delta 2 sarcina plasarii in orbita a fost transferata mai puternicelor Delta 4 si Atlas 5.

Acestea, spre deosebire de Delta 2 sunt capabile sa transfere satelitii direct pe orbita inalta dorita (circulara cu inaltimea de 20200 km si inclinatie 55 de grade)–totul in decursul unui zbor de 3 ore si jumatate- si nu sa lase incarcatura intr-o orbita de transfer urmand ca motoarele orbitale ale satelitului sa finalizeze inscrierea in traiectoria dorita–de obicei in decursul unor manevre care durau zile, asa cum se intampla pana acum.

Prin urmare noua versiune de sateliti GPS nu mai este nevoita sa care la bord un motor de transfer orbital si combustibilul aferent.

In plus durata de viata a crescut la 12 ani, satelitul este echipat cu procesoare si memorii imbunatatite, are posibilitatea de a fi mult mai reprogramabil pe orbita-lucru essential pentru a asigura flexibilitatea ulterioara, aduce un semnal mult mai puternic rezistent la interferente externe pentru aplicatii militare-cunoscut sub indicativul "M-code", aduce o imbunatatire a preciziei de pozitionare datorita digitalizarii ceasului atomic de la bord si nu in ultimul rand preia in serie semnalul experimental care a fost folosit pentru prima oara de GPS 2R-20.

Atunci, experimentul principal a fost instalarea unui nou echipament electronic care permite generarea, pe langa clasicele semnale GPS si a unui nou semnal numit L5 care umeaza sa fie folosit de aviatia civila pentru imbunatatirea acuratetii si performantelor sistemului de navigatie de la bordul avioanelor de linie.

Inginerii erau de fapt interesati de capabilitatea sistemului si de eventualele interferente pe care noul echipament le-ar putea cauza asupra functionarii sistemului GPS clasic.

Din pacate la acea vreme s-a constatat ca experimentul nu este unul reusit satelitul fiind trecut ulterior in stand-by pentru culegerea de date suplimentare dar nefiind folosit activ in constelatia GPS pentru a nu afecta precizia sistemului. (mai multe detalii in articolul din 2009 link (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062105))

Acesta a fost zborul cu numarul 349 al unei rachete Delta de la intrarea lor in activitate in anii 60 si al 50-lea zbor avand la bord un satelit GPS. In paralel, pentru constelatia GPS, acesta a marcat satelitul cu numarul 61 lansat in spatiu.

Zborul a fost amanat de mai multe ori, prima data pe 20 mai dupa ce o piesa din echipamentul de sol folosita la turnurile de sustinere a trebuit sa fie inlocuita, apoi pe 21 mai atunci cand s-a pierdut telemetria de la satelit datorita unei probleme de comunicatie intre echipamentul de bord si echipamentul de la sol si in sfarsit ultima data luni atunci cand cronometrul s-a oprit cu cateva secunde inaintea momentului T0 din cauza unei defectiuni detectate la sistemul de control al boosterelor (2 motoare de tip GEM 60 cu combustibil solid) care initiaza lansarea.

A fost nevoie de o reverificare a sistemelor si de readucerea rachetei din nou pe rampa de lansare dar de aceasta data totul a decurs conform planului de zbor.

Racheta Delta 4 a fost folosita in versiunea M+ avand un motor RS68 pentru prima treapta ce furnizeaza 3312 kN la un timp de ardere de 259 secunde si un motor RL-10B2 pentru treapta a doua ce furnizeaza 110kN la un timp de ardere intre 850 si 1125 secunde.

Ambele motoare functioneaza pe baza de hidrogen si oxygen lichid (LH2/LOX) in tehnologie criogenica.
In aceasta configuratie, racheta este capabila sa transfere o incarcatura cu masa de 10430 kg intr-o orbita LEO sau 1611 kg intr-o orbita GEO.

Asa cum aminteam anterior, initiata la ora 03:00 GMT, arderea celor doua boostere auxiliare a fost facuta pana la T0+94 secunde, iar 6 secunde mai tarziu ele s-au desprins de corpul rachetei si au cazut in ocean.
Sarcina a fost preluata de motorul treptei intai care a continuat sa functioneze pana la T0+00:04:05 (asa numitul MECO sau "main engine cutoff") urmata 6 secunde mai tarziu de separarea acestuia. La momentul T0+00:04:26 treapta a doua a intrat in actiune pentru prima ardere care a durat aproape 8 minute pana la T0+00:12:11-momentul SECO1 sau "second engine cutoff" atunci cand intregul ansamblu s-a oprit temporar intr-o orbita de parcare (Intre timp la T0+00:04:36 capsula protectoare a satelitului s-a desfacut dupa traversarea zonei critice a atmosferei).
Cea de a doua ardere a treptei a doua a avut loc intre T0+00:21:17 si T0+00:24:34-SECO2 urmata de a treia manevra intre T0+03:20:44 si T0+03:22:22-SECO3.
6 secunde mai tarziu motorul treptei a treia a inceput sa se roteasca pentru a imprima satelitului o miscare controlata de rotatie necesara unei bune stabilizari dupa injectia pe orbita.
2 secunde dupa separare racheta a inceput o manevra de indepartare de satelit si de parcare intr-o pozitie orbitala care sa nu puna in pericol alte platforme aflate in zona.

Noul satelit GPS 2F-1 care a costat USAF (US Air Force) 121 de milioane de dolari va ocupa slotul 2 din planul orbital B, inlocuind mai vechiul GPS 2A-27 un satelit lansat in anul 1996 si care trebuia inlocuit anul trecut de GPS 2R-20 asa cum aminteam mai devreme. In continuare echipamentul electronic de la bord va intra in operare nominala in constelatie in circa 3 luni, dupa ce toate testele vor fi facute de echipa de ingineri de la sol.

Cel de al doilea satelit din seria 2F va fi lansat la bordul unei rachete Atlas 5 undeva spre sfarsitul anului dar nu mai devreme de noiembrie.

credit Boeing

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=DVDkzeJ2gKo)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201005280824)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 04, 2010, 01:08:19 PM
China extinde constelatia sa de navigatie prin satelit

Dupa ce saptamana trecuta relatam despre lansarea unei noi platforme modernizate GPS, iata ca acum este randul Chinei sa raspunda prin trimiterea in spatiu a unui nou satelit de navigatie.

Intr-o incercare de miercuri 2 iunie, baza spatiala din XiChang din provincial Sichuan in sud-vestul Chinei a gazduit la ora 15:53 UTC lansarea ultimului satelit din seria Compass Navigation Satellite System (CNSS) sau Beidou- echivalentul chinez al sistemului GPS si considerat o etapa strategica pentru independenta tehnologica a tarii.
Aceasta este a doua lansare a unui satelit de navigatie chinez pe anul 2010 (primul satelit al anului Compass G1 fiind lansat pe 16 ianuarie) si reusita cu numarul 125 in istoria spatiala nationala.

Racheta folosita pentru lansarea lui Compass G3 a fost Chang Zeng CZ-3C aflata la al patrulea zbor operational dupa intrarea in flota chineza odata cu lansarea satelitului TianLian1 in anul 2008. Constructia versiunii 3C a inceput inca din anul 1999 dorindu-se completarea capabilitatilor de transport ale versiunilor 3A si 3B.
Racheta a carei masa la decolare este de 345 de tone, are trei trepte capabile sa transporte pe o orbita de transfer geostationara o incarcatura de pana la 3800 kg.

Asa cum spuneam mai devreme, noul satelit face parte din programul chinez de pozitionare globala Beidou (in traducere in limba engleza "Big Dipper") redenumit CNSS sau Compass Navigation Satellite System, mai exact a doua generatie Beidou 2 care doreste sa asigure independenta tarii fata de sistemele echivalente ale concurentei: GPS-ul American, Galileo- sistemul european, Glonass- sistemul rusesc si nu in ultimul rand IRNSS programul Indian (Indian Regional Navigational Satellite System).

Interesul Chinei fata de tehnologia de navigatie si pozitionare cu ajutorul satelitilor a aparut pentru prima data undeva la sfarsitul anilor 60. Urmand exemplul sistemului American GPS, la mijlocul anilor 80 China reusea dezvoltarea unui concept de navigatie regionala numit "Twin Star" si care a fost mai apoi testat practic in zbor pe doua platforme de telecomunicatie DFH-2A in anul 1989.

Testul a aratat ca precizia sistemului se apropia de precizia serviciului public a sistemului American GPS fapt care a mobilizat autoritatile chineze sa deblocheze noi fonduri pentru cercetare si dezvoltare.

Prima generatie Beidou a cuprins satelitii Beidou 1A lansat pe 30 octombrie 2000, Beidou 1B lansat pe 20 decembrie 2000, Beidou 1C lansat pe 24 mai 2003 si Beidou 1D lansat pe 2 februarie 2007. Dupa lansarea celui de al treilea satelit, sistemul a devenit operational la inceputul anului 2004, facand din China cea de a treia tara din lume avand propriul sistem de pozitonare prin satelit. Sistemul de referinta folosit era Beijing 1954 cu timpul aliniat dupa ora Beijingului.

Primii doi sateliti au fost plasati la pozitia orbitala 80 de grade est si respectiv 140 de grade est. Al treilea si al patrulea satelit constituiti ca o rezerva au fost instalati la 110.5 grade est respectiv 58.7 grade est (acesta din urma recuperat dupa o problema majora atunci cand dupa lansare panourile solare nu au putut fi desfacute decat cu mari eforturi din partea operatorilor de la sol).

In aceasta configuratie Beidou1 reusea sa acopere regiunea intre 70-140 de grade est longitudine si 5-55 grade nord longitudine si avea o precizie de 100 m folosind doar cei doi sateliti principali, acuratete care putea urca pana la 20 m cand se facea uz de toti cei 4 sateliti si de statiile de sol. In total 150 de utilizatori puteau fi deserviti simultan.

Principiul de functionare presupunea asa numita tehnica "dual way transmission", un sistem oarecum complicat: terminalele de la sol receptioneaza semnalul unuia dintre cei doi sateliti, apoi raspund transmitand inapoi un semnal catre ambii sateliti. Acest semnal este transmis mai departe catre statia de sol care pe baza diferentei de timp intre cele doua semnale poate calcula pozitia in plan a terminalului de sol. Prin compararea acestei pozitii cu o baza de date tridimensionala ingloband harti teritoriale amanuntite ale regiunilor chineze se poate determina pozitia in spatiu. Aceasta pozitie este transmisa pe urma de statia de sol inapoi catre satelit iar acesta o transmite incriptat catre terminalul de sol, operatorul acestuia primind coordonatele spatiale.
In paralel utilizatorii sistemului pot transmite mesage text incriptate catre statia de sol.

Cum se poate observa sistemul era unul destul de primitiv avand multe inconveniente: limitarea numarului de utilizatori, necesitatea folosirii unor antene de putere mare pentru transmisia semnalului terminalului catre satelit (si implicit de dimensiuni mari), si nu in ultimul rand riscul implicarii active a unei statii de sol pentru buna functionare (spre exemplu in caz de conflict militar aceasta fiind expusa).

Generatia a doua cuprinde platformele Beidou2 M1 lansat pe 13 aprilie 2007, Beidou2 G2 lansat pe 14 aprilie 2009 si predecesorul satelit G1.

Constelatia Compass va cuprinde in final 35 de sateliti intr-o arhitectura unica ce combina 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand Pamantul in orbita medie grupati in 3 planuri orbitale.
Spre exemplu primul satelit MEO respectiv BD2 M1 a fost plasat pe o orbita eliptica circularizata cu apogeul la 21545 km, perigeul la 21519 km si o inclinatie de 55.26 grade.

Semnalele transmise vor fi in 4 bande de frecvente: 1195.14-1219.14Mhz, 1256.52-1280.52Mhz, 1559.05-1563.15Mhz si 1587.69-1591.79Mhz unele din ele suprapuse peste semnalele GPS si Galileo. Cum legislatia internationala reglementata de ITU (International Telecomunication Union) prevede ca primul operator care va emite in banda respectiva va avea prioritate va fi interesant de urmarit daca chinezii vor reusi sa ocupe frecventele inaintea sistemului european Galileo. In orice caz vor trebui facute teste suplimentare care sa dovedeasca ca cele trei sisteme functionand in paralel nu vor interfera semnalele transmise.

Satelitii Beidou2 sunt bazati pe platforma DFH 3 (Dong Fang Hong), au dimensiunile 2.2 x 1.72 x 2.0 m, cu o anvergura a panourilor solare de 18.1 m si cantaresc 2200 kg din care 1100 kg combustibil. Durata de viata estimata initial la 5 ani pentru satelitii comerciali, a fost acum extinsa la 8 ani pentru variantele militare.

DFH 3 este o platforma derivata din varianta americana GE Astro Space 5000 (in speciala partea de control de atitudine) tehnologie suplimentara fiind furnizata si de firma Daimler Benz Aerospace AG (in cazul componentelor de comunicatie si a mecanismului de desfacere a panourilor solare).
BD2 G3 este stabilizat triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie cu combustibil lichid avand un motor principal de tip FY 25 pentru manevre orbitale si mentinerea orientarii catre statia de sol. Tehnologia respectiva a fost initial importata de China de la firma germana MBB cu care s-a stabilit un parteneriat commercial, fiind mai apoi extinsa de specialistii chinezi.
Sistemul de putere furnizeaza pana la 1700 W in current continuu. Platforma poate integra instrumente cantarind pana la 170 kg si avand un consum de pana la 900 W.

In prima faza acoperirea sistemului se va limita doar la teritoriul chinez si tarile invecinate urmand ca mai tarziu serviciul sa se extinda la nivel global.
Ca si restul sistemelor de navigatie prin satelit Compass va avea doua componente- una civila cu o acuratete de pozitionare de 10 m, de viteza de 0.2 m/s si de timp de 50 ns si una pentru aplicatii militare mult mai precisa.

video (http://www.youtube.com/watch?v=TVUnL58UnxU)

articol original Space Alliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006040434)

Credit CNSA (http://www.cnsa.gov.cn)





Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 07, 2010, 11:29:05 AM
Orientul Mijlociu are un nou satelit de telecomunicatii

Lansarea celei mai noi platforme care va deservi reteaua Arabsat-satelitul cu numele Badr5, a avut loc pe 3 iunie de la hangarul 39 al bazei spatiale Baikonur la ora 22:00 UTC si a marcat a 25-a lansare a anului 2010, noul satelit primind indicativul 36592.
Pentru lansare a fost folosita o racheta Proton in configuratie BreezeM operata de compania ILS.

ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume.

Recent compania a anuntat ca a reusit sa ajunga la un acord cu divizia Gazprom Space Systems pentru lansarea a doi sateliti de telecomunicatii rusesti- Yamal 401 si Yamal 402 in perioada 2012-2013.

Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze 350 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.

Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M (aflat in versiunea Phase 3 in timpul acestui zbor) care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.

Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

Scenariul de zbor a fost unul clasic pentru racheta Proton si in final lipsit de probleme tehnice, cu 5 activari succesive ale modulului Breeze M care au dus satelitul initial intr-o orbita circulara, apoi intr-o orbita intermediara eliptica, o orbita de transfer intermediara si in final intr-o orbita de transfer geostationara. Separarea a avut loc la T0+09:13:00 iar compania EADS in grija careia a fost lansarea a confirmat succesul misiunii.

Asa cum se intampla in astfel de cazuri, in urmatoarea perioada satelitul va face mici manevre de corectie cu ajutorul motoarelor de la bord pentru a atinge pozitia orbitala finala, apoi echipamentul electronic va fi activat si se vor face teste inainte de intrarea in operare nominala si de transmiterea oficiala a responsabilitatii de la EADS catre Arabsat.

Badr5 este un satelit masiv construit de EADS Astrium si avand ca subcontractor principal compania Thales Alenia Space (cea care s-a ingrijit de realizarea partii de comunicatie) pe o platforma Eurostar 3000 care cantareste 5420 kg si este echipat cu 4 transpondere in banda Ka si 46 de transpondere in banda Ku ce vor opera pentru urmatorii 15 ani la pozitia orbitala 26 de grade est alaturi de predecesoarele platforme Badr4 si Badr6 (lansati in noiembrie 2006 si respective iulie 2008).
De acolo va mari capacitatea companiei Arabsat in tehnologia DTH si HDTV pentru Orientul Mijlociu si nordul Africii, compania araba sperand sa transmita cu ajutorul sau peste 700 de canale TV.

Alaturi de Arabsat 5A care asteapta lansarea de luna aceasta in Kourou la bordul unei rachete Ariane 5 si care va fi plasat la slotul orbital 30.5 grade est, Badr5 face parte dintr-o noua generatie de sateliti de telecomunicatii, a cincea a companiei arabe, mult mai avansata tehnologic fata de precedentele.

Arabsat sau Arab Satellite Communication Organization este o companie cu sediul in Riyadh, Arabia Saudita, si ofera de 34 de ani servicii TV, de internet sau comunicatii prin satelit pentru mai mult de 100 de milioane de utilizatori din 21 de tari ale Orientului Mijlociu si Africii. Compania avea licenta castigata pentru doua pozitii orbitale- la 26 de grade est si respectiv la 30.5 grade est si recent a primit acceptul si pentru 20 de grade est. Desi momentan nu are decat 3 sateliti operationali (Badr4, Badr6 si Arabsat2B), intr-un plan agresiv de expansiune, Arabsat spera sa aduca, o data cu generatia a cincea de sateliti un numar de 130 de transpondere operand in benzile, Ku, Ka si C si sa isi asigure pentru urmatorii ani pozitia de leader in Orientul Mijlociu.

credit Arabsat

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=0K2e8tMuK6g&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006070317)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 09, 2010, 07:44:43 PM
Romania va participa in 2014 intr-o misiune spatiala europeana spre Luna

Intr-o decizie politica foarte importanta- sansa oferita de agentia spatiala europeana in perspectiva integrarii Romaniei in randurile sale, doua din institutiile de invatamant din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica din Bucuresti si Universitatea Bucuresti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO si ESEO.

Trebuie subliniat ca este pentru prima data cand institutii din Romania sunt implicate la un asemenea nivel, de obicei, din lipsa infrastructurii si experientei in domeniul spatial, Romaniei fiindu-i oferita doar posibilitatea de a avea acces si de a procesa anumite date culese de satelitii ESA.

Perspectiva aceasta onoranta pune insa in discutie capacitatea celor doua institutii care vor trebui, dincolo de contractul incheiat cu agentia europeana, sa se achite de obligatiile asumate, fara depasirea termenelor prevazute.

ESEO sau European Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat in cadrul programului "Education Satellite Programme"- un microsatelit care de la nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pamantului, va masura nivelul radiatiilor si va testa noi tehnologii spatiale (o camera stelara si un asa numit "reaction wheel").



In principiu satelitul va fi lansat in decursul anului 2012 la bordul unei rachete Vega, avand durata de viata calculata pentru un minim de 6 luni.

ESEO este un satelit ce va cantari sub 100kg si care va avea un volum maxim impus de 100x100x100 cm. Alimentat de panouri solare a caror putere medie va fi de 100W (cu un maxim de 180W) si sustinute de un banc de baterii LiIon cu capacitatea de 190Wh, satelitul va avea o magistrala de putere nestabilizata cu tensiunea variind intre 24 si 32 V curent continuu.

Controlul termic al platformei se va face fie pasiv prin utilizarea unor straturi speciale de materiale izolatoare, fie activ prin folosirea unor retele de termistori.

Dotat cu 2 senzori solari, 2 magnetometre, 3 giroscoape, 3 "magnetorquers" si 1 "momentum wheel" carora li se vor adauga experimentele stiintifice amintite mai sus, noul satelit va fi capabil sa comunice cu solul in banda S la frecventele 512 kbps si 38.4 kbps.

In acest proiect UPB va trebui sa dezvolte partea de structura.

ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul satelit educational trimis spre Luna cu tehnologie inspirata de cea folosita de misiunea Smart1 si al patrulea satelit din programul "Education Satellite Programme". Contractorul principal este Surrey Satellite Technology Limited din Anglia, iar subcontractanti sunt mai multe universitati din tari membre sau aflate in colaborare cu ESA.



Este vorba despre un satelit cu dimensiunile 120x110x100, cantarind 265kg din care 93 kg de combustibil, propulsat de un sistem de 4 motoare bipropelant, capabile sa dezvolte o forta de 22N la un impuls specific de 285s.

Sistemul de putere este alimentat de 2 panouri solare in tehnologie GaAs dezvoltand nominal 170 W si alimentand o magistrala nestabilizata de 24-29 V si mai departe un sistem de baterii LiIon cu capacitatea de 15 Ah.

Sistemul de management al datelor de bord este deservit de 2 procesoare tip Leon2 in configuratie de back-up si de o magistrala de date CAN.
4 statii de sol vor asigura comunicatia cu satelitul : Vilafranca, Raisting, Kourou si Perth- comunicatie care se va efectua omni-directional la rata de 8kbps in cazul telemetriei si 4kbps in cazul telecomenzilor.

Satelitul va fi pus pe o orbita de transfer geostationara undeva la sfarsitul lui 2013-inceputul lui 2014 (o data concreta de lansare va trebui sa fie stabilita ulterior, momentan fiind prematur sa se avanseze informatii de acest gen considerand ca satelitul nu este inca nici in faza de proiectare ci doar de stabilire a cerintelor tehnice).

De acolo, pentru a evita transferul direct catre orbita dorita in jurul Lunii si implicit consumul mai ridicat de combustibil, satelitul isi va activa motoarele si va calatori prima data spre punctul Lagrange L1 al sistemului Soare-Pamant/Luna (o calatorie de aproximativ 3 luni la viteza dezvoltata de propulsoarele de bord) si mai apoi spre orbita lunara.

La bord vor fi instalate urmatoarele experimente stiintifice:
-Narrow Angle Camera
-LunaNet
-Radiation Monitor
-Radar
-Microwave Radiometric Sounder

Romania este prezenta in proiect prin Universitatea Politehnica Bucuresti-responsabila pentru 2 din subsistemele satelitului (ADCS si structura) si prin Universitatea Bucuresti responsabila pentru dezvoltarea experimentului care vizeaza monitorizarea radiatiei.

Dintrea acestea, cel mai complicat pare sistemul ADCS sau "Attitude Determination and Control System" care include definirea cerintelor de zbor, dezvoltarea legilor de control, simulari, integrarea tuturor senzorilor ce fac parte din sistem si in final transcrierea acestor legi si algoritmi de zbor in codul propriu zis ce urmeaza a fi instalat in computerul de bord si care va coordona intreaga activitate de control si pozitionare a satelitului pe orbita.
Sistemul ADCS de pe ESMO va cuprinde 4 senzori solari, 2 camere stelare, 2 IMU ("inertial measurement unit"), 4 "reaction wheel" si 4 motoare.

Desi vor beneficia de sprijinul contractorului SSTL (o firma cu vechi state in industria aerospatiala) precum si de suportul tehnic si de infrastructura ESA (incluzand aici punerea la dispozitie pentru teste a laboratoarelor din ESTEC) se anunta un proiect pe cat de interesant, pe atat de greu si ramane de vazut cum se va descurca Romania in conditii concrete de lucru, mai ales in lumina conditiilor precare care au afectat dramatic invatamantul romanesc in ultimii 20 de ani.
Vom urmari asadar cu interes evolutia acestui proiect si speram intr-o mai mare deschidere a celor 2 institutii de invatamant (in privinta popularizarii in presa prin comunicate oficiale a rezultatelor obtinute).

amanunte in comunicatul oficial de pe pagina ESA (http://www.esa.int/esaMI/Education/SEMMHDPJH4G_0.html)

Credit ESA

articol original promovat de SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006091129)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 13, 2010, 02:33:11 PM
Coreea de Sud esueaza inca o data

In luna august a anului trecut relatam intr-un articol special cum Coreea de Sud a incercat sa intre in clubul restrans al tarilor capabile sa isi lanseze singure satelitii pe orbita- club din care fac parte momentan doar SUA, Rusia, Franta, Japonia, China, India, Anglia, Israelul si mai nou Iranul.

Pe 25 august ora 09:00 GMT racheta coreeana KSLV1 a parasit baza spatiala Naro cu intentia de a plasa incarcatura experimentala de la bord-satelitul STSAT2 intr-o orbita eliptica inalta cu apogeul la 1500km si perigeul la 300km.

STSAT-2 (Science and Technology Satellite-2) era un satelit experimental de 100kg si care intentiona sa efectueze pentru doi ani doua tipuri de masuratori : LIST (Lyman- alpha Imaging Solar Telescope)-masuratori ale atmosferei solare si SLR (Satellite Laser Ranging)-respectiv masuratori ale distantei dintre statia de sol si satelitul aflat pe orbita.

Din pacate insa zborul de test s-a dovedit un esec sau mai exact un semiesec asa dupa cum a fost declarat oficial. Dupa lansare statiile de sol au incercat sa ia legatura cu satelitul dar nu a fost primit nici un fel de semnal ceea ce a condus la verdictul final : pierderea lui.

In zborul de atunci inginerii au observat o rasucire necontrolata a treptei a doua imediat dupa momentul cand capsula ar fi trebuit sa se desprinda. Calculatorul de bord a incercat sa compenseze acest moment de rotatie prin arderi suplimentare de corectie dar nu a reusit. Momentul de rotatie parazit a fost cauzat atunci de una din calotele care compun capsula protectoare care nu s-a desprins corect de racheta (cel mai probabil unul din bolturile componente nu a fost distrus corect)-ramanand atasata acesteia si inducand o perturbatie majora in aerodinamica zborului- perturbatie care a condus la imposibilitatea realizarii orbitei dorite, satelitul reintrand in atmosfera.

Trebuie mentionat ca incepand cu anul 1992 Coreea de Sud a lansat 11 sateliti in spatiu dar toti de pe teritorii straine, folosind rachetele altor operatori. Tot in aceeasi perioada Coreea de Sud a inceput constructia unor rachete experimentale KSR1 si KSR2 alimentate cu combustibil solid si mai tarziu in 2002 a rachetei KSR3 alimentata cu combustibil lichid- in ideea dezvoltarii unui lansator indigen. Tinta initiala era realizarea rachetei din componente fabricate exclusiv pe teritoriul national cu termen limita pana in anul 2005, insa dificultatile tehnologice au schimbat complet programul de proiectare.

In octombrie 2004 in timpul unei vizite oficiale ruse din care faceau parte si reprezentanti ai companiei Khrunichev s-a decis preluarea pentru prima treapta a rachetei KSLV a motorului de productie rusa Angara UM RD-191 iar mai tarziu in anul 2005 contractul oficial a fost semnat intre cele doua parti.

Motorul RD191 a fost construit initial pentru familia de rachete rusesti Angara (ce va intra in operare probabil in 2012) pornind de la motoarele RD171 si RD180 care au propulsat rachetele Zenit si Atlas, dar mai tarziu, datorita dificultatilor economice ale companiei constructoare tehnologia a fost cedata si altor parti in baza unor contracte comerciale. Oricum interesant de consemnat ca RD191 isi va face debutul intr-un zbor de test strain. De altfel designul gandit modular inca de la inceput pentru a fi adaptabil viitoarelor Angara ce urmau sa deserveasca o gama larga de incarcaturi, a permis integrarea cu usurinta si pe alte platforme ocazie cu care si-a castigat si renumele de 'Universal Rocket Module'. Motorul propriu zis cantareste 10 tone (gol), are o forta de 2094.7kN si un timp de ardere de 300s. Foloseste pentru tractiune un amestec de oxigen lichid (LOX) si cherosen.

Treapta a doua este construita in totalitate in Coreea de Sud pe baza tehnologiei de la predecesoarele KSR1 si foloseste combustibil solid oferind un control precis triaxial. Motorul propriu zis cantareste 100kg, are un timp de ardere de 25s si dezvolta 86.2kN.

Pentru intregul program s-au cheltuit aproape 500 de milioane de dolari dintre care 400 de milioane au fost platiti numai partii ruse pentru transferul de tehnologie. In versiunea actuala racheta cu lungime de 30m si un diametru de 3.9m are o masa de 140 de tone fiind capabila sa injecteze o incarcatura de pana la 100kg intr-o orbita joasa LEO cu altitudinea de 300km si o inclinatie de 38 de grade.

Momentan Coreea de Sud mai are in dezvoltare si generatiile care ii vor urma lui KSLV1- respectiv KSLV2 (o racheta tot in doua trepte dar folosind pentru etajul al doilea un motor de tip KSR3 cu combustibil lichid reusind sa mareasca capacitatea de transport pana la 1500kg in orbita joasa) si KSLV3 (o racheta cu 3 trepte folosind ambele combinatii autohtone-un motor KSR3 pentru treapta a doua si un motor KSR1 pentru treapta a treia).

Stationata la baza Naro Space Center din insula Oenaro situatata in sud-vestul peninsulei coreene, sub coordonarea Korea Aerospace Research Institute (KARI) prima racheta sud coreeana Naro1 (cunoscuta si sub numele de KSLV1 sau Korea Space Launch Vehicle) a revenit saptamana trecuta pe rampa pentru a doua incercare de zbor, dupa cea din august 2009.

Pe 9 iunie la ora 08:01 GMT racheta s-a desprind de la sol, dar 137 de secunde mai tarziu, centrul de comanda a pierdut datele de telemetrie. Aparent racheta a deviat de la traiectorie si a explodat in aer.

Ca si data trecuta cand partea sud coreeana si cea rusa si-au pasat responsabilitatea incidentului de la una la alta, si de aceasta data, rusii s-au grabit sa se disculpe spunand ca desi explozia s-a produs in timpul ascensiunii treptei intai (inaintea desfacerii conului protector) nu ar fi de fapt vorba de o problema de tractiune ci de control al zborului de care ar fi responsabila o parte de avionica dezvoltata de sud coreeni.

Ramane insa de vazut ce va stabili ancheta oficiala, iar aceasta se pare ca va fi ajutata de faptul ca multe din partile rezultate in urma exploziei s-au prabusit in mare si au fost sau vor fi recuperate zilele urmatoare.
Pana atunci pentru statistica ramane consemnat insa numai un nou esec inregistrat de Coreea de Sud.

articol orginal SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006130542)

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=yNE3OHjjVGo&feature=player_embedded)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 16, 2010, 12:07:15 PM
Hayabusa a revenit pe Pamant

Dupa ce in luna mai isi sarbatorise al saptelea an de la lansare, satelitul japonez Hayabusa s-a reintors duminica pe Pamant in ciuda evenimentelor care l-au insotit in complicata sa misiune in spatiu-stabilind astfel o premiera aerospatiala- pentru prima data in istorie fiind reusita prelevarea unor probe de pe o suprafata atat de mica cum este cea a unui asteroid (pana acum singurele probe prelevate care au ajuns pe Pamant fiind cele de pe Luna).

Hayabusa, denumita initial Muses C a fost lansata pe 9 mai 2003 de la baza spatiala Kagoshima la bordul unei rachete MV5 cu scopul declarat de a investiga asteroidul Itokawa (identificator 25143 sau 1998 SF36 mai tarziu redenumit dupa Hideo Itokawa parintele programului spatial japonez) ce zboara undeva la 300 milioane de km de Pamant.

Misiunea era una ambitioasa care presupunea trimiterea satelitului spre micul asteroid (540 x 270 x270 m), intalnirea, apropierea de acesta, coborarea unui mic lander, prelevarea de probe si apoi inscrierea pe o traiectorie care ar urma sa il aduca inapoi pe Pamant impreuna cu acestea.

Hayabusa nu este primul satelit din aceasta clasa stiintifica- si alti sateliti au explorat suprafetele unor asteroizi cum ar fi Galileo lansat in 1989 (care a investigat asteroizii 951 Gaspra si 243 Ida) si Near lansat in 1996 care a studiat asteroizii 433 Eros si 253 Mathilde) dar asa cum spuneam ar fi pentru prima data cand fragmente din solul acestora s-ar putea reintoarce pe Pamant.
Era o continuare a programului Muses care mai avusese pana atunci inca doua platforme lansate: Muses A (Hilten) un satelit lansat in anul 1990 si Muses B (Halca) lansat in anul 1997, ambele experimentale al caror tel principal era testarea unor noi tehnologii in conditiile defavorabile din spatiul cosmic.

Ca si aceste doua platforme mentionate anterior si Hayabusa era un satelit inovator din punct de vedere tehnologic preluand solutia cu propulsie ionica pentru calatoriile interplanetare de la misiunile NASA anterioare, avand un sistem autonom de navigatie ("autonomous optical navigation and guidance"), avand un mecanism automat de colectare a datelor ("automated sampling mechanism") si o capsula de reintrare in atmosfera (direct reentry of recovery capsule).

Dezvoltarea misiunii Hayabusa a suferit pe parcursul timpului numeroase modificari. Initial satelitul trebuia lansat in iulie 2002 avand ca tinta asteroidul 1989 ML, dar ulterior tinta a fost modificata pentru asteroidul 4660 Nereus. In anul 2000, luna februarie, din cauza pierderii satelitului Astro E s-a decis suspendarea lansarilor folosind racheta MV si drept urmare fereastra deschisa pentru studierea lui Nereus a disparut. In consecinta s-a decis schimbarea tintei in favoarea lui Itokawa.
De asemenea, initial era prevazuta participarea NASA prin laboratorul JPL care urma sa contribuie cu experienta sa tehnologica la dezvoltarea unui mic rover numit Muses-CN, dar ulterior in noiembrie 2000 aceasta s-a retras din cauza unor probleme de finantare a proiectului. JAXA a trebuit sa preia initiativa si sa dezvolte din resurse proprii acest rover.
In sfarsit lansarea prevazuta pentru decembrie 2002 a trebuit amanata pentru mai 2003 din cauza unor noi probleme aparute la sistemul de control al rachetei.

MV este o racheta derivata din mai vechea varianta M-3SII, construita in trei trepte toate bazate pe combustibil solid si care a zburat in diferite configuratii in functie de tipul de misiune executat. In greutate totala de aproximativ 200 de tone, racheta este propulsata de trei motoare: un motor de tip M14 pentru treapta intai, furnizand o forta de 3800 kN, un motor de tip M24 sau M25 (in functie de scenariul lansarii) in treapta a doua furnizand 1245 kN sau respectiv 1350kN, si un motor de tip M34 furnizand 327 kN pentru treapta a treia. Acestora li se adauga un modul de control si insertie orbitala KM-V1 cu o tractiune de 51.9 kN care realizeaza plasarea pe orbita finala a satelitului.

Hayabusa al carei cost de program s-a situat undeva intre 12-18 miliarde de yeni japonezi (aproximativ 100-170 milioane de dolari la nivelul anului 2003) are dimensiunile de 1.5 x 1.5 x 1.05 m si a cantarit la lansare 530 kg dintre care 115 kg combustibil (50 kg de combustibil conventional si 65 kg de xenon).

Controlul satelitului pe orbita se realizeaza fie cu ajutorul propulsiei clasice orbitale pe baza de N2O4/N2H4 furnizand 22N fie cu ajutorul a patru motoare ionice (purtand indicativele A,B,C,D) furnizand intre 5.3 si 23.6mN la un consum energetic de 1kW.
Pentru corectii fine exista si un ansamblu de "reaction wheels" operand in cele trei directii ortogonale, care furnizeaza un moment maxim de 4Nm la o rotatie de 5100 rpm si lucreaza in conjunctie cu un accelerometru si un senzor de referinta inertiala.
In plus sistemul de navigatie dispune si de o camera stelara cu un CCD de 266 x 384 pixeli si cu o rezolutie de 375 arcsec si de 4 LRF "laser range finders".

Sistemul electric este intretinut de 2 panouri solare pe baza de GaAs, cu o suprafata totala de 12 m2 si o anvergura de 5.7 m, generand aproximativ 700kW (nominal la o distanta de 1 AU). Mai departe energia este inmagazinata intr-un sistem de baterii pe tehnologie Ni-MH cu o capacitate totala de 15Ah.

Antena principala cu diametrul de 1.6 m a fost montata pe un mecanism cu doua grade de libertate, in afara structurii propriu zise si a asigurat comunicatia in banda X cu statiile de sol, avand o putere de transmisie de pana la 20W si la o rata de pana la 8192 bps (rezultand un maxim de 5MB pe zi). Separat au existat si antene secundare-2 MGA (medium gain antenna) si 4 LGA (low gain antenna), capabile sa preia comunicatia fie in banda S fie in banda X.
Frecventa nominala de comunicatie cu satelitul a fost de 7156 MHz pentru transmiterea comenzilor si 8408 pentru descarcarea telemetriei.

Sistemul de management central al satelitului (asa numitul "data handling subsystem") este contruit in configuratie dubla (pentru a asigura protectia in cazul unor defectiuni) si este conectat la un hard disk (DR sau "data recorder") pentru stocarea datelor achizitionate in timpul periodelor de non-vizibilitate cu operatorii de pe Pamant.

Partea cea mai interesanta si spectaculoasa este insa achizitia succesiva a 2 mostre de pe suprafata asteroidului. Echipat cu un cap pirotehnic special de 40 cm lungime sonda urma sa produca explozii controlate prin ejectarea la viteza de 200-300 m/s a unor proiectile de 10 grame care prin penetrarea suprafetei asteroidului ar produce un mic "nor" de praf si particule ce urmau sa ajunga in camere speciale de stocare

La bordul satelitului au fost montate mai multe instrumente stiintifice:
-LIDAR (Light Detection and Ranging) este un radar altimetru care masoara in permanenta distanta intre satelit si suprafata asteroidului prin evaluarea intervalului de timp intre emiterea unui puls radar spre suprafata si receptia lui inapoi la bord
-NIRS (Near Infrared Spectrometer) este un spectrometru in infrarosu in care lumina este redirectata spre un fotodetector pe baza de InGaAs. Cu ajutorul lui se poate face o analiza a compozitiei minerale a asteroidului.
-XRS (X-ray fluorescence spectrometer) este un spectrometru care scaneaza in gama x cu ajutorul a 4 CCD-uri special construite reusind detectarea compozitiei chimice si distributia elementelor componente in masa asteroidului.
-ONC-W (Optical navigational Wide view Camera) este o camera folosita de sistemul de navigatie a satelitului
-AMICA (Telescopic Camera) este o camera operand in spectrul de radiatie vizibil, infrarosu apropiat, si ultraviolet apropiat construita in jurul unui CCD de 1024 x 1024 pixeli.
-Target Marker este un sistem folosit de sistemul de navigatie in faza de descindere finala la suprafata asteroidului

In plus exista o capsula de colectare si transport a datelor (Sampler and Reentry Capsule) si un mini rover (Small Rover Minerva).
Capsula ce urma sa se reintoarca pe Pamant, poate cea mai importanta parte a intregului ansamblu, are 40 cm in diametru si o inaltime de 25 cm, cantarind 16.5 kg.

Atasata dispozitivului de colectare a mostrelor de sol, are o forma convexa special adaptata scenariului la care trebuie sa reziste in timpul descinderii in atmosfera terestra, acolo unde va atinge viteze de pana la 13 km/s, acceleratii de 25 g si temperaturi de cateva zeci de ori mai mari decat ale capsulei Apollo. De aceea a fost protejata termic prin montarea unui scut de protectie cu grosimea de 3 cm.

"Landerul" Minerva in greutate de 591g cu forma cilindrica 10 x12 cm, a fost proiectat sa produca imagini detaliate ale suprafetei asteroidului si sa le transmita mai departe sondei mama care trebuia sa le redirecteze spre Pamant.

Scenariul initial de zbor era unul extrem de complex.
Motoarele ionice trebuiau activate in mai 2003 reusind pana in iunie sa plaseze satelitul pe o orbita de intalnire cu asteroidul. Aceasta urma sa se produca in teorie in iunie 2005.
Pentru o perioada de timp satelitul ar fi trebuit sa ramana intr-o orbita heliocentrica in apropierea asteroidului dupa care ar fi trebuit sa coboare la o altitudine de 20 km ("approach phase") de unde timp de trei luni ar fi trebuit sa faca observatii asupra suprafetei solului.
Mai tarziu in noiembrie 2005, altitudinea ar fi trebuit scazuta si mai mult pentru a permite observatii amanuntite ("gate position" intre 10 si 20 km si "home position" intre 3 si 10 km) si in final prelevarea celor 3 mostre de sol. Fiecare achizitie insemna deplasarea satelitului de la distanta de observatie nominala pana in apropierea suprafetei asteroidului si apoi contactul scurt (1s) a capului pirotehnic urmata de indepartarea de sol si revenirea la traiectoria initiala.
In tot acest timp satelitul ar fi trebuit sa fie controlat in exclusivitate de sistemul autonom de navigatie comunicatia cu Pamantul fiind dificila din cauza non-vizibilitatii.
In final in aprilie 2007, satelitul urma sa isi reporneasca motoarele, sa se indeparteze de Itokawa si sa se reinscrie pe o traiectorie ce l-ar aduce in apropierea Pamantului undeva la o departare maxima de 300.000-400.000 km de acesta. Teoretic de la aceasta distanta operatorii de sol ar fi trebuit sa intervina pentru corectarea traiectoriei si apropierea ei de Pamant, iar ulterior o data cu traversarea atmosferei, capsula aflata la bord ar urma sa fie ejectata la o viteza relativa de 0.2 m/s si o frecventa de rotatie de 0.2 Hz, si sa intre pe o traiectorie balistica in iunie 2007 urmand sa aterizeze undeva pe teritoriul australian de unde ar trebui recuperata. La o inaltime de 8-12 km o parasuta atasata sistemului ar trebui sa se desfasoare automat si sa limiteze viteza de coborare pana la valoarea de 6 m/s. La atingerea solului, pentru ca suprafata unde aceasta ar putea cadea este estimata intr-o arie de 150 x 20 km, deci facand destul de dificila cautarea, capsula ar trebui sa emita un semnal special la frecventa de 242 Mhz care ar trebui in principiu sa usureze localizarea si recuperarea ei.

video 1 (http://www.youtube.com/watch?v=T6wbywI8Ohw&feature=player_embedded)

In practica insa, problemele care au urmarit misiunea inca din faza de proiectare nu au ocolit-o nici pe orbita, astfel ca scenariul initial a trebuit adaptat din mers.
In 2003, in timp ce Hayabusa se afla in traiectoria sa spre Itokawa, o furtuna solara a stricat o buna parte din celulele panourilor solare, reducand substantial nivelul de electricitate pe care acestea puteau sa il furnizeze la bord.
Pe 19 mai 2004, Hayabusa a folosit gravitatia terestra pentru intrarea intr-o orbita ce i-ar fi permis apropierea de asteroid. Atunci a trecut cel mai aproape de Pamant la o distanta de 3700 km deasupra Oceanului Pacific si a folosit din plin puterea furnizata de motoarele sale pentru a accelera si a modifica cursul traiectoriei. Cu acest prilej instrumentele stiintifice au fost folosite pentru a fotografia Pamantul si Luna si deopotriva pentru a fi calibrate.
Cu toate acestea, datorita defectiunii electrice de care aminteam anterior, subalimentate, motoarele ionice au subperformat la randul lor astfel ca drumul spre asteroidul Itokawa s-a desfasurat la o viteza redusa si in consecinta a durat mai mult cu aproximativ 3 luni (atingerea tintei finale a fost amanata din iunie pana in septembrie 2005).
In septembrie 2005, satelitul a ajuns la asteroidul Itokawa si a inceput campania de observatii. Au fost realizate investigatii de la diferite altitudini (variind intre 3 si 20 km) ce au vizat forma, terenul, reflectanta, compozitia minerala, gravitatia etc informatii care au furnizat indicii despre procesul de formare al asteroizilor.
Pentru ca fereastra de zbor era una fixa si satelitul trebuia sa paraseasca asteroidul la o data fixa in luna noiembrie, in practica timpul petrecut pentru observatii a trebuit diminuat de la ceea ce se dorea initial (in fapt doar 2 din cele 3 descinderi la suprafata au putut fi realizate).
Mai mult in iulie si octombrie 2005 doua dintre "reaction wheels" instalate la bord s-au stricat lasand satelitul fara posibilitatea de control fin in jurul a doua axe. Intregul scenariu de zbor a trebuit regandit in asa fel incat sa foloseasca cele doua motoare ionice pentru controlul pozitiei.
In sfarsit, pe 12 noiembrie s-a incercat coborarea mini-roverului la suprafata asteroidului pentru a putea colecta imagini de aproape. Din pacate comanda de coborare a roverului din satelit a interferat cu sistemul automat de control orbital al satelitului. Acesta setat pe modul "home position" adica pastrarea unei distante constante fata de suprafata asteroidului a primit masuratori de la altimetru care indicau scaderea altitudinii de croaziera la numai 44 m si autonom a comandat activarea celor doua motoare si marirea altitudinii de zbor. Din pacate aceasta manevra a avut un impact direct asupra roverului acesta desprinzandu-se la o altitudine mai mare decat cea planificata, iar cum suprafata asteroidului este una mica, acesta a scapat atractiei gravitationale fiind pierdut definitiv in spatiu.
Pe 19 noiembrie Hayabusa a incercat pentru prima data aterizarea pe asteroid si colectarea de particule de la suprafata insa JAXA nu a putut confirma 100% ca acest lucru s-a reusit pentru ca statiile de sol au pierdut contactul cu satelitul. Daca initial s-a crezut ca satelitul s-a oprit la circa 10m de suprafata, ulterior prin analizarea telemetriei de bord s-a stabilit ca de fapt acesta a coborat complet dar pentru ca unul din senzori a semnalizat aparitia unui obstacol in traiectoria descendenta softwareul de bord a trecut din modul nominal de coborare intr-o subrutina "safe mode" care a inhibat observatiile stiintifice astfel ca este greu de crezut ca secventa ce urma sa activeze proiectilul a mai fost executata. Totusi specialistii au sperat ca macar prin atingerea capului pirotehnic de sol cateva particule au ramas atasate acestuia si au putut trece in camera de colectare.
Mai tarziu, pe 25 noiembrie, sub presiunea inchiderii ferestrei orbitale care ar fi permis reintoarcerea sondei pe Pamant, JAXA a avut o a doua tentativa dar si de aceasta data satelitul a trecut in "safe hold mode" (din cauza unei scurgeri de combustibil din sistemul de alimentare al motoarelor) si proiectilele de la bord nu au fost activate.
In primavara lui 2006 in timp ce satelitul se indeparta de asteroid problemele tehnice s-au inmultit, satelitul trecand prin perioade de pierdere a comunicatiei cu solul datorita unui spin necontrolat cauzat de pierderi ale combustibililului de bord. Cu doar 2 dintre cele 4 motoare active si cu 7 baterii ramase din setul de 11 de care dispunea initial, Hayabusa avea totusi resursa suficienta pentru o reintoarcere cu success pe Pamant.
Echipa de control a folosit mai multe artificii tehnice pentru a suplini situatia de fapt incluzand aici eliberarea voluntara a unor cantitati de xenon pentru suplinirea lipsei de propulsie, repornirea partiala a unuia din motoarele defecte sau folosirea lor in completare, reusind in octombrie 2009 sa corecteze traiectoria si sa plaseze satelitul intr-o stare de rotatie controlata care sa ii asigure stabilitatea pozitiei de zbor, iar mai tarziu in noiembrie 2009 sa ii creasca viteza pana la aproape 2000 m/s pentru inscrierea in traiectoria finala.

De curand motoarele ionice de la bord au fost oprite pentru a permite calcularea exacta fara alte interferente aditionale pe care tractiunea motoarelor le-ar putea aduce traiectoriei curente de zbor. Pe urma, in urma unei succesiuni de manevre orbitale- TCM sau "trajectory correction maneuvers"(TCM 0 intre 4 si 6 aprilie, TCM 1 intre 1 si 4 mai, TCM 2 intre 24 si 27 mai, TCM 3 intre 3 si 5 iunie si TCM 4 pe 9 iunie), gratie actiunii motoarelor care a vizat o decelerare si o scadere a vitezei de zbor, distanta s-a redus substantial- mult in interiorul predictiei necesare pentru inscrierea in traiectoria de interceptare a Pamantului care facea posibila recuperarea capsulei de bord - faza finala a misiunii.

Acest lucru s-a intamplat duminica atunci cand satelitul a reintrat in atmosfera Pamantului asemenea unui asteroid si a dat drumul capsulei cu circa 3 ore inainte de aterizare si la o distanta de aproximativ 70.000 km.
Ambele corpuri atat capsula cat si satelitul propriu zis si-au continuat traiectoriile independent iar statiile de sol le-au monitorizat in paralel pentru inca doua ore, pana la pierderea vizibilitatii.
Cu 6 minute inainte de aterizare/finalul misiunii, s-a produs intrarea in atmosfera, la o altitudine de 200 km si cu o viteza de peste 12 km/s, totul in umbra Pamantului pentru a facilita o mai buna observatie. La altitudinea de 100 km cele doua asemenea unor meteoriti au inceput sa arda in atmosfera avand o magnitudine de -5 foarte buna pentru observatorii din Australia.
Satelitul neprotejat termic s-a dezintegrat in timp ce capsula si-a continuat drumul spre sol.
La aproximativ 10 km altitudine scutul termic al capsulei s-a desprins si parasuta de decelerare a fost activata, urmata de desfacerea antenei radio si mai tarziu aterizarea la sol in aria desemnata din Australia, undeva la ora 14:11 GMT.
40 de minute mai tarziu, unul din elicopeterele de cautare a receptionat semnalul de localizare al capsulei.
Echipele de specialisti au gasit capsula in stare aparent buna asa dupa cum dovedesc primele poze oferite publicului de agentia spatiala japoneza.

video 2 (http://www.youtube.com/watch?v=YJgThXY6i60&feature=player_embedded)

In urmatoarele saptamani, capsula va fi transferata in laboratoare speciale unde va fi deschisa si continutul analizat. Se spera ca in interior sa fie gasite probe materiale culese de pe asteroid, probe care ar avea o importanta stiintifica deosebita.

In ciuda problemelor cu care s-a confruntat in decursul timpului, Hayabusa s-a dovedit in final o misiune de succes reusind sa treaca peste multe momente grele si sa furnizeze multe informatii folositoare pentru comunitatea stiintifica. Intoarcerea capsulei pe Pamant -un eveniment asteptat cu interes de intreaga lume a sporit si mai mult prestigiul agentiei spatiale japoneze.

video 3 (http://www.youtube.com/watch?v=gfYA4f-AIL0&feature=player_embedded)

credit JAXA

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006160341)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2010, 12:05:24 PM
Israelul trimite pe orbita un nou satelit de spionaj

In umbra recentelor tensiuni internationale create de blocada impusa in zona Orientului Mijlociu, Israelul a trimis pe orbita ieri 22 iunie ora 19:00 GMT, de la baza Palmachim in apropiere de Tel Aviv, satelitul cu numarul noua din seria Ofeq- o serie de sateliti de spionaj destinati culegerii de informatii strategice cu privire la activitatea tarilor arabe vecine.

Si de aceasta data, ca de altfel de la inceputurile seriei Ofeq (in traducere libera "orizont"), s-a folosit o racheta de tip Shavit-1 ce a intrat in operare in anul 1988 si este propulsata de trei motoare cu combustibil solid: un motor ATSM-13 pentru prima treapta, un motor ATSM-9 pentru treapta a doua si in sfarsit un motor AUS-51 pentru treapta a treia.

Este o racheta in lungime de 20m, cantarind 30 de tone si fiind folosita de Israel pentru lansarea unor sateliti mici si medii in orbite joase (200-500km) in jurul Pamantului.
Ultimul zbor a fost in iunie 2009 atunci cand a fost lansat Ofeq7.

Prin prisma experientelor anterioare (in trecut 2 sateliti au fost pierduti in timpul lansarii- este vorba de Ofeq4 pe 23 ianuarie 1998 si de Ofeq6 pe 6 septembrie 1994) , avand in vedere caracterul strategic al tehnologiilor incorporate la bord, dar si ratiuni de siguranta, Israelul prefera sa lanseze satelitii intr-o maniera unica.

Daca de obicei, toate lansarile se fac spre est pentru a aduce aportul natural al miscarii Pamantului la capabilitatile lansatorului, in cazul de fata vorbim de niste sateliti cu orbita retrograda adica lansati dimpotriva spre vest. Astfel Israelul are o fereastra de lansare deschisa peste Marea Mediterana evitand (in cazul unor incidente tehnice) prabusirea rachetei si incarcaturii peste zonale populate din apropiere.

Noul satelit a fost construit de Israel Aerospace Industries Ltd (platforma de baza fiind una de tip Opsat 2000) cu optica construita de Elbit Systems El-op Ltd si cu participatia altor companii israeliene : IMI, Rafael, Tadiran-Spectralink, Elisra etc.

Vorbim de un satelit de 189 kg, o inaltime de 2.3 m, o anvergura cu panourile solare desfacute de 3.6m si circuland intr-o orbita eliptica cu apogeul la 729 km, perigeul la 367 km si inclinatia 143.3 grade. Durata de viata estimata este de circa 4 ani.
In aceasta configuratie Ofeq9 este capabil sa scaneze continuu portiunea cuprinsa intre 40 de grade latitudine nord si 40 de grade latitudine sud si putem specula ca una din tintele preferate va fi Iranul si al sau program nuclear.

Rezolutia instrumentelor este anuntata la 70 cm de la distanta de 500 km, cu o suprafata acoperita de 7 km lungime si avand o precizie de pozitionare la tinta de aproximativ 20m.

Satelitii Ofeq sunt vizibili si din Romania pentru astronomii amatori dotati cu instrumente de calitate (orbita lor retrograda ii face si mai usor de identificat intre restul satelitilor), magnitudinea lor luminoasa variind intre 3 si 7 in functie de pozitia in orbita si de conditiile de iluminare, cu un maxim bineinteles la perigeu si simultan cu o iluminare de 100%.

orbita Ofeq7 (http://www.n2yo.com/?s=31601)

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=yhxj93ZYyPE&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006231145)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 30, 2010, 02:47:03 PM
Ariane5 la un nou zbor reusit

La inceputul lunii iunie relatam despre lansarea pe orbita a unui nou satelit Arabsat-platforma cu numele Badr5, atunci cand s-a folosit pentru lansare o racheta Proton-BreezeM a companiei ILS-International Launch Services.

Urmand planurile sale de extindere –pentru dezvoltarea celei de a cincea generatii de sateliti, compania din Orientul Mijlociu a apelat de aceasta data la operatorul ArianeSpace pentru lansarea unui nou satelit-Arabsat5A.

Arabsat sau Arab Satellite Communication Organization este o companie cu sediul in Riyadh, Arabia Saudita, si ofera de 34 de ani servicii TV, de internet sau comunicatii prin satelit pentru mai mult de 100 de milioane de utilizatori din 21 de tari ale Orientului Mijlociu si Africii. Compania avea licenta castigata pentru doua pozitii orbitale- la 26 de grade est si respectiv la 30.5 grade est si recent a primit acceptul si pentru 20 de grade est. Desi momentan nu are decat 3 sateliti operationali (Badr4, Badr6 si Arabsat2B), intr-un plan agresiv de expansiune, Arabsat spera sa aduca, o data cu generatia a cincea de sateliti un numar de 130 de transpondere operand in benzile, Ku, Ka si C si sa isi asigure pentru urmatorii ani pozitia de leader in Orientul Mijlociu.

Ca si predecesorul Badr5, Arabsat5A este tot un satelit masiv construit de EADS Astrium in colaborare cu Thales Alenia Space pe o platforma Eurostar 3000.
In greutate de 4.8 tone, noul satelit va opera timp de 15 ani 26 de transpondere in banda C si 24 de transpondere in banda Ku, deservind de la pozitia orbitala 30.5 grade est, impreuna cu Arabsat2A, asa numita zona MENA ("North Africa and Middle East").

Racheta Ariane 5 aflata din nou in configuratia ECA a avut de carat pe orbita o masa de 8393 kg cu o incarcatura dubla la bord, pentru ca in afara satelitului Arabsat a mai fost transportat si Coms 1 (Cei doi sateliti cantaresc la lansare 7315 kg dar lor li se adauga inca 1078 kg de echipamente auxiliare).

Coms1 este tot un satelit dezvoltat de EADS Astrium de aceasta data pentru KARI (Korea Aerospace and Research Institute) in baza unui contract comercial semnat in mai 2005. Daca recent relatam despre cel de al doilea esec al agentiei coreane de a dezvolta un lansator propriu iata ca in planul satelitilor lucrurile merg mai bine, Coms 1 marcand primul satelit geostationar plasat pe orbita de Coreea de Sud.

COMS sau "Communication, Ocean and Meteorological Satellite" are trei componente majore: una dedicata studiilor meteorologice, una in planul observatiilor asupra oceanului Pacific si a treia cu rol de comunicatie.
Platforma de baza, inspirata din aceeasi Eurostar 3000 cantareste 2.4 tone si are o durata de viata estimata la minim 7 ani. Plasat la pozitia 128.2 grade est este capabil sa genereze pana la 2.5kW suficient pentru deservirea instrumentelor stiintifice de la bord:" Meteo Imager" impreuna cu functia auxiliara "Meteorology Data Dissemination", "Ocean colour Imager" si in sfarsit transponderele de comunicatie in banda Ka ce vor asigura servicii rapide de transmisie de date.

Zborul V195 al rachetei Ariane5 a inceput ca de obicei de la hangarul ELA3 situat in Guiana Franceza la ora 21:41 GMT (ora 18:41 local) sambata, 26 iunie.
Ca si in precedentul zbor V194 –atunci cand au fost lansati Astra 3B si ComsatBw- lansarea a fost amanata de 2 ori datorita unor probleme tehnice care au aparut in ultimul moment. Atunci pentru evitarea unor neplaceri Arianespace a comandat un audit independent pentru evaluarea situatiei, insa se pare ca acele concluzii ale anchetatorilor nu au fost in totalitate insusite de echipele de integrare din centrul spatial Guiana Franceza care oricum sunt prinse pe mai multe fronturi (in acelasi timp se pregateste integrarea noilor platforme Vega si Soyuz).

Secventa de zbor a fost una clasica -la 7 secunde dupa pornirea motorului cryogenic principal cele doua boostere cu combustibil solid au fost pornite marcand desprinderea de sol. Racheta a urcat vertical timp de aproximativ 6 secunde, apoi s-a rotit spre est continuand ascensiunea intr-un plan paralel cu cel ecuatorial si pastrand incidenta traiectoriei. In acest fel se face uz de viteza suplimentara imprimata de rotatia naturala a Pamantului si se minimizeaza incarcarea aerodinamica asupra rachetei in timpul traversarii atmosferei.

Dupa 2 minute si 20 secunde de la lansare cele doua boostere externe s-au desprins de corpul rachetei, urmate la 3 minute si 9 secunde de desprinderea protectiei externe. Prima treapta s-a oprit din functionare la 8 minute si 55 de secunde la o altitudine de 214 km si o viteza relativa de 7.032km/s urmand sa se detaseze 6 secunde mai tarziu si sa cada inapoi pe Pamant in apropierea coastei africane a oceanului Atlantic (in golful Guinea).

4 secunde mai tarziu motorul criogenic al treptei a doua a preluat tractiunea ansamblului si a continuat arderea pana la T0+00:24:40 atunci cand racheta, calatorind cu 9.4 km/2 si la o altitudine de 581 km a atins orbita de transfer geostationara GTO- una eliptica cu apogeul la 35958km, perigeul la 250km si inclinatia de 2 grade.
La T0+00:26:39 s-a produs separarea primului satelit-Arabsat5A iar ceva mai tarziu la T0+00:32:38 separarea celui de al doilea, Coms1.
In timpul urmatoarelor zile cei doi sateliti isi vor folosi motoarele de la bord pentru a scadea inclinatia orbitei si pentru a o circulariza.

Ariane 5 este astazi preferata lansarilor comerciale datorita fiabilitatii demonstrate pe parcursul timpului (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat deasemenea cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 36 de zboruri fara greseala).

Numai anul trecut, in 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea 5GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.
Asa cum aminteam anterior, in 2010 Ariane5 ECA a performat o singura data- in luna aprilie cand a plasat pe orbita satelitii Astra 3B si COMSATBw 2.

Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA. Deosebirea majora consta in faptul ca versiunea GS foloseste un motor de tip Vulcain 1 pentru prima treapta in timp ce celelalte doua folosesc motoare de tip Vulcain 2.
Versiunea ECA este singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 9.6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent).

In lungime de 50.5m si cu o masa totala la desprinderea de la sol de 780 de tone, lansatorul face uz de 2 motoare MPS Europropulsion folosind combustibil solid cu o forta nominala dezvoltata de 5060kN (si un timp de reactie de 130secunde), o treapta cryogenica principala Vulcain2 Snecma cu o forta dezvoltata 1390kN (timp de ardere 540s) si o treapta cryogenica finala ESC-A Astrium Space Transportation propulsata de un motor HM-7B Snecma cu o forta dezvotata de 67kN si un timp de reactie de 945s.

In sfarsit, in varful rachetei este integrata structura interna SYLDA incadrand cei doi sateliti si structura de protectie termica pentru zbor dezvoltata de compania Oerlikon Space.


Urmatorul zbor Ariane5, cel cu indicativul V196, va avea loc in luna august cu satelitii Rascom-QAF 1R si Nilesat 201, urmat in luna septembrie de zborul V197 avand ca pasageri Eutelsat's W3B si satelitul japonez BSAT 3b.

credit ESA & Arianespace

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=826mtp05eM4&feature=player_embedded)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 11, 2010, 05:51:11 PM
Rosetta a intalnit asteroidul Lutetia

Sambata 10 iulie centrul de operatiuni spatiale ESOC din Darmstadt Germania a fost locul care a adunat impreuna specialisti din mai multe tari cu prilejul unui eveniment foarte rar - observarea de aproape a unui asteroid.
La ora 16:10 UTC sonda Rosetta a agentiei spatiale europene ESA a trecut la o distanta de numai 3162 km de asteroidul Lutetia reusind astfel realizarea unor imagini spectaculoase cu unul dintre cele mai  vechi corpuri ale Universului.


Anul trecut in octombrie relatam intr-un articol despre cea de a treia si ultima calatorie in jurul Pamantului a satelitului european Rosetta, o manevra de corectare a traiectoriei astfel ca atractia gravitationala sa fie folosita la potentialul maxim pentru imprimarea unei viteze care ar trebui sa inscrie sonda in traiectoria finala in apropierea cometei 67/P Churyumov-Gerasimenko.

Aceasta tehnica numita 'gravity assist' permite depasirea barierei tehnologice impuse de limitarile lansatoarelor actuale care nu pot inscrie un satelit direct intr-o orbita atat de indepartata de Pamant, folosindu-se in schimb de atractia gravitationala exercitata asupra unui corp ce trece in apropierea unei planete pentru a mari viteza orbitala.
Rosetta a folosit de 3 ori aceasta tehnica in zboruri in jurul Pamantului (in martie 2005, noiembrie 2007 si acum in noiembrie 2009) si o data zburand in jurul lui Marte (in februarie 2007).

Secventa finala va ajunge in punctul culminant, atunci cand, o data cu apropierea de cometa (in mai 2014) vor urma observatii de ansamblu (in august 2014) si mai tarziu unele mai detaliate atunci cand se va trimite landerul aflat la bord spre nucleul cometei (noiembrie 2014). Sonda mama va urma drumul cometei spre Soare trecand de asa numitul 'perihelion' (punctul cel mai apropiat de Soare din traiectoria cometei) in august 2015 si sa continue observatiile pana minim in decembrie 2015.

Pana atunci insa, in interesanta sa calatorie in spatiu, dupa intalnirea spectaculoasa cu asteroidul Steins in 2008, sonda a prilejuit astazi, sambata 10 iulie o noua sesiune de observatii de aceasta data asupra asteroidului Lutetia -descoperit in 1852 de astronomul Hermann Goldschmidt, un asteroid care orbiteaza in centura principala intre Marte si Jupiter, avand un diametru estimat recent la 134 km si care deocamdata nu este classificat foarte exact-parerile cercetatorilor fiind impartite intr-un asteroid de clasa M si unul de clasa C.

Aflate la o departare de circa 454 milioane de km de Pamant cele doua obiecte au trecut unul pe langa altul la o distanta de 3162 km si o viteza relativa de 54000 km/ora la momentul 16:10 UTC, atunci cand camera OSIRIS (Optical, Spectroscopic, and Infrared Remote Imaging System) de la bordul Rosetta a reusit sa produca cateva imagini spectaculoase. Nevazute, insa la fel de importante sunt datele colectate asupra compozitiei suprafetei si atmosferei din jurul asteroidului.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/201007110707_4.jpg)
imagine produsa de camera OSIRIS -credit ESA

Datorita apropierii de asteroid si necesitatii setarii satelitului in modul AFM (asteroid fly-by mode), atunci cand Rosetta a pastrat in permanenta contactul vizual si pozitia optima pentru observatii asupra suprafetei, pentru scurta perioada intre 18:05 si 18:45 comunicatia a fost intrerupta.
Asteroidul are o miscare proprie de rotatie-miscare care a fost evaluata din timp, prin serii de observatii optice facute cu camera OSIRIS si apoi traslatate in ecuatii de miscare de catre echipa care coordoneaza dinamica zborului, astfel ca, la intalnirea cu asteroidul, satelitul a venit pregatit cu o serie de comenzi incarcate la bord, care au avut rolul sa il conduca automat pe perioada de nevizibilitate a statiei de sol (acesta a trebuit sa se roteasca pentru a-si urmari tinta iar consecinta fireasca a fost ca antena principala nu a mai fost directionata spre Pamant si comunicatia nu a mai fost posibila in timp real).
In ciuda autonomiei si logicii robuste de care dispune satelitul, o astfel de manevra este intotdeauna riscanta, astfel ca pana la achizitia semnalului a existat o usoara emotie si tensiune in randul echipei de control. Aceasta cu atat mai mult cu cat, datorita distantei mari pe care trebuie sa o parcurga semnalul, in cazul misiunilor interplanetare interventia echipei de sol este mai dificila decat in cazul satelitilor obisnuiti-cu alte cuvinte orice interventie trebuie facuta cu prudenta si anticipand reactiile proprii ale satelitului.
Totul a decurs insa perfect –calculele matematice si predictiile au fost exacte-astfel ca la revenirea telemetriei satelitul s-a intors in modul nominal de operare, fara alte probleme aditionale.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/201007110707_3.jpg)
camera de comanda a misiunii Rosetta

In paralel, agentia europeana a pus la dispozitie performantele instrumente de la bordul lui Herschel pentru a realiza observatii suplimentare ce vor veni in completarea celor de la bordul Rosettei, urmand ca date partiale sa fie date publicitatii in urmatorul interval de timp.

Sambata asadar a fost o zi plina pentru inginerii centrului de operatiuni spatiale din Darmstadt/Germania, acolo unde a avut loc pregatirea evenimentului si coordonarea tuturor activitatilor. In plus, in linia a doua-si beneficiarii acestor date stiintifice- au stat institute de cercetare din intreaga lume.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/201007110707_1.jpg)
ESOC

Asa cum anunta directorul de operatiuni al misiunii Rosetta, in septembrie va urma un test complet de masurare a eficientei panourilor solare, apoi in luna ianuarie de o alta manevra de corectie pentru apropierea de cometa. In paranteza trebuie spus ca eficienta panourilor solare este un punct critic pentru desfasurarea ulterioara a misiunii pentru ca sonda este deja la o distanta foarte mare de Soare si in ciuda performantelor celulelor solare cu care a fost echipat Rosetta curentul electric generat va scadea dramatic restrangand astfel functionarea subsistemelor satelitului.
Din acest punct de vedere Rosetta a setat noi standarde in ceea ce priveste folosirea panourilor solare in misiuni interplanetare- fiind satelitul echipat cu panouri solare cel mai indepartat de Pamant-6 alti sateliti aflandu-se la distante mai mari, dar toti alimentati de tehnologii neconventionale:
Voyager 1 – 113317 AU
Pioneer 10 – 102031 AU
Voyager 2 – 91834 AU
Pioneer 11 – 78799 AU
New Horizons – 16802 AU
Cassini – 9829 AU
Rosetta – 3062 AU

Cateva detalii tehnice

Lansat pe 2 martie 2004 din Kourou/Guiana Franceza la bordul unei rachete Ariane 5G si avand o perioada nominala de operare de aproximativ 12 ani (pana in decembrie 2015), Rosetta este prima misiune proiectata sa orbiteze si sa aterizeze o sonda pe o cometa, respectiv 67P/Churyumov-Gerasimenko. Trebuie spus ca tinta initial dorita era cometa 46P/Wirtanen dar datorita intarzierii la lansare, misiunea a ratat sansa inscrierii in aceasta orbita astfel ca obiectivul a fost schimbat pentru cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko.

Ce inseamna asadar Rosetta din punct de vedere tehnic ? Satelitul principal are o forma dreptunghiulara (2.8 x 2.1 x2.0 m) in interiorul caruia au fost montate toate echipamentele electronice ce alcatuiesc subsistemele de bord si cantereste aproximativ 3 tone din care 1670 kg combustibil necesar propulsiei, 165 kg pentru instrumentatia stiintifica si aproximativ 100 kg pentru landerul Philae (din care 21 kg pentru instrumente).

Anvergura satelitului cu toate panourile solare desfacute complet ajunge pana la 14 m acestea acoperind o suprafata de 64 m patrati si generand o putere intre 395 W la o distanta de 5.25 AU si 850 W la 3.4 AU. Fiecare panou este compus din 5 segmente si este flexibil in sensul ca se poate roti la un unghi de +/-180 de grade fata de platforma in asa fel incat sa se alinieze perfect pe directia Soarelui si sa genereze cantitatea maxima de energie.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/201007110707_2.jpg)
simulatorul Rosetta

Satelitul este construit de contractorul principala Astrium GmbH din Germania (caruia i se adauga un numar de 50 de companii din 16 tari), pe o platforma Eurobus 2000 care foloseste un sistem de propulsie activ cu 24 de motoare, fiecare furnizand o forta de 10N (2x8 pentru control al pozitiei in zbor si 2x4 pentru controlul orbitei).

Sistemul de control si stabilizare in zbor ce actioneaza pe toate cele trei axe, face uz in plus de 2 camere stelare, 3 giroscoape ('inertial measurement unit'), 4 senzori de achizitie a directiei solare ('solar acquisition sensor') si 4 asa numite 'reaction wheels' pentru micsorarea consumului de combustibil. La acestea se adauga cele 2 camere de navigatie 'Navcam'.

Datorita cerintelor specifice, in timpul observatiilor trebuie sa asigure functionarea autonoma (fara interventia solului) pentru perioade de pana la 2 zile. In plus limitele impuse sistemului sunt extrem de stricte : in timpul observatiilor (fie ca este vorba de asteroizi sau cometa) sau in momentul lansarii sondei eroarea de pozitionare nu trebuie sa depaseasca 0.05 grade, in timpul stabilirii contactului cu solul pozitionare antenei nu trebuie sa devieze mai mult de 0.15 grade iar in timpul manevrelor acuratetea nu trebuie sa coboare sub 99%.
Antenele de bord comunica in doua benzi: S-band (2GHz) si X-band (8GHz) cu puternicele statii de sol din New Norcia si Perth apartinand retelei ESTRACK.

Instrumentele gazduite la bordul satelitului principal sunt:
ALICE- ultraviolet imaging spectrometer
CONSERT- comet nucleus sounding experiment by radiowave transmission
COSIMA- cometary's secondary ion mass analyzer
GIADA- grain impact analyzer and dust accumulator
MIDAS- micro imaging dust analysis system
MIRO- microwave instrument for the Rosetta orbiter
OSIRIS- optical spectroscopic and infrared remote imaging system
ROSINA- Rosetta orbiter spectrometer for ion and neutral analysis
RPC- Rosetta plasma consortium
RSI- radio science investigation
VIRTIS- visible and infrared thermal imaging spectrometer

La randul sau sonda aflata la bord este echipata cu urmatoarele instrumente stiintifice:
APXS- alpha x-ray spectrometer
CIVA
CONSERT- comet nucleus sounding experiment by radio wave transmission
COSAC- cometary's sampling and composition experiment
MODULUS PTOLEMY
MUPUS- multi purpose sensors for surface and subsurface science
ROLIS- Rosetta Lander imaging system
ROMAP- Rosetta Lander magnetometer and plasma monitor
SD2- sample and distribution device
SESAME- surface electrical seismic and acoustic monitoring experiments

Costul proiectului la momentul lansarii era estimat undeva la 1 miliard de euro- bani alocati pentru studierea in detaliu a asteroizilor si cometelor ce tranziteaza sistemul nostru solar, marturii ale constructiei cosmice ce a dus la formarea planetelor si lunilor lor. Cometele sunt cele mai primitive obiecte din sistemul solar, obiecte formate la mari distante de Soare si care prin temperaturile scazute pe care le mentin pot ajuta oamenii de stiinta sa mearga inapoi in timp si sa inteleaga procesele fizice si chimice ce au dus la nasterea Pamantului si restului planetelor din sistemul solar.

In drumul sau spre cometa, Rosetta va tranzita la viteza relativa scazuta de doua ori centura de asteroizi dintre Marte si Jupiter, si prin aceasta va produce imagini si informatii despre masa, temperatura interna, densitatea si compozitia interna a acestora.
Satelitul principal va realiza analize sofisticate asupra prafului si gazului ce formeaza nucleul cometei. In orbita finala, va ramane la o distanta de cativa km de nucleul cometei pozitie de unde observatiile vor fi avantajate. Dupa analize amanuntite asupra corespondentei intre nucleu si restul regiunilor active de la suprafata, incluzand interactiunea fizica intre coada cometei si vantul solar, satelitul va face uz de sistemul de propulsie si se va apropia si mai mult de nucleu pana la o inaltime de 1km si o viteza relativa de cativa cm/s de unde o data cu alegerea locului ideal va elibera sonda aflata la bord, iar aceasta va urma sa aterizeze la sol si sa se fixeze in acesta.

Landerul va urma sa furnizeze imagini la rezolutie ridicata si informatii cu privire la compozitia chimica a crustei si a eventualelor urme organice din gheata ce o acopera.
Pentru ca sistemul de transmisie al landerului este unul limitat de greutatea si volumul impus, datele vor fi transmise catre satelitul mama urmand ca acesta sa functioneze ca un releu si sa le transmita mai departe catre Pamant utilizand puternicul sistem de comunicatie aflat la bord.
Asa cum spuneam dupa aceasta etapa, satelitul principal va continua sa zboare atasat cometei in lungul sau drum spre Soare si mai apoi indepartandu-se de el.

credit ESA

galerie imagini Lutetia (http://www.esa.int/esaCP/SEM44DZOFBG_index_1.html)

inregistrarea evenimentului media (http://www.livestream.com/eurospaceagency)

articolul poate fi preluat numai citand sursa orginala SpaceAlliance.ro (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201007110707)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 11, 2010, 08:24:30 PM
Noi am citat mereu sursa initiala, dar vom include rugamintea dvs si in articol, pentru a ajunge la cei care ar putea prelua de la Stiinta Azi.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 16, 2010, 02:31:07 PM
Saptamana 10-17 iulie in plan spatial (partea intai)

Si saptamana aceasta 10-17 iulie, domeniul spatial a fost plin de evenimente-dintre care cele mai vizibile au fost cele doua lansari din acest interval.

Mai intai, sambata 10 iulie ora 18:40 GMT, cosmodromul spatial din Baikonur a gazduit zborul cu numarul 358 de la intrarea in operare si al saptelea de anul acesta pentru o racheta Proton.

Operarea rachetei a fost facuta de ILS sau "International Launch Services"- o companie cu sediul in Virginia, SUA, dar al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center, aceeasi care construieste si racheta Proton. Aceasta companie ILS-care are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport- a fost fondata pentru a facilita accesul Khrunichev catre operatorii de sateliti comerciali din intreaga lume.

De aceasta data operatorul s-a numit Dish Network aflat acum la un nou satelit Echostar, cel cu numarul 15-despre precedentul EchoStar 14 SpaceAlliance relatand o data cu lansarea sa de pe 20 martie.

Compania Dish Network, cu sediul in Meridian, Colorado, a fost infiintata in anul 1996 ca o subsidiara a companiei EchoStar (fondata in 1980) si a avut la nivelul anului 2008 un numar de 26000 de angajati si o cifra de afaceri de 11.6 miliarde de dolari, cu un profit net de 902 milioane de dolari.

Operand 15 sateliti, DishNetwork este in concurenta directa cu puternicele firme de cablu din Statele Unite si cu DirectTV, o companie controlata de miliardarul media R.Murdoch.
Datorita unui bun management si cresterii constante a numarului de transpondere –active in domeniul serviciilor de televiziune standard sau HD- se estimeaza ca in medie fiecare nou utilizator adus in reteaua DishNetwork necesita o investitie de circa 600 de dolari, mult in scadere fata de costurile anilor trecuti-ceea ce inseamna si preturi mai competitive pe piata si atragerea permanenta de noi clienti. Numarul total al utilizatorilor serviciilor a ajuns astfel in ultimul timp, potrivit informatiilor oficiale, la aproximativ 14 milioane.

Racheta folosita pentru lansare-Proton Breeze M- are o lungime de 58.2 m si cantareste 705 tone in configuratie nominala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.

Prima treapta a rachetei este propulsata e 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN, cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

Istoric vorbind, racheta Proton, initial purtand indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor pe 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si Cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi, si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali pe orbita (zborurile comerciale au inceput pe 9 aprilie 1996 cu satelitul Astra 1F).

Revenind la misiunea de sambata, trebuie spus ca procesul de construire a satelitilor EchoStar este coordonata de EchoStar Satellite Services, o subsidiara a concernului DishNetwork si are drept contractor principal compania Space Systems Loral care foloseste platforma sa LS1300 cu o durata de viata de 15 ani.

Daca precedentul satelit EchoStar 14 a utilizat la maxim capacitatea de transport a rachetei Proton (greutatea sa de 6379 kg fortand inginerii sa configureze racheta de asa natura incat sa impinga bariera de greutate oficial acceptata cu cateva kilograme mai sus), de aceasta data, pentru EchoStar 15 nu a mai fost nevoie de asa ceva, satelitul cantarind "doar" 5521 kg.

Cu aceasta noua platforma DishNewtork reuseste sa suplimenteze in doar cateva luni, capacitatea retelei sale cu mai mult de 130 de transpondere, cele 32 de transpondere in banda Ku ale lui EchoStar 15 adaugandu-se celor 103 ale lui EchoStar 14.

Noul satelit va ocupa slotul orbital 61.5 grade vest alaturi de mai vechii EchoStar 3 (lansat in octombrie 1997) si EchoStar 12 (lansat in iulie 2003)-de acolo de unde va deservi jumatatea estica a teritoriului american.
DishNetwork mizeaza si pe o sporire a fiabilitatii si calitatii serviciilor furnizate, EchoStar 15 avand o putere instalata de 20kW, ceea ce va permite o emisie de circa 300 W pe canal adica in crestere cu 30 de procente fata de anii anteriori.

Cum a decurs asadar zborul de sambata trecuta? Ca si in precedentele lansari, noua misiune a fost gazduita de hangarul 39 de la Baikonur, avand ora de start tot seara.
Obiectivul a fost plasarea satelitului intr-o orbita de transfer geostationara cu apogeul la 35786 km, perigeul la 6030 km si inclinatia 18.7 grade-intr-un scenariu complex care a durat aproximativ 9 ore si 10 minute si care a inclus initial parcarea intr-o orbita circulara in jurul Pamantului, apoi o orbita intermediara, urmata de o orbita de transfer si in final trecerea la o orbita GTO.

Separarea satelitului a avut loc la 03:53 GMT, iar statiile de sol au consemnat achizitia primei telemetrii si succesul misiunii. In urmatorul interval de timp inginerii de la sol vor circulariza traiectoria si vor scadea inclinatia planului orbital prin manevre efectuate cu motoarele de control orbital de la bordul satelitului astfel ca in final sa poata fi atinsa orbita geostationara finala.

credit DishNetwork

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=cfigHguEQf4&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201007160421)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 18, 2010, 05:33:15 PM
Saptamana 10-17 iulie in plan spatial (partea a doua)

Cea de a doua lansare a saptamanii a avut loc luni 12 iulie si a fost bifata de agentia spatiala indiana, ISRO.

Dupa esecul din luna aprilie atunci cand SpaceAlliance relata despre testul nereusit al lansatorului indian GSLV-Geosynchronous Satellite Launch Vehicle (o racheta care ar reduce distanta tehnologica fata de leaderii mondiali SUA si Rusia si care ar putea oferi Indiei sustinere pentru atingerea directiilor principale ale programului sau spatial ambitios), iata ca de aceasta data vorbim de un zbor perfect ce a avut in prim plan celalalt lansator de care dispune India, PSLV sau Polar Satellite Launch Vehicle.

PSLV este o racheta de 294 tone, cu patru trepte ce combina combustibil solid si lichid, fiind capabila sa lanseze o incarcatura de pana la 3200 kg intr-o orbita joasa sau 1600 kg intr-o orbita "sun synchronous" (SSO).
Din aprilie 2008 aceasta racheta detine recordul mondial in materie de lansari simultane- cu 10 sateliti lansati in acelasi timp.

Plecata de la baza Satish Dhawan Space Center din estul Indiei, la ora 03:52 GMT, PSLV a avut la bord 5 sateliti: Cartosat 2B pe post de incarcatura principala si Alsat 2A, AISSat 1, TISat 1 si Studsat pe post de incarcatura secundara.

Cartosat 2B este al treilea din seria de sateliti Cartosat si numarul 17 din clasa de sateliti "remote sensing" dezvoltati de India. Trebuie amintiti aici ca primul satelit al seriei Cartosat a fost lansat in anul 2007, suferind ulterior o defectiune, iar al doilea a fost lansat in aprilie 2008.

Vorbim despre un satelit de 694 kg ce va opera timp de 5 ani de pe o orbita polara circulara cu inaltimea de 630 km si inclinatia de 97.91 grade. Cu o perioada orbitala de 97 minute satelitul va efectua un numar de 14 orbite pe zi si va avea o perioada de revizitare a ariilor de observatie de 4 zile.

Pentru a-si putea indeplini sarcinile stiintifice, satelitul este stabilizat triaxial cu ajutorul unui sistem de "reaction wheels", "magnetorquers" si motoare conventionale pe baza de hidrazina. Sistemul ADCS ("attitude determination and control system") se bazeaza pe masuratorile furnizate de camere stelare si giroscoape.
Piesa centrala este o camera pancromatica denumita PAN care are o rezolutie de 1 m si care poate scana o arie cu o latime de pana la 9.6 km. Imaginile pot fi extinse prin combinarea mai multor "fasii", satelitul avand capacitatea de a se roti cu ± 26 de grade in lungul sau in latul directiei de zbor. Datele pot fi descarcate in timp real dar in acelasi timp pot fi stocate pentru perioadele de non-vizibiltate, intr-un harddisk cu capacitatea de 60 Gb.
Se spera ca in urma procesarii ele sa contribuie la o mai buna cartografiere a teritoriului, precum si la supravegherea si realizarea unor statistici cu privire la situatia padurilor, a distributiei canalelor, comunitatilor locale, a modificarilor coastelor si mangrovelor.
Pentru asigurarea consumului electric al subsistemelor, satelitul este dotat cu panouri solare capabile sa dezvolte pana la 850 W, surplusul putand fi inmagazinat pentru eclipse in 2 baterii pe tehnologie Ni-Cd avand o capacitate de 18 Ah.

AlSat 2A este primul dintr-o serie de sateliti pe care agentia spatiala algeriana ASAL si centrul national de tehnologii spatiale CNTS i-au comandat spre constructie concernului EADS-Astrium. Este vorba de sateliti de observatie optica construiti pe baza platformei Astrosat 100, compania europeana urmand sa livreze si doua centre de comanda si o statie pentru colectarea datelor.
Rezolutia anuntata este de 2.5 m in asa numitul mod "panchromatic mode" si de 10 m in modul "multispectral mode"-o rezolutie cu care Algeria spera sa obtina imagini de foarte buna calitate ce vor putea fi folosite mai tarziu in diverse domenii ( de la realizarea de harti la managementul resurselor naturale, agricultura si prevenirea dezastrelor).

AISSat 1 este un satelit norvegian din clasa microsatelitilor, cantarind numai 6 kg, avand dimensiunile de 200x200x200 mm si care a fost construit de universitatea din Toronto, Canada cu aplicatie directa in monitorizarea traficului maritim.
Este de fapt un satelit demonstrator al capabilitatilor tehnologiei AIS –"automatic identification system" ce ar fi folosita pentru prima data in spatiu, conferind o mai mare acoperire fata de sistemul clasic de la sol. Acesta este o comunicatie TMDA prin care toate navele de transport peste 300 de tone precum si cele avand pasageri la bord isi semnaleaza in mod automat pozitia catre statiile organizatiei martime internationale IMO astfel incat traficul si rutele maritime sa poata fi monitorizate si eventuale situatii catastrofale sa fie preintampinate.
Noul satelit are o durata de viata de numai 6 luni si pregateste drumul pentru un viitor sistem ce va cuprinde platforme mai mari si mai performante. Ca solutie constructiva a fost folosita o platforma GNB (generic nanosatellite bus) care in ciuda dimensiunilor reduse este extrem de performanta oferind stabilizare triaxiala (cu ajutorul a 6 senzori solari, al unui magnetometru, a 3 giroscoape, a 3 roti volante si a 3 "magnetorquer"), un sistem de comunicatie flexibil cu mai multe viteze de descarcare a datelor (un receptor in banda UHF la 4kbps si un emitator in banda S cuplat la doua antene omnidirectionale cu rata intre 32 si 256 kbps), 2 calculatoare de bord-unul deservind functiile clasice ale unui sistem de management al datelor de bord iar celalalt fiind in intregime dedicat operarii instrumentelor stiintifice, o interfata standard care permite integrarea usoara a oricarui tip de instrument si nu in ultimul rand un sistem de putere folosind 2 baterii Li-Ion cu capacitatea de 5.3 Ah si celule solare cu eficienta ridicata in tehnologie Ga-As furnizand 967 mW.

Studsat este un picosatelit pe standard Cubesat dezvoltat in India in urma unui program educational ce a inclus 45 de stundenti din 10 universitati sub coordonarea directa a ISRO. La bord se afla o camera CMOS ce realizeaza imagini alb negru ale Pamantului la o rezolutie de 90 m.

TIsat 1 este deasemenea un satelit construit pe standardul Cubesat, de aceasta data de studenti elvetieni. Are ca scop principal efectuarea a doua experimente: monitorizarea efectului oxigenului din atmosfera asupra degradarii materialelor de la bord (in special sectiunile de conductori) si masurarea tolerantei la radiatii pentru cateva tipuri de procesoare ce ar putea fi folosite pentru misiuni viitoare.
Din aceasta cauza sistemul de management al datelor de bord functioneaza in configuratie tripla avand ca referinta un microprocesor PIC16F calificat pentru conditiile din spatiu care va ramane inactive, si folosind activ in paralel un microprocesor MSP430 si un microprocesor PIC18 bazati pe comunicatia standardului I2C si ruland un firmware dezvoltat de universitate.

credit ISRO

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=eQlWASpUi9A&feature=player_embedded)

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 23, 2010, 07:08:49 PM
Galaxy 15 isi continua zborul necontrolat

Intr-un articol al lunii aprilie aminteam de un incident care a afectat unul din satelitii flotei Intelsat-respectiv Galaxy 15. Atunci, aparent in urma unei intensificari a activitatii solare de pe 3-5 aprilie, Intelsat a pierdut complet controlul asupra satelitului-mai precis transponderele acestuia au continuat sa functioneze dar orice incercare de comandare a satelitului a fost nereusita.

Galaxy 15 este construit de compania Orbital Sciences Corporation aceeasi care a mai furnizat inca 5 sateliti asemanatori pentru Intelsat, a fost trimis pe orbita in octombrie 2005 si avea o resursa de zbor estimata pana in 2022.

Este realizat ca si predecesorii pe o platforma STAR 2 considerata de producator mai usoara, mai compacta si mai ieftina fata de cele oferite de companiile concurente si nu in ultimul rand cu capacitate modulara-fiind capabila sa gazduiasca cele mai multe din configuratiile de comunicatie existente astazi pe piata.

Satelitul are o greutate de 1892 kg, beneficiind de aportul a doua panouri solare amplasate de o parte si de alta a platformei, fiecare alcatuit din 4 elemente bazate pe tehnologia Ga-As. Energia generata este inmagazinata in doua sisteme de baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Wh.

Stabilizarea se realizeaza triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropellant bazat pe hidrazina iar pentru manevrele orbitale se foloseste un sistem bipropelant.

Echipat cu 24 de transpondere in banda C si cu un transponder in banda L, satelitul furnizeaza servicii media pentru operatorii din America de Nord si respectiv Autoritatea Aeronautica Americana.

In luna aprilie Intelsat anunta ca pentru a preintampina posibile intreruperi in retea, s-a decis mutarea temporara a unei platforme mai vechi Galaxy 12, lansat in aprilie 2003 si echipat aproape identic cu 24 de transpondere in banda C (dar fara transponderul in banda L folosit pentru aviatia commerciala)- de la slotul orbital 123 grade vest la 133 grade vest acolo unde opera Galaxy 15.

Instalat in noua pozitie inca din 14 aprilie, acesta a preluat sarcinile platformei defecte pana la investigarea problemei tehnice si solutionarea ei.

Din pacate desi serviciile de telecomunicatii suportate de Galaxy 15 au fost transferate cu succes, nu acelasi lucru se poate spune si despre serviciul WAAS GEO al FAA (Federal Aviation Administration).

WAAS GEO sau 'Wide Area Augmentation System (WAAS) broadcasting satellites (GEOs)' este un serviciu prin care FAA furnizeaza cu ajutorul satelitilor geostationari corectii ale semnalului GPS pentru aviatia comerciala sau utilizatorii de la sol.

In urma pierderii unuia dintre cei doi sateliti GEO folositi pentru acest serviciu FAA a anuntat intreruperea serviciului pentru utilizatorii din Alaska. In aceasta situatie FAA are la dispozitie o varianta pe termen scurt –revenirea la folosirea satelitului Inmarsat 3 aflat la 178 grade vest si care a mai fost folosit in trecut inaintea lui Galaxy 15 si grabirea perioadei de intrare in functiune a lui Inmarsat 4-F3 un satelit aflat momentan in teste de compatibilitate la pozitia 98 grade vest (teste care ar urma sa se sfarseasca in decembrie 2010).

Intelsat este una dintre cele mai mari companii de profil si un pionier in domeniu (trebuie amintit ca in 1965 Intelsat a lansat primul satelit comercial de telecomunicatii din lume) ce furnizeaza inca de la fondarea in anul 1964 servicii prin satelit, incluzand aici telecomunicatii, media - servicii video, de date si de voce in aproximativ 200 de tari, pentru aproximativ 1800 de clienti.
De atunci Intelsat si-a inscris numele de mai multe ori in istorie prin realizarile tehnice- spre exemplu in 1969 cand se stabilea prima transmisie tv directa la nivel global a aselenizarii misiunii Apollo 11 sau in 1974 cand se puneau bazele primei retele internationale de comunicatii digitale prin satelit.

Cu o flota moderna ce numara aproape 50 de sateliti si 8 statii de sol, cu un personal de 1100 de oameni si cu birouri in Brazilia, China, Franta, Germania, India, Singapore, Africa de sud, Emiratele arabe unite, Anglia si Statele Unite, Intelsat a inregistrat incasari de 2.4 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2008, consolidandu-si pozitia pe piata telecomunicatiilor globale.

Defectiunea lui Galaxy 15 se adauga celei a lui IS 4 din luna februarie si a dus la un bilant contabil sub asteptarile pentru primele luni ale anului dar totusi in crestere cu 2 procente fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu un numar de 2025 de transpondere active inaintea aparitiei problemelor la Galaxy 15 (din care 82 % erau folosite la maxim) directorii Intelsat spera sa vada rezultate mai bune in a doua jumatate a anului si astfel sa isi linisteasca actionariatul in privinta viitorului companiei.

Revenind la problema tehnica initiala, aminteam ca dupa teste intense si trimiterea a aproape 200.000 de comenzi Intelsat nu a reusit sa preia controlul, apoi intr-o incercare disperata de a rezolva situatia, compania a decis pe 3 mai trimiterea unor pulsuri radio puternice pentru a forta sistemul de putere al satelitului sa cedeze si sa inchida transponderele active-si aceasta incercare neavand succes.

Fara receptia comenzilor de la sol, asa numitele 'station keeping commands', satelitul s-a pus in miscare si a inceput sa se deplaseze spre est unde la pozitia orbitala 131 grade vest a intalnit prima data incepand cu 23 mai satelitul SES Astra AMC 11-care pentru anumite programe tv foloseste aceeasi gama de frecvente. Pentru a evita interferentele si posibile neplaceri cauzate clientilor, s-a decis de comun acord mutarea lui AMC 11 din zona de influenta a lui Galaxy 15.

Dupa ce a trecut de slotul orbital 129 grade vest, Galaxy 15 a intrat in zona de influenta a altor sateliti Intelsat- prima data in apropierea lui Galaxy 13 la mijlocul lunii iulie si momentan in apropierea lui Galaxy 14.

Va urma o serie de manevre pentru Galaxy 18 la mijlocul lunii august.

Vestea buna este ca problemele cauzate de Galaxy 15 se apropie de final, in mai putin de o luna satelitul urmand sa se opreasca singur, datorita faptului ca sistemul de comanda si control al atitudinii se degradeaza constant si se asteapta in final sa piarda alinierea catre Soare-caz in care satelitul va ramane fara alimentare electrica.

Pentru orice eventualitate, in cazul in care satelitul va supravietui lunii august, un plan de rezerva prevede manevre aplicate satelitului Galaxy 23 (potential afectat la sfarsitul lui august) si Anik-F3 apartinand operatorului Telesat (potential afectat la mijlocul lunii septembrie).

orbita satelitului Galaxy 15 (http://www.n2yo.com/?s=28884)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201007230852)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 26, 2010, 05:40:51 PM
Comentariu pentru voluntarii Stiinta Azi. Cand preluati articole de aici si le puneti pe site la Stiinta Azi, va rog sa mentionati aici ca articolul a fost pus, cu link catre el la noi pe site, atat pentru informarea mea, cat si a Space Alliance. Multumesc mult!
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 30, 2010, 12:26:56 PM
Schimbare de proprietari pentru SeaLaunch- compania rusa Energia va prelua firma americana

Managementul companiei SeaLaunch a anuntat recent ca un tribunal federal din Statele Unite a aprobat planul de iesire din faliment al companiei, un plan al carui punct central este schimbarea proprietarului.

SeaLaunch a intrat sub protectia legii falimentului anul trecut in iunie. Cu un actionariat multinational compus din Boeing Commercial Space din SUA (40%), Energia of Korolev din Rusia (25%), Aker Solutions din Norvegia (20%) si SDO Yuzhnoye / PO Yuzhmash din Ucraina (15%) SeaLaunch a pornit ca o alternativa "low cost" pentru lansarile comerciale. Primul satelit –o misiune demonstrativa- a fost lansat in 1999, iar de atunci in cele 30 de zboruri efectuate nu s-au inregistrat decat 3 esecuri (in martie 2000, iunie 2004 si ianuarie 2007).

Solutia tehnica adoptata-lansarea de pe o platforma maritima- din zona Ecuatorului aduce o serie de avantaje tehnice: viteza de rotatie locala este maxima in zona ecuatoriala actionand ca un surplus a celei a lansatorului, absenta unor restrictii cu privire la traficul aerian sau din considerente de securitate (zone populate etc) si nu in ultimul rand posibilitatea atingerii oricarei inclinatii orbitale fara alte manevre complicate cu un plus pentru orbitele geostationare (cu zero inclinatie orbitala).

Ideea nu este noua, lansarile satelitilor de pe platforme mobile efectuandu-se de mult timp fie ca este vorba de proiecte civile (spre exemplu Universitatea din Roma a folosit platforma San Marco pozitionata in apropierea coastei Keniei inca din anul 1964 pentru a lansa misiunile sale) sau de unele militare (lansari de la bordul submarinelor).

In cazul SeaLaunch platforma lor, numita Odyssey, este pozitionata la 154 grade vest la Ecuator. Aditional exista si o nava de comanda Sea Launch Commander, ambele fiind contributia firmei norvegiene Aker Solutions la concernul SeaLaunch.

Racheta lansatoare Zenit 3SL este construita ca o colaborare intre restul partenerilor concernului: primele doua trepte sunt furnizate de compania ucraineana (un motor RD171 in treapta intai, motoare RD120 si RD8 pentru treapta a doua), treapta a treia Block DM-SL (avand un motor RD58M) este fabricata de compania ruseasca, iar Boeing se ocupa de capsula protectoare si in general de echipamentul de integrare a incarcaturii la bordul rachetei.
Este o racheta de 59.59 m lungime si 4.15 m diametru maxim, alimentata cu un mix de kerosene si oxigen lichid, capabila sa transporte o masa de pana la 6 tone intr-o orbita GTO (orbita de transfer geostationara).

Scenariul unui zbor SeaLaunch incepe prin transferul si mai apoi depozitarea satelitului si a rachetei la asa numitul "Payload Processing Facility" din Long Beach, California. Urmeaza incarcarea lor la bordul navei Sea Launch Commander- acolo unde au loc integrarea si testele finale inaintea zborului. Dupa ce satelitul este asezat in capsula protectoare, intregul ansamblu este atasat rachetei si in cele din urma aceasta este transferata-pregatita din punct de vedere tehnic de lansare- catre platforma. Ambele nave (atat platforma de lansare cat si nava de comanda) incep lunga lor calatorie de 4800 km pana la pozitia de lansare ecuatoriala, un drum care dureaza 8 zile pentru nava principala si 11 zile pentru platforma.
Ajunse la destinatie, incep ultimele pregatiri inaintea zborului: fixarea platformei, deschiderea hangarului de depozitare, ridicarea rachetei in pozitie verticala, alimentarea acesteia cu combustibil, retragerea turnului de sustinere si in final, daca toti parametrii sunt nominali, lansarea. De mentionat ca lansarile SeaLaunch sunt foarte sigure-personalul tehnic parasind in prealabil platforma, astfel ca intreaga comanda se desfasoara de la distanta de pe nava principala. In plus, asa cum aminteam mai devreme, platforma este in mijlocul oceanului astfel ca, in cazul unei defectiuni a lansatorului riscul este minim.

Revenind la problema financiara a companiei SeaLaunch, care a dus anul trecut la declansarea procedurilor de faliment, trebuie spus ca inca de la inceput, compania a suferit de pe urma faptului ca operand de pe un teritoriu neutru (ape internationale), nu a reusit sa se califice pentru lansarea satelitilor guvernamentali americani, depinzand in proportie de 100% de contractele in domeniul satelitilor comerciali.

Cum aceste lansari comerciale sufera de o anumita ciclicitate, si cum compania a luat in prealabil credite pentru sustinerea unor preturi de dumping pe kilogramul de incarcatura lansata-urmarea acestui management defectuos nu a intarziat sa apara.

Noul management a venit cu un plan de actiune care ar trebui sa faca compania profitabila chiar si cu numai 2 lansari anuale. Daca presati de colaborarea dificila (in anul 1998 compania Boeing s-a aflat sub investigatia Departamentului de Stat American pentru export de tehnologii interzise si in final a platit o amenda de 10 milioane de dolari) si speriati de rezultatele financiare proaste ale anilor trecuti, restul actionarilor si-au pierdut increderea, rusii de la Energia si-au aratat disponibilitatea sa investeasca suplimentar si sa cumpere si celelalte parti.
Potrivit acestui nou plan de afaceri ei ar trebui sa devina actionari majoritari cu 95% din firma-tradus in termeni fiscali- inseamna o investitie de 140 de milioane de dolari pentru cumpararea actiunilor plus un depozit suplimentar de 15 milioane de dolari ca garantie pentru creditorii strategici (datoriile majore ale companiei au fost se pare absolvite in urma procedurii de faliment).
Aditional Energia ar trebui sa investeasca inca 200 de milioane pentru a asigura un buget de achizitii ale componentelor necesare viitoarelor zboruri.
Acesti bani ar trebui sa fie suficienti pentru a acoperi pierderile actuale ale companiei (estimate la 2 milioane de dolari pe luna) si pentru a da un start necesar revenirii pe linia de plutire.

Pentru ca este vorba de o companie infiintata pe teritoriul Statelor Unite, pentru a deveni oficiala tranzactia trebuie sa obtina si aprobarea "Committee on Foreign Investment in the United States" sau CFIUS- care va investiga implicatiile asupra securitatii nationale.

Asteptarile sunt insa mari, cu patru lansari in 2012 si cinci in 2013- patru din ele fiind contracte sigure (un satelit AsiaSat, un satelit Intelsat si 2 sateliti Eutelsat) , iar restul exprimate doar ca intentii (dintre acestea cel mai mare potential contract este cel cu EchoStar pentru care ar trebui lansati 3 sateliti). Trebuie amintit aici ca ultima lansare SeaLaunch a fost in aprilie 2009 avand la bord satelitul Sicral 1B o platforma de telecomunicatii militare construita de Thales Alenia Space.

Sora mai mica a lui SeaLaunch, compania LandLaunch cu sediul in California, a reusit de la infiintarea in 2008, 4 lansari Zenit 3SLB (o versiune modificata a lansatorului maritime) de la cosmodromul din Baikonur (prima in aprilie 2008 cu satelitul Amos 3) si are, cel putin deocamdata, o situatie mult mai buna- avand programata pentru primavara lui 2011 lansarea satelitului Intelsat 18.

credit SeaLaunch

video (http://www.youtube.com/watch?v=OiUPbSiNrew&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201007290421)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: tgbogdan din Iulie 30, 2010, 10:38:48 PM
Articol pus: http://stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6232:schimbare-de-proprietari-pentru-sealaunch-compania-rusa-energia-va-prelua-firma-americana&catid=57:tehnologie&Itemid=79
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 30, 2010, 10:54:56 PM
Citat din: tgbogdan din Iulie 30, 2010, 10:38:48 PM
Articol pus: http://stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6232:schimbare-de-proprietari-pentru-sealaunch-compania-rusa-energia-va-prelua-firma-americana&catid=57:tehnologie&Itemid=79

Excelent, Bogdan, ai retinut bine. Mereu cand promovam pe site un articol Space Alliance sa mentionam si aici, pentru ca domnii de la Space Alliance sa vada si sa se bucure.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2010, 01:22:27 AM
Noua lansare Ariane 5

La o luna si jumatate de la ultima lansare, baza spatiala din Kourou a fost gazda unui nou zbor al rachetei Ariane 5, zbor ce a purtat indicativul v196.

ArianeSpace mai are programate inca 3 zboruri pentru anul 2010 dupa ce alte lansari au mai avut loc in aprilie (cu pasageri satelitii Astra 3B si COMSATBw 2) si iunie (avand incarcati la bord Arabsat5A si Coms1). Spre comparatie in 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea 5GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.

Ariane 5 este astazi preferata lansarilor comerciale datorita fiabilitatii demonstrate pe parcursul timpului (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat deasemenea cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 36 de zboruri fara greseala).

Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA. Deosebirea majora consta in faptul ca versiunea GS foloseste un motor de tip Vulcain 1 pentru prima treapta in timp ce celelalte doua folosesc motoare de tip Vulcain 2.
Versiunea ECA este singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 9.6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent).

In lungime de 50.5m si cu o masa totala la desprinderea de la sol de 780 de tone, lansatorul face uz de 2 motoare MPS Europropulsion folosind combustibil solid cu o forta nominala dezvoltata de 5060kN (si un timp de reactie de 130secunde), o treapta cryogenica principala Vulcain2 Snecma cu o forta dezvoltata 1390kN (timp de ardere 540s) si o treapta cryogenica finala ESC-A Astrium Space Transportation propulsata de un motor HM-7B Snecma cu o forta dezvotata de 67kN si un timp de reactie de 945s.

In sfarsit, in varful rachetei este integrata structura interna SYLDA incadrand cei doi sateliti si structura de protectie termica pentru zbor dezvoltata de compania Oerlikon Space.

Lansarea despre care discutam acum, zborul cu numarul 52 al unei rachete Ariane 5 a avut loc pe 5 august la ora 20:59 GMT dupa un scenariu dual clasic, la bord fiind instalati satelitii Rascom-QAF 1R si Nilesat 201. Masa totala la lansare a fost de 7085 kg din care 6250 masa utila a celor doi sateliti si diferenta de 835 kg, echipamente suplimentare adaptoare. Orbita finala de injectie a fost una cu apogeul la 35919 km, perigeul la 250 km si inclinatia 2 grade, cei doi sateliti fiind plasati pe rand in orbitele de transfer geostationare dorite-prima data Nilesat 201 la T0+00:28:46 si apoi Rascom-QAF 1R la T0+00:32:46.

Nilesat 201 este un satelit geostationar construit de compania Thales Alenia Space pe o platforma SpaceBus 4000B2 pentru operatorul egiptean Nilesat si care va functiona la slotul orbital 7 grade vest. Cantarind 3.2 tone noul satelit va asigura generarea a 5.7 kW pentru operarea celor 24 de transpondere in banda Ku si 4 transpondere in banda Ka, care vor asigura pentru urmatorii 15 ani transmisii tv, radio si de date in zona Orientului Mijlociu si a Africii de Nord.

Ca si celalalt satelit, Rascom-QAF 1R este construit de compania franco-italiana Thales Alenia Space plecand de la o platforma SpaceBus 4000B3 si cantareste 3050 kg.RascomStar-QAF, o subsidiara a organizatiei RASCOM (Regional African Satellite Communication Organization) va opera noul satelit, dotat cu 12 transpondere in banda Ku si 8 transpondere in banda C, inlocuind astfel mai vechiul satelit Rascom-QAF 1 lansat in decembrie 2007 dar care imediat dupa lansare a suferit o scurgere de Heliu ce i-a afectat sistemul de propulsie, ramanand cu o resursa de viata de numai 2 ani (ianuarie 2008-ianuarie 2010). Noul satelit, plasat la slotul orbital 2.85 grade vest, va trebui asadar sa preia stafeta si sa asigure serviciile de telecomunicatii pentru continentul african.

Urmatorul zbor Ariane 5 va avea loc peste aproximativ o luna atunci cand vor trebui transportati pe orbita Eutelsat's W3B si satelitul japonez BSAT 3b.

credit ArianeSpace

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=1utQ8pGI_CI&feature=player_embedded#!)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201008071512)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: tgbogdan din August 09, 2010, 06:01:24 AM
Articol publicat: http://stiintaazi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=6313:racheta-ariane-5-a-fost-lansata&catid=57:tehnologie&Itemid=79
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 07, 2010, 12:57:28 PM
Rusia si China tin capul de afis pentru ultima saptamana spatiala

Ultimele zile au fost marcate de doua lansari avand ca protagonisti Rusia si China.

Prima data, joi 2  septembrie cosmodromul din Baikonur a fost gazda unui nou zbor al unei rachete Proton. Aceasta, in configuratia Block DM 2 a transportat pe orbita trei sateliti Glonass M construiti de Information Satellite Systems Reshetnev Co pentru agentia spatiala rusa.
Plecat la ora 00:53 GMT de la hangarul 81 al bazei din Kazahstan lansatorul Proton a injectat intr-o orbita circulara cu inclinatia de 64.8 grade dupa un zbor de aproximativ trei ore si jumatate (separarea a avut loc la 04:26 GMT) cei trei sateliti de navigatie care au devenit activi sub indicativele Cosmos 2464,2465 si 2466.
Acesta a fost ultimul trio din clasa M, pe viitor urmand a fi lansati sateliti mai moderni din clasa K.

In articolele precedente relatam despre lansarile din 14 decembrie 2009 (atunci cand au fost trimisi pe orbita Cosmos 2456, 2457 si 2458 pentru planul orbital 1 -sloturile 1, 4 si 5) si respectiv 1 martie 2010 (atunci cand planul orbital 3 a fost imbunatatit cu satelitii Cosmos 2459,2460 si 2461).
Tot atunci aminteam de provlemele pe care sistemul Glonass le-a intampinat anul trecut. Glonass 2404, lansat in 2003 a fost setat "unhealthy" pe 18 iunie 2009, ulterior satelitul fiind abandonat. Pe 13 mai Glonass 2435, un satelit lansat in 2007 a avut deasemenea probleme tehnice dar a fost recuperat partial in august;totusi semnalele sale sunt in continuare afectate de perturbatii astfel ca satelitul nu este in intregime utilizabil. Pe 31 august Glonass 2444 a fost scos deasemenea din operare desi era lansat relativ recent, in 2008, si in sfarsit pe 2 noiembrie reteaua l-a mai pierdut si pe Glonass 2418.

Noii sateliti urmeaza sa devina operationali in maximum 45 de zile si au o durata de operare estimata la 7 ani.
Au dimensiuni de 2.4 m x 3.7 m si pana la 7.2 m pentru panourile solare desfacute si cantaresc 1480 kg. Sunt stablizati traixial cu panourile solare desfasurate in directia razelor solare si satelitul aliniat spre Pamant.
Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze 350 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.
Versiunea Proton M este o racheta de 53 m lungime si cantarind 712 tone in configuratia nominala.
Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1m si 7.4 m.
Acestora li se adauga sisteme suplimentare de control al injectiei orbitale, diferite in functie de specificul misiunii. In cazul de fata a fost vorba despre un sistem de tip Blok DM 2 echipat cu un motor RD 58M cu tractiunea de 85 kN.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 275 cu o forta de 10.5 MN, treapta a doua este alimentata de 4 motoare de tip RD210 cu o forta de 2.3 MN si treapta a treia de un motor de tip RD212 cu o tractiune de 0.6 MN.
In aceasta configuratie racheta este capabila sa ridice pe orbita o incarcatura de 22 tone in cazul unei misiuni LEO sau 6 tone pentru o misiune GTO (orbita de transfer geostationara).

Pentru lansarea de joi prima treapta a rachetei a zburat timp de aproximativ 2 minute, iar dupa aproape 10 minute de la desprinderea de sol treapta a treia a lasat ansamblul Block DM 2 impreuna cu satelitii intr-o orbita intermediara de transfer. Doua activari succesive ale acestuia au adus satelitii la o orbita dorita -inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade, iar mai tarziu a urmat separarea.
Sistemul Glonass ar avea astazi conform informatiilor oficiale 21 sateliti operationali adica numarul de care este nevoie pentru o acoperire completa a teritoriului Federatiei Ruse (18) plus ceva suplimentar (pentru extinderea serviciilor la nivel global trebuie sa opereze in schimb 24 de sateliti). In precedentul raport al agentiei spatiale ruse de la inceputul anului 2009 se vorbea insa de o capacitate a sistemului ce acoperea aproximativ 95% din teritoriul Federatiei Ruse si 83% global.

Sistemul Glonass ("Globalnaya Navigationnaya Sputnikovaya Sistema" sau "Global Orbiting Navigation Satellite System") a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Totusi datorita problemelor financiare din acea perioada si datorita lipsei unor noi investitii, o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.

Sistemul consta din 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade si satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul 'slot number' : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.

Fiecare satelit transmite doua tipuri de semnale unul standard accesibil aplicatiilor comerciale si unul codificat de inalta precizie folosit de aplicatiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz in asa numitele benzi de frecventa L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz si L2: 1240 - 1260 MHz.

Conform informatiilor oficiale, atunci cand sistemul va fi complet, se va ajunge la o eroare maxima de pozitionare de pana la 70 m atat pe orizontala cat si pe verticala, iar eroarea de viteza se va situa la valoarea de 15cm/s (in cazul sistemului civil), eroarea scazand pana la 10-20m in cazul sistemului militar.

Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari sperandu-se sa se ajunga la nivelul anului 2011 la un numar de 30 sateliti operationali.
Aceasta schimbare de conceptie a sistemului urmeaza unor studii efectuate in 2007, cand s-a decis modificarea numarului de sateliti de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital.
Noua generatie de sateliti Glonass-K care urmeaza sa fie lansati incepand cu 2010 (undeva in a doua jumatate) beneficiaza de un design imbunatatit care ar trebui sa le mareasca perioada de operare (10 pana la 12 ani) si fiabilitatea, precum si de dimensiuni si greutate mai mica (750 kg) care ar permite inlocuirea lansatorului Proton-M cu Soyuz-2 (si aproape o injumatatire a costului de lansare).

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=pH1ocXct-3w&feature=player_embedded)

China la randul ei a reusit sa plaseze pe orbita sambata 4 septembrie ultima sa platforma pentru compania China Satcom, satelitul cu numarul 6 din seria de telecomunicatie Sinosat.
Acesta este un satelit geostationar in greutate de 5 tone si operand pentru aproximativ 15 ani de la pozitia orbitala 125 de grade est, 24 de transpondere in banda C, 8 in banda Ku si 1 in banda S, ce ar trebui sa deserveasca intregul teritoriu al tarii.
Este construit pe baza modelului DFH-4 o platforma versatila care poate integra echipamente de comunicatie de pana la 600 kg si avand un necesar de putere de pana la 10.5 kW.
Plecata de la baza Xichang Satellite Launch Center din sud-vestul Chinei la ora 16 :14 GMT, racheta Long March CZ-3B (Chang Zheng-3B) a transportat intr-o orbita de transfer geostationara cu inclinatia de 25 de grade noul satelit de telecomunicatie.
Inainte de a deveni operational acesta trebuie sa aplice o serie de manevre orbitale pentru circularizarea orbitei si scaderea inclinatiei planului orbital.
CZ-3B este o racheta in trei trepte, propulsata de 4 boostere YF25, in treapta intai de 4 motoare YF20C, in treapta a doua de un motor YF24E si in treapta a treia de un motor YF75.
Avand o inaltime de 54.8 de m si un diametru de  3.35 m racheta este capabila sa transporte pe o orbita LEO o masa de pana la 12 tone sau intr-o orbita GTO o masa de pana la 5.1 tone.

Programul spatial chinez are doua directii majore : dezvoltarea de noi sateliti si dezvoltarea unui program de zbor uman, dar la fel de importanta ramane problema de baza a extinderii progresive a capacitatii de lansare pentru a avea logistica necesara unor astfel de proiecte.
Momentan China mizeaza doar pe capacitatea lansatorului sau LongMarch (ajuns acum la seria 4) si pe viitoarea serie 5 care ar trebui sa mareasca masa lansata pe orbita pana la 25000kg pentru o orbita joasa si 14000kg pentru o orbita geostationara (in configuratia cea mai puternica).

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=cw2JpmrMd4o)

locatia centrelor spatiale-interfata SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspx)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Septembrie 07, 2010, 02:11:11 PM
Am pus eu articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 13, 2010, 05:34:12 PM
Japonia devine a 6-a tara cu sistem propriu de navigatie prin satelit

Jaxa a facut primul pas in construirea unui sistem propriu de navigatie prin satelit, ce ar plasa Japonia pe pozitia a 6-a in lume, in lista tarilor cu aplicatii in acest domeniu.

Probabil cel mai cunoscut este sistemul American GPS constand in 6 planuri orbitale a cate 4 sateliti (momentan 30 de sateliti sunt in operare). Acestuia i se adauga sistemul rusesc Glonass care foloseste o configuratie diferita – 3 planuri orbitale a cate 8 sateliti (momentan fiind activi 21 de sateliti), sistemul Galileo european aflat inca la inceput de drum si care va include in jurul anului 2016 cand va fi operational, 3 planuri orbitale a cate 10 sateliti fiecare. Tari emergente cum ar fi China si India incearca si ele sa isi asigure independenta in acest domeniu sensibil al aplicatiilor de navigatie prin satelit.
Sistemul Compass chinez va include 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand in orbite MEO, urmand sa devina operational pana in 2020.
India la randul ei construieste pana in 2014 sistemul IRNSS (Indian regional navigation satellite system) ce va include 3 sateliti geostationari si 4 sateliti MEO.

Revenind la programul JAXA, primul satelit lansat din noua constelatie QZSS (Quasi zenith satellite system) ce va include la final alte 2 platforme, se numeste Michibiki, nume ales in urma unei campanii de promovare a misiunii in randul publicului japonez si care s-ar traduce prin "ghidare".

Satelitul este unul stabilizat triaxial, cu o masa de aproximativ 4 tone si in forma unui paralelipiped cu dimensiunile 2.9 x 3.1 x 6.2 m. Este deservit de doua panouri solare cu anvergura de 25.3 m si generand 5kW- denumite LDAR (large deployable antenna reflectors). Pentru o perioada de 10 ani va opera intr-o orbita cu inclinatia de 45 de grade, apogeul la 39.000 km si perigeul de 33.000 km.

Datorita specificitatii acestei orbite, satelitul se va muta spre sud sau spre nord in functie de rotatia Pamantului, avand o perioada de vizibilitate a teritoriului Japonez intre 7 si 9 ore pe zi. Astfel, o constelatie de 3 sateliti ar asigura permanent vizibilitatea unuia dintre ei si ar fi astfel la dispozitia utilizatorilor locali 24 de ore din 24.
Proiectia 2D a unei astfel de orbite rezulta intr-o figura de tip 8, iar in final JAXA a ales varianta unei orbite asimetrice care are avantajul maririi perioadei in care un satelit tranziteaza teritoriul japonez si a unui transfer de semnal mai usor intre cei 3 sateliti. 

Satelitul este construit de Mitsubishi Electric Corporation pe o platforma ETS-8 (Engineering test satellite) si va transmite 4 semnale de navigatie in benzile L1, L2 si L5 compatibile cu semnalele GPS (aceeasi frecventa centrala, acelasi spectru, aceeasi structura a mesajului) dar pentru care vor fi necesare totusi receptoare speciale din partea utilizatorilor, creand astfel o piata locala pentru standardizarea acestor echipamente.
Manevrele de corectare a orbitei sau a pozitiei de zbor se vor realiza cu ajutorul unui sistem de motoare R-4D alimentate de combustibil N2O4/MMH, construite de compania Kasier Marquardt si care are in spate o lunga istorie (primul model zburand in 1966 in campania Apollo).
La bord se afla un asa numit "retro reflector array" format din 56 de retroreflectoare construite in colaborare de Honeywell Technology Solutions Inc. si Instrumentation Technology Engineering Inc, care va permite masuratori fine de la sol asupra orbitei curente.

Suplimentar satelitul este echipat cu o antena TTS cu ajutorul caruia se realizeaza calibrarea celor 2 ceasuri RAC (Rubidium Atomic Clock) de la bord, o antena L1-SAIF care creste puterea semnalului de navigatie rezultand o acuratete de pozitionare de sub 1 m si in sfarsit o antena in banda C pentru comunicatie bidirectionala de telemetrie si telecomanda.

Lansarea s-a facut de la hangarul 1 al bazei Tanegashima Space Center la bordul unei rachete H-2A. Plecata sambata 11 septembrie, la ora 11:17 GMT, racheta a transportat cu succes pe orbita noul satelit intr-un zbor care a durat 28 de minute si 26 de secunde, separarea avand loc la ora 11:45 GMT si prima telemetrie fiind furnizata de statia de sol din Hawaii.

H-2A este o racheta in 2 trepte capabila sa transporte pe o orbita LEO (orbita joasa in jurul Pamantului) o incarcatura de pana la 10 tone sau intr-o orbita GTO (orbita de transfer geostationara) o incarcatura de pana la 3.8 tone.
In lungime de 53 m, cu o greutate de 289 tone, este propulsata de o treapta intai pe baza de combustibil lichid alimentand un motor LE-7A si dezvoltand 1098 kN si o treapta a doua propulsata de un motor LE-5B deasemenea pe baza de combustibil lichid si cu o forta de tractiune de 137 kN. Separat, in functie de specificul zborului se poate monta un sistem de "boostere" auxiliare, variantele disponibile de motoare cu combustibil solid fiind SRB-A (forta de tractiune 5040 kN) si SSB (forta de tractiune 1490 kN).
In zborul de fata care a purtat indicativul F18, s-a folosit varianta H2A202 adica au fost montate 2 "boostere" auxiliare de tip SRB-A.
Precedentul zbor s-a efectuat in luna mai 2010 atunci cand au fost lansati mai multi sateliti mici (Planet-C, Ikaros, K-Sat etc).

Cum functioneaza concret noul sistem? QZSS nu trebuie vazut ca un sistem de sine statator ci este doar un complement al sistemului American GPS. Primele discutii intre americani si japonezi vizand compatibilitatea semnalelor si interoperabilitatea celor 2 sisteme au inceput in septembrie 1998 atunci cand cele doua administratii au pus bazele acordului "Joint Statement by the Government of the United States of America and the Government of Japan on Cooperation in the use of the Global Positioning System".
Asa cum se stie, pentru determinarea completa a unei pozitii este necesar receptionarea semnalului de la minim 4 sateliti GPS.
Totusi in Japonia, datorita specificului tarii (relief muntos, orase agglomerate cu cladiri inalte etc) multe obstacole scad calitatea semnalului receptionat si timpul efectiv cand navigatia prin satelit este disponibila.
Spre exemplu in cazul folosirii numai a semnalului GPS, precizia de pozitionare se rezuma la 10 m pe cand in cazul folosirii simultane a semnalelor GPS si QZSS precizia va creste pana la 1m in prima faza (si chiar la nivel de cm pe viitor).
Disponibilitatea serviciului de navigatie va creste la randul ei de la o valoare de 90% momentan (adica minim 4 sateliti GPS sunt disponibili la o elevatie mai mare de 20 de grade peste Japonia) la o valoare de 99.8% in cazul folosirii complementare a sistemului QZSS.
Timpul initial (la pornire) necesar unui echipament electronic pentru determinarea pozitiei se asteapta sa scada de la 30-60 de secunde in prezent la numai 15 secunde dupa introducerea QZSS, in timp ce o anomalie la unul din satelitii de navigatie (fie ca vorbim despre GPS sau QZSS) va fi raportata utilizatorilor in mai putin de 20-30 de secunde.
Pe langa aplicatiile clasice, sistemul QZSS va aduce imbunatatiri majore si in alte domenii, spre exemplu in cel al prevenirii dezastrelor unde, datorita cresterii preciziei la nivel de cm, actualele balize avertizoare de tsunami vor putea fi amplasate la distante mult mai mari de statiile de monitorizare continentale decat cei 20 km necesari astazi (acest lucru insemnand un timp de reactie mai mare si evident va creste sansele autoritatilor locale in cazul evacuarilor de populatie).

credit JAXA

video lansare Michibiki (http://www.youtube.com/v/UK2g3h6HIBw?fs=1&amp;hl=en_GB)

Tanegashima Space Center (http://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspx)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 17, 2010, 02:30:36 PM
Primul satelit romanesc, Goliat, nu va zbura in 2010 ci in 2011

Agentia Spatiala Europeana ESA –reprezentand interesele celor 18 tari membre,  compania ArianeSpace, ELV SpA (European Launch Vehicle) si Evry France au semnat in urma cu cateva zile documentul VERTA-'Vega Research and Technology Accompaniment Program' care pune bazele productiei de serie pentru componentele noului lansator-acoperind in prima faza 5 noi misiuni in afara zborului de test (pe lista sponsorizarii pentru acest program aflandu-se  satelitii europeni ADM Aeolus, Lisa Pathfinder, constelatia Swarm si IEV –'Intermediate Experimental Vehicle').
Astfel proiectul Vega se muta din faza de proiectare si dezvoltare in cea de exploatare propriu zisa.

In aceasta mare operatiune numita Vega sunt implicate direct 7 tari europene (Italia, Franta, Spania, Belgia, Olanda, Elvetia si Suedia) prim contractor fiind compania italiana ELV SpA ale carei actiuni sunt detinute de Avio SpA (70%) si Agentia Spatiala Italiana ASI (30%).
Grupul va fi reprezentat de ArianeSpace cea care va oferi spre comercializare serviciile noii rachete si va avea grija de operatiunile de lansare.

Prima incercare se apropie cu pasi repezi de momentul zero, pentru ca treapta intai P80 a fost pregatita si asteapta incarcata cu combustibil solid la baza spatiala din Guiana Franceza, in timp ce treptele superioare (Zefiro 23 si Zefiro 9) si restul avionicii au fost asamblate in Italia asteptand la randul lor transportul spre Kourou.
Din pacate agenda de teste despre care aminteam intr-unul din articolele anterioare SpaceAlliance s-a dovedit inca o data nesustenabila pentru ca operatiunile de constructie/modernizare a infrastructurii bazei spatiale din Kourou s-au prelungit peste termenul propus initial.
Aceasta cu atat mai mult cu cat inginerii au tebuit sa lucreze pe mai multe fronturi, pe langa pregatirea obisnuita a zborurilor Ariane5, fiind necesare eforturi suplimentare pentru aducerea in stare operationala a noilor veniti Vega si Soyuz.
Soyuz care este o racheta testata de-a lungul timpului, va intra direct in exploatare si va avea astfel prioritate, putand aduce in foarte scurt timp venituri suplimentare.
Astfel potrivit directorului ArianeSpace, cel mai probabil Soyuz va efectua primul zbor undeva la inceputul lui 2011, urmata intr-un interval de cateva luni (mijlocul lui 2011) de Vega.

Vega intentioneaza sa se pozitioneze pe nisa lansatoarelor mici, undeva sub Ariane5 (lansatorul de clasa mare al lui ArianeSpace) si noul venit- versiunea modernizata Soyuz (care va opera in segmentul mediu).
ArianeSpace nu avea un lansator pe aceasta nisa astfel dar se estimeaza ca Vega va deservi in medie cel putin 2 lansari pe an.

video Vega (http://www.youtube.com/watch?v=VYAPi6fNcgA&feature=player_embedded)

Racheta care are o masa de 137 tone, o lungime de 30m si un diametru de 3m, este una in patru trepte- un motor de tip P 80 folosind combustibil solid pentru prima treapta- cu o forta maxima dezvoltata de 3040kN si un timp de ardere de 107s, un motor de tip Zefiro 23 alimentat tot de combustibil solid-cu o forta maxima de 1200kN si un timp de ardere de 71s, ca si treapta a treia unde actioneaza un motor de tip Zefiro 9-cu o forta dezvoltata de 213kN si un timp de ardere de 117s, si o treapta finala a patra alimentata de combustibil lichid si propulsata de un motor de tip AVUM – Attitude and Vernier Upper Module-u o forta de 2.45kN si un timp de ardere de pana la 315s.
In ceea ce priveste performantele tehnice, lansatorul este capabil sa inscrie pe o orbita circulara cu altitudinea de 700 km o masa de pana la 1500 kg (de obicei segmentul satelitiilor stiintifici de observare a Pamantului).

Vega va folosi in spaceportul din Guiana Franceza complexul ELA-1 (http://maps.google.com/maps?ll=5.236,-52.775&spn=0.3,0.3&t=h&q=5.236,-52.775) care a fost folosit intre 1979 si 1989 de rachetele Ariane1 si Ariane3. Acesta insa a trebuit sa fie modernizat, incepand de la hangarul propriu zis si continuand cu sistemele de alimentare electrica, de protectie, de control si nu in ultimul rand cu sistemele mecanice de transport (lifturi, macarale etc). In plus, este vorba si despre o noua platforma mobila care va tranporta racheta, si care va avea o inaltime de 50m si o viteza de 5m/minut fiind capabila sa acopere o distanta de 80m intre pozitia operationala si locul de parcare.
Perioada de pregatire a unui zbor - asa numita "launch campaign" - a fost marita de asemenea de la 2-3 saptamani la 42 de zile pentru a asigura ca fiecare zbor este supervizat corespunzator fara presiunea timpului, mai ales ca ESA isi doreste pe viitor o serie de minimum 4 lansari anuale ale noii rachete.

Din pacate nici cealalta racheta ce va face parte din sistemul european - Soyuz 2, despre care aminteam mai devreme - nu sta mai bine, in acest program inregistrandu-se de asemenea intarzieri mari.
Din cauza imposibilitatii efectuarii primului zbor (plasat in decembrie 2010) ArianeSpace pentru a evita pierderea unui prim client- compania britanica Avanti Communications pentru care trebuia sa plaseze pe orbita satelitul Hylas1, a decis sa mute aceasta lansare la bordul unui zbor Ariane 5 din noiembrie 2010 (aceasta avand capacitatea de a prelua un nou pasager datorita proprietatii sale de a realiza lansari duale).
In aceasta situatie  zborul inaugural va avea la baza o decizie politica fie ESA sau CNES- Agentia Spatiala Franceza oferind alternative (unul din satelitii Galileo respectiv Pleiades).
Spre deosebire de versiunea originala lansata din Baikonur si Plesetsk, Soyuz 2-1a a marit capacitatea de transport de la 1.7 tone pana la 2.7 tone in cazul unei orbite geostationare.
Acest lucru se intampla pentru ca pe langa modificarile de ordin tehnic, plecarea din baza Kourou, in apropierea ecuatorului beneficiaza de un aport de viteza natural, in comparatie cu lansarile clasice din Baikonur.
O versiune ulterioara Soyuz 2-1b (care va aduce modificari substantiale ale sistemului de control, marirea tractiunii treptei a treia si o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila) este asteptata in scurt timp - aceasta fiind capabila sa transporte o masa de 3.6 tone pe o orbita de transfer geostationara.

ArianeSpace a raportat pentru anul fiscal 2009 un venit de 1.046 miliarde de euro in crestere cu 9.4% fata de 2008 la care au contribuit in special cele 7 zboruri efectuate de Ariane 5 (fata de cele 6 zboruri din anul precedent).
Pe viitor perspectivele fiscale sunt insa mult mai bune in urma semnarii in februarie 2009 a unui contract de 35 de noi unitati Ariane5 cu o valoare de 4 miliarde de euro, dar si datorita intrarii in operare a noilor membri ai flotilei Vega si Soyuz.

Piata comerciala a fost dominata in ultimul timp de variatia costurilor de lansare in special datorita pretului de dumping practicat de operatorul SeaLaunch, dar odata cu intrarea in faliment a acestuia se asteapta o apreciere/revenire la un pret realist al kg de incarcatura transportat pe orbita, ceea ce inseamna o perspectiva buna pentru contabilii celor doua mari companii ramase in joc ArianeSpace si ILS-International Launch Services.

Romania, aflata la prima sa experienta spatiala prin lansarea satelitului Goliat, va mai trebui astfel sa astepte o perioada pana cand drumul spre spatiu ii va fi deschis.
Sub spectrul acestei noi amanari, echipa romaneasca coordonata de ROSA va fi nevoita sa urmareasca anuntarea oficiala a noii date de lansare la fel ca si restul participantiilor la zborul Vega. Pentru conformitate, trebuie reamintit ca proiectul Goliat a fost initiat de agentia spatiala romana in anul 2005, beneficiind de un buget de 1.500.000 de RON (2005).

Este vorba de un nanosatelit de 1kg si 10x10x10 cm bazat pe standardul american Cubesat, avand la bord o serie de experimente stiintifice: determinarea fluxului de meteoriti (SAMIS), masurarea dozei de radiatii cosmice la nivelul orbitei terestre (Dose-N) si captarea de imagini cu suprafata Pamantului folosind o camera de observatie de 3 mega pixeli instalata la bord si cu o rezolutie la sol de aproximativ 21x28m.

video Goliat (http://www.youtube.com/watch?v=jQDwTwSM-n0&feature=player_embedded)

Dupa ultimele informatii, Goliat va fi lansat intr-o orbita eliptica cu inaltimea variind intre 350 si 750km si inclinatie de 71 de grade desi initial se dorea o orbita circulara polara cu inaltimea de 500km (modificarea a fost dictata tot de ArianeSpace).
Proiectului romanesc si altor 8 sateliti din aceeasi categorie li s-a oferit sansa de a fi lansati gratis in zborul inaugural de test al rachetei europene Vega (o parte dintre ei venind din tari ce se afla in faza de preaderare la agentia spatiala europeana, asa cum este si cazul Romaniei, si care incep prin aceste prime programe nationale sa isi manifeste interesul fata de domeniul spatial) :
-SwissCube (École Polytechnique Fédérale de Lausanne, Switzerland) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061927)
-Xatcobeo (University of Vigo and INTA, Spain) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061933)
-UNICubeSAT (University of Rome, Italy) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062010)
-Robusta (University of Montpellier 2, France) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061952)
-AtmoCube (University of Trieste, Italy) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061947)
-e-st@r (Politecnico di Torino, Italy) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004130456)
-OUFTI-1 (University of Liège, Belgium) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061939)
-PW-Sat (Warsaw University of Technology, Poland) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061914)

Acesti 9 sateliti Cubesat se vor adauga incarcaturii principale LARES (LAser RElativity Satellite) si unui alt satelit italian- ALMASat (prescurtare de la ALma MAter SAtellite) o misiune demonstrativa dezvoltata incepand cu anul 1993 de Facultatea de inginerie din cadrul Universitatii din Bologna, care ca si predecesoarele programe realizate in Italia (Unisat1 si Unisat2) are la baza un concept modular capabil sa integreze pe viitor o gama larga de experimente stiintifice la un pret de constructie scazut.

Romania mai participa in doua proiecte europene, doua din institutiile de invatamant din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica din Bucuresti si Universitatea Bucuresti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO si ESEO. (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006091129)
amanunte

ESEO sau European Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat in cadrul programului "Education Satellite Programme"- un microsatelit care de la nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pamantului, va masura nivelul radiatiilor si va testa noi tehnologii spatiale (o camera stelara si un asa numit "reaction wheel").
In acest proiect UPB va trebui sa dezvolte partea de structura.

ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul satelit educational trimis spre Luna cu tehnologie inspirata de cea folosita de misiunea Smart1 si al patrulea satelit din programul "Education Satellite Programme". Contractorul principal este Surrey Satellite Technology Limited din Anglia, iar subcontractanti sunt mai multe universitati din tari membre sau aflate in colaborare cu ESA.
Romania este prezenta in proiect prin Universitatea Politehnica Bucuresti-responsabila pentru 2 din subsistemele satelitului (ADCS si structura) si prin Universitatea Bucuresti responsabila pentru dezvoltarea experimentului care vizeaza monitorizarea radiatiei.


Linkuri relevante:
model virtual al primului satelit romanesc (http://www.spacealliance.ro/applet/3dsat.aspx)
galerie de imagini cu primul satelit romanesc (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/album/index.html)
tur virtual Kourou Space Center (http://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspx)

Articol ce poate fi preluat numai citand sursa orginala SpaceAlliance.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: empyrion din Septembrie 19, 2010, 05:39:22 AM
Am pus diacritice, am corectat cateva erori de punctuatie si am urcat articolul pe site.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Septembrie 25, 2010, 09:31:19 PM
Citat din: empyrion din Septembrie 19, 2010, 05:39:22 AM
Am pus diacritice, am corectat cateva erori de punctuatie si am urcat articolul pe site.

Empyrion, din pacate nu ai trecut articolul prin Wordpress, nu l-ai pus cu justify, ai pus spatii mari intre paragrafe. In mare, l-ai aranjat complet gresit pe site. Nu este o problema, caci asa e la inceput. Dar problema este ca eu ti-am spus care sunt problemele si ce trebuie sa faci si nu ai facut deja de o saptamana. Astfel, articolul acesta foarte interesant de la Space Alliance nu a aparut la noi pe site. Am sters eu acum articolul tau si il pun de la zero. Noi avem nevoie la Stiinta Azi de voluntari pe care ne putem baza, care chiar daca muncesc cand vor ei, apoi cand se apuca sa faca ceva, duc treaba pana la capat. E admirabil ca ai pus diacritice, dar dupa cum vezi, munca ta a fost in zadar, caci acum am sters tot ce ai facut. Primul pas, retine, e sa inveti sa pui articolele pe site corect in Joomla.

Pun eu acum articolul pe site si pe frontpage.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 27, 2010, 01:13:13 PM
Noi lansari de sateliti militari

Saptamana aceasta a fost dominata de componenta militara a lansarilor de sateliti, desfasurata ca orice operatiune de acest gen sub protectia informatiei si in pofida faptului ca se cunosc foarte putine date, cele doua lansari despre care vorbim- una in contul SUA si cealalta efectuata de China- au starnit interesul si au generat inevitabil discutii si speculatii.

Prima lansare a avut in prim plan o racheta Atlas 5 care a plecat luni 20 septembrie ora 04 :03 GMT de la baza militara Vandenberg Air Force din California in cel de-al patrulea zbor pe 2010 al lansatorului american.

Configuratia folosita de aceasta data –versiunea 501, are cea mai scazuta capacitate din intreaga serie Atlas 5-putand transporta intr-o orbita LEO (low Earth orbit) o masa de 8250 kg, intr-o orbita SSO (sun synchronous orbit) o masa de pana la 5945 kg sau intr-o orbita de transfer geostationara (GTO) o masa de pana la 3970 kg.
Fata de restul versiunilor care pot fi configurate in diferite variante, ea nu dispune de sistemul CCB (common core booster) , fiind propulsata doar de un singur motor RD-180 (de provenienta ruseasca) in treapta intai si avand o treapta a doua de tip Centaur tractata de un singur motor RL-10A4-2.
Capsula protectoare a satelitului construita de compania elvetiana RUAG, are diametrul de 5.4 m si trei versiuni constructive : una mica –in lungime de 20.7 m, o versiune medie- in lungime de 23.4 m si in sfarsit o versiune mare de 26.5 m, putand astfel acomoda o gama larga de platforme.

Un alt zbor al versiunii 501 a avut loc in aprilie 2010 atunci cand s-a testat prototipul X37B, iar celelalte doua lansari de anul acesta au folosit versiunile 401 (in februarie 2010 cand s-a lansat Solar Dynamics Observatory SDO) si 531 (in august 2010 cand a fost transportat pe orbita cel mai nou satelit Advanced Extreme High Frequency Satellite).
Trebuie spus ca debutul unei rachete Atlas 5 a fost facut in 21 august 2002 atunci cand primul pasager a fost satelitul de telecomunicatii HotBird 6. In total, de atunci au fost efectuate 23 de lansari Atlas 5.
Atlas 5 alaturi de Delta 4 au fost dezvoltate in cadrul programului EELV-Evolved Expendable Launch Vehicles pentru a pune la dispozitia US Army capacitatea de lansare de care avea nevoie.

Asa cum spuneam informatiile despre incarcatura aflata la bord lipsesc, stiindu-se doar ca aceasta a purtat indicativul NROL-41 (USA215), zborul fiind realizat pentru National Reconnaissance Office.
Potrivit unor observatori amatori satelitul, care a primit numarul NORAD 37162, a fost plasat intr-o orbita eliptica retrograda 1057 x 1072 km, cu inclinatia de 123.0 grade si are o magnitudine vizuala sub 6.5. Greutatea relativ scazuta dar si volumul mare care a impus folosirea unei capsule de dimensiuni medii au sugerat un satelit cu o densitate mica, care are cel mai probabil in componenta o antena de dimensiuni mari.
Combinand aceasta constatare cu tipul de orbita inalta (care nu este neaparat in avantajul observatiilor optice) se poate concluziona ca cel mai probabil vorbim de un satelit radar, mai ales ca in trecut si alti sateliti radar au mai fost plasati in orbite retrograde cu inclinatia de 53 de grade.

video lansare NROL-41 (http://www.youtube.com/watch?v=tUbnC53TyxI&feature=player_embedded)

A doua lansare a avut loc miercuri 22 septembrie ora 02 :42 UTC de la baza spatiala Jiuquan din China-a patra pe anul acesta- si a implicat o racheta Long March CZ-2D.
Acesta a fost al 13-lea zbor al unei rachete de acest tip, zborul cu numarul 131 din istoria spatiala chineza  (primul zbor avand loc in 1970) si al 9-lea in ultimele 50 de zile-reflectand foarte bine ambitiile programului spatial chinez.

Satelitul principal transportat pe orbita a purtat indicativul Yaogan 11 (el va zbura intr-o elipsa 627 x657 km cu inclinatia 98 de grade) si a fost construit de Academia de stiinte spatiale a Chinei. Alaturi de el se pare ca au mai fost lansati 2 picosateliti din seria "ZDPS" (Zhe Da Pi Sing/Zhejiang University Pico Sat) cu un volum de 150x150x150 mm si 3.5 kg greutate. Ca si in precedentele cazuri partea chineza a clamat ca este vorba despre un satelit stiintific de observare a Pamantului si de prevenire a dezastrelor naturale, totusi specialistii cred ca este un satelit militar de spionaj folosind tehnologie SAR (synthetic aperture radar)- in fapt un telescop operat in exclusivitate de armata chineza pentru achizitia de imagini.

In plus, desi China a pastrat discretia totala cu privire la acest satelit, prezenta in fruntea proiectului ca directori de program a unor specialisti cu vechi state in domeniul 'Synthetic aperture radar satellite' nu a facut decat sa alimenteze suspiciunile legate de caracterul militar al noii misiuni.

Aparent clasa Yaogan Weixing ce grupeaza toti satelitii "remote sensing" chinezesti a fost impartita in doua mari grupuri: o parte din sateliti din categoria "electro optical digital imaging" sunt lansati de la baza JSLC (Jiuquan) la bordul rachetelor CZ-2C/D pe cand cei din categoria "synthetic aperture radar imaging" sunt lansati de la baza TSLC (Taiyuan) la bordul rachetelor CZ-4B/C.

Lansatorul chinez LongMarch (ajuns acum la seria 4) are o capacitate de 4200 kg transferabile pe orbite LEO si 1500 kg pentru orbitele geostationare, dar in viitoarea varianta 5 ar trebui sa mareasca masa lansata pana la 25000kg pentru o orbita joasa si 14000kg pentru o orbita geostationara (in configuratia cea mai puternica).
Versiunea folosita acum, 2D, are o capacitate mai mica si  poate transporta 3500 kg intr-o orbita LEO sau 1300 kg intr-o orbita SSO.

Prima categorie de sateliti Yaogan a derivat din mai vechea platforma FSW4 inlocuind captura de imagini pe suport film cu cea pe suport digital si asigurand o rezolutie la sol de 0.6-1 m.

Cea de a doua categorie este o platforma mare de peste 2.5 tone echipata cu panouri solare retractabile si un instrument SAR activ in domeniul microundelor ce produce imagini de inalta calitate indiferent de conditiile meteo de operare.

Seria "remote sensing" Yaogan a fost dezvoltata de China incepand cu 2006. Atunci, pe 27 aprilie 2006 China lansa Yaogan 1 de la baza Taiyuan. Intre timp au mai fost lansati Yaogan 2 (pe 25 mai 2007), Yaogan 3 (pe 12 noiembrie 2007), Yaogan 4 (1 decembrie 2008), Yaogan 5 (15 decembrie 2008) si Yaogan 6 (22 aprilie 2009) despre care SpaceAlliance a relatat intr-un alt articol. In sfarsit, pe 15 decembrie anul trecut era plasat pe orbita Yaogan 8, iar pe 5 martie 2010 avea loc o tripla lansare cu Yaogan 9A/9B/9C despre care am discutat la momentul respectiv.

China desfasoara momentan mai multe experimente spatiale. Recent au fost raportate actiuni in domeniul zborului in formatie doi minisateliti fiind mentinuti de la inceputul lunii august la o distanta mai mica de 200 de m si testand asa numita tehnologie 'orbital rendez-vous'.

La fel de importanta pentru China pare explorarea Lunii. Dupa ce prima sonda spatiala chineza Chang'e-1 plasata in orbita in jurul Lunii si-a incheiat explorarea, o noua misiune este gata sa ii ia locul, cel mai probabil in noiembrie.
Pana in 2025 China intentioneaza sa inlocuiasca aceste explorari automate cu ajutorul satelitilor si sa trimita in schimb un echipaj uman care sa aselenizeze si sa aduca mostre de sol.

Pe termen si mai lung, in trendul international lansat recent, atentia agentiei spatiale chineze se va muta spre Marte, fiind in plan explorarea planetei mai intai prin probe trimise intre 2014-2033 si mai apoi o calatorie cu echipaj uman undeva intre 2040-2060.

In plus, la inceputul lunii martie China a facut publice intentiile sale privind dezvoltarea unei serii de laboratoare spatiale proprii cu atat mai mult cu cat participarea chineza la statia orbitala internationala ISS a fost refuzata.
Incepand cu anul 1992 China a inceput sa manifeste interes pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare zborurilor spatiale cu echipaj uman. Este vorba de proiectul militar 921 continuare a mai vechilor proiecte 714 (initiat in 1967) si 863 (initiat in 1986). Din pacate efortul a fost mult mai mare decat se astepta si abia pe 15 octombrie 2003 dupa 11 ani de la data initiala, si dupa cheltuirea a mai mult de 2 miliarde de dolari, China a reusit sa scoata in spatiu primul astronaut devenind astfel cea de a treia natiune din lume capabila de acest lucru. De atunci insa interesul s-a mutat de la simplul zbor orbital la obiectivul mai ambitios de a avea propriul avanpost in spatiu.

Desi inspirat initial din programul MOL al SUA abandonat in 1969 (US Air Force Manned Orbiting Laboratory) primul laborator Tiangong-1 apare astazi mult mai aproape de profilul programului european ATV. Este vorba de un laborator echipat cu o suita de senzori de ultima generatie si care urmeaza sa functioneze marea majoritate a timpului in mod autonom.
In paralel se vor intensifica eforturile pentru imbunatatirea programului Shenzhou care urmeaza sa creeze premizele pentru un asa numit taxi spatial. Accentul este pus in special pe capacitatea acestui vehicul de a realiza in mod sistematic zboruri cu echipaj uman. Astronautii vor putea asadar sa revina periodic la bordul laboratorului spatial, sa il inspecteze, sa colecteze datele acumulate la bord si sa efectueze alte experimente.
Separat de acest program, China considera pe termen lung (2020) si un laborator spatial mai mare si mai performant (in jur de 20-25 tone) inspirat din laboratorul rus Mir.

In paralel cu cele doua directii amintite mai devreme (dezvoltarea de noi sateliti si dezvoltarea unui program de zbor uman) ramane problema de baza a extinderii progresive a capacitatii de lansare pentru a avea logistica necesara unor astfel de proiecte, China investind continuu in dezvoltarea lansatoarelor sale si incercand in acest fel sa recupereze distanta ce inca o separa de actorii majori din domeniul spatial- SUA si Rusia.

video lansare Yaogan 11 (http://www.youtube.com/watch?v=7ClxFcBVIIo&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20100926091536)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Septembrie 28, 2010, 05:38:27 AM
Am pus articolul.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 04, 2010, 08:19:03 PM
World Space Week/Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2010

In fiecare an in perioada 4-10 octombrie se desfasoara Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic un eveniment initiat si coordonat de Adunarea Generala a ONU.
Ca si anul trecut echipa SpaceAlliance a decis sa promoveze acest eveniment printr-o actiune proprie. Astfel, in aceasta perioada vom incerca sa culegem cat mai multe intrebari de la cititorii nostri interesati de tehnologia spatiala si, in masura in care reusim, sa le oferim raspunsuri.


Intrebarile pot fi adresate pe forum, in cadrul topicului "World Space Week/Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2010" (http://"world%20space%20week/Saptamana%20mondiala%20a%20spatiului%20cosmic%202010") sau direct pe email la adresa wsw@spacealliance.ro, noi le vom centraliza si mai tarziu veti primi raspunsurile. In speranta ca aceasta actiune se va bucura de interesul dumneavoastra, tinem sa multumim in avans tuturor celor care vor participa.

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101004105016)

Posterul oficial al actiunii (http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/20101004105016_wsw.jpg)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 15, 2010, 12:27:08 PM
China din nou in prim planul lansarilor spatiale

Pe 22 septembrie relatam despre lansarea satelitului Yaogan 11 de la baza spatiala Jiuquan. La numai o saptamana de la aceasta putem vorbi deja despre o campanie intensa sustinuta de China, pentru ca in acest interval, alte doua lansari au avut loc.

Prima lansare despre care vorbim, Chang`e 2 este a doua sonda a Chinei spre Luna si a fost o investitie de 134 milioane de dolari a programului spatial chinez. Initial a fost construita ca o platforma de rezerva pentru Chang`e 1 in caz ca aceasta ar fi esuat, dar ulterior partea de instrumentatie stiintifica a fost substantial imbunatatita.
Plecata in mod simbolic vineri 1 octombrie o data cu sarbatorirea zilei nationale a tarii- la ora 10 :59 de la hangarul 2 al bazei spatiale Xichang, la bordul unei rachete Long March 3C, sonda va continua explorarile satelitului natural al Pamantului.
Perioada de transfer pentru orbita finala in jurul Lunii-una polara eliptica cu inaltimea variind intre 15 si 100 km si cu o perioada orbitala de 117 minute-va fi de aproximativ 5 zile (mai precis 112 ore) adica la jumatatea perioadei de transfer a primei sonde Chang`e 1 (12 zile). Acest lucru se datoreaza in principal vitezei de injectie orbitale marite a lansatorului CZ 3C fata de varianta CZ 3A folosita inainte, viteza ce a permis pentru prima data plasarea unui satelit chinez direct intr-o orbita de transfer spre Luna, fara a mai fi nevoie, ca pana acum de folosirea unui 'fly-by' in jurul Pamantului.
Conform scenariului, miercuri la ora 03:06 UTC manevrele de insertie orbitala au inceput vizand initial plasarea satelitului intr-o orbita eliptica inalta, pe urma alte 2 corectii urmand sa scada inaltimea orbitei.

Prima sonda spatiala chineza Chang'e 1, lansata, in data de 24 octombrie 2007 la bordul unui lansator Long March3, si-a indeplinit cu succes misiunea, prabusindu-se pe suprafata Lunii la 1.5 grade latitudine sudica si 52,36 grade longitudine estica.
Denumirea ei provine din mitologia chineza, reprezentand o zeita selenara antica.
Scopul misiunii ce a durat 16 luni a fost acela de a studia, in afara de obtinerea unor harti ale Lunii, capacitatea de ajustare a traiectoriei orbitale si gradele de libertate pe care si le poate permite o astfel de sonda in vecinatatea satelitului natural al Pamantului, lucru testat prin controlul de la distanta folosind 2 statii terestre: Qingdao si Kashi.

Noul satelit urmeaza sa culeaga pentru un minim de 6 luni (cu posibilitatea unei extensii daca lucrurile decurg bine) imagini de inalta rezolutie ale solului (1.5m-10m in functie de altitudine 15-100km, fata de 100m in cazul Chang`e 1 care zbura la 200 km altitudine) si sa pregateasca terenul pentru urmatoarea misiune Chang`e 3 care va zbura in 2013 (alegerea unor site-uri favorabile pentru coborarea unui robot lunar), si mai tarziu pentru misiunile cu echipaj uman.
Chang'e 2 este un satelit de 2480 kg dotat cu o noua camera HD stereo tip CCD. La bord se afla si doua spectroscoape in gama x si gamma care vor permite realizarea de investigatii cu privire la continutul si distributia unor elemente precum Al,Mg, Si, Ti etc in solul lunar.
Prin scanarea suprafetei Lunii cu ajutorul unui asa numit 'Microwave Detector' la frecventele de 3.0, 7.8, 19.35 si 37 GHz se vor putea colecta informatii suplimentare cu privire la proprietatile solului.
Sonda dispune deasemenea de detectori de particule solare si de ioni, care vor permite studiul influentei vantului solar la suprafata Lunii.
Pentru prima data, satelitul va aduce in prim plan folosirea comunicatiilor in banda X pentru misiuni 'deep space', tehnologie ce se intentioneaza sa fie folosita pe viitor si pentru alte misiuni spre Marte si Venus. Reteaua de sol va folosi in principal antenele din Kunming, Beijing si Urumqi (aflate sub tutela National Astronomical Observatories din China), dar un lucru interesant, va putea in egala masura sa comunice cu reteaua China Satellite Maritime Tracking &Control Department, ale carei nave Yuanwang 3,5 si 6 au instalate la bord sisteme de comanda si telemetrie compatibile.

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=OlTJmNKP1tA&feature=player_embedded)

A doua lansare s-a efectuat de la baza Tayiuan, miercuri 6 octombrie, ora 00:49 UTC folosind o racheta Long March 4B. Pasageri au fost 2 sateliti din clasa Shijian 6-o clasa destinata experimentelor spatiale, respectiv platformele 6G si 6H.
Acestia vin la 2 ani de la precedenta lansare (octombrie 2008) si vor zbura intr-o orbita cu altitudinea de 640 de km si inclinatia de 98 de grade.
Scenariul lansarilor satelitilor din clasa Shijian este clasic si se desfasoara la bordul rachetelor CZ-4B in zboruri duale. Primul zbor a avut loc in septembrie 2004 atunci cand au fost lansate platformele 6A si 6B, al doilea in octombrie 2006 cu platformele 6C si 6D si in sfarsit al treilea  de care aminteam mai devreme, in octombrie 2008 cu satelitii 6E si 6F.

Aceasta a fost a doua lansare a anului de la baza Tayiuan si a 11-a pe 2010 a programului spatial chinez.

Cei doi noi sateliti au fost construiti pentru China Aerospace Science and Technology Corporation de catre Shanghai Academy of Space Flight Technology, China Electronics Technology Corporation si Dongfanghong Satellite pe baza unei platforme CAST968, iar durata de viata ar trebui sa fie undeva la 2 ani.

Urmatoarea lansare chineza va avea loc cel mai porbabil pe 30 octombrie atunci cand se asteapta ca un nou satelit de navigatie din clasa Beidou 2-platforma cu indicativul 4G, sa fie pus pe orbita de o racheta CZ-3C, dupa ce precedenta lansare a unui satelit de acest fel a avut loc in iunie.

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=3Q2rIVj6s5c&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101014084513)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 21, 2010, 09:56:15 AM
Seria Sirius se imbogateste cu un nou satelit de telecomunicatie

In urma cu cateva zile a avut loc lansarea celei mai platforme a concernului XM Satellite Radio Holdings Inc.
XM-5 a fost construit de Space Systems/Loral in urma unui contract castigat in iunie 2005 si finalizat 3 ani mai tarziu decat se stabilise initial, iar lansarea a fost efectuata de International Launch Services.


Zborul a avut loc pe 14 octombrie la ora 18:53 si a folosit hangarul 24 al cosmodromului din Baikonur.
O racheta Proton in configuratia Breeze M a ridicat noul satelit intr-o orbita de transfer geostationara.
XM-5 este a cincea platforma din seria XM Satellite Radio, inceputa in 2001 cu satelitii XM-1 si XM-2 si continuata ulterior in 2005 (XM-3) si 2006 (XM-4).
Este pentru prima data cand s-a renuntat la platforma de baza Boeing 702 si s-a trecut la LS-1300S in aceeasi configuratie folosita si pentru satelitii EchoStar Satellite Services subsidiara concernului DishNetwork- adica Space Systems/Loral pe partea de proiectare/dezvoltare si ILS pentru lansare.

Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume.

Space Systems/Loral este o subsidiara a concernului Loral Space & Communications care detine in plus 64% din grupul Telesat Canada si 56% din grupul XTAR in care are ca partener concernul spaniol HISDESAT (fondat de Hispasat S.A si Spanish Ministry of Defence). Cu sediul in Palo Alto, California, SS/L si-a inceput activitatea cu mai mult de 50 de ani in urma si de atunci a reusit sa construiasca mai mult de 220 de sateliti pentru clienti comerciali sau guvernamentali din intreaga lume : APT Satellite, AsiaSat, Asia Broadcast Satellite, DIRECTV, DISH Networks, EchoStar, Globalstar, Hisdesat, Hispasat, Hughes Network Systems, ICO, Intelsat, Japan's Ministry of Transport and Civil Aviation Bureau, the National Oceanic & Atmospheric Administration (NOAA), Optus (SingTel), SatMex, SES, Thaicom, Sirius XM Radio, Telesat, TerreStar Networks, ViaSat, WildBlue Communications sau XTAR.
Anul trecut compania mama Loral Space & Communications a anuntat incasari de 1008 milioane de dolari, in crestere fata de 2007 (814 milioane) si 2008 (881 milioane) si un numar de 2400 de angajati permanenti si 150 de colaboratori.


Noul satelit, in greutate de 5984 kg va opera pentru aproximativ 15 ani de la slotul orbital 85.2 grade vest. Este dotat cu 2 antene de mari dimensiuni si are o putere minima generata de 19.5 kW. Zborul spre orbita a durat 9 ore si 12 minute si a fost unul complex incluzand parcarea initiala intr-o orbita circulara si apoi inca 4 manevre care au ridicat inaltimea orbitei si au redus inclinatia planului orbital.
La separarea de racheta, satelitul a fost plasat intr-o orbita GTO cu perigeul la 4235 km, apogeul la 35727 km si inclinatia de 22.84 grade.
In cele cateva zile scurse de la lansare satelitul –care a primit intre timp indicativul 37185- si-a folosit motoarele de la bord pentru corectia orbitala (circularizare si scaderea inclinatiei la 0), astfel ca in prezent el zboara intr-o orbita GEO fiind plasat la slotul orbital 80 grade vest.
Timp de o luna echipa de ingineri va efectua testele obisnuite de dupa lansare si va porni toate echipamentele de la bord, ulterior satelitul urmand sa fie mutat pe pozitia operationala finala la cateva grade longitudine departare. 

Aceasta a fost a noua lansare a unei rachete Proton in 2010 si a 62 utilizare a acesteia de catre ILS.

Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze 360 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.


Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

Lansarea rachetei Proton va fi continuata pe 14 noiembrie cand la bord se va afla satelitul SkyTerra 1, in timp ce urmatorul satelit Sirius va fi platforma FM6 ce va zbura in 2011 (pentru conformitate trebuie amintit ca firma americana dezvolta in paralel ambele serii de sateliti XM si FM, acestia din urma avand o orbita eliptica inalta de tip Tundra 23975 km x 46983 km x 63.4 grade si putand astfel deservi extremul nordic american).

Fondata in anul 1992 si momentan evaluata la peste 6 miliarde dolari, XM Satellite Radio Holdings Inc, cunoscuta si sub brandul Sirius Satellite Radio, are sediul in Washington DC si are ca actionar majoritar Liberty Media Corporation care detine 40% din actiunile firmei.
Compania este axata in principal pe furnizarea de programe radio (in momentul de fata peste 130) catre 19.5 milioane de oameni de pe continentul american.
Servicii secundare au fost dezvoltate in doemniul informatiilor despre vreme, navigatie, trafic etc: SIRIUS Backseat TV™, XM NavTraffic®, SIRUS Traffic™, XM Nav Weather™ si SIRIUS Marine™.
In 2009 compania a avut incasari de 2.53 miliarde de dolari, in crestere cu 4% fata de 2008, fiind singura companie radio Americana in crestere economica.
In ciuda usoarei scaderi a numarului de abonati (257.000) incasarile medii pe abonat au crescut cu 2% ajungand de la 10.56 dolari in 2008 la 10.73 dolari in 2009.

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=Ufep8I-2-KQ&feature=player_embedded)

articol original Spacealliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101020033546)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: blabla24 din Octombrie 24, 2010, 08:10:56 PM
Voluntara Patricia Grava a postat articolul "China din nou in planul lansarilor spatiale".
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 01, 2010, 11:13:52 AM
Reteaua Globalstar trece la faza a doua

Compania Starsem, componenta a lui ArianeSpace, care opereaza rachetele Soyuz 2-1A din Kazakhstan, a reusit lansarea simultana a 6 sateliti pentru operatorul american de telecomunicatii Globalstar.

Soyuz 2 este aceeasi racheta care va fi operata pe viitor din Guiana Franceza  impreuna cu Ariane 5 si Vega.
Plecata pe 19 octombrie, la ora 17:10 UTC din Baikonur, racheta a reusit, dupa un zbor de aproximativ 100 de minute, sa injecteze cei 6 sateliti intr-o orbita de transfer cu altitudinea de 920 km si inclinatia de 52 de grade.
De aici folosind motoarele orbitale de la bord, satelitii isi vor creste inaltimea orbitei pana la orbita operationala- circulara 1410 km x 1410 km x 52 grade.

Dispusi in interiorul capsulei protectoare pe doua planuri- 2 sateliti in partea superioara si 4 sateliti in partea inferioara, noile platforme Globalstar au parasit pe rand lansatorul semnalele lor fiind receptionate cu succes de statiile de sol rusesti.

Satelitii fac parte din noua generatie Globalstar 2 si sunt construiti de compania franco-italiana Thales Alenia Space in urma unui contract semnat in 2006, care includea 48 de platforme si care avea o valoare de 660 milioane de euro, adica un pret mediu sub 15 milioane de euro pe satelit. In greutate de 700 kg, sunt echipati in total cu 32 transpondere avand posibilitatea de a comunica in benzile L,S si C. La durata de viata estimata de 15 ani, cele 2 panouri solare  genereaza un minim de 1.7 kW suficient pentru a acoperi consumul de energie.

Este o schimbare fata de prima generatie de sateliti Globalstar, care erau aproape la jumatatea greutatii de acum, mai precis 450 kg. Aceasta greutate redusa permitea lansarea la bordul versiunii clasice Soyuz a cate patru sateliti simultan, intre 1999 si 2007, Starsem efectuand 8 zboruri pentru Globalstar.
Acesti sateliti erau construiti de Space Systems Loral si aveau o durata de viata de 7.5 ani.

Zborul despre care vorbim acum este doar primul din cele 4 contractate pentru Globalstar 2, in total 24 de sateliti urmand sa se alature retelei si sa asigure continuitatea serviciilor de voce si date pana cel putin in 2025.

Imbunatatirea constelatiei era imperios necesara, in ultimul timp serviciile de comunicatie suferind din pricina degradarii fizice a vechilor sateliti. Din 2007 in urma scaderii performantelor antenelor in banda S, cei 400000 de utilizatori nu au putut folosi permanent serviciile de voce si comunicatii de date tip duplex, ci au trebuit sa foloseasca pagina web si instrumentele puse la dispozitie acolo de companie, pentru a-si calcula ferestrele de comunicatie.

Acest lucru este evident o improvizatie si un punct slab pentru operatorul american, mai ales ca multi dintre utilizatori vin din zona rurala unde nu au alta posibilitate de comunicatie in afara acestor servicii prin satelit.

Momentan constelatia acopera 80% din teritoriul Pamantului (mai putin zonele extreme cum sunt cei 2 poli) si opereaza semnale in tehnologia CDMA (Code Division Multiple Access) oricare din sateliti fiind capabil sa preia apeluri din aria sa instantanee de acoperire si sa il transmita mai departe din satelit in satelit pana cand una din platforme se afla in vecinatatea unui punct de transmisie terestru sau "gateway" (in acest fel se evita obstacolele de sol, in zonele problematice semnalul fiind transmis cu ajutorul segmentului spatial). Punctele de transmisie terestre sunt integrate cu retelele de date si voce locale, care preiau semnalul si fac restul operatiunii.
In comparatie cu satelitii geostationari, folosirea unei orbite LEO inlatura intarzierea si efectul de ecou al convorbirilor telefonice (ceea ce inseamna o calitate mai buna) si permite folosirea unor telefoane de dimensiuni mai mici.

Globalstar Inc este o companie cu clienti in peste 120 de tari, cu sedii in Covington, Louisiana si Milpitas, California si care incorporeaza subsidiarele Globalstar Mobile Satellite System si Globalstar Gateway Earth Stations. Pe langa segmentul spatial, firma americana mai detine un centru de comanda pentru operatiunile spatiale–SOCC (Satellite Operations Control Center), o retea de antene de sol –GDN (Globalstar Data Network) si  un centru de comanda al antenelor- GOCC (Ground Operations Control Center).
Globalstar Inc este succesoarea lui Globalstar LLC din martie 2006 atunci cand actionariatul a decis schimbarea numelui companiei. Aceasta din urma a preluat in aprilie 2004 activele lui Globalstar LP care isi declarase problemele financiare in anul 2003 si care intrase sub protectia legii falimentului.
Noile investitii masive incepute cum spuneam din 2006 prin comanda celor 48 noi sateliti sunt asadar parte a unui plan de management care ar trebui sa impulsioneze valoarea de piata si pe termen lung venitul companiei.
credit Globalstar

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=dK_s_j42ZIU&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101029172844)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Noiembrie 01, 2010, 05:30:04 PM
Am pus articolul.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: blabla24 din Noiembrie 02, 2010, 08:03:42 PM
Si articolul despre seria Sirius a fost postat.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: bbb din Noiembrie 02, 2010, 09:03:09 PM
Citat din: Bianca Sala din Noiembrie 01, 2010, 05:30:04 PM
Am pus articolul .
Acum mi-am dat seama de greseala pe care am facut-o. Am pus titlul de la articolul cu seria Sirius articolului preluat de mine, despre Globalstar. Am corectat acum titlul.
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 05, 2010, 05:53:19 PM
O scurta retrospectiva a ultimelor evenimente spatiale

Saptamana trecuta a fost inca una deosebit de incarcata, cu lansari de sateliti atat din spectrul aplicatiilor comerciale cat si din cel al aplicatiilor militare.
Vom incerca asadar in acest scurt articol sa facem o recapitulare a acestor evenimente si sa vedem cateva detalii.

Prima lansare, de pe 27 Octombrie a marcat o noua misiune de alimentare a statiei spatiale internationale ISS. Un cargo Progress-M ce a purtat indicativul 08M, a parasit baza din Baikonur la bordul unui lansator Soyuz-U, avand la bord echipamente de rezerva, apa si alimente, pentru echipajul misiunii 25 aflat deja pe orbita. Cateva zile mai tarziu, astronautii de pe ISS au efectuat manevrele de andocare si au urcat cu succes la bordul cargoului.

video (http://www.youtube.com/watch?v=K0_lLVhFgnM)

Urmatoarea lansare a avut in prim plan racheta Ariane5 pe 28 Octombrie 2010. Folosita din nou in versiunea ECA, aceasta a facut uz de capacitatea sa speciala de a efectua lansari duale de sateliti masivi. De aceasta data la bord s-au aflat Eutelsat W3B al operatorului Eutelsat si BSat 3b al companiei japoneze B-SAT (Broadcasting Satellite System Corporation). Eutelsat W3B este un satelit de 5370 kg care incorporeaza o platforma Thales Alenia Space de tip Spacebus-4000C3. Timp de 15 ani ar trebui sa opereze 53 de transpondere in banda Ku si 3 transpondere Ka de pe o orbita geostationara. El trebuia sa inlocuiasca la pozitia orbitala 16 grade est, unul din satelitii defecti ai constelatiei Eutelsat- respectiv Eutelsat W2M care a fost lansat in decembrie 2008, dar care a suferit inca de la inceput cateva avarii tehnice nefiind capabil sa preia intreaga responsabilitate pentru care fusese proiectat. Lansarea aceasta nu a fost norocoasa pentru ca, in ciuda injectiei orbitale corecte, satelitul, care trebuia sa isi foloseasca motoarele de bord pentru manevre orbitale (pentru circularizarea, respectiv scaderea inclinatiei orbitei de transfer initiale), a subperformat. Aparent a fost o pierdere masiva de hidrazina, iar cateva ore mai tarziu, in ciuda faptului ca restul echipamentelor se aflau in parametrii nominali, Eutelsat a anuntat la Paris sfarsitul misiunii. Din fericire satelitul se afla sub protectia unei polite de asigurare care acopera lansarile, astfel ca, banii recuperati de la asigurator vor fi folositi pentru construirea unei alte platforme- dar oricum nu mai devreme de 2013. Acest eveniment va afecta probabil si operarea urmatorului satelit Eutelsat W3C care urmeaza a fi lansat in 2011 la bordul lansatorului chinez Long March si care in mod normal ar fi trebuit sa functioneze la 7 grade est, dar in conditiile de fata probabil ca va prelua traficul de la 16 grade est, un nod important pentru serviciile tv si video din Europa. Trebuie spus ca lansarile efectuate din China sunt atractive pentru operatorii comerciale prin prisma pretului, dar au dezavantajul ca intra sub influenta embargoului asupra transferului de tehnologie- producatorul fiind limitat in alegerile pe care poate sa le faca asupra componentelor. Celalalt satelit BSAT 3b, este al doilea satelit al companiei BSAT (dupa versiunea 3a lansata in august 2007) si va fi urmat in a doua jumatatea a lui 2011 de versiunea 3c. In greutate de 2060 kg, a fost construit de Lockheed Martin pe o platforma A2100A si va opera pentru 15 ani de la pozitia orbitala 110 grade est, 12 transpondere in banda Ku. Se estimeaza ca va deservi peste 90 de milioane de utilizatori HDTV din Japonia.

video (http://www.youtube.com/watch?v=XotZZux-amE)

In sfarsit urmatoarele lansari despre care amintim aici, una din ele fiind si ultima din Octombrie, au adus in prim plan din nou China, foarte activa in ultima perioada. Prima, cea de pe 31 Octombrie a avut ca scop transportarea pe orbita a platformei G4 din seria de navigatie prin satelit BD 2 (Beidou 2). Lansat la ora 16:26 GMT de la baza spatiala Xichang, la bordul unei rachete Long March 3C, satelitul se va alatura celorlalte 3 platforme de acelasi fel, care zboara deja in spatiu. Aceasta lansare, a 12-a a anului, a stabilit si un nou record chinez, depasindu-l pe precedentul de 11 lansari intr-un an, record care data din 2008. Mai mult, la cateva zile distanta, pe 4 noiembrie, China a reusit sa plaseze cu succes un nou satelit-FY3C parte a seriei de observatoare meteo Feng Yun 3 care zboara in orbite polare 806 km x 810 km x 98.8 grade, in jurul Pamantului.

video (http://www.youtube.com/watch?v=5hoZa0uIcX0)

Ultima lansare despre care vom aminti aici a fost facuta de Rusia pe 2 noiembrie de la cosmodromul din Plesetsk. Satelitul Meridian 3 a fost lansat ca si predecesorii sai (Meridian 1 in decembrie 2006 si Meridian 2 in mai 2009) la bordul unei rachete Soyuz 2 1a Fregat tintind o orbita Molniya 900 km x 39000 km x 65 grade.

video (http://www.youtube.com/watch?v=pm813P0ff-0)

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2010

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101105113430)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: papy_nady din Noiembrie 05, 2010, 08:08:34 PM
Am postat articolul (O scurta retrospectiva a ultimelor evenimente spatiale).
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 12, 2010, 08:01:57 PM
Italia finalieaza constelatia Cosmo-SkyMed

In urma cu cateva zile Italia reusea lansarea ultimului satelit din seria Cosmo-SkyMed, un program de observare a Pamantului si a bazinului mediteranean in particular- cu aplicatii in  agricultura, prevenirea dezastrelor naturale, cartografiere sau monitorizarea coastelor peninsulei italiene.


Programul Cosmo-SkyMed are un caracter mixt, putand fi folosit atat pe linie militara cat si civila si a fost initiat in parteneriat de agentia spatiala italiana ASI (care detine 70% din consortiu) si ministerul apararii italian (cu o participatie de 30 de procente).
Constelatia, care a costat aproximativ un miliard de euro, este compusa din 4 sateliti. Cum spuneam primii trei au fost lansati deja (Cosmo 1 in iunie 2007, Cosmo 2 in decembrie 2007 si Cosmo 3 in octombrie 2008).

Consortiul industrial care s-a ocupat de construirea satelitilor a inclus filiala italiana a grupului Thales-Alenia Space (vechea Alenia Spazio) ca prim contractor, dar si alti actori de pe piata aerospatiala din peninsula cum ar fi Galileo Avionica, Telespazio etc.

Cei 4 sateliti au fost construiti pe o platforma comuna numita "Prima", platforma care se va regasi pe viitor si in noua serie de sateliti Sentinel.
Este vorba de sateliti de 1900 kg, operand pentru o perioada de minim 5 ani intr-o orbita LEO circulara/polara 619 km x 619 km x 97.8 grade inclinatie.
Ei vor scana in permanent suprafata Pamantului folosind tehnologia SAR (synthetic aperture radar) in banda X la frecventa de 9.6 GHz si fiind capabili sa redea imagini de mare rezolutie. Avantajul major este producerea acestor imagini in cascada (fiecare satelit putand livra pana la 450 de imagini zilnic, respectiv perioada de revizitare este de numai 6 ore) si independenta de conditiile de observatie (iluminare sau nu, conditii meteo nefavorabile etc).

In cazul aplicatiilor civile, rezolutia comunicata public este de aproximativ 1m, ea scazand  si mai mult pentru aplicatiile militare. Se spera astfel la o mai buna securizare a teritoriului national cu atat mai mult cu cat partea italiana spera sa foloseasca complementar si informatiile venite de la satelitii militari francezi Pleiades in cadrul unui parteneriat strategic ce poarta numele "Orfeo".

Ca si in precedentele 3 cazuri, lansarea s-a facut la bordul unei rachete Delta 2, configuratie 7420-10 C. Aceasta dispune de 4 boostere tip GEM 40 folosind combustibil solid pentru a ajuta desprinderea initiala de la sol, o treapta intai propulsata de un motor tip RS-27A si o treapta a doua propulsata de un motor AJ-10-118K.
Plecata de la baza Vandenberg Air Force din California, pe 6 noiembrie, la ora locala 7:20, racheta a plasat pe orbita noul satelit dupa un zbor de 58 de minute. 
Aceasta a fost a 93-a incercare consecutiva reusita de racheta Delta 2 dupa incidentul din 1997 care a intrerupt seria succeselor (in total lansatorul american ajungand la 146 de zboruri utile din 148 de incercari).

Zborul acesta a fost simbolic marcand si lansarea cu numarul 350 a unei rachete din larga familie Delta ce are in spate o lunga istorie de 50 de ani.
In ciuda acestei istorii, versiunea Delta 2 are un viitor incert. Momentan doar trei zboruri mai sunt contractate: satelitul argentinian SAC-D, proba lunara Grail apartinand Nasa si satelitul meteorologic NPP. Teoretic, la depozitare mai sunt componente suficiente pentru constructia altor 5 rachete, dar deocamdata lor nu li s-a gasit o intrebuintare, piata lansatoarelor medii fiind deja aglomerata de alte rachete de conceptie mai moderna si mai versatile decat Delta 2.
credit ASI

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=dCCCIil_sJs&feature=player_embedded)

articol orginal SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101112125102)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 26, 2010, 08:34:09 AM
Primul satelit SkyTerra pe orbita

In urma cuu cateva zile, pe 14 noiembrie 2010, la ora 17.29 GMT(12.29 PM EST), a avut loc lansarea, de la cosmodromul din Baikonur(Kazahstan), a unei rachete de tip Proton, destinata sa plaseze pe orbita un nou satelit civil, SkyTerra 1.

Satelitul apartine companiei LightSquared (fosta SkyTerra, fosta Mobile Satellite Ventures) si, impreuna cu un al doilea satelit, SkyTerra 2, care va fi lansat in 2011 tot cu ajutorul unei rachete Proton, are ca scop acoperirea radio a zonei Americii de Nord: Statele Unite, Canada, Mexic si Caraibe, fiind pozitionat pe o orbita geosincrona la 22.300 de mile altitudine si 101.3 grade longitudine vestica.
    Cu ajutorul celor doi sateliti, compania LightSquared, asistata pentru lansare de Boeing Satellite Systems International Inc, International Launch Services Inc, Khrunichev State Research and Production Space Center, va asigura un serviciu de ultima generatie de telefonie mobila (4G), impreuna cu reteaua terestra proprie aflata deja in constructie, incepand cu sfarsitul anului 2016.
    Satelitii vor comunica in spectrul benzilor Ku si L si se incadreaza in tehnologia Boeing 702HP, utilizand o antena civila cu cea mai mare suprafata reflectorizanta utilizata pana acum (diametru de 72 de picioare), pliabila.
    Folosind cele 4 statii de sol construite de Boeing pentru comunicarea cu cei doi sateliti, compania LightSquared are in vedere realizarea unei retele de telefonie care sa asigure o legatura oricarui utilizator, in orice moment, idiferent de zona(urbana sau rurala) sau de conditiile meteo, in speranta de a evita, incepand cu anul 2016, situatii precum cea de la uraganul Katrina, cand tot sistemul de comunicatii de la sol devenise inutilizabil, circumstanta in care nici macar echipele de interventii ale Garzii Nationale nu au putut fi coordonate.
    Satelitul, parte a unui proiect ce se constituie nu ca inovatie stiintifica, ci mai degraba ca necesitate a societatii moderne, este destinat a se mentine in folosinta pe o perioada de cel putin 15 ani, proiectul fiind conceput initial cu perspectiva lansarii ulterioare a unui al treilea satelit, MSV-SA, pentru extinderea retelei si asupra Americii de Sud.

credit LightSquared

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=fojerjR4xTE)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2010, 01:00:53 PM
Ariane 5 se apropie de sfarsitul anului 2010 cu o noua lansare reusita

Ultima lansare a lunii noiembrie a avut in prim plan din nou racheta europeana Ariane 5 aflata la al cincilea si penultimul zbor pe anul 2010.
Plecata la ora 18:39 GMT pe 26 noiembrie, de la centrul spatial Kourou din Guiana Franceza complexul ELA3, in zborul cu indicativul V198, racheta europeana a avut din nou rolul unei lansari duale (versiunea ECA)- de aceasta data satelitii aflati la bord fiind Intelsat 17 si Hylas 1.


Intelsat 17 sau IS 17 este cea mai noua platforma geostationara Intelsat urmand sa inlocuiasca vechiul satelit Intelsat 702 (lansat pe 17 iunie 1994) la pozitia orbitala 66 de grade est (undeva deasupra oceanului Indian) de unde va oferi servicii de comunicatie catre clienti din Europa, Africa, Asia sau Orientul Mijlociu.
Noul satelit, cu greutatea de 5540 kg, avand la baza conceptul LS-1300 dezvoltat de Space Systems/Loral, este un satelit de telecomunicatie ce va opera pentru aproximativ 15 ani 28 de transpondere in banda C si 46 de transpondere in banda Ku.
Contractul semnat in august 2008 cu compania americana din Palo Alto, California, prevedea un termen de livrare de aproximativ 2 ani, satelitul fiind de altfel construit la timp, fara alte intarzieri.
Precedentul Intelsat, IS16, despre care am relatat intr-un articol la momentul lansarii fusese construit de un alt mare furnizor al companiei americane – Orbital Sciences Corporation pe platforma Star2. In prezent Intelsat mai are probleme cu unul din satelitii aflati pe orbita- Galaxy 15 despre ale carui defectiuni tehnice am scris recent.

Intelsat este una dintre cele mai mari companii de profil si un pionier in domeniu (trebuie amintit ca in 1965 Intelsat a lansat primul satelit comercial de telecomunicatii din lume) ce furnizeaza inca de la fondarea in anul 1964 servicii prin satelit, incluzand aici telecomunicatii, media - servicii video, de date si de voce in aproximativ 200 de tari, pentru aproximativ 1800 de clienti.
De atunci Intelsat si-a inscris numele de mai multe ori in istorie prin realizarile tehnice- spre exemplu in 1969 cand se stabilea prima transmisie tv directa la nivel global a aselenizarii misiunii Apollo 11 sau in 1974 cand se puneau bazele primei retele internationale de comunicatii digitale prin satelit.

Cu o flota moderna ce numara aproape 50 de sateliti si 8 statii de sol, cu un personal de 1100 de oameni si cu birouri in Brazilia, China, Franta, Germania, India, Singapore, Africa de sud, Emiratele arabe unite, Anglia si Statele Unite, Intelsat a inregistrat incasari de 2.4 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2008, consolidandu-si pozitia pe piata telecomunicatiilor globale.

Prin comparatie Hylas 1 este un proiect mai special. Initial trebuia lansat la bordul unei rachete Falcon 9 dar in 2009 intentiile s-au schimbat si un nou contract de lansare a fost semnat cu ArianeSpace. In baza acestui nou contract zborul trebuia sa fie efectuat de noul lansator Soyuz 2-1a dar asa cum aminteam intr-un alt articol, ArianeSpace a intampinat probleme la implementarea sistemelor de sol ale noii rachete (care va zbura in final undeva in prima parte a lui 2011), astfel ca, pentru a pastra termenul stabilit, a mutat lansarea satelitului Hylas 1 pentru racheta Ariane5.

Hylas 1 (sau "Highly Adaptable Satellite") este primul satelit din constelatia Hylas construita de operatorul britanic Avanti Screenmedia Group Plc cu sediul in Londra si va deservi de la pozitia orbitala 33.5 grade vest aproximativ 22 de state central si vest europene (150.000-300.000 de utilizatori) cu intentia de a distribui servicii de internet in banda larga si programe HDTV.

In greutate de 2570 kg la lansare, noul satelit, construit de EADS Astrium pe o platforma I-2000 a agentiei spatiale indiene ISRO, va opera timp de aproximativ 15 ani 6 transpondere in banda Ka si 2 transpondere in banda Ku.
Este vorba despre un satelit stabilizat triaxial cu dimensiunea 4.2 x 2.6 x 2.5 m deservit de 2 panouri solare mobile in tehnologie GaAs masurand 2.54 x 1.53 m si 2 baterii cu capacitatea 32Ah fiecare compusa din 20 de celule.
La bord se afla o antena circulara cu diametrul de 1.6 m operand in banda Ku si 2 antene eliptice 1.6 x 1.35 m operand in banda Ka. Cele doua antene asigura comunicatia cu centrul de control Inmarsat din East London si cu cele doua statii Goonhilly si Land's End.
Caracteristica principala pe care s-a pus accent a fost insa tehnologia GFP (Generic Flexible Payload) in traducere libera flexibilitatea/posibilitatea reconfigurarii electronicii de bord.

Hylas1 este primul parteneriat public privat initiat de ESA care se finalizeaza cu constructia unui satelit si care va fi urmat in urmatorii 2 ani de alte parteneriate similare cu Inmarsat si Hispasat. Vorbind strict financiar contributia ESA a fost de circa 34 de milioane de euro dintr-o suma totala de 120 de milioane de euro cat a costat constructia satelitului.
Este de fapt o concretizare a programului ARTES (Advanced Research in Telecommunication Systems) initiat in urma cu cativa ani de agentia spatiala europeana. Partenerii acestui dialog au fost BNSC (British National Space Centre sau agentia spatiala engleza) si compania comerciala Avanti Communications.
Garantiile oficiale oferite de cele doua institutii publice si lobby-ul facut de compania Avanti au atras in final si alti investitori, estimandu-se ca suma investita in proiect (satelit si aplicatiile/serviciile adiacente) se ridica undeva la 500 de milioane de euro.
Avanti este o companie noua infiintata in 2007, dar care isi propune sa fie foarte dinamica pe sectorul comunicatiilor prin satelit. Dupa ce in anul 2008 a inregistrat un profit net negativ de 1 milion de lire sterline, in anul 2009 a avut un profit pozitiv +1 milion de lire si in sfarsit lansarea cu succes a satelitului Hylas1 s-a resimtit direct la bursa din Londra acolo unde actiunile tranzactionate de firma sunt in crestere, totalul capitalului cotat de brokeri fiind de 604.86 milioane de lire.


Ariane 5 este astazi preferata lansarilor comerciale datorita fiabilitatii demonstrate pe parcursul timpului (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat deasemenea cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 36 de zboruri fara greseala).

Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA. Deosebirea majora consta in faptul ca versiunea GS foloseste un motor de tip Vulcain 1 pentru prima treapta in timp ce celelalte doua folosesc motoare de tip Vulcain 2.
Versiunea ECA este singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 9.6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent).

In lungime de 50.5m si cu o masa totala la desprinderea de la sol de 780 de tone, lansatorul face uz de 2 motoare MPS Europropulsion folosind combustibil solid cu o forta nominala dezvoltata de 5060kN (si un timp de reactie de 130secunde), o treapta cryogenica principala Vulcain2 Snecma cu o forta dezvoltata 1390kN (timp de ardere 540s) si o treapta cryogenica finala ESC-A Astrium Space Transportation propulsata de un motor HM-7B Snecma cu o forta dezvotata de 67kN si un timp de reactie de 945s.

In sfarsit, in varful rachetei este integrata structura interna SYLDA incadrand cei doi sateliti si structura de protectie termica pentru zbor dezvoltata de compania Oerlikon Space.

In 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea 5GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.

In 2010 toate zborurile efectuate de Ariane5 au fost in versiunea ECA: Astra 3B si ComsatBw 2 in martie, Arabsat 5A si COMS 1 in iunie, Nilesat 201 si RASCOM-QAF 1R in august, Eutelsat W3B si BSat 3b in octombrie si in sfarsit Intelsat 17 si Hylas 1 despre care am scris in acest articol.

Urmatorul zbor al rachetei Ariane5 si ultimul pe 2010, se va produce pe 26 decembrie cand la bord se vor afla satelitii Hispasat 1E si Koreasat 6.

credit ArianeSpace

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=_V5HyjrSUbA&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101203054742)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 06, 2010, 07:45:13 PM
Sistemul Glonass a primit o lovitura importanta prin pierderea a 3 sateliti

Ieri 5 decembrie, la ora 10:25 GMT, cosmodromul din Baikonur a fost gazda unei noi lansari pentru racheta Proton. La bord se aflau 3 noi sateliti din constelatia Glonass : Kosmos 2470, 2471 si 2472.

Cei trei, construiti de companiile JSC Information Satellite Systems/Reshetnev si NPO PM pe platforma Uragan-M erau sateliti stabilizati triaxial, cu dimensiuni de 2.4 m x 3.7 m (pana la 7.2 m pentru panourile solare desfacute), in greutate de 1415 kg si cu o durata de viata de 7 ani. Ei trebuiau sa completeze blocul M al sistemului rusesc de navigatie prin satelit, cel care asigura pentru moment baza Glonass inainte de intrarea in operare a noului bloc Uragan-K. Reamintim aici ca prima lansare a blocului K va fi efectuata cu o racheta Soyuz la sfarsitul lunii decembrie.
Zborul, care trebuia sa aiba loc mai devreme a fost amanat datorita unor probleme aparute la sateliti astfel ca lansarea a intarziat pana in decembrie.


Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze 362 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.
Versiunea Proton M este o racheta de 53 m lungime si cantarind 712 tone in configuratia nominala.
Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1m si 7.4 m.
Acestora li se adauga sisteme suplimentare de control al injectiei orbitale, diferite in functie de specificul misiunii. In cazul de fata a fost vorba despre un sistem de tip Blok DM 3 echipat cu un motor RD 58M cu tractiunea de 85 kN.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 275 cu o forta de 10.5 MN, treapta a doua este alimentata de 4 motoare de tip RD210 cu o forta de 2.3 MN si treapta a treia de un motor de tip RD212 cu o tractiune de 0.6 MN.
In aceasta configuratie racheta este capabila sa ridice pe orbita o incarcatura de 22 tone in cazul unei misiuni LEO sau 6 tone pentru o misiune GTO (orbita de transfer geostationara).

Daca in precedentele zboruri deservind reteaua Glonass s-a folosit configuratia Proton M-Blok DM2 de aceasta data s-a preferat asa cum aminteam mai devreme noua configuratia Blok DM3. Astfel dupa desprinderea de treapta a treia urmau doua activari successive ale ansamblului Blok DM3 care aduceau satelitii in orbita dorita 19100 km altitudine si 64.8 grade inclinatie.

Compania ruseasca Energia, cea care construieste racheta Proton a investit recent o suma mare de bani reusind sa preia, asa dupa cum relatam intr-un alt articol SpaceAlliance, pachetul majoritar al lui SeaLaunch, operatorul care si-a declarat falimentul recent. Exista asadar un motiv strategic pe termen lung pentru imbunatatirea performantelor ansamblului Blok DM in perspectiva unor zboruri comerciale, iar aceasta ocazie de test, finantata cu bani guvernamentali, nu a putut fi ignorata.

Deocamdata nu se stie sigur de ce lansarea a esuat, unele surse vorbind despre o eroare a blocului DM3 care nu ar fi functionat deloc altele despre o eroare software de calcul a injectiei orbitale. Aparent telemetria a fost in regula pana la momentul separarii treptei a treia de ansamblul final, atunci cand incarcatura a deviat de la traiectoria dorita cu aproximativ 8 grade fapt ce a dus la reintrarea rapida in atmosfera si prabusirea celor trei sateliti undeva la 1500 km in nord-vestul insulelor Hawaii.
Cert este ca evenimentul a atras atentia administratiei ruse, presedintele Medvedev cerand o ancheta oficiala asupra cauzelor care au dus la acest accident ce afecteaza destul de serios interesele strategice ale tarii si in perspectiva mai larga asupra cheltuielilor care se fac in programul Glonass.

Ultimul esec al unui lansator Proton data din septembrie 2007 atunci cand prima treapta nu s-a desprins de restul rachetei rezultand in final pierderea incarcaturii- satelitul japonez JCSat 11 al companiei JSAT Corporation.
In martie 2008 un alt satelit de telecomunicatie AMC14 al companiei SES Americom a fost lasat intr-o orbita mai joasa decat cea dorita pentru transferul geostationar. In final satelitul a fost recuperat, reusind sa atinga orbita GEO cu ajutorul motoarelor de la bord.
Dupa cum spuneam acesta a fost zborul cu numarul 362 din istoria rachetei ruse si al 43 –lea incident (incluzand aici esecurile si misiunile subperformate).

Sistemul Glonass ar avea astazi conform informatiilor oficiale 26 sateliti pe orbita. Teoretic numarul este pentru o acoperire completa a teritoriului Federatiei Ruse (minim 18 sateliti) si mai mult pentru extinderea serviciilor la nivel global (unde trebuie sa opereze in 24 de sateliti). Trebuie spus insa ca din acestia 4 sateliti sunt in mentenanta tehnica si 2 sunt deocamdata tinuti ca back-up (toti cu minim 2 ani vechime), deci doar 20 ar fi complet operationali.

Sistemul Glonass ("Globalnaya Navigationnaya Sputnikovaya Sistema" sau "Global Orbiting Navigation Satellite System") a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Totusi datorita problemelor financiare din acea perioada si datorita lipsei unor noi investitii, o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.

Sistemul consta din 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade si satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul 'slot number' : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.

Fiecare satelit transmite doua tipuri de semnale unul standard accesibil aplicatiilor comerciale si unul codificat de inalta precizie folosit de aplicatiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz in asa numitele benzi de frecventa L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz si L2: 1240 - 1260 MHz.

Conform informatiilor oficiale, atunci cand sistemul va fi complet, se va ajunge la o eroare maxima de pozitionare de pana la 70 m atat pe orizontala cat si pe verticala, iar eroarea de viteza se va situa la valoarea de 15cm/s (in cazul sistemului civil), eroarea scazand pana la 10-20m in cazul sistemului militar.

Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari sperandu-se sa se ajunga la nivelul anului 2011 la un numar de 30 sateliti operationali.
Aceasta schimbare de conceptie a sistemului urmeaza unor studii efectuate in 2007, cand s-a decis modificarea numarului de sateliti de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital.
Noua generatie de sateliti Glonass-K care urmeaza sa fie lansati de la sfarsitul lui 2010 beneficiaza de un design imbunatatit care ar trebui sa le mareasca perioada de operare (10 pana la 12 ani) si fiabilitatea, precum si de dimensiuni si greutate mai mica (750 kg) care ar permite inlocuirea lansatorului Proton-M cu Soyuz-2 (si aproape o injumatatire a costului de lansare).

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=j1Mm9CwFhts&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101206123014)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 22, 2010, 04:43:33 PM
Ce s-a intamplat cu proba japoneza Akatsuki

Saptamana trecuta o stire a facut ocolul agentiilor de presa din intreaga lume. Japonia a incercat sa inscrie proba sa Akatsuki intr-o orbita de observatie in jurul planetei Venus.
Incercarea a fost insa sortita esecului pentru ca satelitul a scapat de atractia gravitationala ramanand intr-o orbita larga in jurul Soarelui. Vom incerca in acest scurt articol pe baza putinelor informatii care au razbatut de la oficiali sa vedem care ar putea fi explicatiile acestei anomalii.

Pentru inceput cateva detalii despre misiunea japoneza spre Venus.
Satelitul a fost lansat pe 20 mai 2010 de la baza spatiala Tanegashima (intr-o calatorie de circa 482 de milioane de km pana la destinatia sa finala) la bordul unei rachete H II A in zborul cu numarul 17 al acesteia.
In acelasi zbor au mai fost trimise in spatiu alte 5 platforme mai mici cu rolul de a realiza mai multe experimente tehnologice: IKAROS, UNITEC 1, WASEDA-SAT2, KSAT si Negai.
Denumirea initiala Planet-C sau VCO "Venus Climate Experiment" facea referire directa la misiunile exploratorii ale agentiei spatiale nipone, aceasta fiind a 24 –a platforma stiintifica construita de Japonia.
Satelitul de forma unei prisme are dimensiunile 1.04 x 1.45 x 1.4 m, cantareste aproximativ 640 de kg la lansare (din care 320 kg combustibil) si a costat JAXA 25.2 miliarde de yeni (aproximativ 300 de milioane de euro).
La bord se afla 6 experimente stiintifice: UVI ("Ultraviolet Imager"), LAC("Lighting and airglow camera"), IR1("1 µm infrared camera"), IR2 ("2 µm infrared camera"), LIR ("Long wave IR camera") si USO ("Ultra stable oscillator") care impreuna cu modulul DE (Sensor Digital Electronics Unit) ce asigura controlul si procesarea datelor cantaresc 37 de kg din masa totala a satelitului.

Sistemul de putere a fost proiectat sa acopere o suprafata de 2 x 1.4 m2 si sa genereze o valoare nominala de 1200W (cu un minim de 500 W pentru orbita aleasa in jurul lui Venus -minim calculat pentru sfarsitul misiunii atunci cand se preconizeaza degradarea celulelor solare). Satelitul este echipat cu doua panouri solare a caror pozitie poate fi ajustata pe una din axe, permitandu-i sa urmareasca directia Soarelui chiar si in conditiile in care restul platformei ramane pozitionata catre o anumita tinta de observare (suprafata planetei).

Orbita aleasa este una eliptica cu excentricitate mare, satelitul calatorind intre 300 km pentru perigeu si 79.000 km (echivalentul a 13 raze medii venusiene) pentru apogeu, cu o perioada orbitala de 30 de ore. Calatorind in directia vest satelitul va avea pentru 20 de ore din cele 30 ale perioadei orbitale aproximativ aceeasi viteza de deplasare ca si viteza de rotatie a atmosferei, aceasta sincronizare permitand o mai buna observatie a fenomenelor fizice ce au loc acolo.
Pentru comparatie cu planul orbitei lui Venus care este inclinat la 3 grade fata de ecliptic, proba Akatsuki ar trebui sa calatoreasca intr-o orbita cu inclinatia de 172 de grade.

Sistemul de comanda si control al zborului satelitului denumit de niponi AOCU ("attitude and orbit control subsystem with processor") asigura stabilizarea triaxiala cu ajutorul unui sistem de motoare (RCS sau "reaction control system") folosit in conjunctie cu asa numitele "reaction wheels" (RW). Aceste dispozitive de stocare a momentului, 4 in total, sunt de 2 tipuri: unele mai mari capabile sa dezvolte 20Nms si altele mai mici de 4Nms.
Sistemul RCS este compus din 12 motoare monopropelant (N2H4) de corectie a orientarii si un motor bipropelant (N2H4+NTO) de corectie orbitala sau OME ("orbital maneuvering engine"). Pastrarea constanta a presiunii in cele 2 rezervoare de combustibil este asigurata de un sistem de compresoare care pompeaza He dintr-un alt rezervor special in asa fel incat sa compenseze consumul sau efectele obisnuite de compresie/deplasare datorita acceleratiei.
Motoarele obisnuite sunt grupate pe perechi si dezvolta o forta de tractiune de 23N (8 dintre ele) si respectiv 3N (restul 4). Asa cum aminteam mai devreme ele sunt cele care trebuie folosite in operarea nominala pentru micile corectii necesare si pentru descarcarea momentului acumulat in RW.
OME este folosit in principiu doar in 2 situatii pe parcursul vietii satelitului dar el joaca un rol major in succesul misiunii. Prima data asadar el trebuia sa scoata proba japoneza din atractia gravitationala a Pamantului si sa o inscrie intr-o orbita de transfer in jurul lui Venus. A doua oara el trebuia sa inscrie satelitul intr-o orbita eliptica venusiana.

Partea de senzori era alcatuita din IRU ("inertial reference unit with gyro"), 2 camere stelare (STT-"star trackers"),  senzori solari (TSAS si CSAS "sun aspect sensors") si accelerometre (ACM).

Sistemul de control termic a trebuit conceput special pentru conditiile de operare in jurul planetei Venus acolo unde radiatia solara are o valoare dubla fata de cea inregistrata in jurul Pamantului, astfel ca in ciuda izolarii cu MLI ("multi layer insulation") se asteapta ca aproximativ 140 W/m2 din energia solara sa reuseasca sa depaseasca aceasta bariera si sa treaca in interiorul satelitului. In plus electronica interioara are o disipatie de 500 W iar acesteia i se adauga disipatia venita de la optica instrumentatiei stiintifice (1000W in conditii de functionare nominala).
Din aceasta cauza izolatia pasiva nu a fost suficienta fiind necesara montarea de panouri disipative. Mai mult o problema majora a ramas distributia neuniforma de temperatura interna pentru ca satelitul are zone unde temperatura trebuie mentinuta la 20 C (electronica de bord) si zone unde ea trebuie mentinuta la 0 C (zona opticii).
Separat exista posibilitatea incalzirii (cu ajutorul unui sistem de termistori cu capacitatea maxima de 300W) a zonelor interne care sunt predispuse unor temperature scazute.

Comunicatia cu Pamantul se face in banda X la o frecventa a transponderelor de 8GHz si la o putere de transmisie de 20W. Trei tipuri de antene sunt instalate la bord: 1 HGA ("high gain antenna"), 2 MGA ("medium gain antenna") si 2 LGA ("low gain antenna").
HGA de forma circulara cu diametrul de 1.6 m are un castig de +37dBi asigurand transmisia datelor stiintifice spre statiile de sol la o rata ce variaza intre 4kbps la distanta de 1.5 AU, 8kbps la 1.1 AU, 16 kbps la 0.7 AU si 32 kbps la 0.5 AU.
MGA de tipul "horn antenna" este montata pe un panou ce permite rotatia la 180 de grade, are un castig de +14 dBi si se foloseste pentru transmisia telemetriei "housekeeping" (cea care include datele esentiale privind statusul electronicii de bord a satelitului) atunci cand proba executa misiuni de observatie si HGA nu mai este orientata spre Pamant. Ratele de transmisie au fost calculate pentru valori peste 6bps (la o distanta de 1.7 AU).
LGA este o antena cu acoperire larga si care nu necesita o pozitionare precisa pentru preluarea semnalului. Cele 2 sunt montate in tandem in directia +x/-x  asigurand astfel acoperire sferica. LGA este folosita pentru receptia telecomenzilor transmise de statia de sol.
Pentru operarea nominala 2 statii de sol japoneze au fost desemnate sa comunice cu satelitul-Uchinoura si Usuda, dar exista si suportul DSN ("deep space network") prin Goldstone, Canberra sau Madrid in caz de urgenta.

Cateva cuvinte si despre instrumentatia stiintifica.
IR1 a fost proiectata sa studieze miscarea norilor in atmosfera joasa venusiana, distributia vaporilor, compozitia minerala a solului si existenta activitatii vulcanice. In greutate de 6.7 kg, are ca o optica cu camp vizual de 12 grade si un senzor central-detector Si de tip CSD/CCD (charge sweeping device/charge coupled device) 1024 x 1024 pixeli. Este capabila sa scaneze Venus la 3 lungimi de unda diferite: 1.01µm, 0.97 µm si 0.9 µm.

IR2 poate penetra norii planetei studiind fizica acestora, concentratia si marimea particulelor care le compun, distributia de CO si fenomenele ce conduc la circulatia din atmosfera joasa. Un rol secundar consta in studierea (pe parcursul calatoriei de la Pamant la Venus) a norilor de praf interplanetari pe baza emisiei de lumina ce le strabate.
In greutate de 18 kg instrumentul, cu un camp vizual de 12 grade, are un detector CSD/CCD de tip PtSi si poate scana la 4 lungimi de unda diferite: 1.735, 2.26, 2.32 si 1.65 µm.

LIR (long wave infrared camera) este destinata studiului miscarii si curentului de convectie, distributiei si vitezei vantului la nivelul de deasupra norilor pe baza imaginilor realizate la lungimea de unda de 10µm. Este de fapt un bolometru cu camp vizual de 12 grade si un senzor de 320 x 240 pixeli, in greutate de 3.3 kg.

UVI (ultraviolet imager) capteaza radiatia ultravioleta si din variatia acesteia poate observa nivelul de SO2 care apare in formarea norilor sau alte substante ce se regasesc in compozitia acestora si care absorb radiatia. Pe baza acestora se poate realiza o diagrama a vitezei vantului deasupra norilor respectivi. UVI, in greutate de 4.1 kg, are o optica de 12 grade camp vizual si un senzor CCD pe baza de Si cu 1024 x 1024 pixeli, putand scana la lungimile de unda 283 si 365 nm.

LAC (lightening and airglow camera) cantareste 2.3 kg, are un camp vizual de 16 grade si lucreaza la 4 lungimi de unda distincte: 777.4, 480-650, 557.7 si 545 nm. Este proiectata pentru studiul fenomenului numit generic "airglow" adica emisia luminoasa a oxigenului din partea superioara a atmosferei si pentru studiul descarcarilor electrice ce au loc pe planeta.

USO (ultra stable oscillator), in greutate de 2 kg, va realiza observatii privind transmisia undelor radio in atmosfera venusiana, distributia de temperaturi in functie de altitudine si densitatea electronilor.
Prin emisia de unde radio la frecventele de 8.4 GHz statiile de sol vor masura schimbarea frecventei undelor receptionate si modificarea intensitatii semnalului radio, dupa trecerea prin atmosfera lui Venus.

Ce este asadar asa de special la vecinul nostru Venus incat a atras atentia oamenilor de stiinta?
Venus, cea mai apropiata planeta a noastra si cu o marime similara (cu o raza medie de 0.949 din raza terestra), este o sursa foarte buna pentru intelegerea procesului care a condus la formarea Pamantului si a conditiilor sale naturale.
Atmosfera sa este una extrem de densa, cu o presiune de aproximativ 93 bar, in mare parte formata din CO2 ce induce un efect de incalzire a suprafetei planetei de tip 'greenhouse' cu temperaturi de pana la 740K si cu nori de mare altitudine formati din H2SO4-H2O.
Venus se afla la o distanta de 0.7 AU de Soare si executa o orbita completa in 224.65 zile. Miscarea sa de rotatie in jurul axei proprii este cea mai scazuta dintre toate planetele avand o valoare de 6.5 km/h la nivelul ecuatorului (fata de 1670 km/h in cazul Pamantului) si cu o perioada de 243 de zile. Cu toate acestea, straturile superioare ale atmosferei se deplaseaza la viteze mult mai mari de ordinul a 360 km/ora dand nastere unor uragane foarte puternice. In paralel s-a constat existenta a doua vartejuri de mari dimensiuni care se deplaseaza pe verticala deasupra polilor planetei intr-o miscare cu o periodicitate de aproximativ 3 zile.
In ciuda explorarilor precedente circulatia atmosferica si fenomenele meteorologice sau de dinamica a fluidelor care sustin aceste mecanisme sunt inca lucruri care nu s-au elucidat drept urmare exista inca loc pentru descoperiri majore in aceasta directie.
Un alt obiectiv care a trezit interesul oamenilor de stiinta este explorarea suprafetei venusiene in special a compozitiei solului si a fenomenelor vulcanice care acopera mare parte din planeta.

Pana acum mai multe misiuni au explorat planeta Venus: Venera, Mariner, Pioneer Venus, Vega, Magellan si mergand pana la Venus Express misiunea apartinand ESA si care este momentan singurul satelit activ la aceasta locatie.
Deasemenea pe viitor marile agentii spatiale si-au pastrat interesul pentru Venus, atat ESA (prin BepiColombo care urmeaza sa fie lansat in 2014 si care in drumul sau spre Mercur va face observatii si asupra lui Venus), cat si NASA (care isi propune prin programul New Frontiers sa trimita chiar un lander la suprafata) si Roscosmos (care va lansa in jurul lui 2016 o noua misiune Venera cu indicativul Venera D).

Primul program a fost initiat de URSS in februarie 1961 atunci cand s-a lansat misiunea Venera 1 cu scopul de a intra intr-o orbita de coliziune cu Venus. Cateva zile mai tarziu satelitul a fost declarat pierdut din punct de vedere al comunicatiei iar masuratorile au aratat ca a ratat de putin tinta trecand la 100.000km de Venus.
URSS nu s-a oprit aici si a continuat explorarea cu Venera 3 in 1966 (marcand primul obiect uman care a traversat atmosfera unei planete si s-a prabusit pe suprafata ei), Venera 4 in octombrie 1967, Venera 5 si 6 in 1969, Venera 7 in 1970 care a supravietuit impactului cu solul trimitand primele date de la suprafata planetei, Venera 8, 9 si 10 care au transmis si primele imagini, Venera 11 si 12 care au facut primele masuratori cu privire la furtunile venusiene, Venera 13 si 14 care au relaizat primele investigatii asupra solului si care au transmis primele imagini color, Venera 15 si 16 care au folosit pentru prima data tehnologia SAR (synthetic aperture radar) pentru realizarea unor harti ale planetei.
Misiunile Venera au fost continuate in 1985 atunci cand cei 2 sateliti din programul Vega si-au concentrat atentia si asupra atmosferei lui Venus.

De partea cealalta, NASA a inceput explorarile in cadrul programului Mariner si la un moment dat chiar s-a discutat despre o misiune Apollo cu echipaj uman. Dupa pierderea primei probe Mariner 1, cea de a doua-Mariner 2 a reusit sa observe de la o distanta de aproximativ 34000 km conditiile fizice de pe Venus, urmata de Mariner 5 in 1967 care s-a apropiat la o distanta de 4000 km si de Mariner 10 in 1974.
Investigatiile au continuat cu Pioneer Venus un proiect complex care a inclus satelitul propriu zis (cel care a ramas pe orbita intre 1978 si 1992) si 4 probe speciale care au cules informatii din atmosfera.
In 1989 NASA trimitea in spatiu sonda Magellan cea care in cei 4.5 ani de operare in jurul lui Venus a reusit cu ajutorul radarului de la bord sa scaneze 98% din suprafata si sa intocmeasca cea mai completa harta.

Episodic si alti sateliti au realizat observatii asupra lui Venus : Galileo, Cassini sau Messenger.

Totusi la momentul acesta, asa cum aminteam, singurul satelit activ in jurul planetei este Venus Express apartinand ESA. VEX a fost lansat in noiembrie 2005 si a ajuns in orbita dorita (89.99 grade inclinatie x 24 ore perioada orbitala) in aprilie 2006.
Este un satelit de 1270 kg (din care 570 kg combustibil) echipat cu urmatoarele instrumente : VMC (Venus monitoring camera), ASPERA (analyser of space plasma and energetic atoms), PFS (planetary Fourier spectrometer), VIRTIS (visible/ultraviolet/near infrared mapping spectrometer), MAG (Venus Express magnetometer), VeRa (Venus radio science experiment) SPICAV/SOIR (ultraviolet and infrared atmospheric spectrometer).
Teoretic din punct de vedere stiintific ar fi trebuit sa fie complementar solutiei alese de japonezi astfel ca noile date stiintifice culese de JAXA ar fi trebuit sa completeze observatiile realizate de VEX.

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 22, 2010, 04:43:49 PM

Ce s-a intamplat asadar cu sonda japoneza ? Pe 6 decembrie Akatsuki a inceput manevrele de inscriere in orbita lui Venus. Satelitul avea incarcata la bord secventa de comenzi necesara acestei manevre care de altfel s-a desfasurat autonom interventia inginerilor de pe Pamant nefiind posibila datorita faptului ca reintrarea s-a facut pe partea nevizibila.
In general intrarea intr-o atmosfera densa de tipul celei venusiene si inscrierea in orbita se poate face in 2 feluri : fie printr-o manevra masiva, fie printr-o succesiune de manevre mai mici, ambele solutii avand avantaje si dezavantaje.
In cazul satelitului japonez s-a optat pentru prima varianta, motorul principal OME fiind pornit la 23:49 GMT si urmand sa activeze pentru 12 minute, cu o pauza de comunicatie de 22 minute (alte doua manevre mai mici, pe 11 si 13 decembrie ar fi trebuit sa faca ultimele corectii orbitale).
Din pacate statiile de sol au reluat legatura cu intarziere, abia dupa 90 de minute la 01 :28 GMT atunci cand s-a constatat si esecul manevrei de insertie orbitala, satelitul fiind regasit in 'safe mode' si cu telemetrie la rata redusa via LGA.
Din analiza datelor colectate de memoria interna s-a constatat ca motorul principal a functionat doar pentru 152 s in acest interval acceleratia a scazut treptat in paralel cu scaderea presiunii rezervorului de combustibil. In intervalul 152-158 s acceleratia a scazut brusc de la 0.8 la 0.5, iar satelitul si-a pierdut stabilizarea rotindu-se cu 42 de grade.
Imediat sistemul AOCS a decuplat orientarea pe baza RCS comandand inchiderea valvelor de alimentare cu combustibil si a comutat pe orientarea pe baza de RWL.
Din pacate datorita rotatiei accentuate induse dinainte si datorita faptului ca RWL au un moment limitat, satelitul nu s-a putut stabiliza si a retrogradat autonom in modul safe mode la momentul 375s.
Inginerii fac in continuare investigatii. S-ar  parea ca miscarea de rotatie necontrolata a fost indusa de o defectiune a motorului. OME are un ajutaj special conceput din materiale compozite si dupa primele informatii acesta arata avariat. Initial s-a vorbit despre posibilitatea lovirii acestui ajutaj de catre un mic reziduu spatial dar probabilitatea este mica.
Ulterior s-a facut legatura intre scaderea presiunii in rezervor si OME. Astfel din cauza alimentarii neconstante, functionarea motorului a fost intermitenta si impreuna cu incalzirea indusa de intrarea in atmosfera a condus la un stres termic ce a suprasolicitat ajutajul ducand la spargerea lui. Cand acest lucru s-a intamplat, jetul motorului a fost brusc directionat pe o alta rezultanta, inducand o perturbatie majora si pierzandu-se orientarea. Pana la urma cauza primordiala a acestei anomalii ar putea fi o supapa defecta a instalatiei de presurizare cu He sau si mai rau o conducta de alimentare care s-ar fi putut sparge. O astfel de defectiune nu ar fi o noutate pentru JAXA care ar inregistra astfel un scor negativ in domeniul tehnologiei de propulsie.   

Acesta este al doilea esec al agentiei nipone JAXA dupa sonda Nozomi care avea ca destinatie planeta Marte. Prima incercare de insertie orbitala din 1999 a esuat din cauza unei valve defecte sonda ramanand intr-o orbita larga in jurul Soarelui. A doua incercare ar fi trebuit sa se produca in 2003 dar in 2002 o eruptie solara a afectat major echipamentele de bord si a anulat orice posibilitate de a efectua aceasta manevra.

Probleme majore datorita sistemului de propulsie s-au inregistrat deasemenea si la sonda Hayabusa, succesul manevrelor orbitale realizate pe asteroidul Itokawa fiind un subiect de dezbatere pana in ultimul moment cand au fost prelevate probele continute de capsula colectoare.

JAXA nu are insa de ales si va trebui ca si in cazul satelitilor mentionati mai devreme, sa mearga inainte si sa faca toate eforturile pentru recuperarea misiunii. In fond, satelitul, chiar daca nu a putut fi inscris in jurul lui Venus va putea fi folosit pentru alte experimente si pentru acumularea de experienta vitala pentru viitor- dupa acelasi principiu in care lectiile invatate cu Nozomi au fost folosite pentru aducerea inapoi pe Pamant a lui Hayabusa.
Ramane totusi in discutie cat de grea daca nu imposibila va fi o viitoare manevra de insertie a lui Akatsuki inapoi in jurul lui Venus. In ciuda faptului ca la bord se afla suficient combustibil, chiar in ipostaza remedierii valvei defecte, ramane suspiciunea asupra motorului OME cea care va trebui clarificata in zilele urmatoare prin scurte manevre orbitale si monitorizarea performantelor acestora. In cazul unui ajutaj spart, JAXA va avea o misiune aproape imposibila pentru calcularea insertiei orbitale atunci cand se cere o directie foarte precisa pentru propulsie. Singura sansa ar fi daca intre timp spartura ajutajului s-a accentuat si daca acest fenomen a dus la desprinderea lui completa de ansamblul motor –in acest caz chiar daca vorbim de o scadere a tractiunii, cel putin ar fi vorba de posibilitatea pastrarii satelitului in pozitia dorita.
In plus, avand in vedere orbita curenta in care s-a inscris satelitul si care il va aduce in pozitia cea mai favorabila/apropiata de Venus undeva in decembrie 2016-ianuarie 2017 se pune problema cat de mult vor rezista bateriile, panourile solare si in general restul electronicii avand in vedere ca au fost proiectate pentru o durata de viata de 2 ani si oricum nu pentru conditiile unei orbite de acest gen.

credit JAXA

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=5DTWdNqlwO4&feature=player_embedded)

video misiune (http://www.youtube.com/watch?v=igCWtzwRNQ8&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101222092709)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 25, 2010, 12:49:23 AM
China stabileste un nou record de lansari anuale

Vineri 17 decembrie China a reusit a 15-a lansarea a anului 2010 si ultima de altfel, marcand si un record absolut in istoria spatiala a tarii prin depasirea celor 11 lansari din 2008. Plecat la ora 20:20 GMT la bordul unei rachete Long March 3A de la baza spatiala Xichang un nou satelit de tip Beidou s-a alaturat celorlalte 4 platforme lansate anul acesta.

Noul satelit face parte din programul chinez de pozitionare globala Beidou (in traducere in limba engleza "Big Dipper") redenumit CNSS sau Compass Navigation Satellite System, mai exact a doua generatie Beidou 2 care doreste sa asigure independenta tarii fata de sistemele echivalente ale concurentei: GPS-ul American, Galileo- sistemul european, Glonass- sistemul rusesc si nu in ultimul rand IRNSS programul Indian (Indian Regional Navigational Satellite System).

Interesul Chinei fata de tehnologia de navigatie si pozitionare cu ajutorul satelitilor a aparut pentru prima data undeva la sfarsitul anilor 60. Urmand exemplul sistemului American GPS, la mijlocul anilor 80 China reusea dezvoltarea unui concept de navigatie regionala numit "Twin Star" si care a fost mai apoi testat practic in zbor pe doua platforme de telecomunicatie DFH-2A in anul 1989.

Testul a aratat ca precizia sistemului se apropia de precizia serviciului public a sistemului American GPS fapt care a mobilizat autoritatile chineze sa deblocheze noi fonduri pentru cercetare si dezvoltare.

Prima generatie Beidou a cuprins satelitii Beidou 1A lansat pe 30 octombrie 2000, Beidou 1B lansat pe 20 decembrie 2000, Beidou 1C lansat pe 24 mai 2003 si Beidou 1D lansat pe 2 februarie 2007. Dupa lansarea celui de al treilea satelit, sistemul a devenit operational la inceputul anului 2004, facand din China cea de a treia tara din lume avand propriul sistem de pozitonare prin satelit. Sistemul de referinta folosit era Beijing 1954 cu timpul aliniat dupa ora Beijingului.

Primii doi sateliti au fost plasati la pozitia orbitala 80 de grade est si respectiv 140 de grade est. Al treilea si al patrulea satelit constituiti ca o rezerva au fost instalati la 110.5 grade est respectiv 58.7 grade est (acesta din urma recuperat dupa o problema majora atunci cand dupa lansare panourile solare nu au putut fi desfacute decat cu mari eforturi din partea operatorilor de la sol).

In aceasta configuratie Beidou 1 reusea sa acopere regiunea intre 70-140 de grade est longitudine si 5-55 grade nord longitudine si avea o precizie de 100 m folosind doar cei doi sateliti principali, acuratete care putea urca pana la 20 m cand se facea uz de toti cei 4 sateliti si de statiile de sol. In total 150 de utilizatori puteau fi deserviti simultan.

Principiul de functionare presupunea asa numita tehnica "dual way transmission", un sistem oarecum complicat: terminalele de la sol receptioneaza semnalul unuia dintre cei doi sateliti, apoi raspund transmitand inapoi un semnal catre ambii sateliti. Acest semnal este transmis mai departe catre statia de sol care pe baza diferentei de timp intre cele doua semnale poate calcula pozitia in plan a terminalului de sol. Prin compararea acestei pozitii cu o baza de date tridimensionala ingloband harti teritoriale amanuntite ale regiunilor chineze se poate determina pozitia in spatiu. Aceasta pozitie este transmisa pe urma de statia de sol inapoi catre satelit iar acesta o transmite incriptat catre terminalul de sol, operatorul acestuia primind coordonatele spatiale.
In paralel utilizatorii sistemului pot transmite mesage text incriptate catre statia de sol.

Cum se poate observa sistemul era unul destul de primitiv avand multe inconveniente: limitarea numarului de utilizatori, necesitatea folosirii unor antene de putere mare pentru transmisia semnalului terminalului catre satelit (si implicit de dimensiuni mari), si nu in ultimul rand riscul implicarii active a unei statii de sol pentru buna functionare (spre exemplu in caz de conflict militar aceasta fiind expusa).

Generatia a doua cuprinde platformele Beidou2 M1 lansat pe 13 aprilie 2007, Beidou I1 lansat pe 31 iulie 2010,Beidou G1 lansat pe 16 ianuarie 2010, Beidou G2 lansat pe 14 aprilie 2009, Beidou G3 lansat pe 2 iunie 2010 si Beidou G4 lansat pe 31 octombrie 2010.

Constelatia Compass va cuprinde in final pana in 2020, 35 de sateliti intr-o arhitectura unica ce combina 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand Pamantul in orbita medie grupati in 3 planuri orbitale.
Spre exemplu primul satelit MEO respectiv BD2 M1 a fost plasat pe o orbita eliptica circularizata cu apogeul la 21545 km, perigeul la 21519 km si o inclinatie de 55.26 grade.
Satelitii IGSO (inclined geostationary orbit) au o orbita 35652 x 35959 km x 55° in timp ce geostationarii simpli (G) au inclinatie orbitala nula.

Semnalele transmise vor fi in 4 bande de frecvente: 1195.14-1219.14Mhz, 1256.52-1280.52Mhz, 1559.05-1563.15Mhz si 1587.69-1591.79Mhz unele din ele suprapuse peste semnalele GPS si Galileo. Cum legislatia internationala reglementata de ITU (International Telecomunication Union) prevede ca primul operator care va emite in banda respectiva va avea prioritate va fi interesant de urmarit daca chinezii vor reusi sa ocupe frecventele inaintea sistemului european Galileo. In orice caz vor trebui facute teste suplimentare care sa dovedeasca ca cele trei sisteme functionand in paralel nu vor interfera semnalele transmise.

Satelitii Beidou2 sunt bazati pe platforma DFH 3 (Dong Fang Hong), au dimensiunile 2.2 x 1.72 x 2.0 m, cu o anvergura a panourilor solare de 18.1 m si cantaresc 2200 kg din care 1100 kg combustibil. Durata de viata estimata initial la 5 ani pentru satelitii comerciali, a fost acum extinsa la 8 ani pentru variantele militare.

DFH 3 este o platforma derivata din varianta americana GE Astro Space 5000 (in speciala partea de control de atitudine) tehnologie suplimentara fiind furnizata si de firma Daimler Benz Aerospace AG (in cazul componentelor de comunicatie si a mecanismului de desfacere a panourilor solare).
BD2 este stabilizat triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie cu combustibil lichid avand un motor principal de tip FY 25 pentru manevre orbitale si mentinerea orientarii catre statia de sol. Tehnologia respectiva a fost initial importata de China de la firma germana MBB cu care s-a stabilit un parteneriat commercial, fiind mai apoi extinsa de specialistii chinezi.
Sistemul de putere furnizeaza pana la 1700 W in current continuu. Platforma poate integra instrumente cantarind pana la 170 kg si avand un consum de pana la 900 W.

In prima faza acoperirea sistemului se va limita doar la teritoriul chinez si tarile invecinate urmand ca mai tarziu serviciul sa se extinda la nivel global.
Ca si restul sistemelor de navigatie prin satelit Compass va avea doua componente- una civila cu o acuratete de pozitionare de 10 m, de viteza de 0.2 m/s si de timp de 50 ns si una pentru aplicatii militare mult mai precisa.

Credit CNSA

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=G0nH2iPOzL8)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101224172512)


Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 06, 2011, 04:15:23 PM
Cum s-a sfarsit anul spatial 2010- partea intai

Pe 25 decembrie India prin agentia sa spatiala ISRO a incercat sa plaseze pe o orbita geostationara un nou satelit de telecomunicatii. GSAT-5P urma sa intre in operare pentru aproximativ 14 ani in locul mai vechiului INSAT-3E (ce fusese lansat in februarie 2003) la pozitia orbitala 55 de grade est.
Zborul a fost insa unul extrem de scurt sfarsit prin pierderea rachetei si a incarcaturii.

In acest articol vom incerca sa facem un scurt sumar al sfarsitului de an spatial 2010 trecand in revista evenimentele majore care au marcat ultimele zile.

Pe 25 decembrie India prin agentia sa spatiala ISRO a incercat sa plaseze pe o orbita geostationara un nou satelit de telecomunicatii. GSAT-5P urma sa intre in operare pentru aproximativ 14 ani in locul mai vechiului INSAT-3E (ce fusese lansat in februarie 2003) la pozitia orbitala 55 de grade est.
In greutate de 2310 kg, din care 1335 kg combustibil, satelitul -construit pe o platforma I-2K- era echipat cu 24 transpondere pentru configuratia nominala si inca 12 transpondere suplimentare, toate functionand in banda C. Satelitul era deservit de 2 panouri solare ce generau minim 2600 W suficient pentru consumul transponderelor estimat la 1700 W.
Daca in lansarea lui INSAT-3E ISRO apelase la serviciile rachetei Ariane 5, de aceasta data s-a dorit lansarea la bordul unei rachete de provenienta indigena GSLV Mark 1 care ar fi trebuit sa lase satelitul intr-o orbita de transfer geostationara GTO de unde motorul de corectie orbitala ce dezvolta o forta de tractiune de 440 N ar fi preluat sarcina circularizarii traiectoriei si scaderii inclinatiei planului orbital.

Zborul de pe 25 decembrie 2010 a fost insa unul extrem de scurt sfarsit prin pierderea rachetei si a incarcaturii. Conform comisiei care a investigat cauzele accidentului 10 din conectorii ce asigurau transmisia comenzilor de la calculatorul de bord situat in partea superioara a corpului rachetei la electronica ce controleaza cele patru boostere au cedat fie din cauza vibratiilor sau presiunii dinamice induse de acceleratie, cel mai probabil in urma unor defecte de fabricatie.
Zborul a decurs normal pana la T0+47.5 s, dar la momentul T0+47.8 telemetria de bord a aratat primele erori si in scurt timp, sistemul de boostere care asigura ascensiunea in primele 2 minute si jumatate dupa desprinderea de la sol, lipsit de comenzile de orientare si-a pierdut stabilitatea si a sfarsit prin a pune racheta intr-un unghi de atac foarte mare si implicit a supus structura unui stres dinamic mult peste valorile admise. La T0+53.8 s datorita solicitarilor la care a fost supus, corpul rachetei s-a rupt, sfarsind intr-o minge de foc ce a captat atentia camerelor tv prezente la eveniment. Ca sa evite orice fel de probleme, la T0+64 s inginerii de zbor indieni au comandat o explozie controlata si distrugerea rachetei.
Ramane de vazut care vor fi concluziile finale ale anchetei oficiale si ce recomandari vor fi facute pentru evitarea repetarii unui nou accident, dar ISRO este acum sub presiune fiind la al doilea incident in 2010.


GSLV sau Geosynchronous Satellite Launch Vehicle este o racheta cu o masa de 402 tone, beneficiind de o constructie in 3 trepte ce combina combustibil solid si lichid. Este in serviciu din anul 2001, cu 7 lansari la activ (6 sub indicativul Mark 1 si 1 sub indicativul Mark 2) dintre care 4 au fost reusite.
Dintre lansarile Mark 1 una a esuat din cauza unei defectiuni de fabricatie a unei componente (trebuie amintit de esecul complet din iulie 2007 atunci cand s-a pierdut satelitul Insat 4C) iar alta a fost un semiesec (in septembrie 2007 atunci cand datorita unei nefunctionari in totalitate a ultimei trepte satelitul Insat 4CR a fost pus intr-o orbita mai joasa decat cea dorita -dar mutat mai tarziu prin propriile motoare pe orbita geostationara dorita).
Deasemenea, pe 15 aprilie 2010 zborul de test al versiunii noi Mark 2, lansat de la centrul spatial Satish Dhawan Space Center din Sriharikota a esuat dupa ce treapta a treia a rachetei a deviat de la traiectoria dorita in urma defectiunii unei pompe de alimentare cu combustibil.


GSLV Mark 1 are o capacitate de transport de 5000kg pentru o orbita joasa (LEO) si de respectiv 2200kg pentru o orbita de transfer geostationara (GTO).
Succesoarea din aceasta serie este racheta Mark 2 care era asteptata sa intre in functiune pentru lansari comerciale undeva in 2011, dar care iata a fost amanata datorita dificultatilor tehnice intampinate.

Aceasta este o generatie complet noua, care pe langa faptul ca va extinde posibillitatile actualei GSLV va oferi deasemenea o injumatatire a costului de lansare. In plus daca rezultatele obtinute vor fi satifacatoare versiunea Mark3-produsul matur al seriei, va oferi suportul tehnic al programului de zbor in spatiu cu echipaj uman, pe care India va incerca sa il perfectioneze incepand cu anul 2015, noua racheta urmand sa stea la baza viitoarelor lansari. Pentru consecventa, trebuie amintit ca acest program a inceput in anul 2007 cu zborul asa numitei Space Recovery Capsule, o capsula de 550kg din care va fi derivat viitorul vehicul orbital ce va fi capabil sa transporte 2 astronauti pe o orbita LEO cu altitudinea de 400km. Intregul program va costa India in jur de 2.2 miliarde de dolari.

Ce este asadar nou la aceasta versiune GSLV? India are de ceva vreme un parteneriat extins cu Rusia care ar trebui sa ii asigure suportul pentru intrarea in randul natiunilor capabile sa trimita astronauti in spatiu. Acordul a fost semnat cu Roskosmos in decembrie 2008 cu ocazia vizitei lui Medvedev in India si continua traditia cooperarii bilaterale incepute in 1984 cu zborul primului astronaut indian (la bordul capsulei spatiale Salyut). Pe langa sprijinul logistic pe care se spera sa se obtina in urma acestui acord, un alt zbor de pregatire al unui astronaut indian se va desfasura la bordul unei misiuni Soyuz in 2013.
Colaborarea nu se opreste insa aici ci s-a materializat pana acum si prin sprijin tehnic pentru motoarele rachetelor indiene-vorbim acum in principal de treapta a treia a rachetei GSLV.

Aceasta, un motor de tip -KVD-1M, furnizata pana acum de Rusia de la racheta Proton, va fi inlocuita cu un motor de constructie proprie cryogenic (CS).

Vechiul motor rusesc functiona pe baza de oxigen si hidrogen lichid si a fost vandut la inceputul anilor 90, imediat dupa destramarea URSS, in numar de 7 bucati catre India dintre care cum spuneam 6 au zburat deja (si numai unul singur a ramas in stoc ca rezerva pana la intrarea in functiune a noului motor indian). Dupa 1990, datorita regulatiilor de transfer de tehnologie care au aparut pe plan mondial India a fost fortata sa ia decizia dezvoltarii unui motor indigen, nemaiputand cumpara componente rusesti. Dezvoltarea acestuia in laboratoare a durat insa mai mult de 18 ani.

Motoarele criogenice sunt mult mai eficiente decat solutiile conventionale dar pe de alta parte implica solutii de proiectare si constructie complexe datorita temperaturilor scazute pe care le implica si stresului termic si structural asupra componentelor.
Separat de inlocuirea motorului treptei trei vor aparea probabil mici modificari structurale si la treptele inferioare ale lansatorului pentru imbunatatirea performantelor lor.

In paralel cu dezvoltarea lui Mark 2 vor continua eforturile pentru versiunea Mark3-care ar trebui sa intre in operare in 2012 si care va inlocui cele 4 boostere de start cu altele 2 mai mari, va introduce un nou motor pe baza de combustibil lichid pentru prima treapta, un motor restartabil pentru treapta a doua si va imbunatati performantele motorului cryogenic testat pe Mark 2.


Momentan India detine separat de GSLV si lansatorul PSLV sau Polar Satellite Launch Vehicle -o racheta de 294 tone, cu patru trepte ce combina combustibil lichid si solid si este capabila sa lanseze o incarcatura de 3200kg intr-o orbita joasa (LEO) sau 1600kg intr-o orbita sun-synchronous (SSO). Din aprilie 2008 aceasta detine si recordul in materie de lansari simultane- cu 10 sateliti lansati in acelasi timp.

credit ISRO

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=D16MH_PjNDA&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110106090036)

Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 07, 2011, 11:11:40 AM
Cum s-a sfarsit anul spatial 2010- partea a doua

Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, cea care are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume- a efectuat la sfarsitul lui decembrie ultimul sau zbor pe anul 2010.

Lansarea a avut loc de la cosmodromul Baikonur duminica 26 decembrie 2010 la ora 21 :51 GMT. Separarea de racheta purtatoare s-a produs 9 ore mai tarziu la 07 :03 GMT atunci cand statiile de sol au receptionat primul semnal al satelitului ramas intr-o orbita intermediara de transfer geostationar (35888 km x 3712 km x 24.6 grade).
Satelitul isi va corecta orbita cu ajutorul motoarelor de bord pentru a reduce inclinatia planului orbital si a creste inaltimea perigeului pana la obtinerea unei traiectorii circulare apoi va fi plasat la slotul orbital 9 grade est acolo unde pana in mai 2011 (cand este preconizata trecerea lui in operare efectiva) va fi supus unor teste amanuntite.

Aceasta a fost a 12-a lansare a unei rachete Proton in 2010 si a 64-a utilizare a acesteia de catre ILS. Precedentele lansari comerciale fusesera efectuate pe 14 octombrie si 14 noiembrie cu satelitii XM 5 si SkyTerra 1.
Lansarea a fost amanata cu o saptamana pentru a astepta primele rezultate ale investigatiei oficiale dupa ce pe 5 decembrie, versiunea militara a rachetei Proton folosita de agentia spatiala rusa Roscosmos a esuat sa trimita pe orbita o incarcatura formata din 3 sateliti ai sistemului de pozitionare Glonass.

Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965. De atunci a reusit sa efectueze peste 360 de zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.

Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

KA-SAT este primul satelit Eutelsat echipat exclusiv cu transpondere in banda Ka (82 la numar) si se va alatura flotei de sateliti HotBird ce opereaza in banda Ku urmand sa deserveasca teritoriul european, nordul Africii si Orientul Mijlociu.
Este al 17-lea satelit construit de EADS Astrium pentru operatorul de telecomunicatii, contractarea facandu-se in baza unui acord semnat in ianuarie 2008. Construit pe o platforma Eurostar 3000, satelitul de 6150 kg are o durata de viata estimata la 15 ani.
Este echipat cu doua panouri solare ce pot genera minimum 15 kW suficient pentru acoperirea consumului transponderelor (aproximativ 11 kW) si este capabil sa gestioneze un trafic bidirectional de 70Gbits/s de 35 de ori mai mult decat satelitii standard Ku si de 5 ori mai mult decat orice alt satelit in banda Ka.
Se estimeaza ca aceasta capacitate ridicata va permite in scurt timp scaderea pretului serviciilor de internet prin satelit la preturi comparabile cu cele ale operatorilor terestri.

Precedenta lansare a unui satelit Eutelsat a fost pe 28 octombrie 2010 cand o racheta Ariane 5 a pus pe orbita platforma W3B.
Urmatoarea lansare comerciala efectuata de ILS va fi undeva in 2011 cand la bord se vor afla satelitii Luch 5A si Amos 5.

credit Eutelsat

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=foFDdb-v22E&feature=player_embedded)

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110107035924)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 09, 2011, 12:15:04 AM
Cum s-a sfarsit anul spatial 2010- partea a treia

Ultima lansare a anului 2010 a avut in prim plan o racheta Ariane 5 din nou in configuratie ECA si efectuand o lansare dubla. Pasageri de aceasta data au fost satelitii Hispasat 1E si Koreasat 6.

Miercuri 29 decembrie 2010 hangarul ELA 3 al bazei spatiale Kourou din Guiana Franceza a fost scena ultimei lansari pe anul 2010, atunci cand o noua racheta Ariane 5 a pornit la ora 21 :27 GMT pentru a transfera pe o orbita GTO incarcatura formata din cei 2 sateliti de telecomunicatie.

Acesta a fost al 55-lea zbor pentru o racheta Ariane 5 si zborul cu numarul 199 din 1979 cand seria Ariane a intrat in operare.

Hispasat 1E este al doilea satelit dintr-o serie de 5 menita sa aduca o imbunatatire majora a capacitatii de lucru pentru operatorul spaniol. Construit de Space Systems/Loral pe o platforma LS-1300 in baza unui acord semnat in iulie 2008, satelitul care cantareste 5270 kg, se va alatura la pozitia orbitala 30 de grade vest altor 2 platforme mai vechi : Hispasat 1C si 1D lansati in 2000 respectiv 2002.
De acolo va opera pentru o perioada cuprinsa intre 15 si 18 ani, 53 de transpondere in banda Ku furnizand servicii de tipul Fixed Satellite Services (FSS) si Broadcast Satellite Services (BSS) cu acoperire in Europa, America si nordul Africii.

Koreasat 6 este al 6-lea satelit al companiei sud-coreene KT Corporation. Este un satelit de 2622 construit in parteneriat de Thales Alenia Space si Orbital Sciences Corporation pe o platforma Star 2. Va opera pentru o perioada de minim 15 ani, de la slotul orbital 116 grade est, 30 de transpondere in banda Ku cu scopul declarat de a furniza servicii de HD-TV si 3D-TV in principal pentru consumatorii din peninsula coreana.

Ariane 5 este astazi preferata lansarilor comerciale datorita fiabilitatii demonstrate pe parcursul timpului (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat deasemenea cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 36 de zboruri fara greseala).

Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA. Deosebirea majora consta in faptul ca versiunea GS foloseste un motor de tip Vulcain 1 pentru prima treapta in timp ce celelalte doua folosesc motoare de tip Vulcain 2.
Versiunea ECA este singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 9.6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent).

In lungime de 50.5m si cu o masa totala la desprinderea de la sol de 780 de tone, lansatorul face uz de 2 motoare MPS Europropulsion folosind combustibil solid cu o forta nominala dezvoltata de 5060kN (si un timp de reactie de 130secunde), o treapta cryogenica principala Vulcain2 Snecma cu o forta dezvoltata 1390kN (timp de ardere 540s) si o treapta cryogenica finala ESC-A Astrium Space Transportation propulsata de un motor HM-7B Snecma cu o forta dezvotata de 67kN si un timp de reactie de 945s.

In sfarsit, in varful rachetei este integrata structura interna SYLDA incadrand cei doi sateliti si structura de protectie termica pentru zbor dezvoltata de compania Oerlikon Space.

In 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea 5GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.

In 2010 toate zborurile efectuate de Ariane5 au fost in versiunea ECA: Astra 3B si ComsatBw 2 in martie, Arabsat 5A si COMS 1 in iunie, Nilesat 201 si RASCOM-QAF 1R in august, Eutelsat W3B si BSat 3b in octombrie, Intelsat 17 si Hylas 1 pe 26 noiembrie si in sfarsit zborul despre care am dat detalii in acest articol.

credit Arianespace

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110108164953)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 11, 2011, 10:11:01 AM
Cum s-a sfarsit anul spatial 2010- partea a patra

Intr-un articol al lunii aprilie aminteam de un incident care a afectat unul din satelitii flotei Intelsat-respectiv Galaxy 15. Atunci, aparent in urma unei intensificari a activitatii solare de pe 3-5 aprilie, Intelsat a pierdut complet controlul asupra satelitului-mai precis transponderele acestuia au continuat sa functioneze dar orice incercare de comandare a lui a fost nereusita.

Galaxy 15, construit de compania Orbital Sciences Corporation aceeasi care a mai furnizat inca 5 sateliti asemanatori pentru Intelsat, a fost trimis pe orbita in octombrie 2005 si avea o resursa de zbor estimata pana in 2022.

Este realizat ca si predecesorii pe o platforma STAR 2 considerata de producator mai usoara, mai compacta si mai ieftina fata de cele oferite de companiile concurente si nu in ultimul rand cu capacitate modulara-fiind capabila sa gazduiasca cele mai multe din configuratiile de comunicatie existente astazi pe piata.

Satelitul are o greutate de 1892 kg, beneficiind de aportul a doua panouri solare amplasate de o parte si de alta a platformei, fiecare alcatuit din 4 elemente bazate pe tehnologia Ga-As. Energia generata este inmagazinata in doua sisteme de baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Wh.

Stabilizarea se realizeaza triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropellant bazat pe hidrazina iar pentru manevrele orbitale se foloseste un sistem bipropelant.

Echipat cu 24 de transpondere in banda C si cu un transponder in banda L, satelitul furnizeaza servicii media pentru operatorii din America de Nord si respectiv Autoritatea Aeronautica Americana.

In luna aprilie Intelsat anunta ca pentru a preintampina posibile intreruperi in retea, s-a decis mutarea temporara a unei platforme mai vechi Galaxy 12, lansat in aprilie 2003 si echipat aproape identic cu 24 de transpondere in banda C (dar fara transponderul in banda L folosit pentru aviatia commerciala)- de la slotul orbital 123 grade vest la 133 grade vest acolo unde opera Galaxy 15.

Instalat in noua pozitie inca din 14 aprilie, acesta a preluat sarcinile platformei defecte pana la investigarea problemei tehnice si solutionarea ei.

Defectiunea lui Galaxy 15 se adauga celei a lui IS 4 din luna februarie si a dus la un bilant contabil sub asteptarile pentru primele luni ale anului dar totusi in crestere cu 2 procente fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu un numar de 2025 de transpondere active inaintea aparitiei problemelor la Galaxy 15 (din care 82 % erau folosite la maxim) directorii Intelsat spera sa vada rezultate mai bune in perioada urmatoare si astfel sa isi linisteasca actionariatul in privinta viitorului companiei.

Revenind la problema tehnica initiala, aminteam ca dupa teste intense si trimiterea a aproape 200.000 de comenzi Intelsat nu a reusit sa preia controlul, apoi intr-o incercare disperata de a rezolva situatia, compania a decis pe 3 mai trimiterea unor pulsuri radio puternice pentru a forta sistemul de putere al satelitului sa cedeze si sa inchida transponderele active-si aceasta incercare neavand succes.

Fara a avea toate detaliile, speculam la acea data asupra posibilelor defectiuni si a solutiilor tehnice de care inginerii dispun pentru a o depasi-spuneam asadar ca defectiunea ar putea fi localizata fie la nivelul decoderului antenei fie la nivelul procesorului de bord care sub influenta unui flux energetic ridicat ar putea avea software-ul corupt (defectiune care se rezolva printr-un 'update' clasic de software dupa ce imaginea curenta aflata la bord este descarcata si comparata la sol cu imaginea corecta).
Pentru a ajunge in acel punct, inginerii trebuiau insa sa preia controlul satelitului adica sa forteze calculatorul satelitului sa execute comenzile trimise de la sol.
Deoarece astfel de situatii s-au intamplat de nenumarate ori in istoria spatiala, proiectantii au grija inca din faza de proiectare a unei platforme sa asigure un minim de functionalitate –adica asa cum aminteam in articolul precedent, executia comenzilor se poate realiza fie pe calea clasica via software, fie in cazuri exceptionale cand acesta din urma nu mai raspunde (cum este si cazul de fata) via interfete hardware care pot reseta direct circuitele de bord.
Aceste din urma comenzi denumite si 'high priority' sunt executate rapid, o data cu receptia lor, si cum spuneam nu mai trebuie sa urmeze logica algoritmilor de bord.

Teoretic cel putin, aceste comenzi ar trebui sa rezolve situatiile clasice de comunicatie cu satelitul (si nu numai) dar se pare ca in cazul de fata problema a fost mai complexa pentru ca dupa teste intense si trimiterea a aproape 200.000 de comenzi Intelsat nu a reusit sa preia controlul.

Fara receptia comenzilor de la sol, asa numitele 'station keeping commands', satelitul s-a pus in miscare si a inceput sa se deplaseze spre est.
In cele noua luni de zbor necontrolat satelitul a strabatut o zona de sateliti geostationari activi in domeniul serviciilor TV pentru continentul american sateliti apartinand mai multor operatori : Intelsat, SES, Telesat of Canada sau Satmex Mexico.

La pozitia orbitala 131 grade vest a intalnit prima data incepand cu 23 mai satelitul SES Astra AMC 11-care pentru anumite programe tv folosea aceeasi gama de frecvente. Pentru a evita interferentele si posibile neplaceri cauzate clientilor, s-a decis de comun acord mutarea lui AMC 11 din zona de influenta a lui Galaxy 15.

Apoi Galaxy 15 a intrat in zona de influenta a altor sateliti Intelsat- prima data in apropierea lui Galaxy 13 la mijlocul lunii iulie, apoi in apropierea lui Galaxy 14 si a lui Galaxy 18 in august.

Galaxy 23 (afectat la sfarsitul lui august) si Anik-F3 apartinand operatorului Telesat au efectuat deasemenea manevre de evitare a interferentelor radio.

Problemele cauzate de Galaxy 15 ar fi trebuit sa se apropie de final, in luna august datorita faptului ca sistemul de comanda si control al atitudinii se degrada constant si fara comenzile de mentinere a atitudinii se astepta in final sa piarda alinierea catre Soare-caz in care satelitul ar fi ramasfara alimentare electrica.
Predictiile inginerilor Intelsat s-au dovedit a fi imprecise pentru ca a trebuit sa se astepte pana in luna decembrie pentru ca resetul automat al calculatorului de bord sa aiba loc.
Mai exact pe 23 decembrie, atunci cand satelitul a inceput sa functioneze din nou nominal trimitand telemetrie si acceptand comenzi din partea operatorilor de sol.
Cel putin pe moment toate problemele par rezolvate iar Intelsat a anuntat intr-un comunicat de presa oficial ca satelitul nu mai constituie o amenintare pentru restul operatorilor comerciali din zona si ca in scurta vreme intentioneaza sa il repuna in flota sa comerciala. Vor fi insa necesare cateva saptamani de investigatii amanuntite pentru a intelege ce anume a cauzat aceasta anomalie si cum situatii de acest gen vor putea fi evitate pe viitor, iar pe urma va urma stabilizarea orbitei sale si mutarea intr-un slot operational.

Pana atunci satelitul este pastrat in safe-mode in asa numita pozitie 'sun-pointing' adica cu panourile solare aliniate spre Soare si cu bateriile incarcate la maxim. Pozitia orbitala curenta este 121 grade vest. Transponderele sunt oprite complet pentru a evita alte complicatii si un mini-update al software-ului de bord a fost déjà facut pentru a imbunatati procedura ce permite schimbarea unitatilor decodoare ale antenei. Un update de SW major va fi pus in aplicare o data cu oprirea miscarii satelitului pe orbita si cu stabilizarea acestuia in pozitia 'earth-pointing'.

credit Intelsat

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110110051107)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 14, 2011, 09:54:23 AM
Cum s-a sfarsit anul spatial 2010- partea a cincea

De curand, pe 5 decembrie relatam despre lansarea rachetei Proton de la cosmodromul din Baikonur, atunci cand la bord s-au aflat 3 noi sateliti din constelatia Glonass : Kosmos 2470, 2471 si 2472. Daca in precedentele zboruri deservind reteaua Glonass s-a folosit configuratia Proton M-Blok DM2 la acea data s-a preferat noua configuratie Blok DM3.


Compania ruseasca Energia, cea care construieste racheta Proton a investit recent o suma mare de bani reusind sa preia, asa dupa cum relatam intr-un alt articol SpaceAlliance, pachetul majoritar al lui SeaLaunch, operatorul care si-a declarat falimentul recent. Exista asadar un motiv strategic pe termen lung pentru imbunatatirea performantelor ansamblului Blok DM in perspectiva unor zboruri comerciale, iar aceasta ocazie de test, finantata cu bani guvernamentali, nu a putut fi ignorata.

Din pacate lansarea a fost un esec total, toti trei satelitii fiind pierduti intr-un accident ce afecteaza destul de serios interesele strategice ale tarii, iar autoritatile ruse au reactionat imediat, presedintele Medvedev comandand deschiderea unei anchete oficiale. Mai mult, investigatia a avut un impact direct si asupra lansarii comerciale efectuate de ILS (International Launch Services)- desi aceasta foloseste versiunea Breeze M, totusi lansarea satelitului Ka-Sat a fost amanata de pe data de 20 decembrie pana pe 26 decembrie.

Sistemul Glonass ar avea astazi conform informatiilor oficiale 26 sateliti pe orbita. Teoretic numarul este suficient pentru o acoperire completa a teritoriului Federatiei Ruse (minim 18 sateliti) si mai mult pentru extinderea serviciilor la nivel global (unde trebuie sa opereze in 24 de sateliti). Trebuie spus insa ca din acestia 4 sateliti sunt in mentenanta tehnica si 2 sunt deocamdata tinuti ca back-up (toti cu minim 2 ani vechime), deci doar 20 ar fi complet operationali.

Sistemul Glonass ("Globalnaya Navigationnaya Sputnikovaya Sistema" sau "Global Orbiting Navigation Satellite System") a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Totusi datorita problemelor financiare din acea perioada si datorita lipsei unor noi investitii, o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.

Sistemul consta din 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade si satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul 'slot number' : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.

Fiecare satelit transmite doua tipuri de semnale unul standard accesibil aplicatiilor comerciale si unul codificat de inalta precizie folosit de aplicatiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz in asa numitele benzi de frecventa L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz si L2: 1240 - 1260 MHz.

Conform informatiilor oficiale, atunci cand sistemul va fi complet, se va ajunge la o eroare maxima de pozitionare de pana la 70 m atat pe orizontala cat si pe verticala, iar eroarea de viteza se va situa la valoarea de 15cm/s (in cazul sistemului civil), eroarea scazand pana la 10-20m in cazul sistemului militar.

Revenind la discutia initiala, comisia de ancheta instituita pe 5 decembrie de presedintele Medvedev pentru a investiga cauzele accidentului a facut publice recent concluziile sale.
In timp ce racheta Proton-M este o configuratie testata de nenumarate ori in zboruri spatiale, treapta superioara Block DM03 este noua si initial a fost suspectata ca fiind la baza defectiunii. Aceasta pista a fost insa rapid abandonata pentru ca s-a dovedit ca atat racheta propriu zisa cat si modulul auxiliar au functionat perfect.

In schimb s-a constat ca Energia a calculat gresit cantitatea de oxidant necesara Blok DM-03, depasind cu 1-1.5 tone greutatea admisa fapt ce a pus racheta intr-o traiectorie gresita si a dus la pierderea celor 3 sateliti.
Atat Roskosmos cat si Energia au omis aceasta greseala simpla de calcul, comisia gasind deficiente grave in procedurile de pregatire a zborurilor spatiale.

Desi avea in vizor o ancheta pur tehnica, directiile de lucru s-au extins astfel ca se poate vorbi cu usurinta si despre aspecte politice si de coruptie.

Din anul 2001 sistemul de navigatie Glonass a costat Rusia 4.7 miliarde de dolari si inca nu este la capacitate maxima desi, asa cum aminteam, este un element strategic pentru guvernul rus.

Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari sperandu-se sa se ajunga la nivelul anului 2011 la un numar de 30 sateliti operationali.
Aceasta schimbare de conceptie a sistemului urmeaza unor studii efectuate in 2007, cand s-a decis modificarea numarului de sateliti de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital.
Noua generatie de sateliti Glonass-K care urmeaza sa fie lansati incepand din 2011 beneficiaza de un design imbunatatit care ar trebui sa le mareasca perioada de operare (10 pana la 12 ani) si fiabilitatea, precum si de dimensiuni si greutate mai mica (750 kg) care ar permite inlocuirea lansatorului Proton-M cu Soyuz-2 (si aproape o injumatatire a costului de lansare).

Insa pana la deblocarea acestor noi sume, conducerea rusa vrea sa vada in ce mod sunt cheltuiti acesti bani.

Satelitii au fost asigurati de compania Sputnik Insurance Center in al carei consiliu de administratie se regasesc fiii actualului si fostului sef al agentiei spatiale ruse Roskosmos. Pentru a evita scandalul creat si pusa probabil sub presiune compania de asigurari a promis ca nu vor fi probleme in plata sumei de asigurare, dar nu trebuie pierdute din vedere aspectele juridice ce pot fi invocate si care pot eventual incetini acest proces.
Investigatia a scos in evidenta si probleme mult mai grave. La aproape 50 de ani de la zborul lui Gagarin programul spatial rus sufera de deficiente majore de management.
Racheta Angara este in continuare doar la stadiul de proiect, cosmodromul Svobodnyy nu este inca deschis, proiectele déjà incepute sufera amanari importante si se investeste foarte putin in tehnologie noua. Intr-o piata globala de navigatie estimata la 60-70 miliarde de dolari anual, Rusia tintea o nisa de 15% (adica 9-10 miliarde si mai mult decat vanzarile de armament) dar abia a reusit sa se mentina la 1% mult sub asteptarile sale.

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110112115916)

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=j1Mm9CwFhts&feature=player_embedded)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 20, 2011, 06:38:03 PM
Romania devine a 19-a tara membra a agentiei spatiale europene ESA
Astazi 20 ianuarie 2011 Romania a devenit oficial a 19-a tara membra a agentiei spatiale europene ESA in urma semnarii Acordului privind Aderarea României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene.

Acordul a fost semnat la Bucuresti din partea Romaniei de Agentia Spatiala Romana prin directorul ei M.I.Piso si de Ministerul Afacerilor Externe prin T.Baconschi iar din partea ESA de directorul general J.J.Dordain.
Acest document a carui publicare o asteptam cu interes, marcheaza aderarea oficiala dupa ce in noiembrie 2010 la conferinta ministrilor de resort se convenise primirea Romaniei in randurile ESA.
In februarie 2011 Romania ar fi trebuit sa incheie cei 5 ani de colaborare conveniti in urma acordului PECS semnat in februarie 2006. Mai multe detalii administrative despre acest proiect in sectiunea SpaceAlliance la adresa urmatoare : http://forum.spacealliance.ro/viewtopic.php?f=15&t=3.
Precedenta admitere in ESA data din iulie 2008 atunci cand Cehia devenea prima tara est-europeana membra a agentiei. Pe lista de asteptare pentru viitor se mai afla Ungaria, Polonia si Slovenia toate aflate in faza de preaderare.

Constituita in anul 1975 ESA a avut in 2010 un buget de 3.74 miliarde de euro din care cei mai mari contributori au fost Franta (18.2%), Germania (16.7%) si Italia (9.9%).
Contributia financiara a Romaniei se va situa la cateva milioane de euro anual, bani care vor fi redistribuiti inapoi catre industria nationala de profil si companii care activeaza in domeniul aplicatiilor spatiale.

ESA al carui cartier general se gaseste la Paris, are mai multe centre distribuite in Europa : ESTEC-European Space Research and Technology Centre (Olanda), ESRIN-ESA Centre for Earth Observation (Italia), ESOC-European Space Operations Centre (Germania), ESAC-European Space Astronomy Centre (Spania) sau EAC-European Astronaut Centre (Germania).

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110120112308)

credit ESA

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011
Acest articol poate fi preluat numai citand sursa originala a stirii SpaceAlliance.ro
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 20, 2011, 07:15:05 PM
Am publicat pe site articolul Romania devine a 19-a membra a Agentiei Spatiale Romane (ESA).
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Ianuarie 20, 2011, 09:23:11 PM
Este o stire importanta, asa ca e important de vazut ce articole au aparut in presa romaneasca:

http://www.mediafax.ro/politic/romania-a-semnat-acordul-de-aderare-la-agentia-spatiala-europeana-7906625/

http://portal.radioiasi.ro/romania-a-semnat-acordul-de-aderare-la-agentia-spatiala-europeana-a44706.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-a-aderat-la-agentia-spatiala-europeana-918798.html

http://www.dcnews.ro/2011/01/romania-intra-in-agentia-spatiala-europeana-esa/

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Acordul_de_aderare_al_Romaniei_la_Agentia_Spatiala_Europeana_a_fost_semnat_0_412159439.html

http://www.romanialibera.ro/actualitate/fapt-divers/romania-a-semnat-acordul-de-aderare-la-agentia-spatiala-europeana-213978.html

si comunicatul de presa al ROSA din 2006 de cand a inceput aceasta perioada de test de 5 ani a Romaniei in colaborare cu ESA, pe care Romani a depasit-o acum cu bine, devenind tara membra cu drepturi depline.

http://www2.rosa.ro/index.php/ro/2006/319--romania-devine-membru-cooperant-al-agentiei-spatiala-europene-comunicat-de-presa-romania-este-a-treia-dintre-fostele-tari-intercosmos-care-obtine-statutul-de-stat-european-cooperant-al-agentiei-spatiale-europene-esa-dupa-cehia-si-ungaria-acor.html
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 25, 2011, 04:46:39 PM
Debutul anului spatial 2011

Anul 2011 a inceput in forta cu o dubla lansare pe data de 20 ianuarie atunci cand un satelit American si unul rus au fost pe plasati pe orbite in jurul Pamantului.

Prima lansare s-a efectuat de la complexul 45 din Baikonur la ora 12:29 GMT. O racheta Zenit 3F a pus pe orbita intr-un scenariu complex de 9 ore primul satelit Electro-L – o noua serie de observatoare meteo de mare altitudine construite in Rusia.
Electro-L 1 care cantareste 1766 kg, va fi parcat intr-o orbita geostationara deasupra Ecuatorului la slotul 76 grade longitudine est undeva deasupra Oceanului Indian, de acolo de unde timp de 10 ani senzorii sai vor face observatii meteorologice.
Satelitul care va fi operat de agentia spatiala rusa Roscosmos a fost construit de firma NPO Lavochkin dar va fi integrat in reteaua internationala International Meteorological Satellite System.
La bord se afla cateva experimente:
-MSU-GS sau Multispectral Scanner Geostationary
-GGAK-E sau Heliogeophysical Complex on Electro-L un instrument complex ce contine mai multe module:
    -SKIF-6 sau Corpuscular Radiation Spectrometer
    -SKL-E sau Solar Cosmic Rays Spectrometer
    -GALS-E sau Detector of galactic cosmic rays
    -ISP-2M sau Solar constant sensor
    -VUSS-E sau Solar UV radiation sensor
    -DIR-E sau Solar X-ray radiation flux sensor
    -FM-E sau Magnetometer instrument
-GEOS&R sau Geostationary Search and rescue system
Urmatorul satelit Electro-L va fi lansat undeva in anul 2012 dar aceeasi platforma tehnica va fi reutilizata in mai multe misiuni spatiale ale Rusiei, printre ele si Phobos-Grunt cea care va zbura spre Marte.
In prezent Rusia mizeaza pe serviciile meteo ale unui singur satelit-Meteor M1, dar pana in 2015 si-a propus sa aiba pe orbita o retea meteo compusa din 3 sateliti SSO si 3 GEO.


A doua lansare despre care discutam a avut loc de la complexul 6 al bazei aeriene Vandenberg California.
Pentru prima data de acolo, o racheta Delta 4 in versiunea "heavy" a plecat la ora 21:10 GMT pentru a ridica pe orbita un satelit de spionaj pentru agentia americana NRO-US National Reconnaissance Office.
Desi, ca si in precedentele cazuri, foarte putine detalii au razbatut in presa, noul satelit despre care se stie doar ca va avea indicativul NROL L-49 este cel mai probabil un satelit de observatie din clasa Keyhole KH-11 care va inlocui pe orbita mai vechea platforma USA-161 lansat in 2001. NROL L-49 este un satelit masiv de 15 tone, practic pastrand mult din designul telescopului spatial Hubble dar care spre deosebire de acesta va produce imagini de inalta rezolutie asupra tintelor de la sol. Mai departe imaginile care merg pana la rezolutii de 10 cm sunt stocate si procesate de operatorii de la NGA-National Geospatial Intelligence Agency pentru culegerea de informatii strategice.
Satelitii din aceasta clasa opereaza in orbite SSO cu perigeul la 200 km, apogeul la 1000 km si inclinatii aproape polare, in jur de 97.8 grade.
Seria Keyhole a inceput sa opereze pentru prima data in anii 60 marea majoritate a platformelor fiind construite de Lockheed Martin cu un cost individual estimat la 2 miliarde de dolari.
Ea ar fi trebuit inlocuita de o serie noua FIA, in baza unui contract acordat concurentului Boeing Satellite Systems, dar programul s-a dovedit un esec din punct de vedere managerial, inregistrandu-se multe intarzieri. Pusa intr-o postura nefericita NRO a decis suspendarea contractului cu Boeing si atribuirea lui catre mai vechiul sau partener Lockheed Martin dar pana la intrarea in operare estimata undeva in 2017 s-a preferat trimitea pe orbita a unor platforme vechi care si-au dovedit fiabilitatea in timp.
Separat de satelitii Keyhole NRO mai opereaza si alte clase: sateliti Lacrosse, DSP-Defense Support Program ce va fi inlocuit in scurta vreme de succesorul SBIRS-Space Based Infrared System, SDS-Satellite Data System, DSCS-Defense Satellite Comunication System, Milstar sau DMSP-Defense Meteorological Satellite Program.

Zborul acesta, cu numarul 352 in istoria rachetelor Delta, a fost de fapt a treia lansare a unei rachete Delta 4 de la baza din California dar, asa cum spuneam, primul al versiunii "heavy" si in acelasi timp a fost folosit ca test fiind primul cand aceasta versiune este folosita pentru o orbita LEO. El vine dupa modernizarea majora a spaceportului Vandenberg care a fost construit la inceputul anilor 60 si a deservit pe rand navetele spatiale si mai tarziu lansatoarele medii americane.
Urmatoarea misiune NROL va fi lansata in februarie (L-66) tot de la baza din California dar la bordul unei rachete Minotaur 1 in timp ce urmatoarea lansare Delta 4 va avea loc in aprilie cu satelitul NROL L-27 de la baza Cape Canaveral.
In 2010 USA a avut un numar de 15 lansari, in scadere fata de anii precedenti, fiind egalata pentru prima data de China, ocazie cu care aceasta si-a stabilit si un nou record national.
Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011

credit Roscosmos & NRO

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110124060147)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 03, 2011, 11:05:44 PM
Rusia la o noua lansare esuata

Marti 1 februarie Rusia a incercat lansarea pe orbita a unui nou satelit. Acesta, cu indicativul GEO-IK2 1 este prima platforma a unei noi generatii GEO-IK sateliti ce sunt folositi pentru observatii geodezice cu aplicatii deoportiva civile cat si militare.

Primii sateliti au fost lansati inca de pe timpul Uniunii Sovietice (1981), erau sateliti de 1.5 tone, cu o durata de viata intre 1 si 2 ani, care zburau in orbite aproape circulare la altitudinea de 1500 km si la 2 tipuri de inclinatii ale planului orbital 73.6 grade sau 82.6 grade. Ei erau lansati de la cosmodromul Plesetsk de rachete Tsiklon3. In total 14 astfel de sateliti au fost lansati si 13 plasati cu succes pe orbita (exceptand primul zbor care a fost un esec), cu o ultima misiune ce a avut loc in 1994.

Ca si acestia, noua generatie zboara in orbite LEO circulare dar inclinatia planului orbital s-a modificat (astfel ca pentru o acoperire la nivel global s-a trecut la 99.4 grade), iar altitudinea de zbor a scazut la 1000 km.
Satelitii, construiti acum de ISS Reshetnev (Information Satellite Systems Academician Reshetnev) pe o platforma Uragan-M sunt stabilizati triaxial, cantaresc 1.4 tone si sunt echipati cu 3 instrumente stiintifice :
•    SADKO radar altimeter
•    Laser retro reflectors
•    GLONASS and GPS receiver
Cu ajutorul acestor instrumente ei vor fi capabili sa efectueze observatii cu natura la forma Pamantului, evolutia pozitiei polilor, campul gravitational sau fenomene seismice. Printre altele aceste observatii vor ajuta la actualizarea modelului gravitational ce este folosit pentru zborul rachetelor balistice.

Lansarea s-a facut cum spuneam marti 1 februarie 2011 la bordul unei rachete Rockot KM.
Rockot KM este o racheta in 2+1 trepte : o treapta intai propulsata de 3 motoare de tip RD233 si un motor RD234, o treapta a doua propulsata de un motor RD235 si 4 motoare RD236 si treapta a treia compusa din ansamblul Breeze-KM capabil sa zboare pana la 7 ore cu 6 manevre diferite de injectie orbitala (corespunzator a 6 secvente de tip 'start-on/off'). Performantele sale-1950 kg incarcatura maxima pentru o orbita LEO sau 1200 pentru o orbita SSO- o plaseaza in clasa micilor lansatoare internationale.

In aceasta configuratie, racheta a intrat in operare in anul 2000 ca o derivata a versiunii militare UR100N si de atunci a efectuat 15 zboruri. Zborurile sunt oferite de compania Eurockot Launch Services la un pret mediu de 14 milioane de dolari pe lansare.

Pana la incidentul de acum lansatorul a mai fost implicat intr-un accident celebru in anul 2005 cand prima misiune Cryosat a ESA a fost distrusa in timpul lansarii. Atunci, la momentul separarii treptelor doi si trei la o altitudine de 200km acestea au ramas cuplate in loc sa se detaseze si ca o consecinta intregul ansamblu a capatat o traiectorie balistica reintrand in atmosfera cu o viteza de aproximativ 5km/s si distrugand in totalitate satelitul, resturile acestuia cazand undeva la 100km de Polul Nord. In urma acelui incident, ESA a renuntat la serviciile lansatorului Rockot inlocuindu-l cu Dnepr.

Sa revenim insa la actualul eveniment. Plecata la ora 14:00 GMT de la cosmodromul din Plesetsk racheta trebuia sa puna satelitul 90 de minute mai tarziu in orbita dorita. Secventa de zbor includea doua activari ale modulului Breeze-KM.

Dupa separarea de racheta, la momentul achizitiei primei telemetrii 15 :35 GMT, echipa de lansare de la sol a constat ca nu are nici un fel de semnal de la satelit. In paralel radarele retelei americane USTRACK si mai tarziu cele rusesti (odata cu declararea unei urgente si activarea lor) au gasit satelitul intr-o cu totul alta pozitie decat cea asteptata dupa lansare. Aparent a doua activare a motoarelor Breeze-KM a fost insuficient de lunga (sub cele 150 de secunde teoretice) astfel ca satelitul a fost lasat intr-o orbita intermediara  319 km x 1053 km x 99.46 grade inclinatie fata de Ecuator dar totusi, din fericire, separat de modulul Breeze care a fost localizat intr-o orbita 356 km x 993 km x 99.45 grade. Cunoscand aceasta noua pozitie si reusind sa reorienteze antenele de sol catre satelit, echipa de ingineri a reusit sa restabileasca legatura cu satelitul.

Din pacate insa, datorita faptului ca vorbim de un satelit relativ mic si care a fost proiectat pentru o operare scurta, resursa de hidrazina de la bord (dupa unele surse sub 100kg) este insuficienta pentru a efectua o manevra de tip 'apogee burn maneuver' sau in alte cuvinte o circularizare a orbitei- pentru care ar fi necesar un aport suplimentar de viteza de 150-200 m/s. Acest lucru inseamna ca satelitul nu va fi niciodata repus in orbita pentru care a fost proiectat si, datorita specificului misiunii, in cazul in care nu i se va gasi o alta intrebuintare, va fi cel mai probabil considerat o pierdere si abandonat in spatiu. Din punct de vedere comercial misiunea poate fi considerata dauna totala, dar incet-incet incep sa iasa la iveala si alte aspecte care par sa confirme recentele concluzii ale comisiei de investigatii care tocmai si-a terminat activitatea in cazul accidentului din decembrie 2010 atunci cand agentia spatiala rusa Roskosmos a pierdut 3 sateliti Glonass. Potrivit acestor zvonuri satelitul rus a intrat sub incidenta tehnologiilor militare secrete, dar in acelasi timp, acest lucru a avut si un aspect negativ pentru ca polita de asigurare incheiata a fost doar partiala si a inclus despagubiri doar pentru distrugerea complexului de lansare sau in cazul unor defectiuni aparute la prima treapta a rachetei. Cu alte cuvinte, daca se dovedeste ca defectiunea a aparut din cauza modulului Breeze-KM agentia spatiala rusa Roskosmos nu va recupera nimic din acest accident. In acest caz, si in lumina ultimei anchete despre care vorbeam pozitia presedintelui Roskosmos Anatoly Perminov este serios amenintata.

Pentru a aminti detaliile anchetei recent incheiate, pe 5 decembrie racheta Proton plecata de la cosmodromul din Baikonur, si avand la bord 3 noi sateliti din constelatia Glonass -Kosmos 2470, 2471 si 2472, dintr-o grava eroare a depasit cu 1-1.5 tone cantitatea de oxidant necesara Blok DM-03, iar datorita acestei supraincarcari traiectoria finala a fost una gresita si a dus la pierderea celor 3 sateliti. Acest lucru a fost posibil datorita unor deficiente grave in procedurile de pregatire a zborurilor spatiale. Ca si acum s-au gasit si aspecte politice si de coruptie, asigurarea incarcaturii fiind facuta de catre Sputnik Insurance Center in al carei consiliu de administratie se regasesc fiii actualului si fostului sef al agentiei spatiale ruse Roskosmos.
Investigatia a scos in evidenta si probleme mult mai grave. La aproape 50 de ani de la zborul lui Gagarin programul spatial rus sufera de deficiente majore de management.
Racheta Angara este in continuare doar la stadiul de proiect, cosmodromul Svobodnyy nu este inca deschis, proiectele deja incepute sufera amanari importante si se investeste foarte putin in tehnologie noua. Cel mai rau sta insa programul de navigatie prin satelit Glonass, in ciuda sumelor mari de bani investite in el. Intr-o piata globala de navigatie estimata la 60-70 miliarde de dolari anual, Rusia tintea o nisa de 15% (adica 9-10 miliarde si mai mult decat vanzarile de armament) dar abia a reusit sa se mentina la 1% mult sub asteptarile sale.

Va fi asadar interesant de urmarit evolutia evenimentelor si ce alte demiteri/schimbari vor avea loc la nivelul managementului din industria spatiala.

credit Roskosmos

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110202094819 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110202094819)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Februarie 04, 2011, 12:19:56 AM
Vorbeste acum in direct primul cosmonaut roman, Dumitru Prunariu, la Antena2. Puteti vedea live la http://www.antena2.ro/live

Am scris si eu in text ce au vorbit in emisiune pe pagina noastra de facebook.

http://www.facebook.com/StiintaAzi.ro
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 11, 2011, 05:44:47 PM
2011 continua cu o noua lansare militara

O noua lansare militara a avut loc duminica 6 februarie de la hangarul numarul 8 al bazei aeriene Vandenberg. Satelitul lansat de aceasta data se numeste Rapid Pathfinder Program si apartine agentiei americane NRO- National Reconnaissance Office in al carei nomenclator a primit indicativul NROL66.
Lansarea vine la doar 2 sapatamani fata de precedenta lansare de pe 20 ianuarie- lansare despre care SpaceAlliance a relatat la vremea respectiva.


Denumirea oficiala sub care noul satelit va opera va fi insa USA225. In ciuda faptului ca nu au fost date informatii publice se stie ca noul satelit va fi unul de spionaj de dimensiuni reduse, fiind lansat de cel mai mic lansator de care dispune agentia americana respectiv Minotaur1.

Orbita din care va opera va fi una de tip SSO (sun-synchronous orbit) sau polara.
Lansarea care trebuia sa aiba loc initial sambata 5 februarie, a fost amanata datorita unor probleme tehnice ale echipamentului de sol astfel ca in final racheta s-a desprins de sol la ora 12 :26 UTC.

Secventa de transfer orbital a fost una scurta caracteristica lansatorului, cu un zbor in jur de 12 minute. Minotaur 1 este o racheta in 4 trepte avand capacitatea de a transporta o incarcatura de pana la 550 kg intr-o orbita LEO. Ea a fost reconvertita de operatorul Orbital Sciences Corporation din vechile rachete balistice Minuteman 2 ce au fost operate de armata americana intre 1964 si 1987. Prima treapta a rachetei este propulsata de un motor M55E1, a doua de un motor SR19AJ1, a treia de un motor Orion50XL si in sfarsit ultima de un motor Orion38.

Orbital mai detine inca 3 lansatoare Minotaur : seriile 2 si 3– rachete in 3 trepte care sunt folosite pentru zboruri suborbitale de test si seria 4 care a intrat recent in operare pentru orbite LEO, zborul de test avand loc in noiembrie 2010.

In proiectare se gaseste si seria a 5-a care intentioneaza sa se pozitioneze ca un lansator comercial capabil sa depaseasca granita orbitelor LEO. Daca totul decurge conform planului ea va intra in operare in anul 2013 cu un transfer orbital spre Luna –respectiv lansarea platformei LADEE apartinand NASA.

NRO opereaza racheta Minotaur1 –mult mai mica decat lansatoarele obisnuite Delta 4 si Atlas 5-din 4 facilitati de lansare : Cape Canaveral, Kodiak Island, Vandenberg si Wallops Island. Pana la aceasta data alte 8 lansari fusesera operate.
Urmatoarea lansare a unei rachete Minotaur1 se va produce cel mai probabil in luna aprilie cand pasager la bord va fi satelitul ORS1 sau Operationally Responsive Space Satellite 1 primul satelit din noul program ORS dezvoltat de armata americana.

Anul trecut agentia NRO aflata in jurisdictia Departamentului Apararii a avut un buget de aproximativ 15 miliarde de dolari adica 19% din bugetul total de 80 de miliarde de dolari alocat agentiilor de informatii din SUA.

credit NRO

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110210114913 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110210114913)
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Februarie 12, 2011, 10:53:40 AM
Articolul 2011 continua cu o noua lansare militara a fost publicat pe site. Va multumim!
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2011, 05:01:02 PM
Satelitul american Wise isi incheie pentru moment misiunea

Pe 17 februarie 2011, dupa mai mult de un an de operare in spatiu, satelitul american Wise si-a incheiat oficial misiunea. La ora 20:00 GMT centrul de control a trimis o secventa de comenzi care au pus satelitul in stare de hibernare pana la viitoare ordine.

Desi complet functional din perspectiva echipamentului de bord, la momentul actual satelitul este nefolositor din punct de vedere stiintific. Intreaga misiune este bazata pe sensibile observatii in infrarosu iar pentru acest lucru satelitul are nevoie de racirea detectoarelor (racire care se face cu ajutorul hidrogenului lichid circulat prin instalatii speciale criogenice). Misiunea avea initial o durata de viata proiectata de 10 luni, timp in care trebuia sa realizeze 1.5 scanari complete ale sferei celeste si aproximativ 2.7 milioane de imagini, dar in luna mai 2010, in perspectiva consumarii resursei de hidrogen lichid si prin prisma faptului ca satelitul functiona foarte bine in continuare, o comisie speciala a luat in discutie o posibila extensie de 3 luni. La acea data s-a considerat ca nejustificata operarea misiunii dupa scenariul clasic care ar fi adus la bugetul misiunii cheltuieli de 6.5 milioane de dolari fara un aport stiintific semnificativ. S-a gasit insa o solutie de compromis in sensul ca in conditiile in care cel putin 2 din detectoarele de bord pot fi folosite cu suces fara o racire criogenica satelitul putea fi folosit in continuare pentru cautarea potentialelor amenintari la adresa Pamantului asa numitii 'near Earth asteroids'.
In aceasta faza aditionala "NEOWISE Post-Cryogenic Mission" care a costat NASA doar 400.000 de dolari/luna, satelitul a fost capabil sa isi indrepte atentia asupra cometelor si asteroizilor din sistemul nostru solar, reusind sa descopere 20 noi comete si mai mult de 33500 de asteroizi din care 134 au orbite ce ar putea pune in pericol Pamantul.
Primul catalog cu datele colectate de misiunea Wise (incluzand primele 14 saptamani petrecute in spatiu) va fi facut public in aprilie 2011, dar mult mai interesant va fi catalogul complet care va aparea in martie 2012, iar el va confirma sau infirma in buna masura speculatiile care au aparut in lumea astronomica privind existenta asa zisei planete Tyche.

Mai jos citam articolul original care a aparut pe SpaceAlliance in decembrie 2009 la lansarea telescopului spatial Wise.

Seria observatoarelor in gama infrarosu s-a marit prin lansarea satelitului Wise pe 15 decembrie 2009.

Lansarea s-a efectuat de la baza Vandenberg la ora 14:09 GMT marcand al 92-lea succes consecutiv al unei rachete Delta 2 incepand cu mai 1997. Prima treapta a functionat timp de 4 minute si 39 de secunde, urmata de o ardere in doi timpi a treptei a doua. Aceasta a functionat initial pana la T0+10:26 aducand satelitul intr-o pozitie de parcare intermediara pe o orbita cu inclinatia de 97.5 grade, apogeul la 553 km si perigeul la 185 km. Cea de a doua corectie orbitala s-a facut printr-o scurta ardere de 8.5 secunde ce a avut loc la T0+51:40 urmata la T0+55:57 de separarea satelitului care a confirmat si succesul misiunii.

Intreaga secventa de zbor a fost coordonata cu ajutorul sistemului TDRS (Tracking and Data Relay Satellite System).

Timp de 16 zile satelitul va pastra protectia care acopera oglinda telescopului, iar intr-o luna adica la mijlocul lui ianuarie, dupa ce toate calibrarile instrumentale au avut loc, va incepe sa functioneze si sa livreze primele date stiintifice.

Wise sau "Wide field infrared survey explorer" a pornit initial in anul 2004 sub numele de NGSS ("Next generation sky survey") ca al saselea satelit din clasa Midex (Medium Class Explorer) ce urma sa fie dezvoltat de NASA si lansat la bordul unei rachete Taurus.
Ulterior lansatorul a fost schimbat in favoarea unei rachete Delta2 de tip 7320. Aceasta este echipata cu 3 boostere cu combustibil solid de tip GEM-40 si doua trepte active: un motor RS-27A pentru prima treapta si un motor AJ-10-118K-ITIP pentru treapta a doua. Configurata in versiunea de zbor 10C racheta este capabila sa transporte o sarcina de 2703kg in cazul unei orbite joase sau 1579kg in cazul unei orbite "sun synchronous".

Satelitul apartinand NASA va fi coordonat de JPL pe latura tehnica si de specialisti UCLA si Caltech pe partea stiintifica-o echipa care a fost implicate si in proiectele COBE/WMAP/Spitzer. Principalul contractor a fost divizia Ball Aerospace iar partea de instrumentatie stiintifica a fost construita de compania Space Dynamics Laboratory.

Intregul contract a costat agentia americana in jur de 320 de milioane de dolari si a fost dezvoltat in mai putin de 5 ani (in august 2004 proiectul a fost selectat de NASA dintre mai multe initiative similare iar in aprilie 2005 a inceput constructia propriu zisa).
Satelitul este construit in jurul unei platforme RS300 stabilizata pe trei axe si echipata cu panouri solare fixe asezate pe una din fete-cea care este expusa Soarelui si are rol si de scut termic. Are dimensiunile de 2.85m (inaltime) x 1.73m (diametru) si cantareste 661kg fiind realizata dintr-o structura de tip figure de Al.

Sistemul de control al stabilitatii trebuie sa asigure o pozitionare perfecta pentru observatii din aceasta cauza cerintele impuse sunt foarte stricte. El este echipat cu doua camere stelare montate in conjunctie de o parte si de alta a platformei in asa fel incat sa minimizeze efectul perturbatiilor induse de obiectele cu magnitudine vizuala mare aflate in vecinatatea satelitului (Pamant, Luna si Soare). Controlul activ se face folosind un sistem compus din 4 "reaction wheels".

Instrumentul include un telescop cu diametru de 40 cm conectat la 4 detectori in gama infrarosu fiecare continand 1 milion de pixeli. Telescopul contine 10 oglinzi curbe si 2 plate construite din aluminiu acoperit cu un strat de aur pentru a le mari caracteristica reflexiva. Una din oglinzi, asa numita "scan mirror" se misca in directia opusa miscarii satelitului la o viteza egala in asa fel incat sa compenseze efectul deplasarii si sa asigure o suprapunere perfecta a imaginilor succesive. Campul vizual astfel obtinut de sistemul optic este de 47 arcmin.

Cei 4 detectori functioneaza la lungimi de unda diferite (3.4, 4.6 si 12 µm cu o rezolutie de 6 arcsec si respectiv 22 µm cu o rezolutie de 12 arcsec) si dupa 4 scenarii prestabilite:"one frame", "one orbit", "two orbits" si "many orbits".

Detectorul in sine inglobeaza tehnologii de ultima generatie. Spre exemplu cele din gama 3.4 si 4.6 sunt realizate dintr-un aliaj de Te, Hg si Ca care sub influenta radiatiei luminoase de la stele elibereaza electroni ce sunt mai departe captati de electronica instrumentului. Detectoarele din gama 12 si 22 sunt bazati pe un semiconductor din Si dopat cu As.

Pentru ca Wise este destinat captarii radiatiei infrarosii provenite de la obiecte reci aflate in spatiu, este important ca atat telescopul cat si detectorii sa fie tinuti la o temperatura cat mai scazuta pentru a nu fi contaminati de propria emisie termica.
In acest sens cerintele impuse au fost stricte: 12K pentru telescop, 8K pentru detectorii in banda 12 & 22 si 32K pentru detectorii operand in benzile scurte 3.4 & 4.6.

Pentru a asigura aceste conditii de operare, atat telescopul cat si detectorii au fost plasati intr-un gigant termos- un sistem criostatic creat de compania Lockheed Martin si alimentat din doua rezervoare care contin hidrogen lichid. Temperatura este mai apoi reglata prin circularea elementului cryogenic printr-un sistem special de conducte sau in cazul in care se doreste incalzirea locala prin activarea unui sistem de termistori.

Wise va asigura o observatie completa a cerului sperandu-se crearea unui atlas in gama infrarosu dupa mai bine de 26 de ani de la predecesorul experiment efectuat de NASA in acest spectru-misiunea IRAS (Infrared Astronomical Satellite). In comparatie cu misiunile anterioare sensibilitatea a crescut de aproximativ 500 de ori fata de COBE (care observa in gama 3.5-4.9µm), iar in comparatie cu IRAS de aproximativ cateva sute de ori (12-25µm) (probabil cea mai buna caracteristica care reflecta saltul tehnologic este numarul de pixeli ai detectorului care a crescut asa cum spuneam de la 62 in cazul lui IRAS la 1 milion in cazul lui Wise). Datele catalogate de Wise vor fi folosite mai departe la viitoarea misiune JWST.

Cum se incadreaza insa noul satelit in gama observatoarelor in infrarosu deja aflate in orbita avand in vedere ca instrumentele sale sunt totusi modeste in comparatie cu alti sateliti? Wise este in primul rand un satelit din categoria "wide view surveyor" adica un "sky mapper" in sensul ca va genera observatii permanente complete asupra sferei celeste. Pe baza acestor informatii acumulate astronomii pot cere mai departe investigatii punctuale (asupra unei portiuni de cer ce le atrage interesul) cu instrumente mult mai puternice. Printre acestea si uriasul telescop aflat la bordul satelitului european Herschel.
Acesta este echipat cu o oglinda cu diametrul de 3.5 m adica de 4 ori mai mare decat predecesoarele telescoape in infrarosu si de 1.5 ori mai mare decat cea a lui Hubble.
Cu aceste caracteristici telescopul lui Herschel este capabil sa capteze spre exemplu de 12 ori mai multa radiatie luminoasa decat predecesorul ISO din care a fost inspirat.

Aceasta nu este singura diferenta fata de Wise ci mai ales spectrul folosit adica lungimi de unda ceva mai ridicate intre 60 si 670 µm.

In plus cele doua platforme au si orbite diferite: o orbita Lissajous cu amplitudinea de 800.000km in jurul punctului Lagrange L2 pentru Herschel si o orbita circulara "sun synchronous" cu inaltimea de 500 km in jurul Pamantului pentru Wise.
Orbitele Lissajous in jurul punctelor Lagrange sunt mai nou preferate celor in jurul Pamantului pentru ca asigura o stabilitate termica mult mai buna (mergand pana la cateva grade K fata de 30-40K in celalalt caz) si un drift al orbitei mai mic ( 0.1 AU/an pentru un observator in orbita heliocentrica). O misiune tranzitand L2 este insa mult mai costisitoare iar din punct de vedere al nisei acoperite (un observator spatial de rezolutie medie care sa inlocuiasca impedimentele observatiilor terestre) Wise a facut compromisul mergand pe o orbita LEO.

Wise va orbita asadar in jurul polilor urmand linia de separare dintre noapte si zi cu telescopul indreptat in directia opusa Pamantului spre spatiu. Partea expusa radiatiei solare va fi protejata de scutul termic in timp ce cealalta va beneficia de temperatura naturala scazuta indusa de conditiile de eclipsa.

Satelitul va avea aproape 15 orbite pe zi dintre care 4 vor fi folosite pentru descarcarea datelor produse de instrumentatia stiintifica.
Gravitand in jurul Pamantului si insotindu-l in orbita naturala in jurul Soarelui, satelitului ii va lua jumatate din perioada orbitala adica 6 luni pentru a realiza o harta completa a cerului. Spre comparatie rezerva criogenica de la bord este calculata la 10 luni ceea ce ar permite practic o dublare pentru inca jumatate din observatii.

Wise va gasi cele mai luminoase galaxii din Univers, va face observatii asupra celor mai apropiate stele de Soare, asupra asteroizilor si cometelor din apropierea Pamantului (se asteapta sa se descopere pana la 100.000 de noi obiecte), va permite studii despre evolutia planetelor sau formarea stelelor in galaxii, va face investigatii asupra stelelor foarte reci asa numitele "brown dwarfs"etc.

Cu o rata de achizitie de 1 imagine la fiecare 11 secunde, la sfarstul misiunii se asteapta ca Wise sa fi colectat un numar de 1.500.000 de poze acoperind intregul cer.

La 6 luni de la incheierea misiunii impusa de terminarea rezervei crigenice, primele date consolidate ar trebui puse la dispozitia astronomilor (prima versiune a mult asteptatului atlas infrarosu) urmand ca versiunea finala sa apara undeva la 17 luni dupa sfarsitul operarii.

credit NASA

articol original Wise (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200912151351)
articol Herschel-Planck (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003180412)
Wise si posibila planeta Tyche (http://www.nasa.gov/mission_pages/WISE/news/wise20110218.html)

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110221095726
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: b12mihai din Februarie 22, 2011, 05:54:41 PM
Am publicat articolul. Va multumim.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 04, 2011, 11:16:01 AM
Sistemul rusesc de navigatie prin satelit Glonass ajunge la generatia K

Primul prototip al noii generatii de sateliti Glonass- versiunea K, a fost trimis cu succes pe orbita in weekend confirmand determinarea autoritatilor de la Moscova pentru stabilirea unui sistem de navigatie prin satelit cu acoperire globala.

Din anul 2001 sistemul de navigatie Glonass a costat Rusia 4.7 miliarde de dolari si inca nu este la capacitate maxima desi este un element strategic pentru guvernul rus.
Intr-o piata globala de navigatie estimata la 60-70 miliarde de dolari anual, Rusia tintea o nisa de 15% dar abia a reusit sa se mentina la 1% mult sub asteptarile sale.
Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari sperandu-se sa se ajunga la nivelul anului 2011 la un numar de 30 sateliti operationali.

Lansarea vine intr-un moment oportun si da o gura de oxigen agentiei spatiale ruse Roskosmos care inregistrase 2 esecuri majore intr-o perioada scurta de numai cateva luni.
Pe 5 decembrie SpaceAlliance relata despre un accident in care Rusia pierdea 3 sateliti Glonass, intr-o lansare in care s-a folosit baza din Baikonur si o racheta Proton Block DM3. Doua luni mai tarziu, pe 1 februarie relatam despre incidentul care a avut in prim plan GEO-IK2 1- prima platforma a unei noi generatii GEO-IK sateliti ce sunt folositi pentru observatii geodezice cu aplicatii deoptriva civile cat si militare. Cu aceasta ocazie s-a folosit baza din Plesetsk si o racheta Rockot Breeze-KM.
Ambele incidente au fost urmate de anchete amanuntite asupra agentiei spatiale ruse dar si asupra principalilor actori din sectorul aerospatial rus si a conditiilor contractuale- anchete ale caror rezultate spuneam ca ameninta pozitia presedintelui Roskosmos Anatoly Perminov.

Revenind la evenimentul din weekend, spre deosebire de lansarile satelitilor din blocul M care se faceau din Baikonur la bordul rachetelor Proton (in general cate trei sateliti pe lansare), platformele K, datorita integrarii unui concept modern si scaderii greutatii, pot fi lansate la bordul versiunii mult mai usoare Soyuz2-1b/Fregate de la cosmodromul din Plesetsk. In aceste conditii, lansand cate 2 sateliti odata, agentia spatiala rusa poate face o economie de pana la 50% din costul inscrierii pe orbita.

Prima lansare a generatiei K (satelitul Kosmos 2470) a fost initial amanata cu 2 zile si a avut loc in final sambata 26 februarie la ora 03:07 GMT, satelitul fiind lasat in orbita dorita (19100 km x 19100 km x 64.8 grade) cateva ore mai tarziu la 06:41 GMT. Succesul misiunii a fost confirmat cateva minute mai tarziu cand antenele de la sol au reusit sa receptioneze primele date.

Satelitul este construit de ISS Reshetnev pe o platforma noua Ekspress-1000A, este stabilizat pe trei axe si cantareste aproximativ 750 kg. Pe langa semnalele clasice de navigatie el va furniza si servicii auxiliare in programul Cospas-Sarsat pentru alerta in situatii de urgenta.

In ciuda faptului ca incarcatura transportata a fost un singur satelit, racheta a zburat in configuratie completa, cu o capsula protectoare adaptata special la volumul a 2 sateliti de aceste dimensiuni, pentru a pregati echipa de ingineri de sol in perspectiva momentului cand zborurile satelitilor Glonass K vor deveni o rutina.
Un alt satelit prototip din generatia K urmeaza sa fie trimis pe orbita in decursul acestui an, dar deocamdata el este in faza de constructie si nu se stie exact cand va fi gata de zbor. Dupa ce cele 2 platforme vor confirma testele pe orbita, Rusia va trece la faza a doua a proiectului, cea in care, asa cum aminteam anterior satelitii Glonass K vor inlocui oficial blocul M. Pentru a se distinge de cele 2 prototipuri ei vor fi denumiti generic K2. 

Sistemul Glonass ar avea astazi conform informatiilor oficiale 26 sateliti pe orbita (plus cel lansat acum). Teoretic numarul este suficient pentru o acoperire completa a teritoriului Federatiei Ruse (minim 18 sateliti) si mai mult pentru extinderea serviciilor la nivel global (unde trebuie sa opereze simultan 24 de sateliti). Trebuie spus insa ca din acestia 4 sateliti sunt in mentenanta tehnica si 2 sunt deocamdata tinuti ca back-up (toti cu minim 2 ani vechime), deci doar 20 ar fi complet operationali.

Sistemul Glonass ("Globalnaya Navigationnaya Sputnikovaya Sistema" sau "Global Orbiting Navigation Satellite System") a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Totusi datorita problemelor financiare din acea perioada si datorita lipsei unor noi investitii, o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.

Sistemul consta din 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade si satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul 'slot number' : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.
In anul 2007 s-a decis modificarea numarului de sateliti ai constelatiei de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital.
In acest fel siguranta utilizarii sistemului creste, eliminand riscul unor posibilie disfunctionalitati sau intreruperi a serviciului (si implicit nemultumirile viitorilor clienti).

Fiecare satelit transmite doua tipuri de semnale unul standard accesibil aplicatiilor comerciale si unul codificat de inalta precizie folosit de aplicatiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz in asa numitele benzi de frecventa L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz si L2: 1240 - 1260 MHz.

Conform informatiilor oficiale, atunci cand sistemul va fi complet, se va ajunge la o eroare maxima de pozitionare de pana la 70 m atat pe orizontala cat si pe verticala, iar eroarea de viteza se va situa la valoarea de 15cm/s (in cazul sistemului civil), eroarea scazand pana la 10-20m in cazul sistemului militar.

credit Roskosmos

video lansare (http://www.youtube.com/watch?v=zwlCdU3q8gQ&feature=player_embedded)

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011  (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2011, 06:48:20 PM
Programul stiintific al NASA afectat de o noua pierdere

Vineri 4 februarie, programul stiintific al NASA a suferit o noua pierdere importanta atunci cand satelitul sau Glory nu a atins orbita dorita dupa lansare.
NASA nu s-a ocupat direct de misiunea Glory ci a subcontractat-o companiei Orbital Sciences Corporation- atat partea de proiectare si constructie a satelitului cat si lansarea propriu zisa care a fost asigurata de subdivizia Orbital Launch System Group. Intregul program a costat agentia americana 424 de milioane de dolari din care lansarii i-au revenit 54 de milioane.


Nu este insa primul incident de acest fel, ci al doilea consecutiv care implica compania Orbital, dupa ce pe 24 februarie 2009 intr-un articol SpaceAlliance relatam despre pierderea satelitului OCO (Orbiting Carbon Observatory) care costase NASA 273 milioane de dolari (trebuie amintit deasemenea ca in 2001 racheta a mai inregistrat un insucces atunci cand 4 sateliti au fost pierduti la lansare: OrbView4, QuikTOMS, SBD si Celestis05).
Statistic asadar cifrele nu par foarte bune, din cele 8 zboruri realizate 3 fiind esecuri.
Racheta folosita atunci a fost ca si acum Taurus XL, iar esecul a fost pus pe seama unei defectiuni aparute la sistemul ce ar trebui sa separe automat capsula protectoare a incarcaturii de bord de restul rachetei. Aparent aceeasi defectiune s-a repetat si in lansarea de vineri pentru ca separarea nu s-a produs si in aceste conditii injectia orbitala a fost imposibila, toti satelitii aflati la bord prabusindu-se in Oceanul Pacific.
Dupa incidentul din 2009, ca o contramasura, Orbital a schimbat complet solutia folosita pentru sistemul de separare, imprumutand designul de la rachetele sale Minotaur4. Pare insa ca fara a avea succes, pentru ca noua solutie, desi testata intens la sol a produs inca o nereusita si o cadere de imagine pentru Orbital.

Taurus XL este versiunea lansata de la sol a rachetei aeriene Pegasus, impartind aceeasi configuratie cu 3 trepte (bazate pe motoarele Orion 50SXLG, Orion 50XL si Orion 38) plus o prima treapta suplimentara (Castor 120) pentru accelerarea de la sol. Toate motoarele folosesc combustibil solid. Racheta a debutat in 1994 si inregistra pana astazi, asa cum aminteam mai devreme, un numar de 5 lansari reusite cu 10 sateliti plasati in orbita.
Cu o masa de 73 de tone si o inaltime de 28 de metri, racheta este capabila sa transporte intr-o orbita joasa a Pamantului, incarcaturi de pana la 1300kg.

Cateva cuvinte despre satelitul Glory. Acesta este un satelit mediu, cantarind 545 de kg si avand dimensiunile de 1.9 x 1.4 m, construit pe o structura octogonala de aluminiu.
Parte a programului 'Earth observation' el ar fi trebuit sa furnizeze dintr-o orbita LEO sun-synchronous cu altitudinea de 705 km, date stiintifice ce pot fi folosite pentru studiul atmosferei si schimbarilor climatice. Orbital a construit satelitul pe o platforma LEOStar preluata de la un alt program ce a fost anulat in 2000-satelitul VCL (Vegetation Canopy Lidar).
Sistemul electric al satelitului este deservit de 3 panouri solare (2 externe si un al treilea montat pe fetele structurii) fiind capabil sa furnizeze pana la 766 W suficient pentru consumul de bord estimat la 400W (din care 150W ceruti de instrumentatia stiintifica).
Sistemul AOCS (attitude and orbit control system) asigura o stabilizare triaxiala in zbor cu ajutorul unei propulsii 'monopropelant' compuse din 4 motoare furnizand fiecare o forta de 4N si avand o rezerva de 45kg de combustibil.
Timp de minim 3 ani (durata de viata proiectata) si mergand pana la 5 ani (atat cat s-a estimat ca performantele platformei ar putea sa ii asigure functionalitatea) satelitul ar fi trebuit sa furnizeze observatii stiintifice ca parte a constelatiei 'A-train' in care NASA a mai grupat satelitii Aqua, CloudSat, Calipso si Aura.
La bord se aflau 3 instrumente: APS (Aerosol Polarimetry Sensor), CCS (Cloud Camera Sensor) si TIM (Total Irradiance Monitor) preluat de la vechiul satelit SORCE (SOlar Radiation and Climate Experiment).
APS construit de Raytheon Inc. din El Segundo, California este un senzor capabil sa culeaga observatii de la aerosoli si nori, observatii ce vor fi folosite de comunitatea stiintifica sa determine distributia globala a aerosolilor naturali sau a celor creati de industrie, impactul lor in nivelul de radiatie si efectul lor in schimbarile climatice.
CCS construit de Ball Aerospace and Technologies Corporation (BATC) din Boulder, Colorado este un radiometru de inalta rezolutie ce calculeaza distributia norilor in atmosfera. Masuratorile sale sunt folosite in conjunctie cu cele de la APS.
TIM construit de University of Colorado's Laboratory for Atmospheric and Space Physics in Boulder, Colorado este un radiometru care inregistreaza totalul radiatiei solare. Este montat pe o platforma care se poate roti independent de structura satelitului asigurand permanenta pozitionare a instrumentului catre Soare. In partea luminata a orbitei va realiza masuratori asupra energiei solare, aceste masuratori urmand sa fie folosite pentru calcularea unor valori medii zilnice.

Revenind la lansarea propriu zisa, aceasta a avut loc la ora 10:09GMT de la complexul 576E al bazei aeriene Vandenberg din California. Ea a venit la aproape 2 saptamani de la data prevazuta initial pentru lansare (23 februarie 2011)-anulata din cauza unor probleme aparute la echipamentul de sol. Zborul ar fi trebui sa fie unul scurt sub 15 minute.
Treapta intai a rachetei ar fi trebuit sa propulseze intregul ansamblu pentru 85 de secunde. Treapta a doua ar fi trebuit sa preia sarcina pentru alte 85 de secunde urmata de treapta a treia pentru 79 de secunde. La T0+02 :58 capsula protectoare ar fi trebuit sa se desprinda, iar la T0+04:11 treapta a treia ar fi trebuit sa se opreasca din functionare lasand ansamblul intr-o orbita intermediara de transfer. La T0+09 :58 cea de a patra treapta ar fi trebuit sa se activeze pentru cresterea altitudinii perigeului si circularizarea orbitei, care ar fi trebuit sa se termine la T0+11 :10 prin detasarea motorului Orion38.
Imediat ar fi trebuit sa aiba loc injectia in orbita a satelitului principal Glory la T0+13 :05 urmata la T0+13 :15 de separarea celor 3 mici sateliti Cubesat.
Din pacate planurile au fost stricate definitiv atunci cand inginerii de zbor au constatat esecul detasarii capsulei protectoare si in scurta vreme reintrarea in atmosfera.

Pe langa satelitul Glory, racheta Taurus XL a avut la bord alte 3 platforme experimentale: E1P, Hermes si KySat1.
E1P sau Explorer 1 Prime este un nanosatelit de tip Cubesat construit de SSEL-Space Science and Engineering Laboratory al Montana State University cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la misiunea Explorer1 (care a descoperit electronii captati de campul magnetic al Pamantului).
Hermes este un alt Cubesat, de aceasta data construit de Universitatea din Colorado in timp ce KySat1 este un Cubesat construit in Kentucky.

Dupa acest incident racheta Taurus XL nu este asteptata sa revina in operare prea curand- urmatoarea lansare fiind planificata in acest moment pentru 2013 atunci cand ar trebui sa ridice pe orbita un satelit inlocuitor pentru cel pierdut in 2009-OCO.
Orbital insa va avea o alta lansare la bordul rachetei sale Minotaur1 in mai atunci cand ar trebui sa deserveasca satelitul ORS-1.
credit NASA

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110307081556)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 11, 2011, 12:33:35 PM
Prima pagina in limba romana pe site-ul ESA

Site-ul ESA are de acum, la fel ca si in cazul celorlati membrii ai agentiei, o sectiune dedicata de stiri si articole in limba romana. Cititorii din Romania vor putea sa urmareasca de acum in propria lor limba cele mai importante evenimente ale industriei aerospatiale la nivel european sau national.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/20110311010434_esa.PNG)

credit ESA (http://esamultimedia.esa.int/docs/sites/Romania.html)
Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011  (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110311010434)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Martie 11, 2011, 07:51:26 PM
Wow, asta e o veste minunata! Iata deja avantaje concrete in a fi membri cu drepturi depline ai ESA!
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 24, 2011, 10:10:09 AM
STRaND primul satelit smartphone din lume

In acest articol SpaceAlliance.ro vom vorbi despre un proiect interesant al SSTL (Surrey Satellite Technology Limited) care in colaborare cu University of Surrey construieste prima misiune de tip 'smartphone' ce va zbura in spatiu.
Noul satelit denumit STRaND-1 adica 'Surrey Training, Research and Nanosatellite Demonstrator' se doreste un experiment ce va ingloba componente COTS (commercial off-the-shelf) si va testa posibilitatea de a folosi un smartphone in conditiile neprielnice din afara atmosferei Pamantului.


Nu ar fi primul experiment de acest fel, daca este sa amintim ca numai in vara lui 2010 un balon solar construit de o echipa de studenti a reusit sa zboare in atmosfera inalta a Pamantului si sa produca poze utilizand o banala camera comerciala. Deasemenea in 2006 misiunea japoneza Cute-1.7 reusea sa zboare in spatiu 2 circuite provenite de la PDA-uri obsinuite.

Ar fi totusi pentru prima data cand un smartphone complet functional ar fi folosit de la nivelul unei orbite LEO.

SSTL are o traditie veche in constructia de platforme mici si parte a strategiei sale comerciale incearca in permanenta sa depaseasca limitele constructive impuse in industria aerospatiala. Trebuie subliniat din start ca din punct de vedere tehnic nu este nici un fel de plus, noua platforma neaducand noutati sau inovatii majore, dar o eventuala reusita ar schimba raportul de forte in domeniul nanosatelitilor (dominat pana acum de platformele Cubesat) si ar aduce un capital de imagine si o potentiala nisa pe piata aceasta experimentala pentru compania britanica.

Cubesat-urile preferate astazi de majoritatea universitatilor pentru programele lor educationale au constrangeri majore in ceea ce priveste tehnologiile ce pot fi incorporate la bord –constrangeri dictate obiectiv de dimensiunile fizice ce impun o miniaturizare excesiva si care, impreuna cu constrangerile de a pastra costurile cat mai joase, limiteaza direct posibilitatea de alegere a componentelor.

Ideea este simpla. Smartphone-urile de astazi inglobeaza foarte multe componente si au ajuns deja la maturitate avand capabilitati ce se apropie din ce in ce mai mult de cele ale computerelor normale. Procesoarele ruleaza deja la frecvente peste 1GHz dar in acelasi timp a scazut substantial consumul de energie. Camerele au ajuns la rezolutii foarte bune, wireless sau GPS sunt componente standard intr-un smartphone actual. Deasemenea datorita competitiei agresive dintre companii costul lor este in continua scadere iar miniaturizarea a mers pana la cote extreme reducand greutatea si dimensiunile. Piata aplicatiilor pentru smartphone-uri este la randul ei foarte dinamica si aduce profituri considerabile in fiecare an fiind un factor ce impinge si mai mult dezvoltarea acestui segment.

Drept urmare intrebarea pe care initiatorii proiectului STRaND si-au pus-o –poate fi operat cu succes un astfel de smartphone in spatiu si poate aduce beneficii comerciale pentru viitor- este justificata. In conditiile in care tehnologia celulelor solare a ajuns la eficiente de 30%, in conditiile in care componentele MEMS (micro-electro-mechanical systems) sunt tot mai prezente, noii nanosateliti par gata de a ingloba astazi smartphone-urile.

Cum se prezinta asadar acest nou nanosatelit din punct de vedere tehnic ?
STRaND-1 este un nanosatelit in greutate de 4 kg, sub forma unui cub cu latura de 30 cm. Este un satelit complet in sensul ca inglobeaza toate sistemele clasice dar in ciuda acestui fapt SSTL afirma ca totusi costul lui nu va depasi pretul unui automobil normal.
Are un sistem activ de control al zborului folosind motoare de corectie si roti volante, si senzori GPS pentru determinarea pozitiei in spatiu.
Noutatea consta asa cum spuneam mai devreme ca in plus la bord va fi montat un smartphone de serie (cotat la cateva sute de euro) cu un procesor ARM 1GHz si ruland sistemul de operare Android. Acesta este dupa cum se stie un sistem 'open source' iar inginerii de la SSTL vor avea sarcina sa creeze interfata intre Android si proriul sistem de operare al satelitului rezolvand astfel problema protocolului de comunicatie.

Cele trei incercari majore pe care va trebui sa le treaca sistemul in spatiu sunt cele legate de doza de radiatii, de pastrarea temperaturii in limite normale de functionare si de conditiile de la lansare (vibratii si acceleratiile induse de racheta). Daca pentru cea mentionata la urma au fost facute teste intensive in laborator, pentru rezolvarea primelor doua smartphone-ul a fost plasat in interiorul satelitului beneficiind (pana la un anumit punct) de straturile speciale de izolare. Camera insa nu va fi obturata ci va avea un orificiu special prin care va putea realiza poze ale Pamantului vazut dintr-o orbita LEO.
Temperatura bateriei va fi monitorizata in permanenta si in caz de scadere o rutina speciala va putea fi rulata –rutina care va forta procesorul sa functioneze la capacitatea maxima, sa se incalzeasca si sa radieze caldura mai departe spre baterie.

In prima faza a misiunii satelitul va fi operat in forma clasica –in sensul ca propriul computer de bord va fi responsabil pentru asigurarea functiilor vitale dar in plus smartphone-ul, conectat ca 'backup' va fi folosit pe post de instrument stiintific. Computerul de bord va executa operatii speciale pentru operarea telefonului in spatiu va colecta datele furnizate de acesta, le va monitoriza cu atentie si le va trimite sub forma de telemetrie inapoi catre statia de sol.
In faza a doua a misiunii daca totul decurge bine si se dovedeste ca microprocesorul smartphoneului este suficient de sigur/stabil in operare, acesta va prelua functia de conducere a satelitului. Computerul de bord va fi pus in 'stand-by' iar toate functiile clasice vor fi executate folosind smartphone-ul.

Cum spuneam si la inceputul articolului SSTL nu aduce nici un fel de progres tehnic prin aceasta aplicatie, dar castiga un foarte mare capital de imagine si poate atrage sume considerabile de bani pe viitor din genul acesta de misiuni, cu atat mai mult cu cat interesul pentru accesul la spatiu si tehnologiile adiacente este in crestere in ultimii ani.

SSTL are o traditie veche in piata satelitilor mici. Aceasta traditie incepe in anii 70 cu constituirea unui mic grup de cercetare, grup consolidat oficial in 1979 odata cu fondarea SSC (Surrey Space Centre) in cadrul universitatii din Surrey, continua in 1981 cu desprinderea de lumea academica si fondarea companiei (1985) si merge  pana in prezent cand SSTL se mandreste cu lansarea in spatiu a 34 de platforme si cu alte 7 in lucru. Compania cu baza in Guildford, Marea Britanie si care are in prezent 300 de angajati (carora li se adauga 80 de colaboratori/cercetatori in universitate) a fost cumparata in 2008 in proportie de 99% de EADS Astrium, universitatea din Surrey pastrand simbolic 1% din actiuni. Tot de atunci ca o afirmare a noii strategii de management care vizeaza pozitionarea companiei la nivel global, SSTL are o subsidiara in Statele Unite- Surrey Satellite Technology LLC cu sediul in Denver/Colorado.

SSTL detine, in afara facilitatilor normale de productie, integrare si teste, propriul centru de comanda a misiunilor si incepand din 2006, odata cu achizitia companiei SIRA Electro-Optics, propriul departament de optica.

In cadrul colaborarii cu mediul academic in domeniul tehnologiilor avangardiste-colaborare pe care o mentionam anterior- trebuie amintite misiunile 'University of Surrey satellite' UoSAT- 1 din anul 1981 si UoSAT-2 din 1984 (ambii construiti si lansati cu sprijin NASA) serie continuata mai tarziu in anii 90 cu platformele 3,4,5 si 12, si SNAP-1 (Surrey Nanosatellite Applications Platform) din 2000. Tot pe partea de nanosateliti experimentali compania mai are deasemenea in derulare programele PalmSat si PCB-Sat.

SSTL are si alte numeroase programe de cercetare derulate cu agentiile mari spatiale ESA si NASA. Pentru Romania este de interes direct spre exemplu participarea in cele doua programe spatiale destinate universitatilor din Europa : ESEO si ESMO.
ESEO sau European Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat in cadrul programului "Education Satellite Programme"- un microsatelit care de la nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pamantului, va masura nivelul radiatiilor si va testa noi tehnologii spatiale (o camera stelara si un asa numit "reaction wheel").
ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul satelit educational trimis spre Luna cu tehnologie inspirata de cea folosita de misiunea Smart1 si al patrulea satelit din programul "Education Satellite Programme".
In ambele programme, sponsorizate de ESA, SSTL are rolul de leader al consortiului de universitati si trebuie sa coordoneze activitatea colaboratorilor si sa raporteze direct agentiei europene situatia actuala/evolutia proiectului.

credit SSTL (http://www.sstl.co.uk/)

contributia Romaniei la ESMO si ESEO (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006091129)

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110321053949)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 30, 2011, 10:21:50 AM
Statele membre ESA isi reafirma interesul pentru statia spatiala internationala

Consiliul ESA ce s-a desfasurat la Paris pe 16 si 17 martie si care a reunit reprezentantii tuturor tarilor membre ale agentiei spatiale europene a ajuns la o concluzie unanima privind interesul european in privinta operarii ISS pana cel putin la sfarsitul lui 2020. Pe langa decizia politica, mult mai concreta este convenirea unui buget intermediar de 550 milioane de euro care ar trebui sa acopere costurile europene in proiectul ISS pana in anul 2012 atunci cand va avea loc urmatorul consiliu al ministrilor de resort ai ESA. In acest fel agentia europeana va fi capabila sa isi achite obligatiile ce ii revin (contributie care se ridica la 8% din cheltuielile statiei) si sa ofere industriei europene posibilitatea de a isi continua proiectele spatiale.

Pe termen scurt insa, mai ales prin prisma ultimelor evolutii din Statele Unite (ne referim aici la retragerea navetei spatiale) un punct sensibil va ramane capacitatea ESA de a deservi ISS. Cele 3 zboruri ATV care au fost contractate momentan sunt insuficiente pentru orizontul lui 2020 si probabil ele vor trebui suplimentate. In plus, datorita schimbarii specificului misiunii in care ele vor fi angrenate (se va pune in scurt timp problema de a fi capabile sa transporte inapoi pe Pamant rezultatele unor experimente si chiar astronautii de pe statie) este de asteptat ca ATV sa sufere modificari majore de design.
Ramane de vazut cum aceste probleme vor putea fi rezolvate-cert este ca anticipand evolutia evenimentelor, ESA a alocat deasemenea pana in 2012 un buget de 220 milioane de euro in sectorul lansatoarelor europene, bani din care cea mai mare parte va merge pentru racheta Ariane 5.


Mai jos un scurt sumar al ISS realizat de SpaceAlliance.ro

Statia spatiala internationala sau ISS a fost constituita oficial pe 20 Noiembrie 1998 atunci cand a fost instalat modulul Zarya (primul modul ISS). Misiunea a fost proiectata sa functioneze pana in anul 2016 si recent a fost pusa serios in discutie utilitatea pastrarii ei pe termen mai lung si implicatiile tehnice si economice ale unei extensii (mai ales prin prisma bugetelor in scadere pe care le au la dispozitie agentiile spatiale internationale). Avand in vedere anvergura proiectului si efortul care a fost depus pentru a o contrui, cat si semnificatia ei pentru publicul larg, o decizie politica de deorbitare a statiei nu este asteptata insa prea curand.

model virtual al statiei spatiale internationale (http://www.spacealliance.ro/plugin/3dsat.aspx)

Lansator
Primul modul –Zarya a fost lansat folosind o racheta Proton-K
La momentul actual statia internationala este vizitata de:
-naveta americana Space Shuttle (retrasa din activitate)
-naveta Soyuz
-naveta Progress
-ATV (ESA)
-HTV (JAXA)

video 1 (http://www.youtube.com/watch?v=sla2KNVjGyw&feature=player_embedded)

Orbita
Orbita statiei internationale este mentinuta la o altitudine cuprinsa intre 278 km si 460 km deasupra Pamantului cu o altitudine nominala de 350km si realizand 15.7 orbite pe zi cu o viteza orbitala de aproximativ 7.7 km/s. Cu toate acestea exista si anumite limitari spre exemplu in cazul misiunilor de andocare a lui Soyuz este impusa o altitudine maxima de 425 km. Inclinatia orbitei efectuate de statie este de 51.6 grade in raport cu Ecuatorul.

video 2 (http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=pTydlh8ifoA)

Operarea statiei
Sistemul de control termic al statiei este proiectat sa mentina echilibrul termic la bordul statiei. Fara nici un fel de control termic, temperatura va oscila in mod natural intre 120 de grade Celsius pe fata expusa luminii Soarelui si -157 de grade Celsius pe fata aflata in umbra. Sistemul face uz de doua concepte : controlul pasiv si controlul activ. Controlul pasiv consta in folosirea unor straturi succesive de izolare care joaca un dublu rol- pe de o parte de a reflecta radiatia solara exterioara si pe de alta parte de a impiedica pierderile termice spre spatiul exterior mult mai rece ; deasemenea puntile termice care pot aparea intre diferitele staturi de izolatie sunt rupte prin folosirea unor materiale speciale cum ar fi Mylar si kevlar. Controlul activ (constand in trei functii : colectarea caldurii, transportul ei si eliminarea) este organizat intre :
-sistemul de control termic activ intern (IATCS)
-sistemul de control termic activ extern (EATCS)
-sistemul de control termic fotovoltaic (PVTCS)
-sistemul de control termic activ extern in faza initiala a misiunii (EEATCS)

ISS foloseste deasemenea panouri solare pentru a putea produce energia electrica necesara la bord. Aceste panouri solare sunt mobile in sensul ca dispun de un mecanism care permite rotatia lor dupa Soare in acest fel reusind sa alinieze perpendicular razele solare pe celulele fotovoltaice si sa obtina maximul de putere. Acest tip de mecanism permite realizarea unor niveluri de energie de pana la 84kW. In plus, in timpul eclipselor, panourile solare pot fi reorientate in asa fel incat sa fie redus efectul rezistentei la inaintare (acest lucru este important daca se are in vedere suprafata foarte mare pe care aceste panouri solare o au si implicit valorile rezistentei atmosferice pe care acestea o presupun in cazul unei incidente perpendiculare pe directia orbitala).

In completare, baterii utilizand tehnologia nickel-hidrogen sunt folosite pentru a stoca energia necesara statiei pentru perioadele de eclipsa, ele permitand functionarea pana la 35 de minute. Datorita degradarii lor constante si a cerintelor stricte de mentinere a performantelor aceste baterii sunt inlocuite periodic.
Voltajul la bordul statiei variaza intre 28V DC si 180V DC. Puterea obtinuta este apoi stabilizata si distribuita la 160V DC iar mai apoi convertita la 124V DC (acest voltaj ridicat asigurand o minimizare a liniilor de putere si a greutatii).
Statia este echipata cu un sitem de control al pozitiei stabilizat triaxial. In mod curent, orientarea statiei este mentinuta folosind un sistem de giroscoape pentru controlul momentului, dar cand aceste giroscoape devin saturate un sistem de motoare intervine in mod automat.

Deasemenea cand o nava vizitatoare este andocata la statie, se pot folosi motoarele acesteia pentru a realiza manevre de corectie (fie ele corectii de orbita sau pur si simplu de pozitie). In particular trebuie mentionat ca manevrele de orbita trebuie realizate periodic, daca se tine seama ca datorita rezistentei aerodinamice atmosferice, statia isi micsoreaza altitudinea cu o viteza de aproximativ 2.5km/luna.

Gama senzorilor aflati la bord cuprinde senzori de orizont care realizeaza alinierea sistemului inertial prin folosirea emisiei infrarosii a Pamantului si a partii superioare a atmosferei, senzori solari care determina pozitia Soarelui in coordonatele interne ale senzorului mai apoi aceasta pozitie putand fi transformata in coordonatele proprii ale statiei, camere stelare care sunt folosite pentru determinarea inertiala a pozitiei statiei prin identificarea stelelor din campul vizual , magnetometre care realizeaza masurarea campului magnetic al Pamantului si receptoare Glonass/GPS.
Software-ul pentru controlul pozitiei cuprinde cateva moduri de operare pentru a maximiza puterea si pentru a minimiza efectele termice negative :
- axa x mentinuta paralela cu vectorul vitezei orbitale
- sau axa x paralela cu vectorul momentului unghiular H
- sau axa y  mentinuta paralela cu vectorul vitezei orbitale

Statia spatiala are deasemenea un sistem special in traducere libera 'Sistemul de control al mediului inconjurator si de mentinere a vietii' care controleaza caracteristicile fundamentale pentru mentinerea vietii la bordul statiei (de exemplu monitorizeaza nivelul oxigenului si al celorlalte gaze, presiunea atmosferica necesara respiratiei, apa, prevenirea incendiilor etc). Acest sistem are practic 5 componente majore :

-Controlul si mentinerea atmosferei
Furnizeaza oxigenul si nitrogenul , gaze folosite in experimente si pentru alte scopuri , precum si presiunea atmosferica. Mentine deasemenea nivelul oxigenului si nitrogenului in proportiile regasite la nivelul marii (21% oxygen, 78% nitrogen).
Segmentul rusesc al lui ISS a fost responsabilul principal pentru toate aceste functii in timpul perioadei initiale de asamblare a statiei.
Oxigenul va fi furnizat in principal de sistemul de electroliza Elektron, care separa moleculele de apa in oxigen si nitrogen. SUA vor incepe furnizarea aditionala de oxigen, nitrogen si servicii de mentinere a presiunii prin rezervoare reincarcabile la sfarsitul fazei 1 de asamblare folosind conducte de la bordul segmentului american
-sistemul de reimprospatare a atmosferei
Inlatura dioxidul de carbon si restul praticulelor contaminante in paralel cu monitorizarea nivelurilor oxigenului si nitrogenului. Materiale speciale absorbante sunt folosite pentru colectarea dioxidului de carbon care este mai apoi eliminat in spatiu.

-controlul temperaturii si uniditatii
Recircula aerul, inlatura umiditatea si mentine temperatura de la bord constanta. Piesa centrala a acestui subsistem este camera comuna de recirculare a aerului care trage aerul din statie prin filtre speciale, racindu-l si scazand umiditatea, iar  mai apoi trimitand inapoi acest aer recirculat. Apa obtinuta din acest proces de recirculare este trimisa catre subsistemul de management si recuperare a apei.

-sistemul de management si recuperarea apei
Recupereaza si recicleaza apa provenita din dusuri, toalete, condensare, celulele de combustibil etc. Un sistem de procesare a apei potabile transforma apa reziduala in apa potabila. Calitatea apei este permanent monitorizata de un proces de control si mentinere a calitatii apei.

-sistemul de detectie si de stingere a incendiilor
Consta in detectoare de fum, alarme si sisteme de inchidere automata, stingatoare portabile de incendiu, masti de gaz si butelii de oxigen. In fiecare modul presurizat sunt instalate cate doua detectoare de incendiu in paralel cu ansamblul de ventilare a echipamentelor de bord (care asigura ventilarea corespunzatoare a echipamentului electronic).
Sistemul de telecomunicatii trebuie sa furnizeze linkuri bidirectionale audio si video atat intre echipajul ISS, cat si intre echipaj si centrul de comanda si intre echipaj si cercetatorii de pe Pamant, toate acestea in gama de frecvente Ku, S si UHF.
Deasemenea permite echipajului sa trimita comenzi direct  catre operatorii ISS sau sa le dirijeze catre naveta spatiala si invers, in paralel cu furnizarea catre centrul de comanda si centrul de operatiuni pentru instrumente a datelor provenite de la sisteme, experimente si instrumentele de la bord.

Date
Masa : 455.000 kg (in stadiul final dupa montarea completa)
Dimensiuni :58.5 x 30.5 m (panourile solare complet desfacute masoara 108.5 x 72.8 m)
Costul misiunii : 100 miliarde de euro- pentru intreaga perioada de 30 de ani considerand proiectarea, montarea si costuri de exploatare pentru cel putin 10 ani (costuri impartite intre tarile participante la misiune)

Module
-Destiny Laboratory Module
-Columbus Module
-Kibo Japanese Experimental Module
-Express Logistics Carrier
-Multipurpose Laboratory Module

constructia statiei spatiale internationale (http://www.dlr.de/PortalData/1/Resources/portal_news/flash/iss/iss_animation_dlr_en.htm)

Centre de control
-NASA Lyndon B. Johnson Space Center, Houston, USA
-Kenedy Space Center, USA
-RKA mission control center, Korolyov Rusia
-Mobile Servicing System Control and Training, Saint-Hubert, Quebec, Canada
-Columbus Control Center, Oberpfaffenhofen, Germania
-ATV Control Centre, Toulouse, Franta
-HTV Control Center,Tsukuba, Japonia

video 3 (http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=XcF5CvpS3Xk)


centrele spatiale (http://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspx)


Obiective stiintifice
Unul principalele obiective ale lui ISS este de a furniza un mediu corespunzator pentru realizarea unor experimente speciale care necesita una sau mai multe conditii ne-reproductibile pe Pamant. Principalele directii de cercetare au in vedere :

-biologie (incluzand cercetare biomedicala si biotehnologica)

-fizica (incluzand fizica fluidelor,stiinta materialelor si fizica cuantica)
Experimentele ISS studiaza mediul inconjurator in spatiu si cum expunerea pe termen lung la vacuum si particulele din spatiu afecteaza materialele. Aceasta cercetare va furniza viitorilor constructori din domeniul spatial si cercetatorilor in general cunostiinte noi cu privire la natura spatiului si implicit va spori calitatile viitoarelor platforme proiectate.
Unele experimente vor studia fortele de baza ale naturii (cuprinse in capitolul general de fizica fundamentala) facand uz de imponderabilitate pentru a analiza fortele mici care sunt dificil de analizat in prezenta gravitatiei terestre si care ar putea sa explice evolutia Universului; chiar investigatii folosind laserul pentru a raci atomi aproape de temperatura de 0 grade Kelvin ne vor putea ajuta sa intelegem insasi gravitatia terestra.

-astronomie (incluzand cosmologie)

-meteorologie
Vor fi incluse observatii la scara larga asupra Pamantului, schimbarile pe termen lung in ceea ce priveste clima, studii cu privire la paduri,oceane si munti, impactul meteoritilor, uragane si taifunuri si efectele vulcanice. Se vor studia efectele poluarii aerului si a fumului din marile orase. Distrugerea padurilor si poluarea apei sunt cel mai bine vizibile din spatiu si vor fi captate in imagini de mare rezolutie, imposibil de realizat pe Pamant.

-efectele pe termen lung ale micogravitatiei la oameni
Aceste experimente vor furniza informatii folositoare in perspectiva viitoarelor calatorii in spatiu. Analiza efectelor gravitatiei ne poate conduce la o mai buna intelegere a corpului uman si a interactiunii cu mediul de pe Pamant. Unii cercetatori cred ca chiar ISS insasi poate fi folosita pentru transportul intre Pamant si Marte.

-incurajarea dezvoltarii aplicatilor comerciale in domeniul spatial

-stabilirea unor noi puncte de referinta in istoria spatiala printr-un numar record de iesiri in spatiu precum si realizarea unor noi generatii de roboti spatiali

Concluzii
ISS este cel mai mare si mai complex proiect stiintific din istoria umanitatii, jucand un rol major printr-o colaborare atat de extinsa in comunitatea stiintifica internationala. Un alt avantaj indirect derivat din aceasta colaborare a fost posibilitatea impartirii costurilor enorme ale acestui proiect intre diferitele state participante altfel greu de asumat de catre o singura tara.

video 4 (http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=JdN9MENFleo)

Credit
http://www.esa.int
http://www.nasa.gov

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011  (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110325015120)


Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 03, 2011, 06:02:19 PM
Goliat, primul satelit romanesc intra in linie dreapta pentru lansare-mai putin de 6 luni ramase pana cand Romania va avea prima sa misiune spatiala

Intr-o conferinta de presa tinuta recent directorul ArianeSpace, Jean-Yves Le Gall a facut publice planurile companiei pe 2011. Ca si in anul trecut se anunta o agenda incarcata cu nu mai putin de 12 lansari programate (dublu practic fata de 2010).
La fel ca pana acum principala piesa de rezistenta va fi veterana Ariane 5, dar parte a noii strategii de management, ArianeSpace se va reorienta si pe segmentele lansarilor medii si mici venind astfel in intampinarea cerintelor clientilor sai din intreaga lume. Se spera astfel ca parte din operatiuni sa se transfere treptat spre aceste nise si astfel sa se depaseasca recordul setat anul trecut cand au fost acoperite aproximativ 60% din totalul lansarilor de sateliti de telecomunicatie geostationari la nivel global.
Perspectivele de altfel sunt foarte bune- numai in 2010 alte 12 contracte pentru transfer geostationar fiind semnate (ceea ce inseamna un procent de 63% din piata comerciala internationala).



Deasemenea, procedurile tehnice ce stau in spatele acestor zboruri sunt la cele mai inalte standarde (lucru dovedit de cele 3 lansari succesive din octombrie, noiembrie si decembrie 2010-toate la aproximativ o luna distanta), iar racheta Ariane 5, datorita fiabilitatii demonstrate a devenit astazi preferata lansarilor comerciale (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 36 de zboruri fara greseala).
Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA.
Versiunea ECA este singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 9.6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent).
In 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.

In 2010 toate cele 6 zboruri efectuate de Ariane5 au fost in versiunea ECA: Astra 3B si ComsatBw 2 in martie, Arabsat 5A si COMS 1 in iunie, Nilesat 201 si RASCOM-QAF 1R in august, Eutelsat W3B si BSat 3b in octombrie, Intelsat 17 si Hylas 1 pe 26 noiembrie si in sfarsit Hispasat 1E si Koreasat 6 pe 29 decembrie.

Anul 2011 a debutat deasemenea fericit atunci cand pe 16 februarie un nou modul ATV a fost ridicat pe orbita cu destinatia finala statia spatiala internationala ISS intr-un zbor istoric ce a purtat indicativul v200 din lunga traditie a rachetelor Ariane.
Alte 4 lansari ATV sunt contractate pentru anii urmatori, asigurand astfel accesul Europei la proiectul ISS.

Revenind la agenda lui 2011 trebuie spus ca din cele 12 zboruri programate (9 avand loc din Guiana Franceza si 3 din Kazahstan) 6 vor fi operate de Ariane 5, 5 de Soyuz si 1 de Vega dupa cum urmeaza :
•    30 martie - Yahsat 1A & Intelsat New Dawn - Ariane 5
•    11 mai - ST 2 & GSAT-8(INSAT-4G) - Ariane 5
•    mai - Globalstar (6 sats) –Soyuz (Kazahstan)
•    iunie-august - Astra 1N - Ariane 5
•    iunie-august - BSAT-3c/JCSAT-110R - Ariane 5
•    iulie -Globalstar (6 sats) –Soyuz (Kazahstan)
•    1 septembrie - LARES & 9 Cubesats - Vega
•    septembrie -Globalstar (6 sats) –Soyuz (Kazahstan)
•    sfarsitul lui septembrie - Galileo-IOV (2sats)- Soyuz
•    octombrie - Arabsat 5C - Ariane 5 ECA
•    noiembrie - SES-2 - Ariane 5
•    decembrie - Atlantic Bird 7 - Ariane 5
•    octombrie-decembrie - Pléiades-1 & ELISA (4 sats) & SSOT - Soyuz

Pe viitor perspectivele sunt foarte bune daca tinem cont de semnarea in februarie 2009 a unui contract pentru 35 de noi unitati Ariane5 (cu o valoare de 4 miliarde de euro), dar si de cele 18 lansari Soyuz pe care se mizeaza.

Desi ArianeSpace a dorit sa transfere acest capital pozitiv de imagine catre noile sale lansatoare, din pacate agenda de teste pentru Vega si Soyuz s-a dovedit nesustenabila pentru ca operatiunile de constructie/modernizare a infrastructurii bazei spatiale din Kourou s-au prelungit peste termenul propus initial.
Aceasta cu atat mai mult cu cat inginerii au tebuit sa lucreze pe mai multe fronturi, pe langa pregatirea obisnuita a zborurilor Ariane5, fiind necesare eforturi suplimentare pentru aducerea in stare operationala a noilor veniti Vega si Soyuz.
Lucrurile par insa sa intre in grafic incet-incet.

Conform ultimelor informatii primul zbor al rachetei Vega va avea loc, asa cum mentionam anterior, pe 1 septembrie dar datele de lansare sunt orientative si se pot schimba in orice moment in functie de mersul pregatirilor.

Relatam recent intr-un articol SpaceAlliance.ro despre documentul VERTA-'Vega Research and Technology Accompaniment Program' cel care pune bazele productiei de serie pentru componentele noului lansator-acoperind in prima faza 5 noi misiuni in afara zborului de test (pe lista sponsorizarii pentru acest program aflandu-se  satelitii europeni ADM Aeolus, Lisa Pathfinder, constelatia Swarm si IEV –'Intermediate Experimental Vehicle'). Spuneam atunci ca proiectul Vega se muta astfel din faza de proiectare si dezvoltare in cea de exploatare propriu zisa.

In aceasta mare operatiune numita Vega sunt implicate direct 7 tari europene (Italia, Franta, Spania, Belgia, Olanda, Elvetia si Suedia) prim contractor fiind compania italiana ELV SpA ale carei actiuni sunt detinute de Avio SpA (70%) si Agentia Spatiala Italiana ASI (30%).
Grupul va fi reprezentat de ArianeSpace cea care va oferi spre comercializare serviciile noii rachete si va avea grija de operatiunile de lansare.


Vega intentioneaza sa se pozitioneze pe nisa lansatoarelor mici, undeva sub Ariane5 (lansatorul de clasa mare al lui ArianeSpace) si noul venit- versiunea modernizata Soyuz (care va opera in segmentul mediu).
ArianeSpace nu avea un lansator pe aceasta nisa astfel dar se estimeaza ca Vega va deservi in medie cel putin 2 lansari pe an.

Racheta care are o masa de 137 tone, o lungime de 30m si un diametru de 3m, este una in patru trepte- un motor de tip P 80 folosind combustibil solid pentru prima treapta- cu o forta maxima dezvoltata de 3040kN si un timp de ardere de 107s, un motor de tip Zefiro 23 alimentat tot de combustibil solid-cu o forta maxima de 1200kN si un timp de ardere de 71s, ca si treapta a treia unde actioneaza un motor de tip Zefiro 9-cu o forta dezvoltata de 213kN si un timp de ardere de 117s, si o treapta finala a patra alimentata de combustibil lichid si propulsata de un motor de tip AVUM – Attitude and Vernier Upper Module-u o forta de 2.45kN si un timp de ardere de pana la 315s.
In ceea ce priveste performantele tehnice, lansatorul este capabil sa inscrie pe o orbita circulara cu altitudinea de 700 km o masa de pana la 1500 kg (de obicei segmentul satelitiilor stiintifici de observare a Pamantului).

Vega va folosi in spaceportul din Guiana Franceza complexul ELA-1 care a deservit intre 1979 si 1989 rachetele Ariane1 si Ariane3. Acesta insa a trebuit sa fie modernizat, incepand de la hangarul propriu zis si continuand cu sistemele de alimentare electrica, de protectie, de control si nu in ultimul rand cu sistemele mecanice de transport (lifturi, macarale etc). In plus, este vorba si despre o noua platforma mobila care va tranporta racheta, si care va avea o inaltime de 50m si o viteza de 5m/minut fiind capabila sa acopere o distanta de 80m intre pozitia operationala si locul de parcare.
Perioada de pregatire a unui zbor - asa numita "launch campaign" - a fost marita de asemenea de la 2-3 saptamani la 42 de zile pentru a asigura ca fiecare zbor este supervizat corespunzator fara presiunea timpului, mai ales ca ESA isi doreste pe viitor o serie de minimum 4 lansari anuale ale noii rachete.


Romania, aflata la prima sa experienta spatiala cu satelitul Goliat, va intra astfel in linie dreapta in perspectiva lansarii.
Proiectul Goliat a fost initiat in anul 2005 de agentia spatiala romana ROSA beneficiind de un buget de 1.500.000 de RON (declarat in 2005). Tot ROSA s-a ocupat de managementul si coordonarea consortiului de firme private care au beneficiat de contracte in cadrul acestui proiect.




Este vorba de un nanosatelit de 1kg si 10x10x10 cm bazat pe standardul american Cubesat, avand la bord o serie de experimente stiintifice: determinarea fluxului de meteoriti (SAMIS), masurarea dozei de radiatii cosmice la nivelul orbitei terestre (Dose-N) si captarea de imagini cu suprafata Pamantului folosind o camera de observatie de 3 mega pixeli instalata la bord si cu o rezolutie la sol de aproximativ 21x28m.

Goliat va fi lansat intr-o orbita eliptica cu inaltimea variind intre 357 si 1447 km si inclinatie de 71 de grade si va fi operat cu ajutorul a doua statii de sol-una situata la Magurele si cealalta la Marisel, langa Cluj.
Proiectului romanesc si altor 8 sateliti din aceeasi categorie li s-a oferit sansa de a fi lansati gratis in zborul inaugural de test al rachetei europene Vega (o parte dintre ei venind din tari ce se afla in faza de preaderare la agentia spatiala europeana, asa cum este si cazul Romaniei, si care incep prin aceste prime programe nationale sa isi manifeste interesul fata de domeniul spatial) :

-SwissCube (École Polytechnique Fédérale de Lausanne, Switzerland) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061927)
-Xatcobeo (University of Vigo and INTA, Spain) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061933)
-UNICubeSAT (University of Rome, Italy) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062010)
-Robusta (University of Montpellier 2, France) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061952)
-AtmoCube (University of Trieste, Italy) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061947)-e-st@r (Politecnico di Torino, Italy)
-OUFTI-1 (University of Liège, Belgium) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061939)
-PW-Sat (Warsaw University of Technology, Poland) (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061914)

Acesti 9 sateliti Cubesat se vor adauga incarcaturii principale LARES (LAser RElativity Satellite) si unui alt satelit italian- ALMASat (prescurtare de la ALma MAter SAtellite) o misiune demonstrativa dezvoltata incepand cu anul 1993 de Facultatea de inginerie din cadrul Universitatii din Bologna, care ca si predecesoarele programe realizate in Italia (Unisat1 si Unisat2) are la baza un concept modular capabil sa integreze pe viitor o gama larga de experimente stiintifice la un pret de constructie scazut.





Linkuri relevante:

video orbita (http://www.youtube.com/watch?v=jQDwTwSM-n0)

model virtual al primului satelit romanesc (http://www.spacealliance.ro/plugin/3dsat.aspx)

galerie de imagini cu primul satelit romanesc (http://www.spacealliance.ro/media/goliat/album/index.html)


Articol ce poate fi preluat numai citand sursa orginala SpaceAlliance.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Aprilie 03, 2011, 07:20:24 PM
Excelent articol si stire! Mult succes misiunii!
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 13, 2011, 10:12:56 AM
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 2

Recent o noua stire a facut inconjurul agentiilor de presa din intreaga lume starnind interesul pasionatilor de subiecte spatiale. Pentru ca stirea in sine a putut fii citita pe multe surse insa de cele mai multe ori comentata doar din perspectiva jurnalistica, acest articol, asa cum SpaceAlliance.ro a mai facut in trecut si cu alte subiecte, se doreste a fi o analiza mai complexa a misiunii Messenger, a obstacolelor care intervin pentru realizarea unei calatorii interplanetare si a solutiilor pe care inginerii le-au gasit pentru a face totusi posibila explorarea planetei Mercur.
Vom incerca asadar sa realizam un comentariu profesional si o parere obiectiva asupra lucrurilor-in masura in care acest lucru este posibil de exprimat intr-un singur articol.

Mercur

Mercur este cea mai mica planeta a sistemului solar cu o raza medie de numai 2439.7 km adica la o valoare de 0.38 din raza medie a Pamantului.
In ciuda acestui fapt Mercur ocupa a doua pozitie dupa Pamant in ceea ce priveste densitatea bifand 5427 g/cm3 (fata de 5515g/cm3).
Mercur a starnit interesul observatiilor terestre inca din cele mai vechi timpuri dar pozitia sa unica in spatiu a impiedicat culegerea unor informatii detaliate. Aceasta in ciuda faptului ca, observat de pe Pamant, Mercur apare la magnitudini luminoase intre -2.3 si 5.7.
De ce este totusi atat de putin cunoscut Mercur ?
In primul rand datorita orbitei sale –fiind cea mai apropiata planeta de Soare-Mercur apare cea mai mare parte a timpului in directia Soarelui (cea mai mare separare unghiulara fata de un observator terestru nu depaseste 28.3 grade), drept urmare sunt foarte rare ocaziile cand planeta poate fi vizualizata in conditii optime de catre observatoarele terestre.
Mercur, care in pofida ipotezelor  vehiculate in antichitate nu are sateliti naturali, are o orbita eliptica inclinata cu 7 grade fata de cea a Pamantului, cu apogeul la 69.816.900 km (adica aproximativ 0.46 unitati astronomice) si perigeul la 46.001.200 km (sau 0.30 AU), avand deci o excentricitate de 0.21 si cu o perioada orbitala de 87.969 zile.
Mercur are axa proprie de rotatie aproape perpendiculara (89.97 grade) fata de planul orbital si se roteste la o viteza foarte scazuta realizand 3 rotatii complete in 2 perioade orbitale, de aceea o zi solara a lui Mercur dureaza aproximativ 176 zile terestre, in timp ce o zi siderala dureaza 58.7 zile terestre.
Se crede ca miezul planetei ocupa 42% din volumul sau si este in mare parte format din fier. In jurul nucleului exista o manta de silicati cu grosimea de 500-700 km,  deasupra o crusta de 100-300 km, suprafata fiind brazdata de cratere si largi crevase ce ii dau un aspect asemanator celui lunar.
Temperatura medie la suprafata este de 442.5 grade Kelvin, dar variaza in gama 100 K-700K. Spre exemplu fata expusa actiunii solare are o temperatura cuprinsa intre 700K la perigeu (cand planeta este cel mai aproape de Soare) si 550K la apogeu (la distanta maxima).
In acelasi timp temperatura pe fata aflata in umbra scade pana la 110K.
In paralel craterele din regiunea polara au temperaturi de sub 100K favorizand cel mai probabil prezenta unor calote de gheata. Oamenii de stiinta estimeaza ca aceste regiuni polare ar putea gazdui aproximativ 10e14 – 10e15 kg de apa in stare solida.
Mercur are o atmosfera extrem de rarefiata si instabila pierzand continuu atomi si inlocuindu-i cu altii proveniti fie din spatiu (cea mai mare parte adusi de vantul solar) fie din activitatea radioactiva a crustei. In termeni strict stiintifici atmosfera contine 42% oxigen, 29% sodiu, 22% hidrogen, 6% heliu, 0.5% potasiu, dar prezinta si procente mai mici de argon, nitrogen, CO2, xenon, krypton, neon.
Mercur are un camp magnetic de intensitate scazuta (aproximativ 1.1 % din cea inregistrata la Pamant) atingand valori de 300nT la ecuator dar suficient ca sa creeze o magnetosfera in jurul planetei. Interactiunea acestei magnetosfere cu vantul solar creaza vartejuri magnetice in spatiul din apropiere.

Cum spuneam si la inceputul articolului, explorarea planetei folosind sonde spatiale este abia la inceput de drum doar 45% din suprafata fiind cartografiata la momentul actual si au ramas foarte multe intrebari la care oamenii de stiinta spera sa raspunda dupa ce Messenger isi va incheia activitatea de investigator in apropierea lui Mercur.

video (http://www.youtube.com/watch?v=nK6ETuXgwb4&feature=player_embedded)

Instrumente stiintifice

•    Mercury Atmospheric and Surface Composition Spectrometer (MASCS)
MASCS construit de Laboratory for Atmospheric and Space Physics, University of Colorado, cantareste 3.1 kg si consuma 6.7 W. Instrumentul combina 2 elemente – UVVS (Ultraviolet and Visible Spectrometer) si VIRS (Visible and Infrared Spectrograph) si va intoarce aproximativ 2.7 Gb de date in cele 12 luni de functionare.
UVVS va ajuta la intelegerea proceselor care au generat si mentin atmosfera lui Mercur, la legatura de cauzalitate intre suprafata si compozitia atmosferica, la dinamica materialelor volatile pe si in apropierea planetei, cat si la natura substantelor din regiunea polilor ce s-a observat ca reflecta undele radar. Toate acestea prin determinarea compozitiei si structurii exosferei, dar nu numai, instrumentul fiind capabil sa realizeze deasemenea observatii la nivelul solului.
Campul vizual variaza intre 1 x 0.5 grade (in atmosfera) si 0.023 x 0.023 grade la nivelul solului, iar instrumentul este deservit de trei tuburi multiplicatoare care functioneaza in gama ultraviolet (115-190 nm), ultraviolet mediu (160-320 nm) si respectiv vizibil (250-600 nm).
VIRS va masura emisiile luminoase fie ca este vorba de gama vizibila sau infrared apropiat (0.3-1.45 µm), in cautarea prezentei unor materiale precum Fe si Ti.
Campul vizual este de 0.023 x 0.023 grade iar instrumentul va asigura o rezolutie la sol intre 100 m si 7.5 km si o rezolutie spectrala de 4nm. Cele 2 spectre vor fi observate de 2 detectori diferiti – cel infrarosu de un detector in linie cu 256 pixeli construit in tehnologie InGaAs si cel vizibil de un detector de asemenea in linie format din 512 pixeli in tehnologie Si.

•    X-ray Spectrometer (XRS)
XRS construit de Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory dupa un model similar ce a zburat pe satelitul NEAR-Shoemaker, cantareste 3.4 kg si are un consum de 6.9 W, asteptandu-se sa intoarca aproximativ 1.5 Gb.
Compus din 3 componente –3 detectoare MXU (Mercury X-ray unit), SAX (solar assembly for X rays) si MEX (main electronics for X-rays) instrumentul are un camp vizual de 12 grade si poate masura emisii din gama 1-10 keV.
Cu ajutorul celor 3 detectoare MXU oamenii de stiinta spera sa masoare, la rezolutii de 20 km, emisiile de raze X ale elementelor acumulate sub scoarta planetei (Mg, Al, S, Ca, Ti, Fe) si astfel sa determine compozitia chimica si istoria geologica a lui Mercur.
In paralel senzorul SAX este capabil sa masoare variatia fluxului solar care afecteaza planeta.

•    the Mercury Dual Imaging System (MDIS)
MDIS este un instrument de 8 kg cu un consum de 7.6 W construit de aceeasi JHU/APL. Este compus de fapt din 2 camere WAC (wide-angle camera) si NAC (narrow-angle camera) ambele avand ca senzori CCD-uri si fiind plasate pe platforme mobile ce faciliteaza captura imaginilor fara a mai fi nevoie de rotirea intregului satelit catre o anumita tinta. WAC are un camp vizual de 10.5 x 10.5 grade si poate observa Mercur prin 11 filtre colorate diferite si monocrom la lungimi de unda cuprinse intre 395 si 1040 nm din a caror comparatie se vor putea distinge diferitele tipuri de roci ce compun suprafata planetei. NAC are un camp vizual de 1.5 x 1.5 grade cu o rezolutie la sol de pana la 18 m si captureaza imagini alb-negru.

•    Gamma-Ray and Neutron Spectrometer (GRNS)
GRNS este din nou un instrument compus din 2 elemente- GRS (gamma ray spectrometer) si NS (neutron spectrometer). GRS este construit de JHU/APL, Patriot Engineering, Lawrence Berkeley National Laboratory si Lawrence Livermore National Laboratory, cantareste 9.2 kg, consuma 16.5 W si se asteapta sa achizitioneze pana la 3.9 Gb de date.
GRS masoara emisiile de radiatie gama expediate de suprafata planetei sub influenta razelor cosmice sau emisia radioactiva naturala (a unor atomi de K,Th,U)- cautand sa realizeze o analiza geologica pe baza semnaturii individuale a fiecarui element chimic prezent acolo (H, Mg, Si, O, Fe,Ti, Na, Ca).
GRS are un senzor bazat pe un cristal de Ge racit criogenic pana la -183 grade Celsius.
NS este un instrument construit de Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory, Patriot Engineering, Los Alamos National Laboratory. Cantareste 3.9 kg si consuma aproximativ 6 W. Masoara energia neutronilor emisi de suprafata planetei sub actiunea razelor cosmice cautand in special concentratia atomilor de hidrogen ce semnaleaza potentiala prezenta a apei (pe principiul fizic ca energia neutronilor scade brusc la coliziunea cu atomi usori cum sunt cei de hidrogen).

video (http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=YBk5KsYffn4)

•    Mercury Laser Altimeter (MLA)
MLA construit de NASA Goddard Space Flight Center cantareste 7.4 kg si are un consum de 16.4 W, fiind inspirat dintr-un experiment similar ce a zburat in trecut si pe platforma Mars Global Surveyor. In total in cele 12 luni de functionare se asteapta sa produca aproximativ 1.5 Gb de date constand in topografierea emisferei nordice lucru ce va ajuta la caracterizarea istoriei geologice, la stabilirea exacta a fomei, a axei de rotatie si a libratiei lui Mercur, la masurarea dimensiunilor si conditiei actuale a nucleului planetei.
Principiul de functionare este simplu- un emitator infrarosu laser transmite 8 pulsuri cu lungimea de unda 1064 nm, energia de 20mJ si divergenta sub 50mrad la fiecare secunda, iar undele reflectate de suprafata planetei vor fi receptionate de 4 receptoare speciale care vor masura timpul scurs intre emisia pulsului si receptia lui inapoi la satelit (cu o acuratete de receptie de 3.3 ns care se traduce intr-o precizie de 0.5 m). Pe sol pulsul are o arie de imprastiere de 10-50m cu o separare intre spoturi (in directia de deplasare a satelitului) de 100-300m. MLA poate functiona nominal pana la o altitudine de 1500 km (de unde asigura o rezolutie de 30 cm).

•    Energetic Particle and Plasma Spectrometer (EPPS)
EPPS construit de Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory si University of Michigan cantareste 3.1 kg si are un consum de 7.8 W, fiind montat in partea superioara a satelitului.
Instrumentul, care se asteapta sa returneze aproximativ 4.4 Gb de date in anul sau de operare in jurul planetei, este construit practic din 2 componente distincte: FIPS (Fast Imaging Plasma Spectrometer) si EPS (Energetic Particle Spectrometer).
FIPS detecteaza ionii de H, 3He, 4He, O, Ne, Na, K, S, Ar si Fe, masurand raportul dintre energia si sarcina particulelor (0-10 keV/q) dar si viteza si distributia lor in spatiu-masurata indirect din timpul in care particulele ajung la detectorul principal (undeva intre 50 si 500 ns).
EPS va masura spectrul energetic, compozitia atomica si distributia in spatiu a ionilor cu energie cinetica mare intre 10 keV-5 MeV (H, He, CNO, Fe) dar si a electonilor cu energie cuprinsa intre 20 si 700 keV.

•    Radio Science (RS) experiments
RS foloseste sistemul de comunicatie aflat la bord (2 transpondere in banda X, MGA-medium gain antenna, LGA-low gain antenna si cele 2 asa numite "phased arrays") pentru masurarea foarte precisa a vitezei si pozitiei satelitului (cu o acuratete pana la 0.1 mm/s). Variatia vitezei este apoi folosita pentru determinarea efectelor gravitatiei din care mai tarziu se poate determina distributia masei in interiorul planetei. Similar din determinarea precisa a pozitiei lui Messenger se poate determina libratia lui Mercur si din observatiile radio se poate determina exact forma planetei.

credit NASA

model virtual Mercur (http://www.spacealliance.ro/plugin/planets.aspx?planet=mercury)

video (http://www.spacealliance.ro/plugin/planets.aspx?planet=mercury)

Copyright © SpaceAlliance.ro, 2011 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110411032104)

prima parte a articolului (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110328065552)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 22, 2011, 10:04:49 PM
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 3

Recent o noua stire a facut inconjurul agentiilor de presa din intreaga lume starnind interesul pasionatilor de subiecte spatiale. Pentru ca stirea in sine a putut fii citita pe multe surse insa de cele mai multe ori comentata doar din perspectiva jurnalistica, acest articol, asa cum SpaceAlliance.ro a mai facut in trecut si cu alte subiecte, se doreste a fi o analiza mai complexa a misiunii Messenger, a obstacolelor care intervin pentru realizarea unei calatorii interplanetare si a solutiilor pe care inginerii le-au gasit pentru a face totusi posibila explorarea planetei Mercur.
Vom incerca asadar sa realizam un comentariu profesional si o parere obiectiva asupra lucrurilor-in masura in care acest lucru este posibil de exprimat intr-un singur articol.

Satelitul

Messenger, al saptelea satelit al programului Discovery ce a debutat in anul 1992 in ideea realizarii unor misiuni ieftine, dar robuste pentru explorarea sistemului nostru solar, a costat NASA 446 milioane de dolari (incluzand aici proiectarea si constructia satelitului propriu zis, lansarea, operarea si in sfarsit segmentul stiintific-investigatiile si modelarea datelor colectate).

Este un satelit de forma paralelipipedica cu dimensiunile 1.27 x 1.42 x 1.85 m si cantareste 1093 kg din care 607 kg constituie rezerva de heliu si combustibil.

Structura este construita dintr-un material compozit – GrCE (graphite-cyanate-ester)- care scade substantial masa si aduce o mai buna rigiditate si constanta termica.
4 panouri verticale constituie celula centrala pe care se fixeaza componentele interne.

Sistemul de control termic are o importanta vitala pentru succesul misiunii din perspectiva specificului orbitei, satelitul apropiindu-se de Soare la o distanta minima de 46 milioane km (0.3 AU) de acolo de unde acesta se vede de 11 ori mai mare decat de pe Pamant.
In aceste conditii radiatia termica venita dinspre Soare ar induce temperaturi de pana la 370 grade Celsius, temperaturi care ar fi fatale pentru electronica de la bord.
Pentru a evita un astfel de scenariu inginerii au venit cu solutia montarii la exterior a unui panou protector care are rolul de a impiedica lumina solara sa afecteze satelitul propriu zis.
Acest panou are forma semicilindrica cu lungimea de 2.54 m si diametrul de 1.82m, este construit din straturi succesive de Kapton (un material plastic) si Nextel (un material ceramic) pe o rama rigida de titaniu. Intregul ansamblu cantareste in pofida dimensiunilor, doar 20 kg.
Astfel electronica, la umbra acestui panou, continua sa functioneze la temperatura ambienta 20 grade Celsius. In principiu sub protectia panoului, satelitul se poate roti, dar numai intre anumite limite admise- asa numita zona SKI (Sun keep-in zone)- dictata de caracteristicile constructive, panoul protector fiind practic inchis doar pe o singura parte.
Aceasta optimizare nu este insa suficienta pentru ca in fiecare orbita, pentru aproximativ 25 de minute, satelitul se apropie la altitudine mica de planeta (200 km), moment in care trece printr-o faza de incalzire accentuata, incalzire produsa de razele solare reflectate de suprafata lui Mercur. Aceasta problema necesita o alta solutie suplimentara care sa compenseze efectele in apropierea lui Mercur.
Echilibrul termic este mentinut mai departe in interiorul structurii propriu zise a satelitului cu ajutorul a doua sisteme- pe de o parte un sistem pasiv (constituit din straturi suprapuse de materiale izolatoare termic) si pe de alta parte de un sistem activ ce inglobeaza radiatoare si diode radiante de caldura.
Acestea pot fi activate progresiv (in functie de cantitatea de caldura ce trebuie disipata pentru mentinerea constanta a temperaturii la bord).
Prin contrast, atunci cand satelitul se afla in eclipsa (pe partea neiluminata a lui Mercur) temperatura poate scadea dramatic pana la valori de -135 grade Celsius, conditii in care sunt activati termistorii sistemului termic.
Chiar si asa satelitul trebuie sa isi monitorizeze in continuare pozitia in zbor si sa evite orientarea periculoasa numita HPKO (planet "hot pole" keep-out  zone) unde panoul inferior al satelitului- pe care este montata si bateria- ar putea fi expus radiatiei reflectate de pe Mercur.

Un rol secundar in pastrarea controlului termic il au si cele 2 panouri solare care asigura o umbrire suplimentara. Ele sunt partea cea mai importanta pentru sistemul electric al satelitului fiind sursa de energie ce garanteaza functionarea corecta a tuturor subsistemelor.
Responsabilul de proiect a fost aici compania Northrop Grumman Space Technology dar s-au folosit componente de la mai multi producatori asa cum vom arata mai departe.
Inginerii au mers pe o solutie particulara adaptata din nou specificului misiunii montand 2 panouri mobile (ele pot fi rotite pe doua directii cu ajutorul unor mecanisme numite SADA-solar array drive assemblies)- fiecare panou avand dimensiunile 1.54 x 1.75 m.
Structura lor este realizata din aluminiu pe care s-au adaptat niste panouri speciale din material compozit RS-3/K13C2U construite de compania AASC (Applied Aerospace Structures Corporation) suficient de usor dar in acelasi timp avand o mare rezistenta la socurile termice (o necesitate din punctul de vedere al lui Messenger care va intampina variatii foarte rapide si semnificative de temperatura).
Construite in tehnologie GaAs cu eficienta de minim 28% (si mergand pana la 30%) ele pot produce intre 385 si 485 W in faza de croaziera spre Mercur si 640 W in conditiile nominale ale orbitei in jurul planetei.
In principiu, la dimensiunea lor, cele 2 panouri ar putea produce pana la 2000 W, dar acesta ar fi un surplus inutil de energie electrica, cei 640 W nominali fiind arhisuficienti pentru consumul de la bord.
Inca o data proiectantii au ales o solutie ingenioasa montand 2/3 din suprafata panourilor cu oglinzi reflectorizante. Astfel fiecare rand de celule solare este inconjurat de o parte si de alta de cate 2 randuri de celule reflectorizante, rezultand in final o suprafata activa (producatoare de energie electrica) de numai 28%.
Fiecare panou solar contine in total 18 randuri de celule solare (fiecare celula avand dimensiunea de 3 x 4 cm) iar randurile sunt mai departe conectate electric cu ajutorul Solar-Array Junction Box (SAJB). Producatorul acestor celule este compania EMCORE Corporation.
Restul de 72% (suprafata reflectorizanta) nu este insa mai putin importanta pentru ca ea are rolul prevenirii unei supraincalziri excesive. Datorita ei fata expusa actiunii solare va reflecta aproximativ 60% din radiatia incidenta iar temperatura nu va depasi valoarea de 150 de grade Celsius.
Aceasta suprafata reflectorizanta este construita deasemenea din mai multe celule- denumite OSR (optical solar reflectors)- produse de compania Pilkington. Ele sunt de fapt niste mini oglinzi reflectorizante ce au la baza un strat de sticla speciala ce poarta denumirea de CMX.
Surplusul de energie este inmagazinat (pentru perioadele in care satelitul se afla in eclipsa) intr-o baterie Ni-H cu capacitate de 23Ah construita din 11 elemente distincte. Acestea, in tehnologie CPV (common pressure vessel) sunt construite de EaglePicher Space Energy Products Division si sunt montate intr-o structura de aluminiu compusa din 3 camere separate.
Structura este pozitionata special pentru a evita supraincalzirea (fiind in umbra satelitului propriu zis) si este conectata termic la un radiator cu aria de 0.13 m2 ce mentine bateria la o temperatura intre -5 si 0 grade Celsius. Desemenea o alta cerinta speciala este de a pastra diferenta de temperatura intre celule la valori sub 3 grade Celsius pentru a evita aparitia unui stres termic suplimentar.
Tot parte a sistemului electric sunt si PSE (Power System Electronics) si Power Distribution Unit (PDU). Electronica din PSE este proiectata sa opereze nominal la temperaturi intre -34 si +65 grade Celsius si poate disipa intre 15 si 40 W. Acest exces de caldura este transportat cu ajutorul liniilor disipative (de fapt niste cilindrii de aluminiu umpluti cu solutie de amoniac) spre radiatoare de unde este inlaturata in spatiu.

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/20110421020913_Messenger_Satellite.JPG)
Credit: JHU-APL

Sistemul de comunicatie trebuie sa asigure legatura permanenta intre satelit si statiile de sol de pe Pamant- aceasta indiferent de pozitia orbitala (implicit distanta intre satelit si Pamant) sau de pozitia in zbor a satelitului (satelitul trebuie sa fie accesibil din orice pozitie, indiferent de orientarea sa spre statia de sol, viteza de rotatie etc).
In mod normal inginerii care coordoneaza operarea satelitului comunica cu acesta folosind reteaua DSN (Deep Space Network) in 2 feluri –telemetrie (care se receptioneaza la rate de 9.9 bps -109 kbps) si telecomenzi (care se transmit la rate de 7.8 -500 bps) ambele la frecvente din banda X.
Pentru a facilita aceasta comunicatie, la bord au fost montate 2 antene de putere mare (asa numitele HGA- high gain antenna), 2 antene medii (MGA- medium gain antenna) si 4 antene mici (LGA-low gain antenna).
Cele doua HGA de tipul 'phased array' asigura transmisia unui volum mare de date (cum ar fi descarcarea datelor stiintifice colectate de instrumente).
Cele doua MGA de tipul 'gain fanbeam' sunt elementele de baza ale comunicatiei, fiind fixe dar avand in acelasi timp un unghi de accesibilitate de 45 de grade ceea ce asigura vizibilitatea directa catre Pamant in conditiile nominale.
Prin pozitionarea lor, restul de patru LGA asigura transmiterea comenzilor de la centrul de comanda, datele esentiale ale satelitului (asa numitele 'house-keeping data') cat si comunicatia de urgenta (pentru cazurile in care satelitul intra in 'safe-mode').

Calculatorul de bord al lui Messenger este numit IEM (Integrated Electronics Module) si are o configuratie dubla (modul principal si modul secundar) pentru a asigura siguranta in operare. Astfel, in cazul unei defectiuni la modulul principal (spre exemplu coruperea software-ului sub actiunea radiatiei solare) modulul secundar ar trebui sa preia automat, in cel mai scurt timp posibil, conducerea satelitului, izoland in acest fel defectiunea.
Fiecare din cele doua IEM incorporeaza cate 2 procesoare RAD6000 unul functionand la frecventa 25 MHz si celalalt la frecventa 10 MHz.
Primul ruleaza functiile de baza ale satelitului –'command and data handling' si 'attitude and orbit control'- rutine software ce impart resursele fizice ale procesorului, in timp ce al doilea ruleaza functiile FDIR-'failure detection isolation and recovery'.
Cele 2 IEM dispun si de 2 hard-diskuri de stocare a datelor de tip 'solid state' (la fel unul principal si celalalt backup) cu o capacitate de 1 GB fiecare. Ele sunt folosite pentru inmagazinarea informatiilor atunci cand satelitul nu este in legatura directa cu Pamantul, mai tarziu aceste date putand fi transmise la centrul de comanda.  
In plus IEM incorporeaza magistrala de date (asa numitul 'data bus') care asigura comunicarea intre procesor si instrumentele stiintifice, cat si convertoare specializate de putere care asigura alimentarea locala cu energie electrica.
In continuare se impun cateva explicatii simple despre cele trei rutine rulate de procesoarele IEM.
Mecanismul FDIR este unul esential pentru orice satelit – care este prin definitie o masinarie complexa ce trebuie sa functioneze cea mai mare parte a timpului in mod autonom fara posibilitatea unei interventii umane. In aceste conditii (si cu atat mai mult pentru o misiune de tip 'deep-space' unde orice interventie este ingreunata de comunicatia dificila), dar si luand in calcul conditiile dificile de operare care pot afecta oricand buna functionare a satelitului, se impune construiea unui sistem suficient de robust. FDIR realizeaza exact actiunea de monitorizare si protectie a sistemelor satelitului prin pornirea/oprirea unor componente sau respectiv schimbarea intre ele a modulelor principale/secundare pentru fiecare subsistem (daca este cazul constatarii unei defectiuni).

Mecanismul 'data handling' este responsabil pentru colectarea datelor, transferul si stocarea lor, receptia si distributia comenzilor catre unitatile destinatare la bord.
Partea de comanda –un element vital pentru orice satelit- este executata fie in timp real, fie sub forma de comenzi 'time-tagged' ce sunt stocate pentru o executie viitoare (in acest fel putand fi asigurat controlul si pentru perioadele fara vizibilitate din partea centrului de comanda). Din punctul de vedere al felului cum sunt executate, comenzile pot fi deasemenea comenzi obisnuite (care sunt executate exclusiv folosind software-ul) dar si comenzi 'high-priority' care sunt executate direct (prin interfete electrice dedicate)- in fapt echivalentul comenzii 'reset' de pe PC-urile obisnuite.

Rutina 'attitude and orbit control' este componenta software a sistemului cu acelasi nume (AOCS) si inglobeaza toti algoritmii matematici de control al pozitiei orbitale.
Pastrarea corecta a pozitiei in zbor este pentru Messenger o chestiune absolut critica- orice abatere de la pozitia nominala (spre exemplu daca scutul termic nu mai este orientat spre Soare pentru a asigura protectia) putand aduce defectiuni majore asupra echipamentelor electronice. Doar ca un exemplu, trebuie spus ca asa numita zona SKI (Sun keep-in), pe care o mentionam mai devreme, adica zona in care satelitul se poate roti fara a se produce schimbari termice la interior este intre ± 10 grade pentru axa z si ± 12 grade pentru axa x.
Unul din factorii perturbatori de care algoritmii incorporati de software trebuie sa tina cont este radiatia solara si asa cum vom aminti mai tarziu in sectiunea dedicata orbitei, Messenger foloseste din plin o modelare a acestei radiatii solare, nu numai pentru a compensa efectele ei ci si pentru a o folosi activ in timpul croazierei spre Mercur.
Sistemul AOCS ce asigura o precisa stabilizare triaxiala este compus din partea de senzori si partea de comanda efectiva-elementele de control.
Messenger este echipat cu 2 camere stelare (popularul model A-STR construit de Galileo Avionica)- ce masoara la o frecventa de 10 Hz, inertial in raport cu stelele observate in campul vizual orientarea in spatiu a satelitului, 2 senzori solari-care masoara directia Soarelui si 1 SIRU (Space Inertial Reference Unit) – care este de fapt un clasic IMU (inertial measurement unit). Acesta din urma este construit de Northrop-Grumman- inglobeaza 4 giroscoape si 4 accelerometre (tip Honeywell QA3000) si reuseste sa masoare variatiile de viteza si acceleratie extrem de precis, la o frecventa de 100 Hz.
Partea de control efectiv al pozitiei satelitului este realizata in doua moduri : micile corectii se fac cu ajutorul unui sistem de 4 roti volante (reaction wheels) de tip Teldix RSI 7-75/601 ce furnizeaza 0.075 Nm si pot inmagazina pana la 7.5 Nms, iar corectiile importante (si descarcarea de moment a RWL) se fac cu ajutorul motoarelor de la bord.
Messenger dispune de un motor principal numit LVA (large velocity adjust) folosit pentru transferul orbital si dezvoltand 667 N, 4 motoare de cate 22 N folosite pentru corectie orbitala si 12 motoare de 4.4 N pentru stabilizarea in zbor.
Motorul principal este bipropelant folosind o combinatie de hidrazina pe post de combustibil si de 'nitrogen tetroxide' pe post de oxidant. Cele 2 sunt pastrate in rezervoare separate, iar un alt rezervor de heliu asigura alimentarea sistemului la presiune constanta si functionarea la parametrii corecti.
Celelalte motoare sunt de tip monopropelant, functionand pe baza de hidrazina.
In total satelitul este echipat cu 3 rezervoare principale (2 cu N2H4 si 1 cu N2O4), un rezervor secundar (N2H4) si un rezervor auxiliar (He). Legatura intre rezervoare si motoarele propriu zise se face cu ajutorul unui sistem complex de conducte de alimentare a caror inchidere/deschidere poate fi controlata de 9 supape speciale. Deasemenea, controlul termic al conductelor (un element esential pentru a prevenii inghetarea hidrazinei ce are un punct de inghet scazut) se face cu ajutorul unor termistori dedicati.
Revenind la partea de algoritmi care controleaza pozitia satelitului trebuie spus ca inginerii le-au grupat in trei mari categorii/scenarii de zbor fiecare avand propriille caracteristici si capabilitati- cu intentia de a asigura o cat mai buna protectie a echipamentelor dar in acelasi timp si functionarea automata cu minimul de interventie de pe Pamant.
Cele 3 mari categorii se numesc : OP (operational mode), SH (safe hold mode) si EA (Earth aquisition mode). La randul lor, cele 3 moduri au fiecare cate 2 sub-moduri distincte : normal si autonom.
Trecerea dintr-un mod in altul se face automat (decizia apartine software-ului de bord) sau comandat (decizia apartine inginerilor din centrul de comanda).
Sistemul AOCS combina asadar masuratorile venite de la partea de senzori si predictiile orbitale ale planetelor (incorporeaza un model matematic dedicat acestei activitati)- si foloseste mai departe un filtru Kalman pentru estimari si propagarea pozitiei satelitului.
Vom face o analiza amanuntita a performantelor sistemului asa cum au rezultat ele in timpul perioadei de croaziera spre Mercur, intr-un articol separate dedicat orbitei lui Messenger si manevrelor efectuate in lungul drum de la Pamant catre destinatia sa finala.

credit NASA

partea 1 a articolului (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110328065552)

partea 2 a articolului (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110411032104)


articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110421020913)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 29, 2011, 10:46:24 AM
China lanseaza primul satelit pe anul 2011

China a efectuat sambata 9 aprilie prima sa lansare pe 2011- destul de tarziu s-ar putea spune, la mai mult de 4 luni de la debutul anului- dupa ce in 2010 reusise sa stabileasca un record in istoria sa spatiala cu un numar de 15 lansari reusite (precedentul record data din 2008 cu 11 lansari).
Lansarea a avut in prim plan baza spatiala Xichang atunci cand la ora 20:47 GMT o racheta de tip Chang Zeng CZ-3A a plecat de pe rampa pentru a plasa pe orbita incarcatura construita de China Academy of Launch Vehicle Technology.


CZ-3A este o racheta in trei trepte avand un motor de tip FY6 in prima treapta (ce dezvolta o forta de tractiune de 2961.6 kN), un motor de tip FY20 (742 kN) si 4 motoare de tip FY21 (11,8 kN) in treapta a doua si in sfarsit 2 motoare de tip H-18 / YF-75 in tehnologie criogenica (functionand pe baza de hidrogen si oxigen lichid) pentru treapta a treia (fiecare dezvoltand o forta de tractiune de 78.5 kN).
Capsula in care sunt incarcati satelitii are un diametru de 3.35 m si 8.89 m lungime.
Racheta ce cantareste 241 de tone si masoara 52.5 m lungime si un diametru cuprins intre 3-3.35 m, este capabila sa plaseze in spatiu o incarcatura cu masa de pana la 6 tone (daca este vorba despre o orbita LEO – orbita joasa in jurul Pamantului) sau pana la 2.6 tone (daca este vorba despre o orbita de transfer geostationar GTO).
De la intrarea sa in operare (februarie 1994) racheta a reusit o rata de succes de 100 % - bifand pana astazi 20 de lansari reusite. Pentru statistica trebuie spus ca zborul de sambata a fost al 138-lea reusit de China.

centrul spatial Xichang (http://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspx)

Noul satelit Beidou –I3 face parte din programul chinez de pozitionare globala Beidou (in traducere libera in limba engleza "Big Dipper") redenumit CNSS sau Compass Navigation Satellite System, mai exact a doua generatie Beidou 2 care doreste sa asigure independenta tarii fata de sistemele echivalente ale concurentei: GPS-ul American, Galileo- sistemul european, Glonass- sistemul rusesc si nu in ultimul rand IRNSS programul Indian (Indian Regional Navigational Satellite System).

Interesul Chinei fata de tehnologia de navigatie si pozitionare cu ajutorul satelitilor a aparut pentru prima data undeva la sfarsitul anilor 60. Urmand exemplul sistemului American GPS, la mijlocul anilor 80 China reusea dezvoltarea unui concept de navigatie regionala numit "Twin Star" si care a fost mai apoi testat practic in zbor pe doua platforme de telecomunicatie DFH-2A in anul 1989.
Testul a aratat ca precizia sistemului se apropia de precizia serviciului public a sistemului American GPS fapt care a mobilizat autoritatile chineze sa deblocheze noi fonduri pentru cercetare si dezvoltare.

Prima generatie Beidou a cuprins satelitii Beidou 1A lansat pe 30 octombrie 2000, Beidou 1B lansat pe 20 decembrie 2000, Beidou 1C lansat pe 24 mai 2003 si Beidou 1D lansat pe 2 februarie 2007. Dupa lansarea celui de al treilea satelit, sistemul a devenit operational la inceputul anului 2004, facand din China cea de a treia tara din lume avand propriul sistem de pozitonare prin satelit. Sistemul de referinta folosit era Beijing 1954 cu timpul aliniat dupa ora Beijingului.
Primii doi sateliti au fost plasati la pozitia orbitala 80 de grade est si respectiv 140 de grade est. Al treilea si al patrulea satelit constituiti ca o rezerva au fost instalati la 110.5 grade est respectiv 58.7 grade est (acesta din urma recuperat dupa o problema majora atunci cand dupa lansare panourile solare nu au putut fi desfacute decat cu mari eforturi din partea operatorilor de la sol).

In aceasta configuratie Beidou 1 reusea sa acopere regiunea intre 70-140 de grade est longitudine si 5-55 grade nord longitudine si avea o precizie de 100 m folosind doar cei doi sateliti principali, acuratete care putea urca pana la 20 m cand se facea uz de toti cei 4 sateliti si de statiile de sol. In total 150 de utilizatori puteau fi deserviti simultan.
Principiul de functionare presupunea asa numita tehnica "dual way transmission", un sistem oarecum complicat: terminalele de la sol receptioneaza semnalul unuia dintre cei doi sateliti, apoi raspund transmitand inapoi un semnal catre ambii sateliti. Acest semnal este transmis mai departe catre statia de sol care pe baza diferentei de timp intre cele doua semnale poate calcula pozitia in plan a terminalului de sol. Prin compararea acestei pozitii cu o baza de date tridimensionala ingloband harti teritoriale amanuntite ale regiunilor chineze se poate determina pozitia in spatiu. Aceasta pozitie este transmisa pe urma de statia de sol inapoi catre satelit iar acesta o transmite incriptat catre terminalul de sol, operatorul acestuia primind coordonatele spatiale.
In paralel utilizatorii sistemului pot transmite mesage text incriptate catre statia de sol.

Cum se poate observa sistemul era unul destul de primitiv avand multe inconveniente: limitarea numarului de utilizatori, necesitatea folosirii unor antene de putere mare pentru transmisia semnalului terminalului catre satelit (si implicit de dimensiuni mari), si nu in ultimul rand riscul implicarii active a unei statii de sol pentru buna functionare (spre exemplu in caz de conflict militar aceasta fiind expusa).
Generatia a doua cuprinde platformele Beidou2 M1 lansat pe 13 aprilie 2007, Beidou I1 lansat pe 31 iulie 2010,Beidou G1 lansat pe 16 ianuarie 2010, Beidou G2 lansat pe 14 aprilie 2009, Beidou G3 lansat pe 2 iunie 2010, Beidou G4 lansat pe 31 octombrie 2010 si Beidou I2 lansat pe 17 decembrie 2010.

Constelatia Compass va cuprinde in final pana in 2020, 35 de sateliti intr-o arhitectura unica ce combina 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand Pamantul in orbita medie grupati in 3 planuri orbitale.
Spre exemplu primul satelit MEO respectiv BD2 M1 a fost plasat pe o orbita eliptica circularizata cu apogeul la 21545 km, perigeul la 21519 km si o inclinatie de 55.26 grade.
Satelitii IGSO (inclined geostationary orbit) au o orbita 35652 x 35959 km x 55° in timp ce geostationarii simpli (G) au inclinatie orbitala nula.
Semnalele transmise vor fi in 4 bande de frecvente: 1195.14-1219.14Mhz, 1256.52-1280.52Mhz, 1559.05-1563.15Mhz si 1587.69-1591.79Mhz unele din ele suprapuse peste semnalele GPS si Galileo. Cum legislatia internationala reglementata de ITU (International Telecomunication Union) prevede ca primul operator care va emite in banda respectiva va avea prioritate va fi interesant de urmarit daca chinezii vor reusi sa ocupe frecventele inaintea sistemului european Galileo. In orice caz vor trebui facute teste suplimentare care sa dovedeasca ca cele trei sisteme functionand in paralel nu vor interfera semnalele transmise.

Satelitii Beidou2 sunt bazati pe platforma DFH 3 (Dong Fang Hong), au dimensiunile 2.2 x 1.72 x 2.0 m, cu o anvergura a panourilor solare de 18.1 m si cantaresc 2200 kg din care 1100 kg combustibil. Durata de viata estimata initial la 5 ani pentru satelitii comerciali, a fost acum extinsa la 8 ani pentru variantele militare.
DFH 3 este o platforma derivata din varianta americana GE Astro Space 5000 (in speciala partea de control de atitudine) tehnologie suplimentara fiind furnizata si de firma Daimler Benz Aerospace AG (in cazul componentelor de comunicatie si a mecanismului de desfacere a panourilor solare).
BD2 este stabilizat triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie cu combustibil lichid avand un motor principal de tip FY 25 pentru manevre orbitale si mentinerea orientarii catre statia de sol. Tehnologia respectiva a fost initial importata de China de la firma germana MBB cu care s-a stabilit un parteneriat commercial, fiind mai apoi extinsa de specialistii chinezi.
Sistemul de putere furnizeaza pana la 1700 W in current continuu. Platforma poate integra instrumente cantarind pana la 170 kg si avand un consum de pana la 900 W.
In prima faza acoperirea sistemului se va limita doar la teritoriul chinez si tarile invecinate urmand ca mai tarziu serviciul sa se extinda la nivel global.
Ca si restul sistemelor de navigatie prin satelit Compass va avea doua componente- una civila cu o acuratete de pozitionare de 10 m, de viteza de 0.2 m/s si de timp de 50 ns si una pentru aplicatii militare mult mai precisa.

Credit CNSA

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110413013651)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 06, 2011, 10:24:03 AM
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 4

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110428094023
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 10, 2011, 05:35:34 PM
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 5

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110504012210
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 14, 2011, 11:12:01 PM
30 de ani de la primul zbor cu echipaj uman al Romaniei
Pe 14 mai 1981 la ora 18 :16 UTC Cosmodromul din Baikonur gazduia a 40-a misiune a unei capsule spatiale Soyuz- capsula ce avea sa fie lansata de o racheta Soyuz-U. Aceasta era a 31-a misiune ce deservea modulul spatial Solyut 6 si al 78-lea zbor international cu echipaj uman. A fost dealtfel si ultima misiune activa a statiei inaintea de-orbitarii ei.
In terminologia aerospatiala aceasta a fost a 42-a lansare a anului 1981 si a fost catalogata cu Id-ul 12454.

Echipajul de bord al acestei misiuni era format din astronautii Dumitru Prunariu si Leonid Popov. Echipajul de rezerva ce participase si el la pregatirile pentru aceasta lansare era format din Yuri Romanenko si Dumitru Dediu.
Acesta era al 9-lea zbor desfasurat in programul Interkosmos, un program ce isi propunea sa largeasca cooperarea internationala si sa permita accesul in spatiu a altor cetateni decat cei apartinand URSS sau SUA– ocazie cu care Romania a reusit sa isi trimita primul (si deocamdata) singurul om in spatiu.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110513061221
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 27, 2011, 09:49:08 AM
Eveniment aniversar pentru cea mai mare misiune spatiala europeana- partea 1

Sambata 14 mai, s-au implinit 2 ani de cand Europa, prin agentia sa spatiala ESA, reusea sa trimita in spatiu cea mai mare misiune din istoria sa- atat prin prisma bugetului, cat si a complexitatii proiectului si a modului cum (se spera) ca va revolutiona astronomia si intelegerea noastra asupra Universului.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110517045511 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110517045511)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 05, 2011, 09:56:22 PM
Eveniment aniversar pentru cea mai mare misiune spatiala europeana- partea 2

Inspirat de numele astronomului Frederick William Herschel (1738-1822), cel care a devenit celebru prin descoperirea lui Uranus, satelitul destinat studiului originilor si evolutiei stelelor si galaxiilor va purta in spatiu cel mai mare telescop Cassegrain utilizat vreodata in spatiu. Misiunea a fost aprobata in noiembrie 1993 sub numele de First ca parte a planului stiintific pe termen lung al ESA, devenind ulterior Herschel. Oglinda principala, cu un diametru de 3.5 m, va fi de 4 ori mai mare decat predecesoarele telescoape in infrarosu si de 1.5 ori mai mare decat cea a lui Hubble, reusind sa capteze de 12 ori mai multa radiatie luminoasa decat telescopul ISO, din a carui misiune a fost inspirit, sperandu-se ca va revolutiona domeniul observatiilor in infrarosu si va oferi comunitatii stiintifice internationale noi puncte de studiu pentru astrofizica fundamentala.

articol original (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110525221857)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iunie 06, 2011, 06:37:28 AM
Frumos articol si subiect!
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2011, 03:07:12 PM
Multumim. Vom continua seria aceasta si cu alte articole.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2011, 03:10:44 PM
Oceanele lumii la control din satelit

Vineri 10 iunie 2011 baza Vandenberg din California a gazduit o noua lansare a unei rachete Delta 2 in configuratia 7320-10C.
Pasager la bord a fost al patrulea satelit din seria SAC ('Satelite de Aplicaciones Cientificas') serie ce a stabilit un parteneriat intre NASA si CONAE- agentia spatiala argentiniana (Comisión Nacional de Actividades Espaciales).
SAC-D continua astfel misiunile stiintifice SAC-A lansata in 1998 la bordul navetei spatiale americane Endeavour, SAC-B lansata in 1996 la bordul unei rachete Pegasus XL si SAC-C lansata in 2000 la bordul unei alte rachete Delta 2.

articol original (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110617003226)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2011, 03:13:02 PM
Iranul lanseaza al doilea satelit

Iranul a reusit miercuri 15 iunie lansarea celui de al doilea satelit din istoria sa. Desi evenimentul a fost tinut secret si putine detalii au razbatut, el a reusit sa capteze atentia analistilor occidentali nu neaparat prin prisma zborului acesta in sine ci mai ales din perspectiva monitorizarii evolutiei pe termen mai lung a programului spatial iranian cu consecinte directe in plan militar si in securitatea internationala.
Iranul se afla sub embargou tehnologic in urma unei decizii a consiliului de securitate al ONU care ii interzicea dezvoltarea unui program nuclear si a unui program de rachete balistice.

articol original (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110619234527)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 02, 2011, 10:52:23 PM
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 6

In acest articol care incheie seria noastra scurta despre sonda Messenger, vom incerca sa tragem o concluzie si sa vedem care va fi viitorul explorarii lui Mercur in urmatoarea decada.
Sub prisma ultimelor reduceri de bugete in domeniul aerospatial lucrurile nu par sa se miste in directia buna astfel ca, cel putin deocamdata, o singura sonda este planificata sa calce pe urmele lui Messenger. Este vorba despre satelitul europeano-japonez Bepi-Colombo ce se afla in faza de constructie si testare, urmand sa fie lansat, cel mai probabil, in luna iulie a anului 2014 si sa ajunga la destinatie undeva in 2020.
Fara sa revenim asupra caracteristicilor unui zbor in jurul lui Mercur- cei interesati le pot gasi in articolele anterioare SpaceAlliance- vom incerca sa punem in oglinda solutiile tehnice gasite de ingineri in cele doua cazuri si daca este posibil sa facem o comparatie intre cele doua misiuni.

articol original SpaceAlliance (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110628082708)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 02, 2011, 11:31:14 PM
Forumul SpaceAlliance a fost relansat
http://forum.spacealliance.ro (http://forum.spacealliance.ro)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 03, 2011, 12:45:17 AM
Succes mult, forumul arata foarte bine si vad ca se incarca foarte repede. E un inceput excelent!
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 04, 2011, 04:18:00 PM
Romania devine membra a Agentiei Spatiale Europene
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110701082233 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110701082233)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 04, 2011, 05:18:55 PM
Momentan nu se incarca siteul. Sunt curios daca presa romaneasca a scris despre asta, e o veste minunata. Inteleg ca acum a devenit in sfarsit membra? Eu credeam ca e deja.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 04, 2011, 07:42:44 PM
Buna Adi. Tratatul de aderare s-a semnat in ianuarie dar mandatul Romaniei a inceput efectiv la 1 iulie. Am explicat mai in detaliu in articol (ar trebui sa mearga acum site-ul). Pentru cei interesati sunt si documentele oficiale atasate. In presa nu a aparut stirea intr-adevar dar speram sa o promovati voi la Scientia.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 04, 2011, 09:47:55 PM
Multumesc mult pentru explicatie. Este o veste minunata. O voi promova pe unde voi putea.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 08, 2011, 05:09:18 PM
Aniversare 3 ani de SpaceAlliance

In aceasta perioada se implinesc 3 ani de cand proiectul SpaceAlliance a fost lansat online. Va invitam sa vizualizati posterul oficial al evenimentului si o galerie de imagini ce fac o retrospectiva a activitatii noastre din ultimii trei ani.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110707082728 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110707082728)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Adi din Iulie 08, 2011, 08:14:12 PM
Felicitari si la mai mare! Promovez pe facebook.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 28, 2011, 06:39:04 PM
Programul militar al Rusiei continua in ciuda dificultatilor financiare ale tarii
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110630014032 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110630014032)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din August 29, 2011, 06:41:27 PM
GPS trece la un alt nivel- a fost lansat al doilea satelit modernizat al constelatiei

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110804063246 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110804063246)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 05, 2011, 02:19:03 PM
Un nou proiect spatial privat romanesc- Elysium

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110830025658 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110830025658)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 16, 2011, 10:03:49 AM
Scurt interviu despre proiectul Elysium

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110912052119 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110912052119)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 04, 2011, 07:31:10 PM
World Space Week / Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2011

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111004090447 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111004090447)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 11, 2011, 09:56:18 AM
S-a incheiat saptamana mondiala a spatiului cosmic- editia 2011
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 19, 2011, 10:00:54 AM
Satelitul romanesc Goliat asteapta in Guiana Franceza incarcarea la bordul rachetei Vega

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111013080726 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111013080726)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 22, 2011, 12:52:23 AM
Satelitul Rosat reintra in atmosfera
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111021140434 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111021140434)

Urmariti in timp real reintrarea satelitului in atmosfera:
http://www.spacealliance.ro/satprop_GE/SatPropagatorApplet2.html (http://www.spacealliance.ro/satprop_GE/SatPropagatorApplet2.html)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 13, 2011, 11:25:41 AM
Urmariti in timp real incercarea de a repune sonda Phobos-Grunt pe o traiectorie de transfer catre Marte
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111111054500 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111111054500)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 09, 2011, 02:38:29 PM
China stabileste un nou record in materie de lansari spatiale
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111202023235 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111202023235)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 21, 2011, 06:13:58 PM
Monitorul oficial al Romaniei a publicat legea pentru ratificarea acordului intre Romania si ESA
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111215092006 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111215092006)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 08, 2012, 10:21:00 AM
Phobos-Grunt- cenusa sau diamant?
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120106085306 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120106085306)

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/20120106085306_SASatProp_small.PNG)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 14, 2012, 01:53:12 PM
Satelitul rusesc Phobos-Grunt se va prabusi pe Pamant pe 17 ianuarie:
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120113083316 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120113083316)

(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/20120113083316_PG_decay.PNG)

Evenimentele in timp real pe forumul SpaceAlliance:
http://forum.spacealliance.ro/phpbb3/viewtopic.php?f=2&t=337 (http://forum.spacealliance.ro/phpbb3/viewtopic.php?f=2&t=337)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 15, 2012, 07:25:44 PM
Estimari:

USSTRATCOM (2012-01-15 15:30 UTC):
15 JAN 2012 16:59 - 15 JAN 2012 17:47 UTC

Roscosmos
15 JAN 2012 16:41 - 15 JAN 2012 21:05 UTC

AGI:
17 JAN 2012 16:23 UTC
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 19, 2012, 12:16:47 PM
Trei saptamani ramase pana la lansarea primului satelit romanesc
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120118084125 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120118084125)

Sectiunea dedicata lui Goliat pe site-ul SpaceAlliance va fi actualizata periodic:
http://www.spacealliance.ro/goliat (http://www.spacealliance.ro/goliat)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 21, 2012, 01:21:35 PM
(http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/20120120075335_goliat_section.png)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 31, 2012, 07:47:05 PM
O pagina cu toate misiunile ce vor zbura pe 9 februarie:
http://www.spacealliance.ro/goliat/cubesats.html (http://www.spacealliance.ro/goliat/cubesats.html)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 02, 2012, 04:37:52 PM
7 zile ramase pana la lansarea primului satelit romanesc
http://www.spacealliance.ro/goliat/ (http://www.spacealliance.ro/goliat/)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 03, 2012, 02:55:08 PM
6 zile
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 05, 2012, 12:29:40 PM
4 zile intarziere. Lansarea a fost mutata pentru 13 februarie.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120205012551 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120205012551)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 09, 2012, 10:56:16 AM
Goliat mai are doar 4 zile de asteptat la sol. Toate sistemele operationale ale ESA/Arianespace sunt 'inghetate' pentru evenimentul de saptamana viitoare, zborul inaugural al rachetei Vega, care vine dupa o intarziere de cativa ani.
Lansarea de luni va putea fi urmarita in direct pe sectiunea SpaceAlliance dedicata lui Goliat:
http://www.spacealliance.ro/goliat/ (http://www.spacealliance.ro/goliat/)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 10, 2012, 10:27:13 AM
3 zile
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 11, 2012, 12:53:14 AM
Am ajuns la finalul seriei noastre dedicate zborului Vega VV01, iar in acest ultim articol vom prezenta satelitul romanesc Goliat. Prima parte a acestui articol trateaza sistemul de comunicatie:
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120210143458 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120210143458)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 11, 2012, 04:28:21 PM
Mai putin de 48 de ore pana la lansare
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 13, 2012, 12:14:24 AM
Lansarea primului satelit romanesc-prezentare Goliat (partea 3)-camera foto si celelalte doua experimente
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120212134839 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120212134839)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 13, 2012, 10:25:12 AM
2 ore pana la lansare
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 14, 2012, 06:02:57 PM
Primul satelit romanesc a fost lansat cu succes in spatiu
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120213072333 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120213072333)

La 24 de ore de la lansare insa nu a fost receptionat inca semnal de la satelit. 3 alti sateliti sunt in aceeasi situatie, dar polonezii si ungurii au date.
Situatia actuala 14 februarie 12:00 GMT.
ALMASat-1 received and decoded.
e-St@r not received.
Goliath not received.
MaSat-1 received and decoded.
PW-Sat received and decoded.
Robusta not received.
UniCubeSat not received.
Xatcobeo received and decoded.

http://www.spacealliance.ro/goliat/ (http://www.spacealliance.ro/goliat/)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: virgil 48 din Februarie 14, 2012, 07:29:16 PM
 Va rugam sa ne anuntati si pe noi cand va raspunde Goliath. Fiindca lansarea cu succes a unui
deseu spatial nu este de natura sa ne impresioneze, mai ales ca a fost efectuata de altii.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Februarie 15, 2012, 11:18:23 AM
Aberatiile presei si din pacate si ale responsabililor:
CitatNe aflam in etapa in care stabilim conexiunea radio cu satelitul. Mai dureaza aproximativ 3-4 zile pana vom realiza acest lucru", a precizat Balan, pentru sursa citata. Cele doua statii de receptie de la sol din Romania - Magurele si Marisel, din judetul Cluj, au receptionat trecerile lui Goliat pe deasupra tarii. Goliat face parte din...
din ziare.com.
Asta deja seamana a ARCASPACE!

Din alte surse:
Citat"Prima dată recepţionăm poziţia, după care trebuie să intre în funcţie semnalul de telemetrie. Deocamdată trebuie să se aşeze pe orbită, este un grup de sateliţi, iar unul din ei este ceva mai puternic, ALMASat. Emiţătorul lui funcţionează într-o bandă puţin cam largă, iar satelitul nostru şi încă unul sunt alocate chiar lângă el. Trebuie să facem nişte mici modificări. Problema majoră este viscolul, ninsoarea", a precizat Marius Ioan Piso.
la www.rtv.net (http://www.rtv.net)

Altii afirma ca a fost receptionata baliza in Florida si Germania....
Sit-ul spacealliance a fost total defazat cu lansarea, cand mi-am dat seama, dand credit informatiilor lor, m-am dus in sit-ul esa.int si erau deja live 54 de minute de la lansare in timp ce in sit-ul romanesc , racheta nu plecase, mai avea o ora de asteptat si kuku imagini...! La noi ca la nimenea chiar si atunci cand incercam sa ne inbunatatim imaginea.Tot inainte! Noi suntem aici de 2000 de ani! Oricum, suntem asociati ESA si 7 milioane de euro din buget au plecat...pacat ca nu stim prea bine cum sa ii folosim.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Februarie 15, 2012, 11:31:31 AM
Un POST SCRIPTUM:Am urmarit pe sit-ul spacealliance si situatia Phobos-Grunt....satelitul cazuse de mult dar pe sit-ul vostru se tinea batz pe o traiectorie joasa. La capitolul credibilitate, pentru mine....sunteti 2-3 din 10.2-3 asta numai pentru ca ca aveti ceva articole, in fine, a se analiza in detaliu, stiintific vorbind, in tracking real...s-avem pardon, sunteti in epoca simularilor , mon cher.Mai este de lucru...Evitati sistemul PR ARCASPACE pls.
Sunt deceptionat, pentru ca aveam oarece sperante...
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 15, 2012, 04:05:10 PM
Citat din: ariel55 din Februarie 15, 2012, 11:31:31 AM
Un POST SCRIPTUM:Am urmarit pe sit-ul spacealliance si situatia Phobos-Grunt....satelitul cazuse de mult dar pe sit-ul vostru se tinea batz pe o traiectorie joasa. La capitolul credibilitate, pentru mine....sunteti 2-3 din 10.2-3 asta numai pentru ca ca aveti ceva articole, in fine, a se analiza in detaliu, stiintific vorbind, in tracking real...s-avem pardon, sunteti in epoca simularilor , mon cher.Mai este de lucru...Evitati sistemul PR ARCASPACE pls.
Sunt deceptionat, pentru ca aveam oarece sperante...

Cred ca exagerezi un pic si daca esti la curent cu tehnologiile astea o sa intelegi ca e corect ceea ce iti voi explica si sper ca iti va starni si curiozitatea:
1. SpaceAlliance nu este un proiect afiliat nici unei institutii oficiale romanesti ci este un proiect de popularizare si atat - adica este realizat prin efortul membrilor sai. In cazul lui Goliat doar am relatat stirile asa cum sunt pentru ca publicul din Romania sa fie informat (la fel cum am facut si cu celelalte articole despre lansari internationale).
Coordonatorul proiectului este insa Rosa.

2. Ceea ce spui tu ca ai vazut pe site e gresit-Broadcastingul a fost preluat in direct de la ESA, iar comentariile noastre au fost asigurate 1:1 in timpul lansarii. Dupa lansare am lasat broadcastingul pe pagina pentru cei care nu au putut viziona lansarea si au vrut sa o faca mai tarziu (videoul e in looping)

3. Propagatorul de orbita pe care il oferim noi pe site este un model analitic simplificat. Te asigur ca in viata reala nu se lucreaza cu asa ceva pentru a face calcule orbitale detaliate, dar pentru aplicatii web este foarte ok daca stii cum sa il folosesti.
Modelul din spate este unul simplificat- el are acuratete foarte mare pe perioade scurte de timp dar deviaza pe perioade lungi (tocmai de aceea el este updatat periodic cu ultimele observatii optice si radar din reteaua NORAD). 99% din site-urile internationale cunoscute care ofere 'satellite tracking' fac acelasi lucru.

4. Cazul lui Phobos-Grunt este unul particular. Modelul analitic de care vorbeam mai devreme nu mai functioneaza in cazul reintrarilor in atmosfera, acolo unde calculele se fac altfel (cu alte modele). De aceea ai vazut inca satelitul activ in fereastra. Am updatat insa pagina atunci cand PG a cazut si am mutat 'tracking-ul' pe ISS.

5. Sunt de acord ca unele detalii din presa sunt gresite, dar acest lucru se intampla pentru ca nu exista in redactii oameni cu cunostiinte tehnice (din pacate). La articolele care sunt preluate de la noi avem insa grija, pe cat putem, sa  se pastreze continutul original.

Sper ca aspectele tehnice sunt mai clare acum.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Februarie 16, 2012, 08:34:06 AM
CitatCred ca exagerezi un pic si daca esti la curent cu tehnologiile astea o sa intelegi ca e corect ceea ce iti voi explica si sper ca iti va starni si curiozitatea:

Recunosc ca exagerez un pic (referitor la nota putin cam mica pe care am dat-o.Curiozitatea, mai greu, eu astept de la proiectul vostru cat mai multe informatii exacte.

Citat1. SpaceAlliance nu este un proiect afiliat nici unei institutii oficiale romanesti ci este un proiect de popularizare si atat - adica este realizat prin efortul membrilor sai.

Nu pot decat sa va felicit pentru initiativa si sa le dorec succes membrilor dumneavoastra.Este remarcabil a sustine un astfel de proiect in peisajul actual.

CitatIn cazul lui Goliat doar am relatat stirile asa cum sunt pentru ca publicul din Romania sa fie informat (la fel cum am facut si cu celelalte articole despre lansari internationale).
Coordonatorul proiectului este insa Rosa.

Cred ca aceasta postare nu are legatura cu ariel55 ci cu virgil 48.Creaza confuzie in cadrul mesajului dumneavoastra catre mine.

Citat2. Ceea ce spui tu ca ai vazut pe site e gresit-Broadcastingul a fost preluat in direct de la ESA, iar comentariile noastre au fost asigurate 1:1 in timpul lansarii. Dupa lansare am lasat broadcastingul pe pagina pentru cei care nu au putut viziona lansarea si au vrut sa o faca mai tarziu (videoul e in looping)

Nu,nu este adevarata afirmatia dumneavoastra, oricum nu mai are foarte mare importanta, fiind prea tarziu pentru a fi probata.Asteptam la acel moment pe sit-ul dumneavoastra lansarea , care era indicata peste 1 ora si cred 26 min de catre contorul din sit.Vazand ca nu apare imagine, de obicei cu ceva timp inainte toate agentiile spatiale pregatesc un mic filmulet inaintea unei lansari, am trecut pe sit-ul ESA si acolo surpriza!Lansare cu succes in urma cu 56 minute, Altitudinea 1400 si de km, viteza 6,6(,7...9)km/h si filmare din centrul de comanda in live. M-a blocat, reverific pe spacealliance...inca nu plecase Vega.Ce concluzie puteam sa trag??? ??? O sa dam o nota mica baietilor de la spacealliance cu prima ocazie.

CitatPropagatorul de orbita pe care il oferim noi pe site este un model analitic simplificat. Te asigur ca in viata reala nu se lucreaza cu asa ceva pentru a face calcule orbitale detaliate, dar pentru aplicatii web este foarte ok daca stii cum sa il folosesti.
Modelul din spate este unul simplificat- el are acuratete foarte mare pe perioade scurte de timp dar deviaza pe perioade lungi (tocmai de aceea el este updatat periodic cu ultimele observatii optice si radar din reteaua NORAD). 99% din site-urile internationale cunoscute care ofere 'satellite tracking' fac acelasi lucru.

Am facut deja afirmatia ca "sunteti in epoca simularilor " si am avut dreptate. dovada este raspunsul dvs de mai sus.

CitatCazul lui Phobos-Grunt este unul particular. Modelul analitic de care vorbeam mai devreme nu mai functioneaza in cazul reintrarilor in atmosfera, acolo unde calculele se fac altfel (cu alte modele). De aceea ai vazut inca satelitul activ in fereastra. Am updatat insa pagina atunci cand PG a cazut si am mutat 'tracking-ul' pe ISS.

Nu este adevarat, ati schimbat trackingul mai tarziu, poate si diferenta de 12 ore dintre pozitia mea actuala si a dumneavoastra va scuza.La dumneavoastra era probabil noapte si nu cred ca cineva ar fi avut initiativa de schimbare la acele ore...

CitatSunt de acord ca unele detalii din presa sunt gresite, dar acest lucru se intampla pentru ca nu exista in redactii oameni cu cunostiinte tehnice (din pacate). La articolele care sunt preluate de la noi avem insa grija, pe cat putem, sa  se pastreze continutul original.

Succes in continuare.

CitatSper ca aspectele tehnice sunt mai clare acum.

Nu erau neclare nici inainte, cel putin pentru mine.Eu unul am mai avut de a face cu Kepleriene si reintrarile in atmosfera.Nimeni nu va invinovateste de exactitudinea datelor in cazul reintrarilor.Greu le-a fost si americanilor si rusilor sa previzioneze punctul probabil de impact. Ar fi trebuit insa,afisat ca este vorba de o simulare si nu de date updatate NORAD la care puteti sau nu avea acces. Atat.

Poate ar fi de ajutor news-ul de la ESA in cazul "bietului" Goliat:
http://www.esa.int/SPECIALS/Education/SEMR2ZYXHYG_0.html (http://www.esa.int/SPECIALS/Education/SEMR2ZYXHYG_0.html)

Cele bune.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 16, 2012, 10:29:03 AM
Nu are rost sa mai continuam discutia, pentru ca nu are nici o finalitate in forma actuala-dar ceea ce pot sa te asigur eu e ca in spatele proiectului e o echipa de ingineri foarte buna, care chiar stiu ce fac si o fac cu placere si pasiune. Deasemenea incercam sa tratam lucrurile profesional si sa nu lasam erori sa apara, iar daca ele totusi apar (din constrangeri de timp si nu din alte motive) le corectam imediat.
Inteleg ca esti pasionat de domeniul asta si ai cunostiinte - de aceea daca ai intrebari pentru noi, iti stam la dispozitie si putem sa mutam discutia asta pe un alt plan decat cel simplu-forum de ex. cu o abordare mai inginereasca a subiectului.
Multumesc.

In ceea ce il priveste pe Goliat, noi am publicat pre-lansare o serie de articole cu ceva mai multe detalii tehnice. Am subliniat acolo destul de bine zic eu, potentialele probleme: amplasamentul statiei de sol si maskingul, componente semi-profesionale folosite la bord (putin rezistente la radiatii), limitarile de volum si masa ce au impus limitari ale sistemelor satelitului etc.
Cred ca la momentul actual problema este una clasica: satelit in rotatie necontrolata cu consecinte in cascada in functionarea sistemului de control al stabilitatii, consecinte in comunicatie, power, thermal etc.
Dupa 72 de ore de expunere necontrolata in spatiu si cu cresterea momentului de rotatie datorita perturbatiilor, avand doar 2 'reaction-wheel' la bord (capabile de un moment mic) si o statie semi-profesionala la sol, va fi o sarcina dificila sa il recuperezi.
In mod normal lucrurile trebuiau sa fie preintampinate de SW ADCS.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: mercur din Februarie 16, 2012, 08:33:56 PM
Pe timpul lui Ceauşescu am trimis un om în spaţiu; acum ne mândrim cu un microsatelit!
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Februarie 17, 2012, 08:03:11 AM
In timpul bietului Ceasca, a costat in jur de 20 mil dolarei, acum a fost "gratis" in sensul ca nu se pune contributia la Esa , CARE ESTE NORMALA. Nu ii mai acuzati indirect pe "flacaii " de la spacealliance pentru ce face ROSA.In rest , cele bune.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 17, 2012, 10:37:56 AM
Un update cu un nou articol tehnic publicat ieri la noi pe site:

Peste 72 de ore si 40 de orbite complete ale Pamantului, dar Goliat ramane in continuare tacut
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120216061127 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120216061127)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Februarie 18, 2012, 11:00:12 PM
Daca ROSA ramane tacuta, iata ca un radioamator german, DK3WN, se pare ca l-a receptionat sambata 18 Februarie: http://www.dk3wn.info/p/?p=26112 (http://www.dk3wn.info/p/?p=26112)
CitatCW beacon: xpgoliat 61b 621 5bf 3e9 9947b391 0 4b 43 20b6f8 ff2c2dee 63b72 baa 6ff 4 c84
Battery 1 voltage      7.33 V
Battery 2 voltage      7.36 V
Solar Panel voltsage      4.69 V
time from last reset      0.95 hours
reset counts ACMU      75
reset count baecon       67
FMCU temperature      32 deg
AMCU temperature       32 deg
Battery temperature      4 deg
Baecon temperature      56 deg

(http://www.dk3wn.info/p/wp-content/uploads/2012/02/goliat_18022012.gif)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2012, 11:33:29 PM
Am publicat si noi un articol pe site:

Echipa de la Rosa anunta primul contact de sol cu satelitul Goliat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120218125827 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120218125827)

Sunt putine date si e greu de speculat astfel dar pare o problema 'power' cu reset-uri succesive in timpul eclipselor. Azi dimineata statia de la Magurele a fost avantajata ca a prins satelitul in iluminare completa.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 19, 2012, 04:22:53 PM
Sase zile complete pe orbita
www.spacealliance.ro/goliat (http://www.spacealliance.ro/goliat)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2012, 07:21:56 PM
Lansarea primului satelit romanesc-prezentare Goliat (partea 5)-sistemul ADCS
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120222090038 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120222090038)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 29, 2012, 02:46:31 PM
16 zile si 225 de orbite complete pentru Goliat, dar problemele de comunicatie nu au putut fi rezolvate. De la contactul realizat pe 18 februarie de la Magurele, nici un fel de alte date nu au mai fost receptionate.
www.spacealliance.ro/goliat (http://www.spacealliance.ro/goliat)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 03, 2012, 09:05:58 AM
18 zile pe orbita
http://www.spacealliance.ro/goliat (http://www.spacealliance.ro/goliat)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 05, 2012, 01:06:44 PM
Astazi s-au implinit 3 saptamani pe orbita pentru satelitul romanesc Goliat
http://www.spacealliance.ro/goliat (http://www.spacealliance.ro/goliat)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: virgil 48 din Martie 16, 2012, 08:07:16 AM
In dimineata aceasta, la ora 7 si 55 min, radio Romania Actualitati anunta cu mandrie, lansarea reusita a
satelitului romanesc Goliath(la dimensiunile lui, puteau sa-l boteze David). Despre "deficientele de
comunicare" nu am receptionat nimic. Presupun ca daca se modifica ceva, ne-ati fi anuntat!
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 16, 2012, 11:24:37 AM
Trebuie sa fie o greseala, pentru ca miercuri s-au implinit 30 de zile de la lansare.
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120315070505 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120315070505)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 20, 2012, 12:32:17 AM
Update la 120 de zile in spatiu pentru primul satelit romanesc, Goliat:
Din pacate bilantul la 66% din durata proiectata de functionare nu arata foarte bine: un singur contact reusit de statiile de sol in luna februarie si o rata de sub 0.4% din volumul de date estimat initial. Mai mult camera principala care trebuia sa realizeze imagini din spatiu nu a putut fi niciodata pornita, iar momentan situatia tehnica a satelitului este incerta.

http://www.spacealliance.ro/goliat/ (http://www.spacealliance.ro/goliat/)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 22, 2012, 03:54:03 PM
Misiunea primului satelit romanesc la final-satelitul a fost declarat pierdut
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120622051640 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120622051640)

Echipa primului satelit romanesc, Goliat, anunta in premiera, intr-un interviu publicat astazi, sfarsitul misiunii, la aproape 4 luni de la lansare. Goliat este doar o misiune demonstrativa, avand mai mult o componenta politica si mai putin o valoare stiintifica in adevaratul sens al cuvantului. Cel mai important este insa faptul ca Goliat este doar primul dintr-o serie de sateliti similari ce vor fi construiti si lansati in perioada urmatoare, iar experienta acumulata aici este esentiala pentru succesul viitoarelor misiuni spatiale romanesti. Agentia spatiala romana are in plan o formatie de nanosateliti similari lui Goliat.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: puriu din Iunie 23, 2012, 12:10:04 PM
Este foarte important ca satelitul Goliat a fost lansat. Este principala realizare a celor ce au suportat cheltuielile. Daca Goliat era un cub din lemn de 1 kg performantele (numarul de revolutii, durata, etc.) ar fi fost asemanatoare. Pentru viitoarea misiune ar trebui folositi niste oameni care chiar sa faca ceva sa mearga.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din August 31, 2012, 04:11:17 PM
Primul satelit romanesc Goliat la 200 de zile in spatiu: cele 200 de zile in spatiu marcheaza oficial incheierea misiunii
http://www.spacealliance.ro/goliat/ (http://www.spacealliance.ro/goliat/)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: virgil 48 din August 31, 2012, 05:47:51 PM
Citat din: puriu din Iunie 23, 2012, 12:10:04 PM
Este foarte important ca satelitul Goliat a fost lansat.
Ar fi fost important daca racheta era romaneasca sau daca satelitul ar fi functionat.
Sper ca realizarea si lansarea lui, nu s-au facut cu bani din bugetul tarii.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Septembrie 01, 2012, 04:16:38 PM
Virgil, nu fi ingrijorat, SpaceAlliance nu are nici o legatura cu proiectul , dar curand o racheta romaneasca va lansa un satelit bulgaresc.Tine aproape  :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 02, 2012, 12:07:33 PM
Intr-adevar, nu avem legatura cu Goliat, suntem un proiect independent. Referirea lui ariel55 este desigur la cealalta entitate aerospatiala cunoscuta in Romania, Arcaspace.

Goliat a fost un proiect public:
CitatGoliat construit pe o platforma Cubesat va fi pentru statistica primul satelit integrat in Romania. Standardul Cubesat permite universitatilor sau entitatilor care nu au prea multa experienta dar care vor sa realizeze aplicatii spatiale simple si ieftine - sa cumpere componente generale dezvoltate special pentru acest standard si sa le integreze, in configuratia dorita, intr-o platforma functionala.
Pentru primul proiect de acest fel din Romania, agentia spatiala romana a apelat exact la aceasta solutie, atunci cand in 2005 a pornit la drum, cu un buget initial de 1.500.000 RON. Proiectul Goliat nu inseamna numai satelitul propriu zis ci intregul pachet de aplicatii adiacente - statii de sol, centru de comanda si control, teste de compatibilitate cu racheta europeana Vega, aspecte legale etc.
ROSA s-a ocupat practic de managementul si coordonarea consortiului de firme private care au beneficiat de contracte in cadrul acestui proiect.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 06, 2012, 10:06:35 AM
World Space Week / Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2012

In fiecare an in perioada 4-10 octombrie se desfasoara Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic un eveniment initiat si coordonat de Adunarea Generala a ONU. Pentru 2012 tema propusa este "Space for Human Safety and Security".
Ca si anul trecut echipa SpaceAlliance a decis sa promoveze acest eveniment printr-o actiune proprie. Astfel, in aceasta perioada vom incerca sa culegem cat mai multe intrebari de la cititorii nostri interesati de tehnologia spatiala si in masura in care reusim, sa le oferim raspunsuri.

Intrebarile pot fi direct pe email la adresele wsw@spacealliance.ro sau contact@spacealliance.ro, noi le vom centraliza si mai tarziu veti primi raspunsurile. In speranta ca aceasta actiune se va bucura de interesul dumneavoastra tinem sa multumim in avans tuturor celor care vor participa.

http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/wsw_2012.jpg (http://www.spacealliance.ro/articles/images/a/wsw_2012.jpg)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 09, 2012, 07:57:58 PM
S-au implinit 300 de zile de la lansarea satelitului romanesc Goliat. Lansarea a avut loc pe 13 februarie 2012 de la baza spatiala din Guiana Franceza, la bordul rachetei europene Vega.
Din pacate Goliat nu a functionat niciodata, iar dupa 200 de zile petrecute in spatiu, ROSA (agentia spatiala romana) a anuntat oficial incheierea misiunii.

http://www.spacealliance.ro/goliat (http://www.spacealliance.ro/goliat)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 09, 2013, 12:44:40 PM
Debut in forta al lunii februarie pentru industria spatiala internationala:

O racheta Zenit 3SL, operata de rusii de la SeaLaunch, a plecat de pe platforma Odyssey, vineri 1 februarie 2013 la ora 06:56 UTC si trebuia sa puna pe orbita dupa 30 de minute, satelitul Intelsat 27. Zborul a fost insa unul scurt, doar 25 de secunde, pentru ca, aparent datorita unei probleme de navigatie (racheta s-a rotit necontrolat), sistemele de siguranta automata au oprit motorul treptei intai. Racheta s-a prabusit imediat la circa 4 km de platforma Odyssey, insa nu au fost inregistrate alte daune. Cum se intampla in mod standard dupa astfel de accidente, a fost formata o comisie de investigatie care trebuie sa gaseasca cauzele exacte. Pana atunci insa, se speculeaza ca ar fi fost vorba de o defectiune la sistemul de alimentare electrica a primei trepte a rachetei.
Acesta a fost primul accident al anului spatial 2013.Zenit 3SL revenise la zbor la mai putin de o luna de la lansarea satelitului Eutelsat 70 B (din 3 decembrie 2012).

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130206043026 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130206043026)


Miercuri 6 februarie 2012, compania Globalstar a pus pe orbita inca sase sateliti pentru constelatia sa. Zborul, de la cosmodromul din Baikonur, a fost furnizat de compania Starsem al carei actionar majoritar este Arianespace. Starsem opereaza in zboruri private, comerciale, racheta Soyuz 2-1A de la cosmodromul din Baikonur, in timp ce Arianespace opereaza rachetele Soyuz din Kourou, Guiana Franceza.
Globalstar Inc este o companie cu clienti in peste 120 de tari, cu sedii in Covington, Louisiana si Milpitas, California si care incorporeaza subsidiarele Globalstar Mobile Satellite System si Globalstar Gateway Earth Stations.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130207082627 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130207082627)


Joi 7 februarie a avut loc primul zbor pe 2013 din Guiana Franceza, protagonista fiind racheta Ariane 5. Zborul, cu indicativul VA212, al 212-lea al familiei de lansatoare Ariane si al 68-lea al lui Ariane 5, a fost operat de la complexul ELA 3 al bazei spatiale din Kourou. La bord s-au aflat satelitii Amazonas 3 si Azerspace/Africasat-1a.
Ariane 5 VA212 a folosit versiunea ECA, cea mai puternica a gamei Ariane 5.
Amazonas 3 este un satelit construit de Space Systems/Loral pentru Hispasat, in timp ce beneficiarul lui Azerspace/Africasat-1a este Azercosmos, o companie de stat finantata de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei din Azerbaidjan.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130209013825 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130209013825)
Titlu: Satelitul MSG 3 captureaza o imagine spectaculoasa cu meteoritul din Rusia
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 16, 2013, 10:31:50 PM
Satelitul MSG 3 captureaza o imagine spectaculoasa cu meteoritul din Rusia

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130215061946 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130215061946)
Titlu: Răspuns: Satelitul MSG 3 captureaza o imagine spectaculoasa
Scris de: Sieglind din Februarie 16, 2013, 10:49:56 PM
Satelitul MSG 3 : un satelit meteo (ESA).
http://www.esa.int/Our_Activities/Observing_the_Earth/Meteosat_Second_Generation/MSG-3_Europe_s_latest_weather_satellite_delivers_first_image (http://www.esa.int/Our_Activities/Observing_the_Earth/Meteosat_Second_Generation/MSG-3_Europe_s_latest_weather_satellite_delivers_first_image)


Nimic de la NASA. Cică erau prea concentraţi pe Apophis (mă rog, 2012 DA14)

Shortly after the event, NASA released a statement saying that 2012 DA14 and the meteor that exploded over Russia had "significantly different" trajectories and that the two were not related. Great!
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2013, 11:22:49 AM
Sunt imagini culese si de satelitii americani, insa nu au fost facute publice deocamdata. MSG 3 nu este singurul satelit cu vizibilitate in zona aceea.
Titlu: Satelitul ESEO, la care a contribuit si Romania, trece de faza de studiu
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2013, 11:23:51 AM
Satelitul ESEO, la care a contribuit si Romania, trece de faza de studiu si intra in constructie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130217124343 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130217124343)
Titlu: Răspuns: Satelitul MSG 3 captureaza o imagine spectaculoasa
Scris de: Sieglind din Februarie 18, 2013, 01:11:01 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2013, 11:22:49 AM
Sunt imagini culese si de satelitii americani, insa nu au fost facute publice deocamdata. MSG 3 nu este singurul satelit cu vizibilitate in zona aceea.

N-am motive de dubiu că nu ar exista şi alte imagini. Dar:

And no one saw it coming.

A weather satellite's camera snapped the meteor's dive, but a global network of asteroid-spotting telescopes funded by NASA failed to detect it. The sun was in the way, the telescopes blinded by a dayside approach.


THE WASHINGTON POST: As asteroid whizzes by, surprise meteor makes an impact over Russia,
By Brian Vastag, Will Englund and Joel Achenbach, Published: February 16

http://www.washingtonpost.com/national/health-science/as-asteroid-whizzes-by-surprise-meteor-makes-an-impact-over-russia/2013/02/15/b3a417d0-77a5-11e2-aa12-e6cf1d31106b_story_1.html (http://www.washingtonpost.com/national/health-science/as-asteroid-whizzes-by-surprise-meteor-makes-an-impact-over-russia/2013/02/15/b3a417d0-77a5-11e2-aa12-e6cf1d31106b_story_1.html)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2013, 10:45:18 PM
Toata lumea a blamat NASA dupa acest eveniment, insa asteroidul din Rusia nu indeplinea criteriile de cautare ale sistemului NEO, conform carora acesta a fost construit. Spre comparatie, 2012 DA14, un asteroid de trei ori mai mare, abia avea o magnitudine absoluta de 24.

Un sistem in permanenta alerta si care mai mult ca sigur a surprins si el imagini cu intrarea in atmosfera a meteoritului:
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200910010827 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200910010827)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Februarie 18, 2013, 11:00:34 PM
"Planetary Defense Conference" gazduita de Bucuresti (11-05-2011)

... cum vor evolua lucrurile in practica in viitorul apropiat. Anul trecut au inceput primele discutii serioase cu privire la stabilirea unui program concret de aparare impotriva asteroizilor si trasarea sarcinilor intre marile agentii guvernamentale.
Pana acum cea mai mare parte a informatiilor in ceea ce priveste urmarirea obiectelor spatiale era asigurata de Statele Unite care beneficia de un birou specializat pentru urmarirea asa numitelor obiecte NEO (Near Earth Objects) si bineinteles de puternica sa organizatie NORAD (cu tot ceea ce implica ea, de la infrastructura tehnica si pana la capacitatea de procesare a datelor).

(...)


Esential insa in aceasta ecuatie este timpul de reactie. Aceasta inseamna ca omenirea sa aiba o solutie agreata de comun acord (baza legala asupra responsabilitatii interventiei) cat si mijloacele tehnice (racheta si satelitul de interventie pregatite in stand-by, asteptand doar lansarea). Un alt factor decisiv este cresterea capacitatii de detectare a potentialelor surse de amenintare.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110511004746 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110511004746)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 19, 2013, 10:12:17 AM
Discutia era in 2011, adica acum doi ani, insa de atunci nu s-a reusit un progres vizibil, din pacate. Ca sa ne facem o idee, bugetele pentru detectia asteroizilor sunt (la nivelul lui 2013) 20 milioane de dolari (SUA), respectiv 10 milioane de euro (EU).
Titlu: Recordul pentru cea mai mica exoplaneta cade din nou
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 21, 2013, 06:01:25 PM
CitatNASA anunta ca pe baza datelor furnizate de telescopul spatial Kepler, cercetatorii au descoperit cea mai mica exoplaneta cunoscuta pana in prezent. Este vorba despre Kepler -37b, o planeta comparabila ca  dimensiuni cu Luna (3860 km in diametru, fata de 3474 km) si 30% din Pamant, despre care se crede ca este similara ca suprafata cu Mercur, temperatura atingand aproape 400 de grade Celsius, ne-existand apa si nici atmosfera.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130221065317 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130221065317)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Februarie 21, 2013, 08:11:09 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Februarie 19, 2013, 10:12:17 AM
Discutia era in 2011, adica acum doi ani, insa de atunci nu s-a reusit un progres vizibil, din pacate. Ca sa ne facem o idee, bugetele pentru detectia asteroizilor sunt (la nivelul lui 2013) 20 milioane de dolari (SUA), respectiv 10 milioane de euro (EU).


Follow-up din 2013?

Rusia va aloca în jur de două miliarde de dolari pentru a-şi dezvolta propriul program de apărare în faţa ameninţărilor venite din spaţiu. Sistemul de apărare era deja în lucru, dar după recentul incident a fost urgentat - pentru a deveni operaţional în următorii 10 ani.

Programul a fost aprobat de Roskosmos, agenţia spaţială rusă.

http://rt.com/news/russia-billions-asteroid-protection-502/ (http://rt.com/news/russia-billions-asteroid-protection-502/)


Seamănă cu altceva, din trecut
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 23, 2013, 09:59:23 AM
Orice initiativa de acest gen este salutara, insa trebuie vazut daca programul va fi aprobat de guvernul de la Moscova. Este vorba de aproape jumatate din bugetul anual al progamului spatial rus.

http://spacealliance.ro/qa/?qa=22/cati-bani-cheltuie-marile-agentii-spatiale-in-fiecare-an (http://spacealliance.ro/qa/?qa=22/cati-bani-cheltuie-marile-agentii-spatiale-in-fiecare-an)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 24, 2013, 10:34:22 PM
Maine, 25 februarie se va lansa din India, cu o racheta PSLV, prima misiune spatiala construita special pentru detectia asteroizilor. Ea se numeste Near-Earth Object Surveillance Satellite sau pe scurt NEOSSat:
http://spacealliance.ro/live/ (http://spacealliance.ro/live/)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Februarie 25, 2013, 09:29:19 PM
PSLV a mai înregistrat un succes (lansare reuşită), bravo lor!

De data asta însă Agenţia Spaţială Canadiană a captat interesul: cu Near Earth Object Surveillance Satellite (NEOSSat), un instrument nu mai mare decât o valiză (74 kg, apertură de 15 cm). Pentru că, spre deosebire de reţelele de telescoape, amplasate pe tot globul, acesta este primul telescop lansat în spaţiu având ca misiune să detecteze asteroizii, să identifice şi să urmărească sateliţii şi tot soiul de alte obiecte spaţiale (space junk) care orbitează în jurul Pământului. Până hăăt, înspre Soare!


http://neossat.ca/?page_id=55 (http://neossat.ca/?page_id=55)

Would NEOSSat have been capable of detecting the asteroid that fragmented in the skies over Chelyabinsk, Russia, on Feb.15, 2013?

No, the Chelyabinsk asteroid came out of the sky in the direction of the Sun so it would have been a very difficult target for any imaging sensor on or near Earth, including NEOSSat.


Aşa că, de unul singur - nu poate fi totuşi suficient.

Există vreo şansă ca marile agenţii spaţiale să coopereze (data pooling)?
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 25, 2013, 10:03:28 PM
Asa este. Lansarea a fost transmisa in direct si de site-ul nostru:
http://spacealliance.ro/live/ (http://spacealliance.ro/live/)

Sigur, conceptul de aparare planetara are la baza cooperarea internationala intre marile agentii spatiale.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Februarie 28, 2013, 12:13:00 PM
Doi cercetători columbieni (Jorge I. Zuluaga & Ignacio Ferrin) au reconstituit orbita şi traseul meteoroidului Chelyabinsk, determinându-i astfel originea: în clasa de asteroizi Apollo.

http://arxiv.org/pdf/1302.5377v1.pdf (http://arxiv.org/pdf/1302.5377v1.pdf)

... the results of a preliminary reconstruction of the orbit of the Chelyabinsk meteoroid. Using evidence gathered by one camera at the Revolution Square in the city of Chelyabinsk and other videos recorded by witnesses in the close city of Korkino, we calculate the trajectory of the body in the atmosphere and use it to reconstruct the orbit in space of the meteoroid previous to the violent encounter with our planet. In order to account for the uncertainties implicit in the determination of the trajectory of the body in the atmosphere, we use Monte Carlo methods to calculate the most probable orbital parameters. We use this result to classify the meteoroid among the near Earth asteroid families finding that the parent body belonged to the Apollo asteroids...

din Wiki: Acești asteroizi intersectează orbita Pământului și au semiaxa majoră mai mare decât cea a Pământului (> 1 UA) și o distanță la periheliu (q) < 1017 UA. Unii pot ajunge foarte aproape de Pământ, ceea ce îi transformă într-un potențial pericol pentru planeta noastră (cu cât este mai apropiată semiaxa majoră de cea a Pământului, cu atât o excentricitatea mai mică este necesară pentru ca orbitele să se intersecteze).
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2013, 12:34:58 PM
O prezentare Space Situational Awareness si la Bucuresti pe 7 martie - organizator Rosa:
http://www.rosa.ro/index.php/en/communication/582-sesiune-de-informare-ssa.html (http://www.rosa.ro/index.php/en/communication/582-sesiune-de-informare-ssa.html)
Titlu: Israel a testat cu succes un nou sistem de interceptare a rachetelor balistice
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2013, 12:36:14 PM
Israel a testat cu succes un nou sistem de interceptare a rachetelor balistice
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130226144120 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130226144120)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Februarie 28, 2013, 01:06:00 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2013, 12:34:58 PM
O prezentare Space Situational Awareness si la Bucuresti pe 7 martie - organizator Rosa:
http://www.rosa.ro/index.php/en/communication/582-sesiune-de-informare-ssa.html (http://www.rosa.ro/index.php/en/communication/582-sesiune-de-informare-ssa.html)

Cu ajutorul programului ESA Space Situational Awareness a fost descoperit şi asteroidul 2012 DA14, de un grup de astronomi amatori din Spania.

http://www.esa.int/ron/ESA_in_your_country/Romania/Un_strain_in_noapte_o_roca_spatiala_va_trece_aproape_de_Pamant (http://www.esa.int/ron/ESA_in_your_country/Romania/Un_strain_in_noapte_o_roca_spatiala_va_trece_aproape_de_Pamant)



Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Februarie 28, 2013, 01:28:55 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Februarie 25, 2013, 10:03:28 PM
Asa este. Lansarea a fost transmisa in direct si de site-ul nostru:
http://spacealliance.ro/live/ (http://spacealliance.ro/live/)

Sigur, conceptul de aparare planetara are la baza cooperarea internationala intre marile agentii spatiale.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) ar fi interesată de cooperarea cu Rusia vizând crearea unui sistem de detecţie a asteroizilor periculoşi şi de control al resturilor spaţiale, a declarat marţi directorul programului european Space Situational Awareness, Nicolas Bobrinsky, citat de RIA Novosti.

"Cred că există un astfel de interes din partea noastră. Este important ca Agenţia federală spaţială rusă (Roskosmos) să manifeste şi ea interes. Dacă cooperăm în proiectul ExoMars, mult mai costisitor, de ce n-am coopera la acest proiect (de protecţie împotriva asteroizilor)? ", a declarat responsabilul.

http://qmagazine.ro/actual/lupta-impotriva-asteroizilor-agentia-spatiala-europeana-ar-putea-coopera-cu-rusia/ (http://qmagazine.ro/actual/lupta-impotriva-asteroizilor-agentia-spatiala-europeana-ar-putea-coopera-cu-rusia/)

http://www.esa.int/Our_Activities/Operations/Russia_asteroid_impact_ESA_update_and_assessment (http://www.esa.int/Our_Activities/Operations/Russia_asteroid_impact_ESA_update_and_assessment)
http://www.esa.int/Our_Activities/Operations/Russia_asteroid_impact_ESA_update_and_assessment_-_continuation (http://www.esa.int/Our_Activities/Operations/Russia_asteroid_impact_ESA_update_and_assessment_-_continuation)

Titlu: Romania isi dubleaza bugetul spatial in 2013
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 01, 2013, 11:48:48 PM
Romania isi dubleaza bugetul spatial in 2013
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130301030158 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130301030158)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro :Planetary Defense Conference
Scris de: Sieglind din Martie 04, 2013, 01:16:30 PM
Citat din: Sieglind din Februarie 18, 2013, 11:00:34 PM
"Planetary Defense Conference" gazduita de Bucuresti (11-05-2011)

Esential insa in aceasta ecuatie este timpul de reactie. Aceasta inseamna ca omenirea sa aiba o solutie agreata de comun acord (baza legala asupra responsabilitatii interventiei) cat si mijloacele tehnice (racheta si satelitul de interventie pregatite in stand-by, asteptand doar lansarea). Un alt factor decisiv este cresterea capacitatii de detectare a potentialelor surse de amenintare.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110511004746 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110511004746)

Asta urmează Conferinţei de la Bucureşti?

3rd IAA Planetary Defense Conference

Protecting our planet from impacts by asteroids and comets

The International Academy of Astronautics will hold its third conference "Gathering for Impact!" from 15-19 April, 2013 in Flagstaff, Arizona, USA.

Papers are solicited in the following areas:

   Planetary Defense
   Recent Progress & Plans
   NEO Discovery
   NEO Characterization
   Mitigation Techniques & Missions
   Impact Effects that Inform Warning, Mitigation & Costs
   Consequence Management & Education

The conference will include an exercise where participants will simulate the decision-making process for developing deflection and civil defense responses to a hypothetical asteroid threat.

http://www.iaaconferences.org/pdc2013/ (http://www.iaaconferences.org/pdc2013/)

Interesant, nu?
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 05, 2013, 01:08:10 PM
Da, este a treia editie a acestei conferinte. Dealtfel Romania este si ea reprezentata de Agentia Spatiala Romana:
http://www.iaaconferences.org/pdc2013/?q=content/program-committee (http://www.iaaconferences.org/pdc2013/?q=content/program-committee)

Sunt cateva programe in derulare la momentul acesta, va fi interesant de urmarit care vor fi concluziile.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Martie 05, 2013, 01:22:47 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Martie 05, 2013, 01:08:10 PM
Da, este a treia editie a acestei conferinte. Dealtfel Romania este si ea reprezentata de Agentia Spatiala Romana:
http://www.iaaconferences.org/pdc2013/?q=content/program-committee (http://www.iaaconferences.org/pdc2013/?q=content/program-committee)

Sunt cateva programe in derulare la momentul acesta, va fi interesant de urmarit care vor fi concluziile.

Mă bucur că România este reprezentată !!! şi chiar mai mult de prestigiul celor care o reprezintă. Le urez mult succes!

Cred că incidentul meteoroidului Chelyabinsk a schimbat câte ceva, iar asta vom vedea curând. Urmărind concluziile :)

Titlu: Telescopul spatial Herschel aproape de sfarsitul misiunii sale in spatiu
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 06, 2013, 10:33:15 PM
Telescopul spatial Herschel aproape de sfarsitul misiunii sale in spatiu
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130305100634 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130305100634)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Martie 07, 2013, 12:44:07 AM
Foarte interesant articol.

Şi ce se va întâmpla cu telescopul spaţial Herschel după sfârşitul misiunii sale (martie 2013)? Va fi trimis pe Lună? Ce a decis ESA?

Two options are under serious consideration by ESA managers:

   - Place Herschel into a solar orbit where it could not encounter Earth again for at least hundreds of years.

   - Guide Herschel on a course toward the moon for a destructive high-speed collision to search for water. It would take about 100 days for Herschel to reach the moon, depending on which pole is targeted.

http://www.spaceflightnow.com/news/n1210/26herschel/#.UTfERlfm4-0 (http://www.spaceflightnow.com/news/n1210/26herschel/#.UTfERlfm4-0)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: mircea_p din Martie 07, 2013, 07:20:56 AM
Se pare ca renuntasera la ideea cu luna prin decembrie.

http://www.universetoday.com/98932/herschel-spacecraft-wont-bomb-the-moon-but-grail-will/ (http://www.universetoday.com/98932/herschel-spacecraft-wont-bomb-the-moon-but-grail-will/)

Aici si in alte stiri din ultimele zile pomenesc doar de parcare. Se pare ca acolo sus e inca ieftina parcarea si e usor sa gaseasca un loc liber. :)

http://www.scienceworldreport.com/articles/5389/20130306/infrared-space-telescope-herschel-runs-out-coolant.htm (http://www.scienceworldreport.com/articles/5389/20130306/infrared-space-telescope-herschel-runs-out-coolant.htm)


Dar luna n-a ramas ne-ciocnita.  :) In decembrie au lovit-o cu GRAIL, un fel de sonda de explorare lunara. Ba chiar doua sonde, se pare.
http://www.space.com/18939-nasa-grail-probes-moon-crash.html (http://www.space.com/18939-nasa-grail-probes-moon-crash.html)

Cica au avut grija sa nu loveasca locurile in care au avut loc aselenizarile istorice ale misunilor Apollo.  ;)




Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Martie 07, 2013, 08:56:47 PM
De unde se vede că până şi parcarea heliocentrică poate prezenta unele inconveniente.
Trebuiau să caute şi ei altceva ... gen teren viran  :D
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 08, 2013, 10:52:26 AM
Impactul lunar prezenta un interes pentru oamenii de stiinta, pentru ca ar fi fost un impact la viteza foarte mare si implicit energia degajata ar fi fost mare. Sa ne aducem aminte de misiunea LCROSS a NASA de acum cativa ani:
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200909170911 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200909170911)

In Europa insa, subiectul deseuri spatiale este unul sensibil si s-a considerat ca acest scenariu ar aduce o imagine negativa agentiei europene. De aceea s-a preferat mutarea intr-o orbita heliocentrica, care este dealtfel si cea mai simpla si sigura solutie de deorbitare.
Titlu: Satelitii de spionaj francezi, folositi impreuna cu cei americani ai NOAA
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 09, 2013, 09:39:58 PM
Satelitii de spionaj francezi, folositi impreuna cu cei americani ai NOAA pentru investigarea ciclonului Haruna
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130308081613 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130308081613)

CitatPe 19 februarie 2013, in sudul Oceanului Indian, s-a format furtuna tropicala Haruna, care a evoluat ulterior la gradul de ciclon de categoria a treia. Ciclonul a avut viteze ale vantului de 150 km/h, cu intensificari pana la 185 km/h, si a lovit partea sudica a insulei Madagascar pe 22 februarie, producand pagube importante (conform unui bilant provizoriu): 10 oameni ucisi, 17 raniti, 3000 afectati si 1000 care au trebuit evacuati de urgenta.

Primele imagini din spatiu au fost obtinute de NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) pe 20 februarie, cu ajutorul satelitiilor Aqua, Terra si Suomi NPP si au fost ulterior distribuite in ceea ce generic se numeste Joint Typhoon Warning Center.
Satelitii de spionaj francezi au fost folositi si ei ulterior, dupa ce acesta a depasit granitele Madagascarului si s-a 'stins' in largul Oceanului Indian, pentru culegerea de imagini detaliate, imagini ce au ajutat la investigarea pagubelor produse la sol.
Datele au fost produse de satelitii Pleiades si Spot 5, ce sunt coordonati de agentia spatiala franceza CNES, insa ele au fost puse la dispozitia International Charter Space and Major Disasters.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Martie 11, 2013, 06:20:37 PM
Dar să nu uităm că, înaintea sateliţilor, a telescoapelor terestre sau spaţiale, a oricăror tehnologii avansate, oamenii şi-au îndreptat din totdeauna ochii înspre cer, scrutându-i adâncimea şi luminile nocturne.

Cum ar fi în zilele (şi mai ales nopţile) acestui martie, urmărind cometa C/2011 L4 PANSTARRS

http://www.nasa.gov/mission_pages/asteroids/news/comet20130307.html (http://www.nasa.gov/mission_pages/asteroids/news/comet20130307.html)

http://www.astro-urseanu.ro/cometa_martie-2013.html (http://www.astro-urseanu.ro/cometa_martie-2013.html)
Titlu: Messenger incheie al doilea an pe orbita lui Mercur
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 12, 2013, 07:13:27 PM
Messenger incheie al doilea an pe orbita lui Mercur, reusind sa cartografieze complet planeta

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130311083924 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130311083924)
Titlu: ExoMars mai face un pas inainte
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 16, 2013, 11:31:27 AM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130316020742 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130316020742)
Titlu: Radiation Belt Storm Probes devine realitate - partea 2 - doua sute de zile
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 19, 2013, 11:17:52 AM
CitatS-au implinit 200 de zile de cand a fost lansata misiunea americana RBSP-Radiation Belt Storm Probes (30 august 2012), ce consta in plasarea a doi sateliti in orbite eliptice similare (una 500 km x 30050 km x 10 grade inclinatie si cealalta 675 km x 31250 km x 10 grade inclinatie), orbite ce permit realizarea a doua seturi de date paralele. Compararea lor ofera indicii pretioase oamenilor de stiinta cu privire la variatiile temporale ale proprietatilor mediului traversat de cei doi sateliti.

In anul 1958, odata cu lansarea satelitului Explorer 1 cercetatorul american James Alfred Van Allen descoperea celebra centura de radiatii ce avea sa ii poarte numele. Din pacate Van Allen a murit in august 2006 si nu a reusit sa vada aceasta misiune a NASA devenind operationala, insa a apucat sa vada inceputurile proiectarii ei – primele concepte fiind schitate in anii 90. Mai tarziu, conceptul a prins o forma fizica odata cu includerea lui in programul "Living with a Star Program" al agentiei spatiale americane.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130318134600 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130318134600)
Titlu: Statele Unite intaresc scutul antiracheta cu un nou satelit geostationar
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 20, 2013, 07:53:49 PM
CitatIeri 19 martie US Air Force a trimis pe orbita Pamantului satelitul geostationar SBIRS 2. Lansarea a avut loc de la Cape Canaveral la ora 21:21 GMT si a putut fi urmarita in direct si pe pagina noastra Live Event: http://www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)
SBIRS-Space-Based Infrared System- face parte din programul american de aparare antiracheta-componenta de supraveghere spatiala, alaturi de DSP (Defense Support Program) si STSS (Space Tracking and Surveillance System). Scutul antiracheta are insa si componente aeriene, maritime si terestre - interceptoare, radare, centre de comanda etc.
Dupa cum se stie, Romania este implicata in proiectul acestui scut, asigurand acoperirea flancului sud-estic european.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130320093056 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130320093056)
Titlu: Cea mai clara imagine a Universului timpuriu
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 22, 2013, 05:59:29 PM
Agentia Spatiala Europeana a prezentat intr-o conferinta de presa ce a avut loc ieri la Paris o parte din descoperirile stiintifice ale misiunii europene Planck cu privire la evolutia Universului. Una dintre cele mai spectaculoase imagini infatiseaza CMB-ul ('cosmic microwave background') adica radiatia de fond primordiala la momentul cand lumina a inceput sa calatoreasca in Univers:

http://esamultimedia.esa.int/img/2013/03/Planck_CMB.tif (http://esamultimedia.esa.int/img/2013/03/Planck_CMB.tif)

Telescopul Planck detine recordul pentru cea mai scazuta temperatura din spatiu (0.1K)

http://spacealliance.ro/qa/?qa=13/care-este-cea-mai-scazuta-temperatura-din-spatiu (http://spacealliance.ro/qa/?qa=13/care-este-cea-mai-scazuta-temperatura-din-spatiu)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Martie 22, 2013, 06:17:22 PM
S.p.a.c.e., am o rugăminte:

Citesc cu multă plăcere site-ul vostru. Mai mult nu mă încumet  ;)

"Partner links" trebuie însă updatat. Nu mai există nici Ştiinţă.info, nici StiintaAzi.ro.
Ci doar Scientia.ro.

http://www.spacealliance.ro/about.aspx (http://www.spacealliance.ro/about.aspx)

Titlu: Răspuns: Cea mai clara imagine a Universului timpuriu
Scris de: Sieglind din Martie 22, 2013, 06:40:42 PM
Aproape de perfecţiune  :)

http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Planck/Planck_reveals_an_almost_perfect_Universe (http://www.esa.int/Our_Activities/Space_Science/Planck/Planck_reveals_an_almost_perfect_Universe)

Citat din: s.p.a.c.e din Martie 22, 2013, 05:59:29 PM
Agentia Spatiala Europeana a prezentat intr-o conferinta de presa ce a avut loc ieri la Paris o parte din descoperirile stiintifice ale misiunii europene Planck cu privire la evolutia Universului. Una dintre cele mai spectaculoase imagini infatiseaza CMB-ul ('cosmic microwave background') adica radiatia de fond primordiala la momentul cand lumina a inceput sa calatoreasca in Univers:

http://esamultimedia.esa.int/img/2013/03/Planck_CMB.tif (http://esamultimedia.esa.int/img/2013/03/Planck_CMB.tif)


(http://spaceinimages.esa.int/var/esa/storage/images/esa_multimedia/images/2013/03/planck_cmb/12583930-3-eng-GB/Planck_CMB_node_full_image.jpg)

The image is based on the initial 15.5 months of data from Planck and is the mission's first all-sky picture of the oldest light in our Universe, imprinted on the sky when it was just 380 000 years old.
At that time, the young Universe was filled with a hot dense soup of interacting protons, electrons and photons at about 2700ºC. When the protons and electrons joined to form hydrogen atoms, the light was set free. As the Universe has expanded, this light today has been stretched out to microwave wavelengths, equivalent to a temperature of just 2.7 degrees above absolute zero.
This 'cosmic microwave background' – CMB – shows tiny temperature fluctuations that correspond to regions of slightly different densities at very early times, representing the seeds of all future structure: the stars and galaxies of today.

Traducere aproximativă:

Imaginea se bazează pe datele culese de misiunea Planck în primele sale 15.5 luni; este prima captură multi-panoramică a celei mai vechi lumini din Universul nostru, pe când împlinise de abia 380 000 de ani.
La acel moment, Universul, încă foarte tânăr, era umplut de o "supă" densă şi fierbinte, compusă din protoni, electroni şi fotoni în interacţiune, la aproximativ 2700 ° C. Când protonii și electronii se combinau pentru a forma atomi de hidrogen, emiteau lumină. Datorită expansiunii Universului, această lumină a atins astăzi lungimi de undă ce corespund domeniului microundelor, cu o temperatură de 2,7 grade peste zero absolut.
Acest "fond de microunde cosmice" - CMB - prezintă mici fluctuaţii de temperatură, corespunzător regiunilor de densităţi ușor diferite din cele mai vechi timpuri şi care reprezintă "germenii" viitoarelor structuri: stelele şi galaxiile de astăzi.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 23, 2013, 08:30:16 PM
Citat din: Sieglind din Martie 22, 2013, 06:17:22 PM
S.p.a.c.e., am o rugăminte:

Citesc cu multă plăcere site-ul vostru. Mai mult nu mă încumet  ;)

"Partner links" trebuie însă updatat. Nu mai există nici Ştiinţă.info, nici StiintaAzi.ro.
Ci doar Scientia.ro.

http://www.spacealliance.ro/about.aspx (http://www.spacealliance.ro/about.aspx)



Multumim pentru sugestii si pentru aprecieri. Planck este intr-adevar o misiune speciala. Pe site-ul nostru au aparut in decursul timpului mai multe articole despre aceasta misiune. Vor mai aparea si altele pe viitor. O recomandare:

De la telescoapele terestre la cele spatiale- astronomie in infrarosu si nu numai
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111108094042 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111108094042)
Titlu: Racheta ruseasca Proton revine la zbor cu satelitul Satmex 8
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 27, 2013, 10:04:49 PM
CitatIeri seara, 26.03.2013, racheta ruseasca Proton M Breeze M, s-a reintors la zbor cu satelitul mexican Satmex 8
Lansarea a fost coordonata de divizia comerciala ILS.
A fost prima lansare a lui ILS din 2013, primul contract cu mexicanii de la Satmex si a 78-a lansare Proton ILS din istoria companiei.
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130327051025 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130327051025)
Titlu: Răspuns: Cea mai clara imagine a Universului timpuriu
Scris de: Sieglind din Martie 28, 2013, 06:52:26 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Martie 22, 2013, 05:59:29 PM
Una dintre cele mai spectaculoase imagini infatiseaza CMB-ul ('cosmic microwave background')

S.p.a.c.e., pe ăsta de ce l-ai sărit?

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130323140824 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130323140824)

Frumos spus ... O poză cât un Univers :)

Mai citez din articolul vostru:

... rezultatele prezentate de cercetatorii care lucreaza pe setul de date de la Planck nu au fost revolutionare ci mai degraba au confirmat modelele cosmologice care erau deja elaborate, insa rezolutia obtinuta de aceasta data este cu adevarat exceptionala si poate deschide drumul unor noi descoperiri (...).

Planck a aratat ca varsta Universului este de 13.82 miliarde de ani (fata de 13.77 miliarde de ani cat estimase WMAP inainte). De asemenea distributia intre ceea ce generic se numeste 'ordinary matter', 'dark matter' si 'dark energy' s-a modificat: 4.9%, 26.8% si respectiv 68.3% in cazul lui Planck (fata de 4.6%, 24% si 71% cum masurase WMAP).
Constanta Hubble are de asemenea o noua valoare : 67.15 km/s/Mpc fata de 69.32 km/s/Mpc.

Cateva descoperiri ciudate, care nu pot fi astazi explicate prin modelul cosmologic pe care s-a lucrat:
-fluctuatiile de temperatura a CMB la scala mare sunt mult diferite fata de cele observate la scala mica;
-o regiune rece in emisfera sudica; s-a speculat ca ea ar fi o posibila explicatie pentru existenta universurilor paralele sau ceea ce astronomii au numit 'multivers';
-asimetrie in ceea ce priveste temperatura medie in emisfere diferite (ceea ce inseamna ca exista o directie preferata de expansiune a Universului).
Doua noi seturi de date sunt asteptate pentru 2014 si respectiv 2015. (...)


Păi, aşteptăm  ;)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 29, 2013, 10:17:03 PM
CitatPăi, aşteptăm
Asa este, speram sa fie rezultate revolutionare, poate chiar de premiul Nobel.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 29, 2013, 10:18:48 PM
Primele imagini de la satelitul american LDCM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130329022355 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130329022355)
Titlu: SeaLaunch anunta un nou acord cu Echostar
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 03, 2013, 11:06:05 PM
SeaLaunch anunta un nou acord cu Echostar
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130403053433 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130403053433)
Titlu: Japonia anunta oficial inca trei sateliti pentru sistemul sau de navigatie
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 05, 2013, 05:42:45 PM
Japonia anunta oficial inca trei sateliti pentru sistemul sau de navigatie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130405071816 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130405071816)
Titlu: Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte –partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 14, 2013, 12:06:38 AM
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte –partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130410124913 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130410124913)

CitatMangalyaan, caci acesta este numele viitorului satelit indian, a fost aprobat de guvernul indian pe 3 august 2012, dupa ce ISRO a finalizat un studiu preliminar pentru constructia misiunii.
Cateva luni mai tarziu, autoritatiile indiene anuntau ca satelitul va zbura pe 27 noiembrie 2013, incercand sa prinda o fereastra de lansare favorabila, fereastra care se deschide la fiecare 26 de luni. Asadar, daca aceasta oportunitate nu va fi concretizata, urmatoarea sansa de lansare va fi in 2016.
Titlu: Răspuns: Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte
Scris de: Sieglind din Aprilie 14, 2013, 12:43:33 PM
Ambetaţi de pe urma lui Chandrayaan-1

http://en.wikipedia.org/wiki/Chandrayaan-1 (http://en.wikipedia.org/wiki/Chandrayaan-1)

Mi-e ca de data asta să nu fie cu apă chioară. Om mai vedea:

The spacecraft will depart Earth orbit on November 26, 2013 and arrive at Mars on September 22, 2014.

P.S. Nimic (deocamdată) despre MangalYaan pe pagina oficială a Agenţiei ISRO:

http://www.isro.gov.in/index.aspx (http://www.isro.gov.in/index.aspx)
Titlu: Răspuns: Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 15, 2013, 08:05:43 PM
Citat din: Sieglind din Aprilie 14, 2013, 12:43:33 PM
Ambetaţi de pe urma lui Chandrayaan-1

http://en.wikipedia.org/wiki/Chandrayaan-1 (http://en.wikipedia.org/wiki/Chandrayaan-1)

Mi-e ca de data asta să nu fie cu apă chioară. Om mai vedea:

The spacecraft will depart Earth orbit on November 26, 2013 and arrive at Mars on September 22, 2014.

P.S. Nimic (deocamdată) despre MangalYaan pe pagina oficială a Agenţiei ISRO:

http://www.isro.gov.in/index.aspx (http://www.isro.gov.in/index.aspx)

Intr-adevar, deocamdata nu sunt informatii pe pagina ISRO, insa veti gasi suficiente date in analiza noastra (inclusiv despre riscurile asumate). Scenariul de lansare va fi asemanator cu cel al lui Chandrayaan-1, cu o injectie initiala in GTO:
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061211 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061211)

Intre timp site-ul Space Alliance a publicat partea a doua a articolului:

Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte – partea 2
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130414042935 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130414042935)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Aprilie 15, 2013, 08:31:39 PM
Foarte interesantă şi partea a 2-a. Vă felicit sincer pentru calitatea informaţiei şi pentru ritmul susţinut în care ne-o puneţi la dispoziţie, nouă celor de aici şi altora care vă citesc.

Cu privire la programul MangalYaan am totuşi rezerve. Sunt poate subiectivă sau îmi lipsesc datele necesare, în niciun caz însă nu-i vorba de prejudecăţi: am avut ocazia să le fac o vizită (la faţa locului).

Da, Bangalore  :)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 17, 2013, 10:31:32 PM
Citat din: Sieglind din Aprilie 15, 2013, 08:31:39 PM
Foarte interesantă şi partea a 2-a. Vă felicit sincer pentru calitatea informaţiei şi pentru ritmul susţinut în care ne-o puneţi la dispoziţie, nouă celor de aici şi altora care vă citesc.

Cu privire la programul MangalYaan am totuşi rezerve. Sunt poate subiectivă sau îmi lipsesc datele necesare, în niciun caz însă nu-i vorba de prejudecăţi: am avut ocazia să le fac o vizită (la faţa locului).

P.S. Iar acum, că a început Conferinţa:

3rd IAA Planetary Defence Conference - livestream

Planetary Defense Conference 2013 - live streaming video powered by Livestream (http://livestream.com/pdc2013)




Probabil va referiti la infrastructura din Bangalore, care nu este de ultima generatie, insa nu trebuie uitat ca un program spatial depinde in special de calitatea specialistilor implicati si in mult mai mica masura de infrastructura. O echipa de ingineri buni poate valora sute de milioane de euro.
Daca ne referim la sansele misiunii Mangalyaan, aveti dreptate, exista multe motive de indoiala, insa le vom discuta in detaliu in urmatoarele parti ale articolului.
Titlu: Lansarea rachetei Antares va avea loc in aceasta seara
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 20, 2013, 09:18:58 PM
Mai putin de trei ore pana la o noua incercare de lansare a rachetei Antares

http://www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 21, 2013, 10:28:53 PM
Anik G1, un nou satelit Telesat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130416143632 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130416143632)
Titlu: Răspuns: Lansarea rachetei Antares va avea loc in aceasta seara
Scris de: Sieglind din Aprilie 22, 2013, 12:40:47 AM
Citat din: s.p.a.c.e din Aprilie 20, 2013, 09:18:58 PM
Mai putin de trei ore pana la o noua incercare de lansare a rachetei Antares

http://www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)

Bravo!  :)

Spacealliance Ro:

Succesul primului zbor Antares. Asteptam analiza datelor de telemetrie in zilele urmatoare pentru a vedea exact care a fost calitatea injectiei orbitale (un parametru important pentru urmatoarele misiuni de deservire a lui ISS).
Titlu: Articol SpaceAlliance.ro : Kepler-viitorul celui mai mare vanator de exoplanete
Scris de: Sieglind din Aprilie 24, 2013, 08:46:46 PM
Un nou (şi excelent documentat) articol postat pe SpaceAlliance.ro:

Kepler-viitorul celui mai mare vanator de exoplanete pus sub semnul intrebarii

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130421120527 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130421120527)


Sper că s.p.a.c.e. va continua să ne anunţe şi pe noi, aici, ori de câte ori publică un articol. Şi că nu ne abandonează.
Potrivit statisticilor Scientia.ro, ăsta este unul dintre subiectele de top, ca număr de citiri. Or, este de presupus că vizitatorii lui nu se mulţumesc să citească un simplu anunţ, ci merg mai departe, la sursă.

S.p.a.c.e., sunteţi pe recepţie? :)



 
Titlu: Răspuns: Articol SpaceAlliance.ro : Kepler-viitorul celui mai mare vanator de exoplanete
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 26, 2013, 11:44:45 PM
Citat din: Sieglind din Aprilie 24, 2013, 08:46:46 PM
Un nou (şi excelent documentat) articol postat pe SpaceAlliance.ro:

Kepler-viitorul celui mai mare vanator de exoplanete pus sub semnul intrebarii

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130421120527 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130421120527)


Sper că s.p.a.c.e. va continua să ne anunţe şi pe noi, aici, ori de câte ori publică un articol. Şi că nu ne abandonează.
Potrivit statisticilor Scientia.ro, ăsta este unul dintre subiectele de top, ca număr de citiri. Or, este de presupus că vizitatorii lui nu se mulţumesc să citească un simplu anunţ, ci merg mai departe, la sursă.

S.p.a.c.e., sunteţi pe recepţie? :)



 

Va multumim pentru aprecieri si ne bucuram ca gasiti interesante materialele noastre. As completa articolul scris de colegii mei de la Space Alliance, spunand ca ar fi o mare pierdere pentru comunitatea astronomica sa piarda telescopul Kepler, dupa un an 2012, cand in sfarsit, numarul exoplanetelor candidate a depasit estimarile oamenilor de stiinta.
Titlu: Rusia lanseaza o noua generatie de laborator spatial de cercetare
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 26, 2013, 11:46:02 PM
Rusia lanseaza o noua generatie de laborator spatial de cercetare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130424065915 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130424065915)
Citat
Vineri 19 aprilie, am avut parte de o noua lansare de la cosmodromul din Baikonur. A fost vorba de aceasta data de o lansare guvernamentala, operata de agentia spatiala rusa, Roskosmos.
In prim plan s-a aflat racheta Soyuz2-1A, ce a avut la bord 7 sateliti: Bion M1 –incarcatura principal, plus alti sase sateliti mai mici : AIST 2, Dove 2, BeeSat 2, BeeSat 3, SOMP si OSSI 1.[...]
Bion M1 este cel mai nou laborator spatial de cercetare dezvoltat de industria spatiala rusa.
Titlu: Prima lansare spatiala a Chinei in 2013
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 26, 2013, 11:47:24 PM
Prima lansare spatiala a Chinei in 2013
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130426084603 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130426084603)
Citat
China a efectuat prima lansare a anului 2013 – un an in care asteptam un total de 16 zboruri chineze, un an in care Beijingul isi va lansa primul rover lunar si va face o noua andocare pe orbita Pamantului.
Pana atunci insa, astazi, 26 aprilie 2013, o racheta CZ 2D a plecat de la baza spatiala Jiuquan la ora 04:13 avand incarcati la bord satelitii Gaofen-1 (incarcatura principala), TurkSat-3USat, CubeBug 1 si NEE01 Pegaso. 13 minute mai tarziu, satelitii erau plasati corect pe orbita Pamantului in traiectorii similare -caracteristici aproximative 630 km x 650 km x 98 de grade inclinatie.
Titlu: Telescopul spatial Herschel : sfarsit de misiune
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 03, 2013, 09:30:13 PM
Telescopul spatial Herschel : sfarsit de misiune
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130430233148 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130430233148)
Titlu: Cel mai mare satelit de telecomunicatii chinez
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 21, 2013, 08:18:33 PM
Cel mai mare satelit de telecomunicatii chinez
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130504041421 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130504041421)
Titlu: Glonass din nou la acoperirea globala pe care a pierdut-o in anii 90
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 21, 2013, 08:19:13 PM
Glonass din nou la acoperirea globala pe care a pierdut-o in anii 90
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130505121129 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130505121129)
Titlu: Eutelsat 3D
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 22, 2013, 10:26:03 AM
In urma cu o saptamana, pe 14 mai 2013, racheta Proton M Breeze M revenea la zbor de la baza spatiala din Baikonur, avand incarcat la bord satelitul Eutelsat 3D.
A fost vorba de o misiune comerciala deservita de ILS (International Launch Services), a treia pe anul in curs si pozitionata practic la o luna distanta fata de precedenta lansare din aprilie (atunci cand pasagerul a fost satelitul Telesat Anik G1).[...]
Eutelsat 3D a fost construit de compania Thales Alenia Space, in urma unui contract semnat in 2008 cu Eutelsat. Este un satelit bazat pe platforma comerciala Spacebus 4000C3. Cantareste 5.4 tone si are la bord, ca si predecesorul W3C, 3 transpondere in banda Ka si 53 de transpondere in banda Ku. Durata de viata medie pentru o astfel de platforma este de 15 ani.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130521095801 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130521095801)
Titlu: GPS 2F-4
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 24, 2013, 10:08:06 AM
CitatGPS 2F-4

Pe 15 mai 2013, US Air Force a lansat cel de al patrulea satelit din blocul 2F al programului GPS, Global Positioning System, cel mai cunoscut program de navigatie la nivel mondial.
Primul satelit GPS 2F-1, a fost lansat in mai 2010 si a ocupat slotul 2 din planul orbital B, inlocuind mai vechiul GPS 2A-27.
Al doilea, GPS 2F-2, a fost lansat in iulie 2011, a ocupat slotul 2 din planul orbital D si a inlocuit in functie platforma GPS 2A-11 care implinise venerabila varsta de 20 de ani (ea fusese lansata pe 3 iulie 1991 la bordul unei rachete Delta 2).
In sfarsit, cel de al treilea satelit GPS 2F-3 a fost lansat pe 4 octombrie 2012 de la baza spatiala Cape Canaveral, de catre o racheta Delta 4. El a ocupat in final pozitia 5 din planul orbital A.
Constelatia GPS, proiectata pe 6 planuri orbitale a cate 4 sateliti, are in momentul de fata 32 de sateliti din patru generatii diferite: 2A, 2R, 2RM si 2F.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130523065808 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130523065808)
Titlu: Goes 13 creeaza din nou probleme
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 25, 2013, 05:18:25 PM
Goes 13 creeaza din nou probleme
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130524084753 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130524084753)

CitatSatelitul meteorologic american Goes 13 (cunoscut si ca Goes N) si-a interrupt pentru moment serviciile, cu doar o saptamana inaintea inceperii sezonului anual de uragane deasupra teritoriului SUA – un moment complet nefavorabil pentru NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration).
Titlu: Wideband Global Satcom 5
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 26, 2013, 02:10:29 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130526034208 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130526034208)

WGS 5 este al doilea satelit din blocul 2 al sistemului militar de comunicatie Wideband Global Satcom.
Primul bloc cuprinde alti trei sateliti lansati anterior: WGS-1 in octombrie 2007, WGS-2 in aprilie 2009 si WGS-3 in decembrie 2009.
In ianuarie 2012 fusese lansat WGS 4, ce inaugurase blocul 2 al sistemului WGS.
Titlu: Japonia se pregateste sa lanseze o noua racheta
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 29, 2013, 12:32:28 PM
CitatZilele trecute, agentia spatiala japoneza, JAXA, a facut publica, intr-un comunicat de presa oficial, data de lansare a celei mai noi rachete nipone, Epsilon.

Zborul inaugural, de la Uchinoura Space Center, este programat pentru 22 august, cu satelitul SPRINT-A (Spectroscopic Planet Observatory for Recognition of Interaction of Atmosphere) la bord, in principiu la cateva zile dupa ce Japonia isi va onora contributia la statia spatiala internationala ISS prin lansarea unui nou cargo HTV (programata pentru 4 august).

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130528050205 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130528050205)
Titlu: O luna plina pentru baza spatiala din Guiana Franceza
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 31, 2013, 11:19:22 AM
O luna plina pentru baza spatiala din Guiana Franceza
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130530095244 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130530095244)

CitatCompania europeana Arianespace, care vine dupa un an 2012 extrem de bun (10 lansari au avut loc, cu 3 lansatoare diferite), un an care care i-a adus venituri record, lucreaza acum la foc continuu pentru a putea onora lansarile contractate pentru 2013.
Operatorul european dispune astazi de trei rachete moderne in fiecare din segmentele spatiale : lansatorul mare Ariane 5, lansatorul mediu Soyuz 2 si lansatorul mic Vega.

Luna iunie se anunta extrem de ocupata pentru inginerii din Guiana Franceza. Pe 5 iunie ESA are programata trimiterea cargoului ATV 4 (Albert Einstein spre ISS) – acesta a fost deja integrat si acum au loc ultimele teste inaintea lansarii.

Pe 24 iunie va avea loc un alt zbor Soyuz, de aceasta data din Kourou – un zbor extrem de important pentru companie contractoare O3b pentru ca va transporta pe orbita primii 4 sateliti ai constelatiei O3b Networks.
Titlu: Sri Lanka contracteaza al doilea satelit al sau in China
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 02, 2013, 11:07:05 PM
Sri Lanka contracteaza al doilea satelit al sau in China
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130601235224 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130601235224)

CitatOperatorul sri-lankez Supremesat a anuntat saptamana trecuta ca va construi cel de al doilea satelit de telecomunicatie pentru a isi putea extinde serviciile. Satelitul se va numi Supremesat 2 si va fi lansat cel mai probabil la jumatatea anului 2016.
Nu se stie inca slotul orbital de la care noul satelit va opera, insa este foarte probabil ca acesta sa fie 50 de grade est, de unde poate acoperi regiunea Asia-Asia de sud est-Orientul Mijlociu.

Contractul de constructie si lansare a lui Supremesat 2 a fost oferit chinezilor de la CGWIC (China Great Wall Industry Corporation) pentru suma de 215 milioane de dolari.
El a fost semnat de presedintele sri-lankez Mahinda Rajapaksa in timpul vizitei pe care acesta a efectuat-o omologului sa chinez Xi Jinping, la Beijing.
Titlu: Concernul SES isi lanseaza o noua platforma de telecomunicatie
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 04, 2013, 09:54:37 AM
Concernul SES isi lanseaza o noua platforma de telecomunicatie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130603102201 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130603102201)
Titlu: Lansarea cargoului spatial ATV 4 Albert Einstein
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 05, 2013, 10:56:53 PM
In aceasta seara, peste aproximativ 2 ore, va fi lansat cargoul spatial european ATV 4 (Albert Einstein). Evenimentul va fi transmis in direct cu comentariu de specialitate in limba romana pe pagina Space Alliance Live Event:

http://www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)
Titlu: ATV 4 Albert Einstein porneste spre ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 07, 2013, 01:52:32 PM
ATV 4 Albert Einstein porneste spre ISS

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130606044056 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130606044056)
Titlu: Rusia lanseaza al doilea satelit de spionaj din clasa Persona
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 11, 2013, 10:40:48 AM
Rusia lanseaza al doilea satelit de spionaj din clasa Persona
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130610104842 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130610104842)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iunie 12, 2013, 12:45:51 AM
Iar China tocmai a lansat misiunea spaţială Shenzhu-10 cu echipaj uman (3 cosmonauţi, unul dintre ei fiind o "ea", Wang Yaping)

http://www.dw.de/china-launches-shenzhou-10-space-station-mission/a-16873774 (http://www.dw.de/china-launches-shenzhou-10-space-station-mission/a-16873774)

Shenzhu nu inseamna "navetă" (cum s-ar putea crede), ci de-a dreptul "Navă divină"  8)

S.p.a.c.e., aşteptăm articolul vostru.  :)
Titlu: Al cincilea zbor chinez cu echipaj uman
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 12, 2013, 10:31:37 AM
Si articolul despre lansarea lui Shenzhou 10 de ieri:

Al cincilea zbor chinez cu echipaj uman
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130611112244 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130611112244)
Titlu: Goes 13 a fost recuperat si va reveni in flota activa dupa aproape 3 saptamani
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 13, 2013, 11:15:25 PM
Goes 13 a fost recuperat si va reveni in flota activa dupa aproape 3 saptamani de intrerupere a serviciilor
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130613083727 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130613083727)

CitatIn urma cu trei zile NOAA a publicat un comunicat de presa prin care anunta ca satelitul Goes 13 a fost recuperat si va reveni in flota activa dupa aproape 3 saptamani de intrerupere a serviciilor.
Pe 22 mai computerul de bord al lui Goes 13 a intrat automat in 'safe mode' dupa ce satelitul s-a rotit necontrolat, pierzandu-si stabilitatea. Inginerii nu au recuperat imediat platforma, ci au actionat cu prudenta lasand satelitul in acest mod sigur de operare pana la finalizarea anchetei.
Titlu: ATV 4 va andoca astazi la ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 15, 2013, 10:40:24 AM
ATV 4 va andoca astazi la ISS. Transmisiunea video, preluata de la ESA, va putea fi urmarita si pe pagina noastra, incepand cu 15:50 ora Romaniei:

http://spacealliance.ro/tv/esatv.html (http://spacealliance.ro/tv/esatv.html)
Titlu: Nou incident pentru Rusia-Roskosmos pierde pe orbita satelitul Zond-PP
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 16, 2013, 11:08:34 AM
CitatIn urma cu mai putin de un an de zile, pe 22 iulie 2012, Rusia lansa la bordul rachetei Soyuz Fregat 5 sateliti- doi rusesti (KANOPUS-V1 si Zond-PP/MKA-PN 1) si trei de provenienta straina (BKA pentru Belarus, exactView 1 pentru SSTL din UK si Tet 1 pentru agentia spatiala germana DLR).

Recent, agentia spatiala rusa Roskosmos a emis un comunicat de presa care pune din nou intr-o lumina proasta aerospatialul rus. Satelitul Zond-PP a suferit o defectiune pe 1 iunie si in ciuda eforturilor inginerilor, comunicatia cu el nu a mai putut fi restabilita. Cateva zile mai tarziu seful de proiect a decis incheierea oficiala a misiunii.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130615150839 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130615150839)
Titlu: Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 19, 2013, 10:08:43 AM
Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130618085716 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130618085716)

Ieri, 17 iunie a fost o zi istorica pentru astronomia mondiala.  Satelitul Herschel, cel mai mare telescop spatial dedicat astronomiei in infrarosu, a receptionat ultimele comenzi de la sol, comenzi care l-au inchis definitiv, marcand sfarsitul misiunii sale in spatiu.

CitatO serie de manevre orbitale realizate cu cateva zile inainte, scosesera deja telescopul de pe traiectoria sa normala in jurul punctului Lagrange L2 si il inscrisesera intr-o orbita heliocentrica care il pune la adapostul unei eventuale conjunctii cu Pamantul pentru cateva sute de ani de acum inainte.
Practic, ieri au fost luate masuri suplimentare de precautie inainte ca satelitul sa fie lasat singur in spatiu: ultimele rezerve de combustibil au fost consumate, iar comunicatia a fost intrerupta.

Cu toate ca satelitul nu mai este exploatat, procesarea datelor sale de catre astronomi este abia la inceput. Observatiile sale stiintifice cu privire la originea si evolutia Universului vor ramane cu siguranta o referinta pentru multi ani de acum inainte, mai ales ca la momentul de fata nu exista o propunere pentru o noua misiune spatiala care sa ii continue munca. JWST, pe care NASA il va lansa peste cativa ani, are un alt spectru de observatie, mai aproape de cel al lui Hubble, decat de cel al lui Herschel.
Titlu: Răspuns: Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
Scris de: Sieglind din Iunie 20, 2013, 03:14:39 AM
Citat din: s.p.a.c.e din Iunie 19, 2013, 10:08:43 AM
Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130618085716 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130618085716)

Ieri, 17 iunie a fost o zi istorica pentru astronomia mondiala.  Satelitul Herschel, cel mai mare telescop spatial dedicat astronomiei in infrarosu, a receptionat ultimele comenzi de la sol, comenzi care l-au inchis definitiv, marcand sfarsitul misiunii sale in spatiu.



(http://d1jqu7g1y74ds1.cloudfront.net/wp-content/uploads/2012/05/Herschel_cygnusX_04052012_Horizontal0.jpg)

Credits: ESA/PACS/SPIRE/Martin Hennemann & Frédérique Motte, Laboratoire AIM Paris-Saclay, CEA/Irfu – CNRS/INSU – Univ. Paris Diderot, France.

Cygnus-X, pepiniera de stele

Câtă frumuseţe!

http://spaceinimages.esa.int/Images/2012/05/Herschel_s_swan (http://spaceinimages.esa.int/Images/2012/05/Herschel_s_swan)

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003180412 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003180412)
Titlu: Răspuns: Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 20, 2013, 10:36:52 AM
Citat din: Sieglind din Iunie 20, 2013, 03:14:39 AM
Citat din: s.p.a.c.e din Iunie 19, 2013, 10:08:43 AM
Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130618085716 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130618085716)

Ieri, 17 iunie a fost o zi istorica pentru astronomia mondiala.  Satelitul Herschel, cel mai mare telescop spatial dedicat astronomiei in infrarosu, a receptionat ultimele comenzi de la sol, comenzi care l-au inchis definitiv, marcand sfarsitul misiunii sale in spatiu.



(http://d1jqu7g1y74ds1.cloudfront.net/wp-content/uploads/2012/05/Herschel_cygnusX_04052012_Horizontal0.jpg)

Credits: ESA/PACS/SPIRE/Martin Hennemann & Frédérique Motte, Laboratoire AIM Paris-Saclay, CEA/Irfu – CNRS/INSU – Univ. Paris Diderot, France.

Cygnus-X, pepiniera de stele

Câtă frumuseţe!

http://spaceinimages.esa.int/Images/2012/05/Herschel_s_swan (http://spaceinimages.esa.int/Images/2012/05/Herschel_s_swan)

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003180412 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003180412)

In particular felicitari comunitatii romanesti care a contribuit la succesul acestei misiuni.
Titlu: Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
Scris de: Sieglind din Iunie 20, 2013, 05:45:51 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iunie 20, 2013, 10:36:52 AM
In particular felicitari comunitatii romanesti care a contribuit la succesul acestei misiuni.


... Space Alliance va ofera cateva ganduri – ce raspund la intrebarea "Ce inseamna aceasta lansare pentru dumneavoastra?" - "in timp real" ale catorva ingineri romani direct implicati in acest proiect de anvergura al Agentiei Spatiale Europene  (Joi, 14 mai 2009, lansarea misiunii Herschel-Planck):


Liviu Stefanov, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Inseamna incununarea catorva ani de munca sustinuta, cu multe zile lungi si week-end-uri petrecute in camere de control sau in fata monitorului ce afiseaza pagini de interminabile documente dintr-un urias pachet. Inseamna ore de concentrare maxima in linistea camerei principale de comanda in timpul numaratorii inverse, efectuand verificarile finale ale satelitului aflat pe rampa de lansare, in varful rachetei purtatoare. Inseamna emotia intensa din ultimele secunde dinaintea startului, asteptarea infrigurata a primului contact radio cu satelitul aflat deja la sute de kilometri departare si, nu in ultimul rand, sentimentul de forta pe care il simti cand acest obiect zburator raspunde la comenzile tale. Este inceputul
unei noi misiuni."

Aurelian Tomescu, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Inseamna implinirea unui vis, in care am investit ani de munca, sperante, sacrificii. Acum, cu cateva ore inainte de lansare, pare aproape ireal, nu-mi dau seama daca sunt emotionat sau daca traiesc intr-o lume paralela. Suntem cu totii atat de conectati si concentrati la ceea ce facem, incat a exprima limpede ceea ce simtim devine dificil. Dupa un efort intins pe atatia ani, in care familia, viata personala au trecut de multe ori pe plan secund, a fi in camera principala de control - privind numaratoarea inversa, consolele cu telemetria de la satelit, verificand si reverificand ca totul e in ordine - e apogeul unei aventuri care, in timpul facultatii, parea de neconceput."

Gabriel Mihail, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Din punctul meu de vedere indiferent la cate lansari ai asistat inainte, tensiunea care se stabileste in preajma unui astfel de eveniment este aceeasi de fiecare data. Emotiile trec abia dupa lansare daca totul decurge cum trebuie si de cele mai multe ori realizezi acest lucru abia dupa ce camerele televiziunilor dispar din camera de control. Asa cum se spune in acest domeniu o zi buna este una 'plictisitoare' adica lipsita de evenimente si asta de fapt isi doreste intreaga echipa- sa functioneze totul dupa asteptari, fara nici un fel de surprize.
In plan personal inseamna 3 ani si jumatate investiti in acest proiect, cu multe momente de stres si foarte multe ore de munca. In lumina lansarii insa, toate acestea raman in urma si singurul lucru care conteaza si de care iti amintesti este privilegiul de a lua parte alaturi de aceasta echipa internationala la un proiect de asemenea anvergura si cu asemenea ambitii stiintifice. De fapt aceste masini complexe insumeaza toata tehnologia pe care omenirea a acumulat-o in mii de ani de evolutie si este fascinant sa te gandesti ca in cateva zile vor fi atat de departe in spatiu."

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062034 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062034)

Da, felicitări ! Mi-aş dori ca lucrurile astea să fie ştiute de cât mai mulţi dintre noi.
Titlu: Răspuns: Telescopul spatial Herschel – o pagina din cartea de istorie
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 21, 2013, 03:09:44 PM
Citat din: Sieglind din Iunie 20, 2013, 05:45:51 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iunie 20, 2013, 10:36:52 AM
In particular felicitari comunitatii romanesti care a contribuit la succesul acestei misiuni.


... Space Alliance va ofera cateva ganduri – ce raspund la intrebarea "Ce inseamna aceasta lansare pentru dumneavoastra?" - "in timp real" ale catorva ingineri romani direct implicati in acest proiect de anvergura al Agentiei Spatiale Europene  (Joi, 14 mai 2009, lansarea misiunii Herschel-Planck):


Liviu Stefanov, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Inseamna incununarea catorva ani de munca sustinuta, cu multe zile lungi si week-end-uri petrecute in camere de control sau in fata monitorului ce afiseaza pagini de interminabile documente dintr-un urias pachet. Inseamna ore de concentrare maxima in linistea camerei principale de comanda in timpul numaratorii inverse, efectuand verificarile finale ale satelitului aflat pe rampa de lansare, in varful rachetei purtatoare. Inseamna emotia intensa din ultimele secunde dinaintea startului, asteptarea infrigurata a primului contact radio cu satelitul aflat deja la sute de kilometri departare si, nu in ultimul rand, sentimentul de forta pe care il simti cand acest obiect zburator raspunde la comenzile tale. Este inceputul
unei noi misiuni."

Aurelian Tomescu, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Inseamna implinirea unui vis, in care am investit ani de munca, sperante, sacrificii. Acum, cu cateva ore inainte de lansare, pare aproape ireal, nu-mi dau seama daca sunt emotionat sau daca traiesc intr-o lume paralela. Suntem cu totii atat de conectati si concentrati la ceea ce facem, incat a exprima limpede ceea ce simtim devine dificil. Dupa un efort intins pe atatia ani, in care familia, viata personala au trecut de multe ori pe plan secund, a fi in camera principala de control - privind numaratoarea inversa, consolele cu telemetria de la satelit, verificand si reverificand ca totul e in ordine - e apogeul unei aventuri care, in timpul facultatii, parea de neconceput."

Gabriel Mihail, inginer de operatiuni, Herschel-Planck, ESA/ESOC, Darmstadt, Germania:

"Din punctul meu de vedere indiferent la cate lansari ai asistat inainte, tensiunea care se stabileste in preajma unui astfel de eveniment este aceeasi de fiecare data. Emotiile trec abia dupa lansare daca totul decurge cum trebuie si de cele mai multe ori realizezi acest lucru abia dupa ce camerele televiziunilor dispar din camera de control. Asa cum se spune in acest domeniu o zi buna este una 'plictisitoare' adica lipsita de evenimente si asta de fapt isi doreste intreaga echipa- sa functioneze totul dupa asteptari, fara nici un fel de surprize.
In plan personal inseamna 3 ani si jumatate investiti in acest proiect, cu multe momente de stres si foarte multe ore de munca. In lumina lansarii insa, toate acestea raman in urma si singurul lucru care conteaza si de care iti amintesti este privilegiul de a lua parte alaturi de aceasta echipa internationala la un proiect de asemenea anvergura si cu asemenea ambitii stiintifice. De fapt aceste masini complexe insumeaza toata tehnologia pe care omenirea a acumulat-o in mii de ani de evolutie si este fascinant sa te gandesti ca in cateva zile vor fi atat de departe in spatiu."

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062034 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062034)

Da, felicitări ! Mi-aş dori ca lucrurile astea să fie ştiute de cât mai mulţi dintre noi.


Intr-adevar, articolul publicat in 2009, cand am avut posibilitatea realizarii acelui scurt interviu inaintea lansarii, este o buna paralela peste timp. In egala masura trebuie felicitati si restul inginerilor romani care au lucrat in industria spatiala europeana, pentru companiile care au construit satelitul, cat si astronomii din centrele de cercetare ce sunt implicate in procesarea datelor.
Titlu: Cel mai vechi satelit de observatie a Pamantului a fost dezactivat
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 22, 2013, 11:28:24 AM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130621041446 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130621041446)
Titlu: In aceasta seara, lansarea primilor 4 sateliti O3b Networks
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 25, 2013, 10:58:31 AM
In aceasta seara, lansarea primilor 4 sateliti O3b Networks

http://spacealliance.ro/live/ (http://spacealliance.ro/live/)
Titlu: Echipajul misiunii chineze Shenzhou 10 s-a intors astazi dimineata pe Pamant
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 27, 2013, 12:39:42 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130626045125 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130626045125)
Titlu: Răspuns: Echipajul misiunii chineze Shenzhou 10 s-a intors astazi dimineata pe Pamant
Scris de: Sieglind din Iunie 27, 2013, 05:08:51 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iunie 27, 2013, 12:39:42 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130626045125 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130626045125)

China Shenzhou-10 astronauts return safely to earth (http://www.youtube.com/watch?v=IxeutzIVMGE#ws)

Aici se vede că, după ce-au părăsit naveta, celor 3 cosmonauţi chinezi le-a trebuit ceva timp ca să se reacomodeze cu gravitaţia. Iar asta după numai 2 săptămâni petrecute în spaţiu.

Apropo: cică unii se înscriu să plece pe Marte, în 2022. Până una-alta, se antrenează cumpărând tricouri, căni de cafea şi alte gadget-uri "Mars One". Utile dulci ;D

Mulţumiri, s.p.a.c.e. :)
Titlu: Lansarea satelitului IRIS
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 27, 2013, 11:50:46 PM
In aceasta noapte,  la 05:27 ora Romaniei va fi lansat un nou satelit american destinat studierii Soarelui. Interface Region Imaging Spectrograph (IRIS) va completa observatiile lui SDO (Solar Dynamics Observatory).

http://www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)
Titlu: Rusia lanseaza satelitul Resurs P1
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 28, 2013, 05:30:00 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554)

Titlu: Răspuns: Rusia lanseaza satelitul Resurs P1
Scris de: Sieglind din Iunie 28, 2013, 09:11:42 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iunie 28, 2013, 05:30:00 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554)



Îmi plac mult articolele voastre: le citesc aproape ca pe-un jurnal al unor întâmplări de viaţă.
Mă bucur pentru reuşite, la fel cum mă întristează eşecurile misiunilor spaţiale - chiar şi atunci când eroii sunt sateliţi, roboţi, telescoape, orice altă construcţie în spatele căreia se află pasiune, ingeniozitate, ştiinţă, efort îndelungat, solidaritatea unei echipe, năzuinţe, vise, deci oameni  :)

De data asta nu mă abţin să nu remarc şi titlul altor articole, acolo citate: Phobos-Grunt- cenusa sau diamant?   

Faimoasele Ashes and Diamonds, sau Popiół i diament

    So often, are you as a blazing torch with flames
    of burning rags falling about you flaming,
    you know not if flames bring freedom or death.
    Consuming all that you must cherish
    if ashes only will be left, and want Chaos and tempest
    Or will the ashes hold the glory of a starlike diamond
    The Morning Star of everlasting triumph.


Versurile îi aparţin unui poet polonez, Cyprian Norwid. Iar filmul pare demult uitat.

s.p.a.c.e., n-aţi putea să reluaţi interviurile acelea din 2009, acum, la sfârşit de misiune? Eu cred că oamenii aceia s-ar bucura să ştie că pot fi un exemplu pentru alţii. Un model.
Titlu: Răspuns: Rusia lanseaza satelitul Resurs P1
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 02, 2013, 10:21:56 AM
Citat din: Sieglind din Iunie 28, 2013, 09:11:42 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iunie 28, 2013, 05:30:00 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554)



Îmi plac mult articolele voastre: le citesc aproape ca pe-un jurnal al unor întâmplări de viaţă.
Mă bucur pentru reuşite, la fel cum mă întristează eşecurile misiunilor spaţiale - chiar şi atunci când eroii sunt sateliţi, roboţi, telescoape, orice altă construcţie în spatele căreia se află pasiune, ingeniozitate, ştiinţă, efort îndelungat, solidaritatea unei echipe, năzuinţe, vise, deci oameni  :)

De data asta nu mă abţin să nu remarc şi titlul altor articole, acolo citate: Phobos-Grunt- cenusa sau diamant?   

Faimoasele Ashes and Diamonds, sau Popiół i diament

    So often, are you as a blazing torch with flames
    of burning rags falling about you flaming,
    you know not if flames bring freedom or death.
    Consuming all that you must cherish
    if ashes only will be left, and want Chaos and tempest
    Or will the ashes hold the glory of a starlike diamond
    The Morning Star of everlasting triumph.


Versurile îi aparţin unui poet polonez, Cyprian Norwid. Iar filmul pare demult uitat.

s.p.a.c.e., n-aţi putea să reluaţi interviurile acelea din 2009, acum, la sfârşit de misiune? Eu cred că oamenii aceia s-ar bucura să ştie că pot fi un exemplu pentru alţii. Un model.

Desigur, vom mai publica interviuri de acest fel pe Space Alliance, insa chiar si articolele zilnice de pe site nu ar fi fost posibile fara contributia colaboratorilor nostri din comunitatea spatiala romaneasca.
Va multumim pentru aprecieri si pentru sugestie.
Titlu: A doua lansare ruseasca din aceasta saptamana
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 02, 2013, 10:27:10 AM

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130628054826 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130628054826)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM
O alta lansare, fara succes, tot ruseasca.... 3 sateliti din seria GLONASS ratati, si....la gunoi.
Proton-M a ajuns, in sfarsit,  la mana bacalaureatilor rusi. Viitorul lui ISS este in maini sigure! :-* Se pare ca , ai batrani, care stiau ce fac , au emigrat si ei.

http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)

Sa ne bucuram de ai nostri! Ei stiu cum sa plateasca comisia.Rusii habar nu au. 8)

Ai nostri vor lansa insa, cu succes baloane: http://www.arcaspace.com....oare? ???

Doamne miluieste , ca Popescu, raketistul, a fost la seminarul teologic.Unii mai au o speranta in ajutorul "divin"....de exemplu , bacalaureatii angajati la ESA 8)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 02, 2013, 09:07:43 PM
Citat din: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM
O alta lansare, fara succes, tot ruseasca.... 3 sateliti din seria GLONASS ratati, si....la gunoi.
Proton-M a ajuns, in sfarsit,  la mana bacalaureatilor rusi. Viitorul lui ISS este in maini sigure! :-* Se pare ca , ai batrani, care stiau ce fac , au emigrat si ei.

http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)


Şi cât să fi trecut de la data când citeam că:

Dupa multi ani de stagnare tehnologica, executivul de la Moscova a inteles ca domeniul spatial este unul prioritar si a inceput sa investeasca din nou sume importante de bani. Sunt multe programe noi, insa ultima perioada a aratat ca subfinantarea din anii 90 si-a pus o puternica amprenta - foarte multi specialisti si implicit foarte multa expertiza a fost pierduta atunci. Consecintele se vad astazi, cand multe din aceste noi programe spatiale intampina dificultati la inceput de drum. Mai jos doar cateva din cazurile cu care s-a confruntat Roskosmos in ultimii 2 ani. [...]

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554)

Citat din: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM

Unii mai au o speranta in ajutorul "divin"....de exemplu , bacalaureatii angajati la ESA.


Stai că-s de abia la Cuvioasa LR şi încă nu s-a pogorât Sf. Mate  :-X

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15110927-perle-bac-2013-catalin-botezatu-este-model-viata-eminescu-mintea-poezi-viziunea-lui-despre-lume-iubire-sentiment-nu-era-adevarat-vazut-televizor-mergea-prin-locuri-necurate-murit-sifilis.htm (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15110927-perle-bac-2013-catalin-botezatu-este-model-viata-eminescu-mintea-poezi-viziunea-lui-despre-lume-iubire-sentiment-nu-era-adevarat-vazut-televizor-mergea-prin-locuri-necurate-murit-sifilis.htm)

Ci nu mă mai împinge în păcat tocmai pe topicul ăsta!    :(  :'(
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 02, 2013, 11:25:51 PM
Citat din: Sieglind din Iulie 02, 2013, 09:07:43 PM
Citat din: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM
O alta lansare, fara succes, tot ruseasca.... 3 sateliti din seria GLONASS ratati, si....la gunoi.
Proton-M a ajuns, in sfarsit,  la mana bacalaureatilor rusi. Viitorul lui ISS este in maini sigure! :-* Se pare ca , ai batrani, care stiau ce fac , au emigrat si ei.

http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)


Şi cât să fi trecut de la data când citeam că:

Dupa multi ani de stagnare tehnologica, executivul de la Moscova a inteles ca domeniul spatial este unul prioritar si a inceput sa investeasca din nou sume importante de bani. Sunt multe programe noi, insa ultima perioada a aratat ca subfinantarea din anii 90 si-a pus o puternica amprenta - foarte multi specialisti si implicit foarte multa expertiza a fost pierduta atunci. Consecintele se vad astazi, cand multe din aceste noi programe spatiale intampina dificultati la inceput de drum. Mai jos doar cateva din cazurile cu care s-a confruntat Roskosmos in ultimii 2 ani. [...]

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554)

Citat din: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM

Unii mai au o speranta in ajutorul "divin"....de exemplu , bacalaureatii angajati la ESA.




Asa este, chiar saptamana trecuta erau comentate in articolul nostru, problemele din industria spatiala rusa. In scurta vreme vom publica si detaliile acestui accident, unul neobisnuit fata de celelalte recente.
Titlu: Celelalte trei miliarde - partea intai
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 03, 2013, 12:16:01 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130701015834 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130701015834)
Titlu: Rusia pierde inca trei sateliti Glonass,intr-un spectaculos accident in Baikonur
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 03, 2013, 09:12:35 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703025548 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703025548)
Titlu: Răspuns: Rusia pierde inca trei sateliti Glonass,intr-un spectaculos accident in Baikonur
Scris de: Sieglind din Iulie 03, 2013, 09:33:29 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iulie 03, 2013, 09:12:35 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703025548 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703025548)

Ca să rememorăm (articolul vostru din februarie 2011):

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345)

Din anul 2001 sistemul de navigatie Glonass a costat Rusia 4.7 miliarde de dolari si inca nu este la capacitate maxima desi este un element strategic pentru guvernul rus.
Intr-o piata globala de navigatie estimata la 60-70 miliarde de dolari anual, Rusia tintea o nisa de 15% dar abia a reusit sa se mentina la 1% mult sub asteptarile sale.
Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari sperandu-se sa se ajunga la nivelul anului 2011 la un numar de 30 sateliti operationali.

Lansarea vine intr-un moment oportun si da o gura de oxigen agentiei spatiale ruse Roskosmos care inregistrase 2 esecuri majore intr-o perioada scurta de numai cateva luni.

Pe 5 decembrie SpaceAlliance relata despre un accident in care Rusia pierdea 3 sateliti Glonass, intr-o lansare in care s-a folosit baza din Baikonur si o racheta Proton Block DM3. Doua luni mai tarziu, pe 1 februarie relatam despre incidentul care a avut in prim plan GEO-IK2 1- prima platforma a unei noi generatii GEO-IK sateliti ce sunt folositi pentru observatii geodezice cu aplicatii deoptriva civile cat si militare. Cu aceasta ocazie s-a folosit baza din Plesetsk si o racheta Rockot Breeze-KM.
Ambele incidente au fost urmate de anchete amanuntite asupra agentiei spatiale ruse dar si asupra principalilor actori din sectorul aerospatial rus si a conditiilor contractuale- (...).


http://rt.com/news/russia-glonass-corruption-failure-543/ (http://rt.com/news/russia-glonass-corruption-failure-543/)
Titlu: Răspuns: Rusia pierde inca trei sateliti Glonass,intr-un spectaculos accident in Baikonur
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 04, 2013, 11:00:26 PM
Citat din: Sieglind din Iulie 03, 2013, 09:33:29 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iulie 03, 2013, 09:12:35 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703025548 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703025548)

Ca să rememorăm (articolul vostru din februarie 2011):

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345)

Din anul 2001 sistemul de navigatie Glonass a costat Rusia 4.7 miliarde de dolari si inca nu este la capacitate maxima desi este un element strategic pentru guvernul rus.
Intr-o piata globala de navigatie estimata la 60-70 miliarde de dolari anual, Rusia tintea o nisa de 15% dar abia a reusit sa se mentina la 1% mult sub asteptarile sale.
Pentru a tine pasul cu evolutia sistemelor concurente de navigatie prin satelit sistemul Glonass urmeaza sa beneficieze de o investitie de 2.6 miliarde de dolari sperandu-se sa se ajunga la nivelul anului 2011 la un numar de 30 sateliti operationali.

Lansarea vine intr-un moment oportun si da o gura de oxigen agentiei spatiale ruse Roskosmos care inregistrase 2 esecuri majore intr-o perioada scurta de numai cateva luni.

Pe 5 decembrie SpaceAlliance relata despre un accident in care Rusia pierdea 3 sateliti Glonass, intr-o lansare in care s-a folosit baza din Baikonur si o racheta Proton Block DM3. Doua luni mai tarziu, pe 1 februarie relatam despre incidentul care a avut in prim plan GEO-IK2 1- prima platforma a unei noi generatii GEO-IK sateliti ce sunt folositi pentru observatii geodezice cu aplicatii deoptriva civile cat si militare. Cu aceasta ocazie s-a folosit baza din Plesetsk si o racheta Rockot Breeze-KM.
Ambele incidente au fost urmate de anchete amanuntite asupra agentiei spatiale ruse dar si asupra principalilor actori din sectorul aerospatial rus si a conditiilor contractuale- (...).


http://rt.com/news/russia-glonass-corruption-failure-543/ (http://rt.com/news/russia-glonass-corruption-failure-543/)


Sa vedem ce se va putea recupera (financiar vorbind) dupa aceasta lansare.
Titlu: Debutul programului IRNSS
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 04, 2013, 11:01:06 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703092554 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703092554)
Titlu: Răspuns: Rusia pierde inca trei sateliti Glonass,intr-un spectaculos accident
Scris de: Sieglind din Iulie 05, 2013, 09:08:29 AM
Citat din: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM
O alta lansare, fara succes, tot ruseasca.... 3 sateliti din seria GLONASS ratati, si....la gunoi.
Proton-M a ajuns, in sfarsit,  la mana bacalaureatilor rusi. Viitorul lui ISS este in maini sigure! :-* Se pare ca , ai batrani, care stiau ce fac , au emigrat si ei.

http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)


Hmm, oare va afecta şi programul ExoMars? ESA ce zice?

Experts point to engine failure as the likely cause of the crash.

"It's either the control system or the engine that has caused the accident. If the accident occurred in the first 10 to 20 seconds, than the engine is likely to be the cause," a source in the space agency told RIA.

An Interfax-Kazakhstan source at the cosmodrome said the rocket was out of control from the moment it took off from the launch pad.


http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)
Titlu: Răspuns: Rusia pierde inca trei sateliti Glonass,intr-un spectaculos accident
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 05, 2013, 11:44:18 PM
Citat din: Sieglind din Iulie 05, 2013, 09:08:29 AM
Citat din: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM
O alta lansare, fara succes, tot ruseasca.... 3 sateliti din seria GLONASS ratati, si....la gunoi.
Proton-M a ajuns, in sfarsit,  la mana bacalaureatilor rusi. Viitorul lui ISS este in maini sigure! :-* Se pare ca , ai batrani, care stiau ce fac , au emigrat si ei.

http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)


Hmm, oare va afecta şi programul ExoMars? ESA ce zice?

Experts point to engine failure as the likely cause of the crash.

"It's either the control system or the engine that has caused the accident. If the accident occurred in the first 10 to 20 seconds, than the engine is likely to be the cause," a source in the space agency told RIA.

An Interfax-Kazakhstan source at the cosmodrome said the rocket was out of control from the moment it took off from the launch pad.


http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)

ExoMars este la distanta de cativa ani, deci nu ar trebui sa fie afectat daca problemele lui Proton vor fi rezolvate. Daca vor mai fi accidente si in perioada urmatoare si daca se va considera ca riscul este ridicat, se poate lua decizia schimbarii lansatorului (s-a mai intamplat de cateva ori in trecut)-cu mentiunea ca lansarea aceasta este mai speciala, injectia orbitala este mai complicata, iar modulul Breeze are avantajul de a fi restartabil.
Citat
Ce ar fi putut cauza acest accident ? Este greu de spus in acest moment si cel mai bine este sa asteptam concluzia anchetei Roskosmos. Accidentul este insa neobisnuit-Proton a mai avut incidente in ultimii doi ani insa de fiecare data ele au fost cauzate de modulul de propulsie Breeze, niciodata de treapta intai.
In mod cert au fost probleme de control la racheta si ele au fost induse de functionarea gresita (oprire, tractiune neuniforma, blocarea ajutajului pe o directie gresita, scurgeri necontrolate de combustibil etc) a unuia sau mai multor boostere. O surpriza pentru motorul RD 276 care le echipeaza si care a fost folosit fara probleme de mai mult de 250 de ori pana acum. El utilizeaza UDMH pe post de combustibil si NTO pe post de oxidant. Cele doua substante produc o puternica reactie chimica la intrarea in contact.
Titlu: Un nou observator solar : IRIS - partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 06, 2013, 10:24:30 AM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130704151200 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130704151200)
Titlu: Răspuns: Un nou observator solar : IRIS - partea 1
Scris de: Sieglind din Iulie 10, 2013, 01:46:15 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iulie 06, 2013, 10:24:30 AM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130704151200 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130704151200)

Să-i urăm mult succes juniorului IRIS în următorii doi ani (mai ales că se anunţă o vară ... fierbinte)  ::)

(http://irischallenge.arc.nasa.gov/images/sdo_picofweek_flare.jpg)

http://irischallenge.arc.nasa.gov/iris_images.html (http://irischallenge.arc.nasa.gov/iris_images.html)

http://www.nasa.gov/mission_pages/iris/index.html#.Ud09zm3m4-0 (http://www.nasa.gov/mission_pages/iris/index.html#.Ud09zm3m4-0)

Predecesorul, SDO, a fost prima misiune lansată de NASA în cadrul programului "Living with a star".

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201002111415 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201002111415)

P.S. Prilej de un intermezzo pentru "wagnerienii" care nu suportă contrapunctul  :D ;D

Bryn Terfel - O du mein holder Abendstern. Romance à l'étoile du soir (http://www.youtube.com/watch?v=PLpLBssY9ko#ws)
Titlu: NASA va incerca repararea telescopului spatial Kepler
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 11, 2013, 11:37:37 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130708022518 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130708022518)
Titlu: Răspuns: NASA va incerca repararea telescopului spatial Kepler
Scris de: Sieglind din Iulie 12, 2013, 12:29:59 AM
Citat din: s.p.a.c.e din Iulie 11, 2013, 11:37:37 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130708022518 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130708022518)

E salutar că încearcă să-l repare.

Problema lui Kepler este ca anul trecut a pierdut RWL cu numarul 2 si acum in mai, pe cel cu numarul 4, ceea ce inseamna ca numai doua dintre axe au ramas controlabile. 'Pierdut' este un fel de a spune – motoarele electrice care actioneaza cele doua dispozitive sunt in continuare functionale, insa a aparut o frecare suplimentara in lagar si cum aceasta frecare induce socuri ce afecteaza imaginile, s-a decis ca ele sa fie oprite temporar si datele culese de la ele sa fie analizate in detaliu.

Pe scurt, in perioada urmatoare, echipa va incerca sa comande amandoua RWL care s-au defectat si spera ca macar unul din ele sa fie recuperat, ceea ce ar aduce satelitul la un control triaxial si la posibilitatea continuarii observatiilor stiintifice.

Înţeleg că de data asta misiunea va fi "de la distanţă", Kepler fiind mult prea departe de Pământ pentru trimiterea unei navete (cum au făcut cu Hubble).  

Speranţa e la fel de bine venită.  

(http://www.nasa.gov/sites/default/files/styles/466x248/public/cygnus_0.jpeg?itok=MhMw3V4a)

http://www.nasa.gov/mission_pages/kepler/main/index.html#.Ud8me21cWrJ (http://www.nasa.gov/mission_pages/kepler/main/index.html#.Ud8me21cWrJ)
Titlu: Răspuns: NASA va incerca repararea telescopului spatial Kepler
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 13, 2013, 11:31:44 AM
Citat din: Sieglind din Iulie 12, 2013, 12:29:59 AM
Citat din: s.p.a.c.e din Iulie 11, 2013, 11:37:37 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130708022518 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130708022518)

Înţeleg că de data asta misiunea va fi "de la distanţă", Kepler fiind mult prea departe de Pământ pentru trimiterea unei navete (cum au făcut cu Hubble).  

Speranţa e la fel de bine venită.  


Intr-adevar, Kepler are o orbita heliocentrica si nu a fost gandit pentru reparatii (structura nu se poate deschide pentru a putea avea acces la interiorul satelitului). In plus, momentan, dupa retragerea navetei spatiale, nu mai avem nici mijloacele unei reparatii directe in spatiu.

Va fi deci o interventie 'la distanta', prin comanda software-ului de la bord. Din pacate, sansele de reusita sunt destul de mici.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 14, 2013, 04:30:59 PM
Citat din: ariel55 din Iulie 02, 2013, 11:05:26 AM
O alta lansare, fara succes, tot ruseasca.... 3 sateliti din seria GLONASS ratati, si....la gunoi.
Proton-M a ajuns, in sfarsit,  la mana bacalaureatilor rusi. Viitorul lui ISS este in maini sigure! :-* Se pare ca , ai batrani, care stiau ce fac , au emigrat si ei.

http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/ (http://rt.com/news/proton-m-rocket-takeoff-crash-514/)

Sa ne bucuram de ai nostri! Ei stiu cum sa plateasca comisia.Rusii habar nu au. 8)

Ai nostri vor lansa insa, cu succes baloane: http://www.arcaspace.com....oare? ???


Cică-i din cauză de întors un DUS cu dosu-n sus:

(...) angular velocity sensors, DUS, installed upside down; a young technician responsible for the wrong assembly of the hardware

http://www.russianspaceweb.com/proton_glonass49.html (http://www.russianspaceweb.com/proton_glonass49.html)

Tu ştiai deja?  ;)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: ariel55 din Iulie 14, 2013, 07:42:39 PM
Intuitia, my dear Dr.Watson!Si la ei se da bac-ul, nu? Noroc ca, la noi se fac rachete numai la ARCA si alea din ce in ce mai rar...
;)
P.S. citez:
CitatThe improper installation apparently required some considerable physical effort....
. Perseverent si dedicat muncii sale!
:D :D :D
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 15, 2013, 03:05:26 AM
Ăsta?

(http://upz.ru/images/avia/450/dus_b_2b.jpg)

Angular velocity sensor DUS-B-2B

Unde-i săgeata?  :o
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 15, 2013, 11:15:43 PM
Ancheta nu este la final, deocamdata sunt doar speculatii si ar trebui asteptate concluziile finale ale investigatiei.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 16, 2013, 05:32:11 PM
Ok, aşteptăm rezultatul oficial.

Oricum, senzorul cu pricina ar fi (dacă ar fi să fie!) ŢE99-6SA, nu ce am pus eu acolo. Era mai mult o glumă.

(http://www.spaceflight101.com/uploads/6/4/0/6/6406961/420623_orig.jpg)

Dar informaţiile astea au circulat pe net (alimentate dintr-o unică sursă, neverificată).

http://www.spaceflight101.com/proton-m-block-dm-03-glonass-launch-2013.html (http://www.spaceflight101.com/proton-m-block-dm-03-glonass-launch-2013.html)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: mircea_p din Iulie 16, 2013, 06:06:44 PM
Citat din: Sieglind din Iulie 15, 2013, 03:05:26 AM
Ăsta?

(http://upz.ru/images/avia/450/dus_b_2b.jpg)

Angular velocity sensor DUS-B-2B

Unde-i săgeata?  :o

Pai daca l-au dat afara pe ala care trebuia sa strige "Cu verdele in sus". Deh.  ;D
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 16, 2013, 06:19:44 PM
Mircea,
vezi că l-ai pus invers. Ia-te după săgeată sau, şi mai bine, după fig. N/2  ;)

Pentru partea teoretică, fă bine şi studiază Legile I.S. pentru N* grupuri cu pârghii de ordin 0    ;D
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: mircea_p din Iulie 16, 2013, 07:56:54 PM
Citat din: ariel55 din Iulie 14, 2013, 07:42:39 PM
P.S. citez:
CitatThe improper installation apparently required some considerable physical effort....
.
Asta imi aminteste de:

Auzind de bancurile facute pe seama politailor conducerea a luat hotararea sa se dea
un test de inteligenta care sa-i faca pe oameni sa-si recapete increderea in organ.
In ce consta testul:
se dadeau doua bare, una cu sectiune patrata si una triunghulara, si de asemenea, doua
gauri in beton, la fel una patrata si una triunghiulara.
Testul a aratat ca in politie exista oameni inteligenti, care au introdus bara triunghiulara in
gaura triunghiulara, si cea patrata in gaura patrata.
Totodata, testul a aratat ca in politie exista si oameni foarte puternici.

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: mircea_p din Iulie 16, 2013, 07:57:48 PM
Citat din: Sieglind din Iulie 16, 2013, 06:19:44 PM
Mircea,
vezi că l-ai pus invers. Ia-te după săgeată sau, şi mai bine, după fig. N/2  ;)

Pentru partea teoretică, fă bine şi studiază Legile I.S. pentru N* grupuri cu pârghii de ordin 0    ;D

Asta inseamna ca sant puternic, nu?  :D :D :D
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 16, 2013, 08:18:52 PM
Citat din: mircea_p din Iulie 16, 2013, 07:57:48 PM
Citat din: Sieglind din Iulie 16, 2013, 06:19:44 PM
Mircea,
vezi că l-ai pus invers. Ia-te după săgeată sau, şi mai bine, după fig. N/2  ;)

Pentru partea teoretică, fă bine şi studiază Legile I.S. pentru N* grupuri cu pârghii de ordin 0    ;D

Asta inseamna ca sant puternic, nu?  :D :D :D

Mă rog, ăsta nu-i tocmai motiv de râs: entropia controlată. Dacă analizezi filmuleţul cu Proton-M crash se poate vedea (e ca şi dovedit!) că în cazul excentricităţii permanente nu se mai aplică principiul al III-lea al mecanicii. Şi-odată cu el, al termodinamicii.  

Putem avea OPINII diferite. Viitorul va arăta cine are dreptate ::)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 18, 2013, 12:08:18 AM
E mai complicat:
-fiecare senzor are cel putin o rezerva
-solutia de navigatie este supra-determinata
-softul computerului de bord a suferit update-uri recente
-tractiunea a fost neuniforma
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 18, 2013, 02:00:18 AM
Sunt convinsă că e mult mai complicat. În orice caz, mult dincolo de posibilităţile mele de apreciere.  :(

Ce am vrut să arăt: presa electronică (nu neapărat zvonistică) s-a ghidat de la bun început după "raportul" transpirat de un oarecare Anatoly Zak (expert), a cărui declaraţie, tradusă în engleză, era:

"According to Anatoly Zak, the crash of the Russion Proton rocket on 1 July was apparently caused by several angular velocity sensors having been installed upside down. From the source: 'Each of those sensors had an arrow that was supposed to point toward the top of the vehicle, however multiple sensors on the failed rocket were pointing downward instead.' It seems amazing that something as fundamental as this was not caught during quality control. Even more amazing is that the design of the sensors permits them to be installed in the wrong orientation in the first place. Even the simplest of mechanical interlocks (such as a notch at one end that must be matched with a corresponding projection) could have prevented the accident."

Deci senzorii aceia au fost arătaţi cu degetul de la bun început, din cauză că ar fi fost instalaţi "upside down". De aici şi până la povestea cu săgeata indicatoare şi faptul că ar fi fost vârâţi cu forţa ca să încapă într-un nu-ştiu-ce "lăcaş" n-a mai fost decât un pas. Normal că unii l-au trecut într-o veselie -- şi nici noi, cei care am postat aici, nu ne-am lăsat mai prejos, pentru că ne place să şi glumim.

Dacă a fost eroare umană, o să aflăm la finalul anchetei. În orice caz, în paralel cu povestea tânărului tehnician forţos, care şi-ar fi încercat muşchii pe senzor (ştire à la Radio Erevan), a mai fost vehiculată o posibilă explicaţie:

Proton-M crash was due to human error - source:

MOSCOW. July 9 (Interfax-AVN) - The crash of a Proton-M rocket shortly after take off on July 2 was due to a human error, a source close to experts probing the accident told Interfax-AVN.

"The angular velocity sensors were wired up with the wrong polarity. Therefore, the rocket was orientated incorrectly," he said.


P.S. Uneori nu te poţi împotrivi absurdului decât parodiindu-l, ridiculizându-l. Cam asta-i cu Legile I.S. (entropia controlată şi alte năzbâtii).
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 18, 2013, 10:28:34 AM
Sigur, apreciez nota relaxata a discutiei si micile glume :).
Am vrut doar sa atrag atentia ca deocamdata sunt foarte putine elemente, avem o pista dar nu o certitudine.


Citat din: Sieglind din Iulie 18, 2013, 02:00:18 AM
Sunt convinsă că e mult mai complicat. În orice caz, mult dincolo de posibilităţile mele de apreciere.  :(

Ce am vrut să arăt: presa electronică (nu neapărat zvonistică) s-a ghidat de la bun început după "raportul" transpirat de un oarecare Anatoly Zak (expert), a cărui declaraţie, tradusă în engleză, era:

"According to Anatoly Zak, the crash of the Russion Proton rocket on 1 July was apparently caused by several angular velocity sensors having been installed upside down. From the source: 'Each of those sensors had an arrow that was supposed to point toward the top of the vehicle, however multiple sensors on the failed rocket were pointing downward instead.' It seems amazing that something as fundamental as this was not caught during quality control. Even more amazing is that the design of the sensors permits them to be installed in the wrong orientation in the first place. Even the simplest of mechanical interlocks (such as a notch at one end that must be matched with a corresponding projection) could have prevented the accident."

Deci senzorii aceia au fost arătaţi cu degetul de la bun început, din cauză că ar fi fost instalaţi "upside down". De aici şi până la povestea cu săgeata indicatoare şi faptul că ar fi fost vârâţi cu forţa ca să încapă într-un nu-ştiu-ce "lăcaş" n-a mai fost decât un pas. Normal că unii l-au trecut într-o veselie -- şi nici noi, cei care am postat aici, nu ne-am lăsat mai prejos, pentru că ne place să şi glumim.

Dacă a fost eroare umană, o să aflăm la finalul anchetei. În orice caz, în paralel cu povestea tânărului tehnician forţos, care şi-ar fi încercat muşchii pe senzor (ştire à la Radio Erevan), a mai fost vehiculată o posibilă explicaţie:

Proton-M crash was due to human error - source:

MOSCOW. July 9 (Interfax-AVN) - The crash of a Proton-M rocket shortly after take off on July 2 was due to a human error, a source close to experts probing the accident told Interfax-AVN.

"The angular velocity sensors were wired up with the wrong polarity. Therefore, the rocket was orientated incorrectly," he said.


P.S. Uneori nu te poţi împotrivi absurdului decât parodiindu-l, ridiculizându-l. Cam asta-i cu Legile I.S. (entropia controlată şi alte năzbâtii).
Titlu: Al doilea satelit MUOS in drum spre pozitia geostationara
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 19, 2013, 04:45:15 PM
http://www.spacealliance.ro/live/ (http://www.spacealliance.ro/live/)
Titlu: Lansare reusita pentru racheta Atlas 5, cu cel mai nou satelit de transmisiuni a
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 21, 2013, 10:44:48 AM
Lansare reusita pentru racheta Atlas 5, cu cel mai nou satelit de transmisiuni al US Navy, Muos 2
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130720131154 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130720131154)
Titlu: 60 de ore pana la lansarea lui Alphasat
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 23, 2013, 10:43:39 AM
http://spacealliance.ro/live/ (http://spacealliance.ro/live/)
Titlu: Misiune secreta de la baza spatiala Taiyuan
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 23, 2013, 10:00:09 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130723025850 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130723025850)
Titlu: Răspuns: Rusia pierde inca trei sateliti Glonass,intr-un spectaculos accident in Baikonur
Scris de: Sieglind din Iulie 25, 2013, 05:23:08 PM
În cele din urmă ... upside down s-a oficializat:

An ad hoc commission investigating the July 2 crash of a Proton-M launch vehicle at the Baikonur Space Center has concluded that angular rate sensors on the rocket had been installed "upside down," Russian Federal Space Agency (Roscosmos) deputy head Alexander Lopatin said.

"Telemetry information, an experiment on and analysis of the rocket fragments that have been found show that the manufacturer incorrectly installed the angular rate sensors," Lopatin said.


http://english.ruvr.ru/news/2013_07_18/Angular-rate-sensors-at-crashed-Proton-M-rocket-were-installed-upside-down-Roscosmos-0665/ (http://english.ruvr.ru/news/2013_07_18/Angular-rate-sensors-at-crashed-Proton-M-rocket-were-installed-upside-down-Roscosmos-0665/)

http://www.spacesafetymagazine.com/2013/07/19/roscosmos-official-proton-downed-due-upside-sensors/ (http://www.spacesafetymagazine.com/2013/07/19/roscosmos-official-proton-downed-due-upside-sensors/)



Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 30, 2013, 10:20:16 AM
Ok, deci acum este clar o problema de controlul calitatii.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 30, 2013, 09:57:03 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iulie 30, 2013, 10:20:16 AM
Ok, deci acum este clar o problema de controlul calitatii.

Nu-i exclus ca eşecul ăsta să-i scuture într-atât încât să-i determine să se-nscrie pe-o nouă orbită (Angara?).
Tocmai citeam pe site-ul vostru cum Ariane 5, "perla coroanei ESA", începuse prin a fi protagonista unor incidente şi pierderi teribile. Iar acum marchează 56 de zboruri reuşite succesiv:

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130730063334 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130730063334)

Şi tot e bine că nu s-a lăsat şi cu pierderi de vieţi de pe urma lansării dezastruoase a lui Proton M (eu fiind o cârtitoare până şi la adresa ideii de a trimite un echipaj uman pe Marte în următorii 10-15 ani. 100?).  

Roboţeii de tot felul? Ăştia-s preferaţii mei  ;)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2013, 10:26:45 AM
Citat din: Sieglind din Iulie 30, 2013, 09:57:03 PM
Citat din: s.p.a.c.e din Iulie 30, 2013, 10:20:16 AM
Ok, deci acum este clar o problema de controlul calitatii.

Nu-i exclus ca eşecul ăsta să-i scuture într-atât încât să-i determine să se-nscrie pe-o nouă orbită (Angara?).
Tocmai citeam pe site-ul vostru cum Ariane 5, "perla coroanei ESA", începuse prin a fi protagonista unor incidente şi pierderi teribile. Iar acum marchează 56 de zboruri reuşite succesiv:

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130730063334 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130730063334)

Şi tot e bine că nu s-a lăsat şi cu pierderi de vieţi de pe urma lansării dezastruoase a lui Proton M (eu fiind o cârtitoare până şi la adresa ideii de a trimite un echipaj uman pe Marte în următorii 10-15 ani. 100?).  

Roboţeii de tot felul? Ăştia-s preferaţii mei  ;)

Accidentul lui Proton trebuie vazut sub o alta perspectiva: de la inceputul anului au zburat 18 rachete rusesti adica aproape jumatate din lansarile la nivel global. Ritmul la care se lucreaza este foarte accelerat, insa in acelasi timp, din considerente de strategie politica/economica Rusia nu investeste in infrastructura cosmodromului din Baikonur si isi concentreaza eforturile in directia noului cosmodrom Vostochny. Inevitabil, in aceste conditii apar si probleme.

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130212042212 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130212042212)

Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din Iulie 31, 2013, 08:37:10 PM
Da, le-am cam bălmăjit eu, scuze!  :D

Mă gândeam la ExoMars (despre care am mai pomenit aici) şi la parteneriatul ESA - Roscosmos. O misiune căreia de pe acum îi urez mult, mult succes!

În contextul ăsta:

With NASA's retreat from the program, European officials turned to Russia. Roscosmos, the Russian space agency, will launch both ExoMars missions on Proton rockets from the Baikonur Cosmodrome in Kazakhstan, and Russia also took over NASA's role in building the rover's all-important entry, descent and landing craft.

http://www.space.com/21902-europe-russia-exomars-mars-missions.html (http://www.space.com/21902-europe-russia-exomars-mars-missions.html)
Titlu: In scurt timp, lansarea cargoului spatial HTV 4 din Japonia
Scris de: s.p.a.c.e din August 03, 2013, 10:10:37 PM
In scurt timp, lansarea cargoului spatial HTV 4 din Japonia
http://spacealliance.ro/live/ (http://spacealliance.ro/live/)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din August 04, 2013, 10:54:21 AM
Bravo lor!

Acum urmează să ne povestiţi şi despre Kōnotori, nu? 

The name was chosen for the HTV by JAXA because "a white stork carries an image of conveying an important thing (a baby, happiness, and other joyful things), therefore, it precisely expresses the HTV's mission to transport essential materials to the ISS"

Titlu: Al patrulea cargo japonez catre ISS
Scris de: s.p.a.c.e din August 07, 2013, 04:37:26 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130807032449 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130807032449)
Titlu: Răspuns: Al patrulea cargo japonez catre ISS
Scris de: Sieglind din August 07, 2013, 11:12:56 PM
Citat din: s.p.a.c.e din August 07, 2013, 04:37:26 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130807032449 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130807032449)

Printre echipamente si un experiment neobisnuit – robotul Kirobo dezvoltat in urma proiectului 'Kibo Robot Project'. El a fost programat sa il insoteasca in timpul misiunii in spatiu si sa comunice cu Koichi Wakata, viitorul astronaut japonez, un veteran de 50 de ani cu 2 decade de zbor la activ (4 misiuni Space Shuttle) care va prelua comanda statiei spatiale international ISS in acest an in cadrul expeditiei 38/39.

Am zis că "roboţeii" sunt preferaţii mei! Sincer, aşteptam articolul vostru cu speranţa că veţi pomeni şi despre acest inedit experiment: al roboţelului vorbitor Kirobo. Botezat astfel fiindcă poartă în el însăşi speranţa, în japoneză kibou

(http://kanji.so01one.com/images/hope.jpg)

http://kibo-robo.jp/en/project (http://kibo-robo.jp/en/project)

Şi am mai spus că citesc articolele voastre ca fiind şi un jurnal al unor întâmplări de viaţă, petrecute aievea ori poate numai închipuite, anticipate într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Sper din tot sufletul ca niciodată, niciun astronaut, nici Koichi Wakata, nici vreun altul, să nu fie silit (precum fictivul personaj Lee Miller) să comunice doar cu amintirile lăsate de membrii unui echipaj ISS ce-şi abandonaseră în grabă misiunea... 

http://en.wikipedia.org/wiki/Love_%282011_film%29 (http://en.wikipedia.org/wiki/Love_%282011_film%29)

btw: Un "La mulţi ani" şi pentru Curiosity. Tocmai ce-a împlinit un an.  :)
Titlu: Răspuns: Al patrulea cargo japonez catre ISS
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2013, 11:44:20 AM
Citat din: Sieglind din August 07, 2013, 11:12:56 PM
Citat din: s.p.a.c.e din August 07, 2013, 04:37:26 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130807032449 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130807032449)

Printre echipamente si un experiment neobisnuit – robotul Kirobo dezvoltat in urma proiectului 'Kibo Robot Project'. El a fost programat sa il insoteasca in timpul misiunii in spatiu si sa comunice cu Koichi Wakata, viitorul astronaut japonez, un veteran de 50 de ani cu 2 decade de zbor la activ (4 misiuni Space Shuttle) care va prelua comanda statiei spatiale international ISS in acest an in cadrul expeditiei 38/39.

Am zis că "roboţeii" sunt preferaţii mei! Sincer, aşteptam articolul vostru cu speranţa că veţi pomeni şi despre acest inedit experiment: al roboţelului vorbitor Kirobo. Botezat astfel fiindcă poartă în el însăşi speranţa, în japoneză kibou

(http://kanji.so01one.com/images/hope.jpg)

http://kibo-robo.jp/en/project (http://kibo-robo.jp/en/project)

Şi am mai spus că citesc articolele voastre ca fiind şi un jurnal al unor întâmplări de viaţă, petrecute aievea ori poate numai închipuite, anticipate într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Sper din tot sufletul ca niciodată, niciun astronaut, nici Koichi Wakata, nici vreun altul, să nu fie silit (precum fictivul personaj Lee Miller) să comunice doar cu amintirile lăsate de membrii unui echipaj ISS ce-şi abandonaseră în grabă misiunea... 

http://en.wikipedia.org/wiki/Love_%282011_film%29 (http://en.wikipedia.org/wiki/Love_%282011_film%29)

btw: Un "La mulţi ani" şi pentru Curiosity. Tocmai ce-a împlinit un an.  :)

Intr-adevar articolul despre lansarea HTV-4 a fost unul scurt - venea dupa transmisia in direct a evenimentului. Genul acesta de roboti/asistenti personali, vor deveni probabil foarte populari pe masura ce durata petrecuta de astronauti in spatiu va creste. Sa nu uitam ca Koichi Wakata isi va dubla practic timpul petrecut in spatiu (momentan 159 de zile) pe parcursul misiunii 38/39 (noiembrie 2013-mai 2014).
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: Sieglind din August 08, 2013, 08:35:08 PM
Dacă nu a fost clar, postarea mea trebuia citită: s.p.a.c.e., vă mulţumesc !  :)

Kibō (= Hope) este şi numele dat laboratorului japonez instalat pe ISS (şi cel mai mare dintre ele).

http://www.nasa.gov/mission_pages/station/structure/elements/jem.html (http://www.nasa.gov/mission_pages/station/structure/elements/jem.html)

http://iss.jaxa.jp/en/kibo/ (http://iss.jaxa.jp/en/kibo/)

P.S. Pt. Ariel: 希望   ;)
Titlu: Al saselea satelit din programul Wideband Global Satcom
Scris de: s.p.a.c.e din August 10, 2013, 09:06:14 AM
CitatO racheta Delta 4 a lansat joi noapte (8 august), de la complexul 37 al bazei spatiale din Cape Canaveral, cel de al saselea satelit al programului Wideband Global Satcom.

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130809015258 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130809015258)
Titlu: Lunar Atmosphere and Dust Environment Explorer
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 14, 2013, 03:17:53 PM
Lunar Atmosphere and Dust Environment Explorer

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130908105545 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130908105545)
Titlu: Racheta ruseasca Rockot lanseaza trei sateliti de comunicatie din clasa Gonets-M
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 15, 2013, 09:50:06 AM
Racheta ruseasca Rockot lanseaza trei sateliti de comunicatie din clasa Gonets-M
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130914050102 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130914050102)
Titlu: Epsilon la prima sa lansare - JAXA inregistreaza un nou succes
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 16, 2013, 11:41:07 AM
Epsilon la prima sa lansare - JAXA inregistreaza un nou succes
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130914234940 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130914234940)
Titlu: Un nou satelit pentru USAF
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 20, 2013, 10:14:08 AM
Un nou satelit pentru USAF
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130919005305 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130919005305)
Titlu: China realizeaza a saptea lansare a anului
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 23, 2013, 12:34:44 PM
China realizeaza a saptea lansare a anului
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130923004101 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130923004101)
Titlu: O noua racheta intra in flota chinezeasca
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 26, 2013, 10:31:24 PM
CitatIeri 25 septembrie, la ora 04:37 GMT, China a anuntat intr-un scurt comunicat de presa, lansarea de test a unei noi rachete, denumita Kuaizhou. Este al optulea zbor din 2013 si el vine la doar cateva zile de la precedenta incercare, despre care am scris saptamana trecuta.

O noua racheta intra in flota chinezeasca, dupa o lansare secreta de la baza spatiala Jiuquan
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130926022839 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130926022839)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 28, 2013, 11:29:43 PM
Recomandare Space Alliance

ESA Euronews: Planck, Higgs and the Big Bang (http://www.youtube.com/watch?v=dqJrD9gB7gg#)
Titlu: Racheta Proton ajunge din nou pe rampa de lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 02, 2013, 02:17:34 PM
CitatRacheta Proton a realizat duminica 29 septembrie a sasea lansare a anului 2013, revenind cu succes la zbor dupa spectaculosul accident din iulie.
Lansarea de duminica a folosit versiunea Proton M Breeze M, fiind coordonata de divizia comerciala ILS.
Precedenta lansare comerciala a lui Proton avusese loc in luna iunie, beneficiar fiind tot ca si acum, concernul SES.

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131001061834 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131001061834)
Titlu: Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2013
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 04, 2013, 09:03:56 PM
Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2013
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131004095354 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131004095354)
Titlu: LADEE intra in orbita lunara
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 07, 2013, 06:28:14 PM
LADEE intra in orbita lunara
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131006135052 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131006135052)
Titlu: Telescopul spatial Planck, la mai putin de doua saptamani de sfarsitul misiunii
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2013, 04:55:19 PM
Telescopul spatial Planck, la mai putin de doua saptamani de sfarsitul misiunii
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131013111658 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131013111658)
Titlu: Destinatie finala: Jupiter - partea 3
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2013, 04:55:53 PM
Destinatie finala: Jupiter - partea 3
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131015065801 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131015065801)
Titlu: Lansarea satelitului Sirius FM 6 - live event
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 20, 2013, 09:37:52 PM
http://spacealliance.ro/live/ (http://spacealliance.ro/live/)
Titlu: Sirius FM6 ajunge pe orbita Pamantului
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2013, 05:05:57 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131030073204 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131030073204)
Titlu: A zecea lansare din China pe 2013
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 04, 2013, 12:56:27 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131101054324 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131101054324)
Titlu: GOCE la sfarsit de misiune
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 04, 2013, 02:19:34 PM
Satelitul european GOCE a coborat sub granita celor 200 de km altitudine orbitala si se pregateste de reintrarea si arderea in atmosfera in urmatoarele zile.

http://spacealliance.ro/satprop_GE/goce.html (http://spacealliance.ro/satprop_GE/goce.html)
Titlu: Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte – partea 3
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 07, 2013, 12:25:00 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131106065240 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131106065240)
Titlu: Satelitul european GOCE coboara la 175 km altitudine
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 08, 2013, 06:16:58 PM

http://spacealliance.ro/satprop_GE/goce.html (http://spacealliance.ro/satprop_GE/goce.html)
Titlu: GOCE la sub 150 km altitudine
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 10, 2013, 04:55:42 PM
Satelitul GOCE a inceput sa piarda rapid din altitudine. Reintrarea in atmosfera Pamantului este asteptata in urmatoarele ore.

http://spacealliance.ro/satprop_GE/goce.html (http://spacealliance.ro/satprop_GE/goce.html)
Titlu: Misiunea GOCE s-a terminat
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 11, 2013, 05:50:07 PM
La ora 00:16 GMT, resturile satelitului european GOCE care au supravietuit trecerii prin atmosfera terestra, s-au prabusit pe Pamant.
Titlu: Rusia lanseaza al treilea satelit militar de comunicatie din clasa Raduga 1M
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 15, 2013, 12:45:26 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131112075531 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131112075531)
Titlu: ESA lanseaza cu succes trioul de sateliti Swarm
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 23, 2013, 09:58:41 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131122073151 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131122073151)

CitatESA a reusit sa lanseze cu succes misiunea sa Swarm, intr-un zbor care a avut loc de la baza spatiala din Plesetsk, la bordul rachetei Rockot Breeze KM. Zborul, care a pornit la 12:02 GMT, a fost unul cu risc ridicat, toti cei trei sateliti fiind imbarcati in aceeasi racheta.

Totul a decurs insa bine. Separarea celor trei sateliti a avut loc la T0+01:31:32 (13:33 GMT), iar la scurt timp Swarm A si Swarm B au realizat prima transmisie de date catre statia de sol din Kiruna. Cateva minute mai tarziu, Swarm C a stabilit la randul lui legatura cu statia de sol Svalbard, confirmand succesul lansarii.
Titlu: Doua lansari chineze in mai putin de o saptamana
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 29, 2013, 01:05:11 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131127091030 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131127091030)

Titlu: Chang-e 3 porneste spre Luna - partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2013, 07:56:29 PM
CitatIeri, agentia spatiala chineza CNSA a realizat a 13-a lansare a anului, una speciala asa cum vom vedea pe parcursul acestui articol. Lansarea a avut loc de la baza spatiala Xichang la ora 17:30 UTC si a durat 19 minute, la ora 17:49, incarcatura de bord separandu-se de racheta.

Zborul a fost deservit de lansatorul CZ 3B, adaptat intr-o versiune speciala cu indicativul G3Z – de fapt un CZ 3B/E careia i s-a atasat o capsula protectoare pentru satelit cu dimensiuni marite (diametrul a crescut la 4.2 m pentru a fi compatibil cu specificul acestei lansari).

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131202134218 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131202134218)
Titlu: Space x lanseaza primul sau satelit geostationar
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 05, 2013, 06:50:29 PM
Space x lanseaza primul sau satelit geostationar si intra in competitie pentru piata de telecomunicatii
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131205022752 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131205022752)

CitatSpaceX a reusit sa lanseze, dupa cateva amanari succesive datorate unor probleme tehnice, primul satelit geostationar, SES 8 , al celor de la SES Astra.
Lansarea este un eveniment in sine, pentru ca marcheaza intrarea companiei americane pe piata de telecomunicatie globala, acolo unde Ariane 5 a lui Arianespace si Proton al lui ILS, au dominat contractele comerciale in ultimii ani.
Dominatia lor este pusa in discutie acum, pentru ca, gratie elementelor reutilizabile de care face uz Falcon 9, cei de la SpaceX au scazut pretul unei lansari de acest gen sub 60 de milioane de dolari.
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 11, 2013, 04:16:28 PM
Lansarea cu numarul 200 a programului spatial chinezesc, care a folosit racheta CZ 4B, s-a terminat nefericit, dupa ce satelitul brazilian CBERS 3 a fost pierdut luni dimineata

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131210094803 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131210094803)
Titlu: China pe Luna !
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 14, 2013, 11:43:30 PM
China pe Luna !
Roverul Yutu, al agentiei spatiale chineze CNSA, a coborat cu succes pe Luna astazi dupa masa, facand din China a treia tara din lume care reuseste acest lucru.
Ultima misiune de acest fel s-a petrecut cu 37 de ani in urma.

Articolul tehnic detaliat, in scurt timp, pe Space Alliance.

http://www.spacealliance.ro/ (http://www.spacealliance.ro/)
Titlu: India deschide anul spatial 2014
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 05, 2014, 07:46:07 PM
India deschide anul spatial 2014
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140105074916 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140105074916)
Titlu: SpaceX la a doua lansare a unui satelit geostationar
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 07, 2014, 11:07:18 PM
SpaceX la a doua lansare a unui satelit geostationar

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140107052943 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140107052943)
Titlu: Racheta Antares lanseaza cargoul Cygnus pentru alimentarea ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 14, 2014, 10:46:49 PM
Racheta Antares lanseaza cargoul Cygnus pentru alimentarea ISS
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140114083017 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140114083017)
Titlu: Chang’e 3 si Yutu din nou active
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 18, 2014, 12:54:54 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140117042045 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140117042045)
Titlu: Rosetta suna inapoi acasa
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 22, 2014, 10:52:21 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140122062335 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140122062335)
Titlu: TDRS-L
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 27, 2014, 02:42:31 PM
TDRS-L

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140126024616 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140126024616)
Titlu: Oamenii de stiinta descopera vapori de apa in jurul lui Ceres
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 29, 2014, 12:20:37 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140126053025 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140126053025)
Titlu: Arianespace deschide lista lansarilor din 2014
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 11, 2014, 11:22:42 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140211044324 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140211044324)
Titlu: Turksat 4A
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2014, 01:04:51 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140217043640 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140217043640)
Titlu: Al cincilea satelit GPS din blocul 2F
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 23, 2014, 11:42:52 AM
CitatVineri noaptea, 21 februarie, US Air Force a lansat de la complexul 37 al bazei spatiale din Cape Canaveral, al cincilea satelit GPS al blocului 2F.
Precedenta lansare, cea a lui GPS 2F-4 fusese realizata pe 15 mai 2013.
Zborul de vineri noapte a durat aproximativ 3 ore si 33 de minute si a fost un eveniment aniversar: a 25-a lansare Delta 4, a 365-a lansare a unei rachete Delta si al 65-lea satelit GPS plasat in spatiu.

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140223011632 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140223011632)
Titlu: GPM Core Observatory - partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 01, 2014, 12:54:11 PM
GPM Core sau Global Precipitation Measurement a fost lansat vineri seara, 27 februarie, de la baza spatiala Tanegashima.
Desi am avut parte de o mica amanare (ora programata initial era 18:07 GMT, iar in final lansarea s-a petrecut la 18:37), zborul in sine a decurs fara probleme.
Alaturi de GPM Core, au mai fost lansati sapte sateliti mai mici: Stars 2, ShindaiSat, TeikoSat 3, KSAT 2, Opusat, Invader si ITF 1.

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140301010949 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140301010949)
Titlu: GPM Core Observatory - partea 2
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 04, 2014, 11:56:20 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140304132343 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140304132343)

CitatPublicam in acest articol, cea de a doua parte a discutiei noastre despre recent lansatul satelit GPM Core Observatory. Pentru cei care nu au citit prima parte, reamintim ca satelitul GPM Core sau Global Precipitation Measurement a fost lansat vineri seara, 27 februarie, de la baza spatiala Tanegashima.
Titlu: Seventh edition of the Space Alliance magazine
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 09, 2014, 01:56:10 PM
Seventh edition of the Space Alliance magazine
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140309043851 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140309043851)
Titlu: Rusia continua programul spatial
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 19, 2014, 11:28:35 PM
Rusia continua programul spatial
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140319082743 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140319082743)
Titlu: Un nou satelit Glonass
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 25, 2014, 04:32:51 PM
Primul din cei cinci sateliti Glonass anuntati pentru 2014, a fost lansat cu succes de la Plesetsk

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140325055323 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140325055323)
Titlu: A 59-a lansare reusita a unei rachete Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 29, 2014, 07:13:59 PM
A 59-a lansare reusita a unei rachete Ariane 5

CitatIn urma cu o saptamana, pe 22 martie, Arianespace a efectuat un nou zbor de la baza sa din Kourou, Guiana Franceza, ocazie cu care au fost transportati pe orbita Pamantului doi sateliti de telecomunicatie.
Lansarea fusese programata initial pentru vineri 21 martie, insa vantul puternic a impiedicat zborul atunci si o noua incercare a fost facuta sambata.
Zborul a fost unul scurt, ceva mai putin de 35 de minute (decolare la 22:04 GMT), si a folosit versiunea ECA a rachetei Ariane 5, versiunea cea mai puternica de care dispune operatorul Arianespace.

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140328143350 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140328143350)
Titlu: China lanseaza un nou satelit militar in primul sau zbor din 2014
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 05, 2014, 12:11:59 AM
China lanseaza un nou satelit militar in primul sau zbor din 2014
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140331145532 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140331145532)

Titlu: India lanseaza al doilea satelit din programul de navigatie regionala IRNSS
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 05, 2014, 11:56:58 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140404131956 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140404131956)

Titlu: Copernicus - partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 07, 2014, 11:23:04 PM
Copernicus - partea 1
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140407012328 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140407012328)

CitatJoi 3 aprilie, asa dupa cum ati putut urmari si pe pagina noastra Space Alliance Live Event, programul european Copernicus de observare a Pamantului si-a facut in sfarsit debutul, dupa o lansare de succes de la baza spatiala Kourou din Guiana Franceza.
Primul satelit al sistemului - Sentinel 1 A - a fost lansat dupa un zbor scurt de 23 de minute, intr-o orbita LEO cu altitudinea de 693 de km si inclinatia orbitala de 98.18 grade.
Lansarea, initiata exact la deschiderea ferestrei de zbor (21:02 GMT), a decurs perfect. Satelitul s-a separat corect, iar cateva minute mai tarziu a descarcat si primele date deasupra statiei din Svalbard.
Titlu: DMSP 19 - partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 09, 2014, 10:54:35 PM
DMSP 19 - partea 1
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140408075832 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140408075832)

CitatPe 3 aprilie 2014, US Air Force a reusit sa trimita pe orbita Pamantului un nou satelit militar din programul sau DMSP.
Lansarea a avut loc de la baza aeriana Vandenberg, la bordul unei rachet Atlas 5 versiunea 401 (cea care de altfel deserveste lansarile satelitiilor DMSP).
A fost un zbor scurt - initiat la 14:46 GMT si terminat cu separarea satelitului la 15:04 GMT - intr-o orbita circulara 'sun synchronous' cu altitudinea de 852 km si inclinatia de 98.9 de grade.
Perioada orbitala de 101.9 minute asigura zilnic o dubla scanare a Pamantului, astfel ca satelitul va putea tranzita aceeasi zona a Pamantului la acelasi interval orar in fiecare zi.


DMSP F 19 a costat 518 milioane de dolari si vine cu o intarziere de 2 ani (initial lansarea sa era programata pentru octombrie 2012). Acesta a fost si un eveniment aniversar, marcand a 115-a lansare a unei rachete Atlas.
Titlu: Israelul lanseaza satelitul de spionaj Ofeq 10
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 11, 2014, 09:00:51 PM
Israelul lanseaza satelitul de spionaj Ofeq 10
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140411095322 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140411095322)
Titlu: 53 de ani de zbor spatial cu echipaj uman
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 12, 2014, 09:53:56 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140412114039 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140412114039)
Titlu: NROL-67
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 17, 2014, 11:43:46 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140414145358 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140414145358)
Titlu: Egiptul lanseaza al doilea satelit de tip remote-sensing
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 19, 2014, 08:27:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140418151836 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140418151836)
Titlu: European Space Expo ajunge in Romania
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 23, 2014, 08:13:15 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140422145250 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140422145250)
Titlu: Probleme la Amazonas 4A
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 28, 2014, 09:55:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140427132637 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140427132637)
Titlu: Copernicus - partea 2 – primul exercitiu deasupra Romaniei
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 03, 2014, 12:37:52 PM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140503022644 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140503022644)
Titlu: Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte - partea 4
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 08, 2014, 08:44:28 PM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140505093927 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140505093927)
Titlu: Nou satelit de spionaj rusesc lansat din Plesetsk
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 09, 2014, 08:56:02 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140508152636 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140508152636)
Titlu: Al treilea zbor al rachetei europene Vega
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 11, 2014, 12:22:18 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140510135754 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140510135754)
Titlu: 33 de ani de la zborul in spatiu al lui Dumitru Prunariu
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 13, 2014, 11:24:17 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140513115753 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140513115753)
Titlu: Rusia, in cautarea unor alte piete penru aplicatiile sale spatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 17, 2014, 10:59:58 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140515120627 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140515120627)
Titlu: Satelitul GPS 2F-6 a fost lansat cu succes
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 18, 2014, 06:00:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140517140037 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140517140037)
Titlu: Un nou accident al rachetei rusesti Proton
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 20, 2014, 12:54:14 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140519143557 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140519143557)
Titlu: Defendi nostrae opes – NROL 33
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 24, 2014, 10:02:04 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140523143835 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140523143835)
Titlu: ALOS 2
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 25, 2014, 09:51:22 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140525043210 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140525043210)
Titlu: Eutelsat 3B
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 29, 2014, 01:18:41 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140528135917 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140528135917)
Titlu: Plesetsk, scena unei noi lansari militare rusesti
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 15, 2014, 11:34:39 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140529054138 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140529054138)
Titlu: Yutu – jurnal de bord iunie 2014
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 15, 2014, 11:35:12 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140615011403 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140615011403)
Titlu: A doua lansare Glonass a anului
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 19, 2014, 09:57:52 AM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140618234809 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140618234809)
Titlu: Racheta Dnepr plaseaza pe orbita Pamantului 37 de sateliti
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 21, 2014, 12:50:22 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140621013426 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140621013426)
Titlu: Schimbari la varful Agentiei Spatiale Europene
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 27, 2014, 12:03:40 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140625133211 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140625133211)
Titlu: Nou record de lansare – 37 de sateliti lansati o data
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 28, 2014, 10:09:19 AM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140627132215 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140627132215)
Titlu: Sfarsit de drum pentru Corot
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 30, 2014, 11:01:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140630125231 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140630125231)
Titlu: NASA lanseaza satelitul OCO 2 (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 05, 2014, 10:28:08 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140704150216 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140704150216)
Titlu: Nou trio de sateliti de comunicatie lansati de Rusia
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 08, 2014, 10:54:20 PM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140708122749 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140708122749)
Titlu: Un nou satelit meteo intra in flota rusa
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2014, 12:21:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140710132331 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140710132331)
Titlu: Celelalte trei miliarde (partea a doua)
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2014, 12:22:09 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140717140955 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140717140955)
Titlu: Ultimul cargo european ATV
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2014, 12:22:48 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805125521 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805125521)
Titlu: GPS 2F 7
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2014, 12:23:21 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805131217 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805131217)
Titlu: AsiaSat 8
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2014, 12:23:56 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805135323 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805135323)
Titlu: Rosetta ajunge la destinatie
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2014, 12:24:30 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805142601 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140805142601)
Titlu: Prima orbitare a nucleului unei comete
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2014, 12:25:08 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140807135020 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140807135020)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din August 10, 2014, 03:48:29 PM
Tripla lansare chineza
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140810053828 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140810053828)
Titlu: WorldView 3 (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din August 14, 2014, 11:16:02 PM
WorldView 3 (partea 1)
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140814130727 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140814130727)
Titlu: Dubla lansare din China
Scris de: s.p.a.c.e din August 21, 2014, 12:50:25 AM
Dubla lansare din China

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140820133921 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140820133921)
Titlu: Doi noi sateliti Galileo pe rampa de lansare
Scris de: s.p.a.c.e din August 21, 2014, 12:50:57 AM
Doi noi sateliti Galileo pe rampa de lansare

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140820141801 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140820141801)
Titlu: Cei doi sateliti Galileo, lansati recent, au fost stabilizati
Scris de: s.p.a.c.e din August 31, 2014, 12:33:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140831021807 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140831021807)
Titlu: India la mai putin de o luna de planeta rosie
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 02, 2014, 02:08:14 PM
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte - partea 5 - India la mai putin de o luna de planeta rosie
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140902020721 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140902020721)
Titlu: CZ 2D se intoarce la zbor
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 18, 2014, 01:15:48 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140906145752 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140906145752)
Titlu: Space X lanseaza un nou satelit pentru AsiaSat
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 18, 2014, 01:16:27 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140907140801 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140907140801)
Titlu: Bulgaria isi va construi primul satelit de telecomunicatie
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 18, 2014, 01:17:02 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140910141051 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140910141051)
Titlu: Ariane 5 la zborul cu numarul 75
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 23, 2014, 12:50:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140914065748 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140914065748)
Titlu: WorldView 3 (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 23, 2014, 12:51:01 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140917144943 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140917144943)
Titlu: Clio
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 23, 2014, 12:51:36 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140920125612 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140920125612)
Titlu: CRS 4
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 23, 2014, 12:52:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140921084826 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140921084826)
Titlu: Maven (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 23, 2014, 12:52:55 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140921131126 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140921131126)
Titlu: Mangalyaan (partea 6). India la momentul adevarului
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 24, 2014, 11:34:18 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140923144201 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140923144201)
Titlu: Cargoul Dragon CRS 4 a ajuns la ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2014, 12:14:13 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140926113756 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140926113756)
Titlu: Eighth edition of the Space Alliance magazine
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2014, 12:14:55 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140926150956 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140926150956)
Titlu: Shijian 11 07
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2014, 12:15:30 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140930123102 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140930123102)
Titlu: Olimp K1
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2014, 12:16:04 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140930132230 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140930132230)
Titlu: Mangalyaan (partea 7). Marte prin ochii indienilor
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 03, 2014, 09:11:21 PM
Mangalyaan (partea 7). Marte prin ochii indienilor

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141003103858 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141003103858)
Titlu: Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2014 / World Space Week 2014
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 06, 2014, 12:30:35 AM
Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2014 / World Space Week 2014

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141005135542 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141005135542)
Titlu: Himawari 8
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 11, 2014, 02:43:51 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141010162219 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141010162219)
Titlu: In asteptarea cometei Siding Spring
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 15, 2014, 09:20:26 PM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141015105513 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141015105513)
Titlu: Programul de navigatie prin satelit al Indiei primeste al treilea satelit
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 20, 2014, 08:58:56 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141019033715 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141019033715)
Titlu: 62 de succese consecutive pentru Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 25, 2014, 11:09:53 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141025124853 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141025124853)
Titlu: Nou satelit de spionaj chinez
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 25, 2014, 11:10:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141023042806 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141023042806)
Titlu: Rusia a lansat cu succes satelitul Express AM6
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 25, 2014, 11:11:14 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141023145955 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141023145955)
Titlu: 62 de succese consecutive pentru Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 27, 2014, 08:23:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141025124853 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141025124853)
Titlu: China, din nou in jurul Lunii (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 27, 2014, 08:24:16 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141026135830 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141026135830)
Titlu: GPS 2F 8
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 08, 2014, 01:14:03 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141106141555 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141106141555)
Titlu: Meridian 7
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 08, 2014, 01:14:33 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141108025836 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141108025836)
Titlu: Yaogan 23
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 18, 2014, 10:41:50 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141118122622 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141118122622)
Titlu: Yaogan 24
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 20, 2014, 08:15:40 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141120100803 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141120100803)
Titlu: Primul satelit japonez ASNARO
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 21, 2014, 09:42:18 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141121112450 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141121112450)
Titlu: Kuaizhou 2
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 22, 2014, 09:08:17 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141122105304 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141122105304)
Titlu: ISS primeste un nou echipaj
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 27, 2014, 11:03:18 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141124124216 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141124124216)
Titlu: Misteriosul obiect cu numarul 39765
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 27, 2014, 11:06:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141127104700 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141127104700)
Titlu: Dupa o pauza de patru ani Rusia lanseaza un nou satelit Glonass K
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 04, 2014, 09:10:49 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141202133944 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141202133944)
Titlu: Hayabusa 2, un nou vanator de asteroizi japonez (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 04, 2014, 09:11:28 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141204104311 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141204104311)
Titlu: Ariane 5 VA221
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 07, 2014, 08:10:39 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141207094638 (http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141207094638)
Titlu: Primul satelit romanesc, Goliat, la 1000 de zile in spatiu
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 08, 2014, 11:15:03 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141208122713 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141208122713)
Titlu: CBERS 4
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 11, 2014, 12:19:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141210133940 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141210133940)
Titlu: Tripla lansare chineza de la baza spatiala Jiuquan
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 14, 2014, 07:58:45 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141213163039 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141213163039)
Titlu: NROL 35
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 16, 2014, 01:18:44 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141215142616 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141215142616)
Titlu: Celelalte trei miliarde (partea a treia)
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 20, 2014, 12:14:06 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141218225637 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141218225637)
Titlu: Lansarea cu numarul 400 pentru racheta Proton
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 26, 2014, 03:27:10 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141223135633 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141223135633)
Titlu: Kondor E 1
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 26, 2014, 03:27:41 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141226050215 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141226050215)
Titlu: Lotos S
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 02, 2015, 10:35:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141227000938 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141227000938)
Titlu: Yaogan 26
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 02, 2015, 10:36:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141230040031 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141230040031)
Titlu: Anul spatial 2014, inchis de lansarea satelitului chinez Fengyun 2G
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 02, 2015, 10:36:42 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150101041635 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150101041635)
Titlu: Satelitul Goliat a reintrat in atmosfera Pamantului
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 02, 2015, 10:37:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150102121305 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150102121305)
Titlu: Prima lansare spatiala a anului: SpaceX incepe 2015 in forta
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 13, 2015, 11:18:48 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150113125824 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150113125824)
Titlu: Mobile User Objective System ajunge la al treilea satelit
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 22, 2015, 01:54:24 AM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150121153835 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150121153835)
Titlu: Japonia incepe anul cu lansarea unui satelit de spionaj
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 07, 2015, 01:51:55 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150206154139 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150206154139)
Titlu: Un nou pas inainte pentru internetul prin satelit
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 08, 2015, 01:11:39 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150208014750 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150208014750)
Titlu: Racheta Falcon 9 al lui SpaceX din nou pe rampa de la lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 10, 2015, 09:34:59 PM
http://www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)
Titlu: Al patrulea satelit iranian
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 11, 2015, 12:19:10 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150210140535 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150210140535)
Titlu: Roskosmos la prima misiune de alimentare a ISS pentru 2015
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2015, 10:53:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150218124333 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150218124333)
Titlu: Reactivat, telescopul spatial Kepler, depaseste granita de 1000 de exoplanete
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 20, 2015, 10:59:46 PM
Reactivat, telescopul spatial Kepler, depaseste granita de 1000 de exoplanete confirmate si promite noi recorduri pentru 2015

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150220123952 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150220123952)
Titlu: De la Pamant la Mercur - partea 9. Messenger, la o luna de finalul misiunii
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 24, 2015, 10:25:42 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150224120424 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150224120424)
Titlu: Explozie la bordul satelitului DMSP F13
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 07, 2015, 12:33:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150305100521 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150305100521)
Titlu: Un nou pas spre modernizarea programului spatial rusesc
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 08, 2015, 11:31:58 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150308011708 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150308011708)
Titlu: Concurenta acerba pe segmentul mare al lansatoarelor spatiale (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 15, 2015, 01:04:15 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150310134150 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150310134150)
Titlu: Magnetospheric Multiscale Mission (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 15, 2015, 01:04:46 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150315034026 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150315034026)
Titlu: 50 de ani de la prima iesire in spatiu
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 31, 2015, 12:01:15 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150325144636 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150325144636)
Titlu: Sfarsitul lunii martie, dominat de sistemele GNSS
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 01, 2015, 11:01:12 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150401124637 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150401124637)
Titlu: Patru sateliti lansati din Plesetsk
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 03, 2015, 12:35:20 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150402140200 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150402140200)
Titlu: Messenger depaseste 4000 de orbite in jurul lui Mercur si mai castiga o luna
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 06, 2015, 01:38:22 AM
De la Pamant la Mercur - partea 10. Messenger depaseste 4000 de orbite in jurul lui Mercur si mai castiga o luna de operare

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150405151727 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150405151727)
Titlu: Sfarsitul lunii martie, dominat de sistemele GNSS - partea 2
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 09, 2015, 10:59:07 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150407152901 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150407152901)
Titlu: Sfarsitul lunii martie, dominat de sistemele GNSS - partea 3
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 11, 2015, 03:35:29 PM
Sfarsitul lunii martie, dominat de sistemele GNSS - partea 3
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150411052510 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150411052510)
Titlu: SpaceX lanseaza al saselea cargo Dragon
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 15, 2015, 11:33:58 PM
SpaceX lanseaza al saselea cargo Dragon

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150415131829 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150415131829)
Titlu: Dragon CRS 6 se cupleaza la ISS, insa treapta intai a lui Falcon 9 explodeaza
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 20, 2015, 10:47:45 PM
Dragon CRS 6 se cupleaza la ISS, insa treapta intai a lui Falcon 9 explodeaza inca o data la aterizare

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150420120307 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150420120307)
Titlu: Hubble la 25 de ani
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 24, 2015, 12:42:17 AM
Hubble la 25 de ani
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150423142111 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150423142111)
Titlu: Brazilia suspenda cooperarea cu Ucraina din proiectul Alcantara Cyclone Space
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 01, 2015, 05:20:18 PM
Brazilia suspenda cooperarea cu Ucraina din proiectul Alcantara Cyclone Space, lasand pentru moment, proiectul european QB50, inclusiv misiunea romaneasca Robisat, fara lansator

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150427151014 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150427151014)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 04, 2015, 11:08:04 PM
Prima lansare Ariane 5 din 2015
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150501232525 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150501232525)
Titlu: Turkmenistanul, la primul sau satelit. SpaceX mai puncteaza o lansare reusita
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 04, 2015, 11:08:28 PM
Turkmenistanul, la primul sau satelit. SpaceX mai puncteaza o lansare reusita
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150504125645 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150504125645)
Titlu: Cargoul spatial Progress M 27 M a reintrat in atmosfera
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 09, 2015, 01:15:33 AM
Cargoul spatial Progress M 27 M a reintrat in atmosfera
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150508150111 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150508150111)
Titlu: Messenger isi incheie misiunea la Mercur
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 12, 2015, 11:46:33 PM
De la Pamant la Mercur - partea 11. Messenger isi incheie misiunea la Mercur
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150512133535 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150512133535)
Titlu: Ninth edition of the Space Alliance magazine
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 23, 2015, 05:16:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150523070001 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150523070001)
Titlu: DSCOVR, in punctul Lagrange L1
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 12, 2015, 08:30:14 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150611221814 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150611221814)
Titlu: Sfarsit de misiune pentru echipajul expeditiei 42-43
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 14, 2015, 08:07:52 PM
Sfarsit de misiune pentru echipajul expeditiei 42-43
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150614012552 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150614012552)
Titlu: Philae s-a trezit la viata
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 14, 2015, 08:09:41 PM
Philae s-a trezit la viata
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150614100109 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150614100109)
Titlu: Al zecelea satelit Kobalt M
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 17, 2015, 08:12:46 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150616223207 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150616223207)
Titlu: TRMM isi incheie misiunea
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 18, 2015, 09:08:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150617224154 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150617224154)
Titlu: Argentina pierde satelitul SAC-D dupa numai 4 ani de operare
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 20, 2015, 01:09:36 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150619145516 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150619145516)
Titlu: Sentinel 2A a fost lansat cu succes
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 23, 2015, 08:54:24 AM
Sentinel 2A a fost lansat cu succes
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150622223941 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150622223941)
Titlu: In plina izolare internationala, Rusia mareste numarul satelitilor de spionaj
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 27, 2015, 10:28:32 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150627001829 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150627001829)
Titlu: Falcon 9 explodeaza la scurt timp dupa lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 28, 2015, 09:58:05 PM
Accident al programului spatial american. Falcon 9 explodeaza la scurt timp dupa lansare
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150628114710 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150628114710)
Titlu: India intra in domeniul RLV (reusable launch vehicles)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 07, 2015, 01:00:42 AM
India intra in domeniul RLV (reusable launch vehicles)
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150706144430 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150706144430)
Titlu: Un nou cargou spatial ajunge la ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 15, 2015, 12:12:06 AM
Un nou cargou spatial ajunge la ISS
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150708121652 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150708121652)
Titlu: Lansarea cu numarul 30 pentru racheta indiana PSLV
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 15, 2015, 12:12:43 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150712221508 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150712221508)
Titlu: Noi orizonturi pentru umanitate (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 15, 2015, 12:13:18 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150713132635 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150713132635)
Titlu: Noi orizonturi pentru umanitate (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 16, 2015, 01:32:53 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150715150255 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150715150255)
Titlu: Al saptezecilea satelit GPS
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 19, 2015, 11:54:39 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150718140110 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150718140110)
Titlu: Noi orizonturi pentru umanitate (partea 3)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 21, 2015, 01:11:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150720144359 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150720144359)
Titlu: Romania evalueaza posibilitatea construirii a doi noi sateliti
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 24, 2015, 11:56:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150723142353 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150723142353)
Titlu: Kepler 452b, inca o descoperire astronomica de exceptie
Scris de: s.p.a.c.e din August 04, 2015, 12:42:01 AM
Kepler 452b, inca o descoperire astronomica de exceptie
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150803142227 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150803142227)
Titlu: 3 ani terestri si 1065 de zile martiene
Scris de: s.p.a.c.e din August 15, 2015, 12:08:12 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150806051439 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150806051439)
Titlu: O noua misiune interplanetara cu buget redus a Indiei
Scris de: s.p.a.c.e din August 15, 2015, 12:08:52 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150810044507 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150810044507)
Titlu: Rosetta la distanta cea mai mica fata de Soare
Scris de: s.p.a.c.e din August 15, 2015, 12:09:25 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150814141417 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150814141417)
Titlu: HTV 5 isi incepe misiunea
Scris de: s.p.a.c.e din August 21, 2015, 01:26:12 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150820150657 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150820150657)
Titlu: Eutelsat si Intelsat plaseaza pe orbita doi noi sateliti de telecomunicatii
Scris de: s.p.a.c.e din August 29, 2015, 12:55:51 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150822011010 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150822011010)
Titlu: Noi orizonturi pentru umanitate (partea 4)
Scris de: s.p.a.c.e din August 29, 2015, 12:56:20 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150824142150 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150824142150)
Titlu: A patra lansare chineza in 2015
Scris de: s.p.a.c.e din August 29, 2015, 12:56:49 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150828142655 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150828142655)
Titlu: Inca un pas inainte pentru programul Global Xpress
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 02, 2015, 03:04:34 PM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150902044635 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150902044635)
Titlu: Muos 4, un nou satelit la dispozitia marinei americane
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 05, 2015, 01:36:57 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150905032127 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150905032127)
Titlu: Doi noi sateliti se alatura constelatiei europene de navigatie Galileo
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 14, 2015, 02:17:24 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150911140747 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150911140747)
Titlu: TXJSSY 1
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 16, 2015, 04:14:29 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150916061021 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150916061021)
Titlu: Al patrulea satelit Gaofen al Chinei
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 20, 2015, 10:22:01 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150919195133 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150919195133)
Titlu: Express AM8
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 21, 2015, 12:17:42 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150920140920 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150920140920)
Titlu: O noua familie de rachete Long March isi face debutul in flota chineza
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 23, 2015, 03:04:38 PM
O noua familie de rachete Long March isi face debutul in flota chineza, prefigurand intensificarea misiunilor spatiale ale tarii din urmatoarea decada

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150922225025 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150922225025)
Titlu: Răspuns: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 07, 2015, 08:21:06 PM
Ministerul rus al apararii primeste 3 noi sateliti

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150930102925 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150930102925)
Titlu: World Space Week 2015 / Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2015
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 07, 2015, 08:23:22 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151007100645 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151007100645)
Titlu: APT Satellite Company Limited din Hong Kong lanseaza un nou satelit
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 21, 2015, 09:53:38 PM
APT Satellite Company Limited din Hong Kong lanseaza un nou satelit
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151021113856 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151021113856)
Titlu: Turksat 4B
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 24, 2015, 12:30:12 PM
Turksat 4B

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151024020657 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151024020657)
Titlu: 12 lansari chineze pe anul in curs
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 28, 2015, 08:43:49 PM
Cu doua luni inainte de sfarsitul anului, numarul lansarilor chineze ajunge la 12
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151028004224 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151028004224)
Titlu: Prima misiune spatiala indiana dedicata astronomiei (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 28, 2015, 08:45:06 PM
Prima misiune spatiala indiana dedicata astronomiei (partea 1)
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151028111527 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151028111527)
Titlu: GPS 2F 11, penultimul satelit al blocului 2F
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 04, 2015, 10:41:56 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151031131843 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151031131843)
Titlu: AKATSUKI va incerca din nou sa intre intr-o orbita stabila in jurul lui Venus
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 07, 2015, 12:32:48 AM
CitatPeste o luna vom asista la un alt eveniment istoric pentru domeniul explorarii spatiale: satelitul japonez Akatsuki va incerca din nou, dupa cinci ani de la precedenta oportunitate, sa intre intr-o orbita stabila in jurul planetei Venus.

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151102115826 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151102115826)

Titlu: Debut nefericit pentru racheta Super Strypi
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 09, 2015, 01:09:05 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151107043355 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151107043355)
Titlu: Chinasat 2C
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 18, 2015, 12:39:21 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151109113852 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151109113852)
Titlu: Lansarea chineza cu numarul 14
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 18, 2015, 12:39:57 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151112130718 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151112130718)
Titlu: VA 227 (69 de lansari reusite consecutiv de Ariane 5)
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 18, 2015, 12:40:33 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151112131913 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151112131913)
Titlu: Estonia si Ungaria adera la ESA
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 18, 2015, 10:59:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151116143445 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151116143445)
Titlu: Rusia isi intareste sistemul de aparare antiracheta
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 22, 2015, 09:38:27 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151120132649 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151120132649)
Titlu: Primul satelit al Republicii Democrate Laos
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2015, 10:57:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151123145908 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151123145908)
Titlu: O noua platforma de spionaj Yaogan Weixing pentru China
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2015, 10:58:05 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151130094433 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151130094433)
Titlu: Japonia intra pe piata lansarilor comerciale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2015, 10:58:36 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151130150852 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151130150852)
Titlu: La limita cunoasterii: in cautarea undelor gravitationale (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2015, 10:59:07 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151202135719 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151202135719)
Titlu: Cargoul Cygnus din nou in spatiu
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 09, 2015, 11:41:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151208230055 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151208230055)
Titlu: Programul spatial rusesc schiopateaza din nou
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 11, 2015, 11:46:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151209151740 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151209151740)
Titlu: Chinasat 1C
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 15, 2015, 12:49:03 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151211140919 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151211140919)
Titlu: Rusia adauga inca un nod de comunicatie militara retelei sale spatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 15, 2015, 12:49:36 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151214140930 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151214140930)
Titlu: Sase sateliti din Singapore transportati pe orbita de racheta indiana PSLV
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 23, 2015, 12:05:17 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151216135319 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151216135319)
Titlu: Falcon 9 zboara din nou. Si o face bine de aceasta data
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 23, 2015, 12:05:51 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151222120650 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151222120650)
Titlu: Doi noi sateliti pentru constelatia Galileo
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 24, 2015, 04:54:10 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151224063125 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151224063125)
Titlu: Ultima lansare ruseasca din 2016
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 05, 2016, 11:10:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151225150749 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151225150749)
Titlu: Dark Matter Particle Explorer
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 05, 2016, 11:11:30 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151229132246 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151229132246)
Titlu: Un document pentru posteritate
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 24, 2016, 10:46:33 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151230232400 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20151230232400)
Titlu: China realizeaza ultima lansare a anului 2015
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 24, 2016, 10:47:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160101051921 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160101051921)
Titlu: 2016 va aduce lansarea celei de a doua misiuni spatiale romanesti
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 03, 2016, 12:12:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160103073429 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160103073429)
Titlu: Elektro L2 si o poveste trista din Romania (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 06, 2016, 10:57:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160105102712 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160105102712)
Titlu: La limita cunoasterii: in cautarea undelor gravitationale (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 06, 2016, 10:58:05 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160110114646 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160110114646)
Titlu: Al cincilea satelit de navigatie indian
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 07, 2016, 02:13:16 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160124122329 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160124122329)
Titlu: Un nou satelit Eutelsat aduce debutul sistemului EDRS
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 07, 2016, 02:13:50 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160201125243 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160201125243)
Titlu: Debutul sistemului Epic pentru Intelsat si al saptezecilea succes Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 07, 2016, 02:14:27 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160202135721 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160202135721)
Titlu: Belarusul intra in liga mare spatiala
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 08, 2016, 10:13:29 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160203111255 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160203111255)
Titlu: Sistemul de navigatie chinez Beidou inainteaza in ritm accelerat
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 10, 2016, 12:32:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160205150942 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160205150942)
Titlu: Ultimul satelit GPS 2
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 10, 2016, 11:31:11 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160207034358 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160207034358)
Titlu: Constelatia Glonass primeste un nou satelit
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 12, 2016, 11:37:16 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160207232206 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160207232206)
Titlu: NROL 45, cel mai nou satelit al agentiei de spionaj americane NRO
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 12, 2016, 11:37:49 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160210130359 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160210130359)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 23, 2016, 12:18:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160212144100 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160212144100)
Titlu: O noua incercare de zbor pentru SpaceX in aceasta noapte (01:46 Romania)
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2016, 12:02:37 PM
www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)
Titlu: Coreea de Nord capteaza din nou atentia comunitatii internationale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2016, 12:17:16 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160215123653 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160215123653)
Titlu: Copernicus (partea 4). Lansarea satelitului Sentinel 3A
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2016, 12:17:49 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160217133753 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160217133753)
Titlu: Asteroidul 2013 TX68
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2016, 12:18:33 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160218150329 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160218150329)
Titlu: Un nou observator astronomic japonez (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2016, 12:19:11 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160222151655 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160222151655)
Titlu: Sistemul european de navigatie prin satelit Galileo primeste intariri
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2016, 12:19:58 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160229132145 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160229132145)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2016, 12:20:34 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160301131417 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160301131417)
Titlu: O noua schimbare de plan pentru proiectul QB50 si misiunea romaneasca Robisat
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 10, 2016, 12:21:59 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160303113614 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160303113614)
Titlu: A doua lansare europeana a anului 2016
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 17, 2016, 10:05:55 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160309122018 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160309122018)
Titlu: Al saselea din cei sapte sateliti de navigatie indieni a ajuns pe orbita
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 17, 2016, 10:06:33 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160311164258 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160311164258)
Titlu: ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 17, 2016, 10:06:55 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160317125140 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160317125140)
Titlu: O lansare fara noroc (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 26, 2016, 12:25:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160319044208 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160319044208)
Titlu: ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 26, 2016, 12:26:33 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160325054813 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160325054813)
Titlu: China si mai aproape de acoperirea globala pentru Beidou
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 03, 2016, 09:08:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160403025628 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160403025628)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 3). Prima aterizare pe mare
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 10, 2016, 07:13:38 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160410000336 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160410000336)
Titlu: Dragon CRS 8 se cupleaza la ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 20, 2016, 11:31:41 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160411221710 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160411221710)
Titlu: 55 de ani de la zborul lui Gagarin
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 20, 2016, 11:32:11 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160413132334 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160413132334)
Titlu: Astro H, anatomia unui accident
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 20, 2016, 11:32:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160413133849 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160413133849)
Titlu: Copernicus (partea 5). Soyuz VS14
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 26, 2016, 10:11:37 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160426114639 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160426114639)
Titlu: India finalizeaza sistemul sau de navigatie prin satelit
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 30, 2016, 01:48:33 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160430030602 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160430030602)
Titlu: ExoMars 2.0. TGO primeste o noua versiune de SW
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 15, 2016, 11:50:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160501152802 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160501152802)
Titlu: QB50 din nou sub semnul intrebarii
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 24, 2016, 10:17:20 PM
Kosmotras in imposibilitatea de a isi onora contractele. Rachetele Dnepr raman consemnate la sol. QB50 din nou sub semnul intrebarii
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160505002706 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160505002706)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 5). O noua lansare plus ateriz
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 24, 2016, 10:18:00 PM
SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 5). O noua lansare plus aterizare
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160506145845 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160506145845)
Titlu: Mai 2016. Tranzitul lui Mercur
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 24, 2016, 10:21:17 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160509132203 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160509132203)
Titlu: Eveniment aniversar. 35 de ani de la zborul lui Dumitru Prunariu
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 25, 2016, 02:41:24 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160512162358 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160512162358)
Titlu: BulgariaSat 1, si mai aproape de lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 25, 2016, 02:41:59 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160513140805 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160513140805)
Titlu: Satelitul Yaogan cu numarul 30
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 29, 2016, 12:40:23 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160516015727 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160516015727)
Titlu: O lansare fara noroc (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 29, 2016, 12:40:50 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160516032119 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160516032119)
Titlu: In cautarea zborului EgyptAir MS804
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 29, 2016, 12:41:23 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160521011808 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160521011808)
Titlu: Sistemul european de navigatie Galileo isi continua dezvoltarea in ritm alert
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 31, 2016, 02:06:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160524115607 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160524115607)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 6). Mult asteptata rutina
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 18, 2016, 11:18:08 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160531041629 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160531041629)
Titlu: Orbital din nou in carti
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 18, 2016, 11:18:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160604053114 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160604053114)
Titlu: Dupa 5 ani, Rusia reuseste in sfarsit lansarea unui satelit din seria GEO IK2
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 21, 2016, 07:23:46 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160607120507 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160607120507)
Titlu: Incheierea unui nou ciclu GNSS
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 21, 2016, 07:24:23 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160608142825 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160608142825)
Titlu: China mai bifeaza o lansare pe 2016
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 09, 2016, 11:12:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160609224111 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160609224111)
Titlu: Satelitii romanesti Robisat vor fi lansati la sfarsitul anului
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 09, 2016, 11:16:18 AM
Satelitii romanesti Robisat vor fi transportati pe Statia Spatiala Internationala ISS la sfarsitul anului, urmand a fi incarcati la bordul cargoului Cygnus CRS 7. Montati in tuburile lansatoare NanoRacks, ei vor fi transferati in modulul japonez Kibo, acolo de unde vor fi lansati manual de astronautii statiei.

http://spacealliance.ro/robisat/ (http://spacealliance.ro/robisat/)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 7)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 24, 2016, 09:19:46 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160724090204 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160724090204)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 8). Punct si de la capat
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 27, 2016, 10:41:28 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160726120332 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160726120332)
Titlu: NROL 61
Scris de: s.p.a.c.e din August 02, 2016, 11:33:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160802131208 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160802131208)
Titlu: A zecea lansare chineza din 2016
Scris de: s.p.a.c.e din August 10, 2016, 12:25:23 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160809133734 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160809133734)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 9). Un nou succes pe mare
Scris de: s.p.a.c.e din August 14, 2016, 07:40:24 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160814091725 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160814091725)
Titlu: Constelatia GSSAP isi dubleaza capacitatea
Scris de: s.p.a.c.e din August 23, 2016, 12:05:00 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160822134230 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160822134230)
Titlu: Dubla lansare Intelsat aduce un nou record pentru Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 05, 2016, 02:37:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160826141611 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160826141611)
Titlu: Faza beta continua pentru SpaceX
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 05, 2016, 02:38:11 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160904161822 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160904161822)
Titlu: Primul esec al rachetei chineze CZ 4C
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 17, 2016, 12:04:56 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160909052725 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160909052725)
Titlu: OSIRIS-Rex (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 17, 2016, 12:05:20 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160917014318 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160917014318)
Titlu: INSAT 3DR produce primele imagini
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 18, 2016, 12:14:24 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160918015744 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160918015744)
Titlu: Ofeq 11, un satelit exotic
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 20, 2016, 11:32:00 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160920131349 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160920131349)
Titlu: Google isi incepe aventura spatiala (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 27, 2016, 11:23:17 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160925075850 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160925075850)
Titlu: India isi imbunatateste lansatorul de clasa mica
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2016, 12:51:39 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160928134312 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160928134312)
Titlu: Ofeq 11 a fost stabilizat
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2016, 12:52:12 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161002045608 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161002045608)
Titlu: Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2016
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2016, 12:52:40 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161003115944 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161003115944)
Titlu: Arianespace bifeaza misiunea cu numarul 280
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2016, 12:53:10 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161008153410 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161008153410)
Titlu: ExoMars la cateva zile de destinatie
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2016, 12:53:58 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161013150149 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161013150149)
Titlu: ExoMars live
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 16, 2016, 12:54:28 AM
Duminica incepand cu 14:30 GMT transmisia in direct a separarii robotului martian Schiaparelli de satelitul ExoMars Trace Gas Orbiter - Space Alliance Live Event

www.spacealliance.ro/live (http://www.spacealliance.ro/live)
Titlu: Noul laborator spatial chinez Tiangong 2 primeste primul echipaj
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 27, 2016, 11:28:05 PM
Noul laborator spatial chinez Tiangong 2 primeste primul echipaj
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161018133820 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161018133820)
Titlu: Soyuz MS-02 ajunge la ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 27, 2016, 11:28:31 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161024111039 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161024111039)
Titlu: ExoMars. Martorul tacut de pe orbita
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 27, 2016, 11:29:25 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161027002247 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161027002247)
Titlu: Un nou satelit meteorologic pentru Japonia
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 05, 2016, 11:28:34 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161102142510 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161102142510)
Titlu: China lanseaza cea mai puternica racheta a sa de pana acum
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 05, 2016, 11:29:03 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161105014657 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161105014657)
Titlu: Trei ani de la lansarea primului satelit indian pentru explorarea planetei Marte
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 06, 2016, 08:30:01 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161106085805 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161106085805)
Titlu: ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 6). Ce a mai ramas din Schiaparelli?
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2016, 12:39:22 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161113064742 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161113064742)
Titlu: Primul echipaj chinez de pe statia Tiangong 2 se intoarce acasa
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2016, 12:39:57 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161119022325 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161119022325)
Titlu: Al zecelea astronaut francez
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 21, 2016, 03:28:34 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161120075755 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161120075755)
Titlu: NOAA primeste primul satelit din generatia GOES NEXT (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 21, 2016, 03:29:15 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161121051038 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161121051038)
Titlu: Galileo: plus 4
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 27, 2016, 09:16:45 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161126100024 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161126100024)
Titlu: Un nou an record pentru China?
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 29, 2016, 11:23:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161129123950 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161129123950)
Titlu: Al patrulea zbor, intrerupe seria reusitelor cargoului rusesc Progress MS
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2016, 12:17:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161202135257 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161202135257)
Titlu: Bulgariasat 1, primul satelit telecom bulgar, se apropie cu pasi repezi de zbor
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 03, 2016, 12:18:37 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161130120217 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161130120217)
Titlu: TGO continua de pe orbita misiunea ExoMars
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 16, 2016, 12:24:05 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161204024638 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161204024638)
Titlu: Turcia lanseaza un nou satelit de spionaj
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 16, 2016, 12:24:35 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161206134045 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161206134045)
Titlu: HTV 6 readuce pe fagasul normal alimentarea Statiei Spatiale Internationale
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 16, 2016, 12:25:08 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161209134638 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161209134638)
Titlu: India face pasi inainte in programul de observare a Pamantului
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 16, 2016, 12:25:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161212153253 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161212153253)
Titlu: WGS 8, un nou releu spatial de comunicatie
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 16, 2016, 12:26:07 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161214144005 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161214144005)
Titlu: Viitorul satelit telecom romanesc ar putea fi plasat la 50 de grade est
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 25, 2017, 12:15:48 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161230015256 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161230015256)
Titlu: Doua lansari chineze deschid anul spatial 2017
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 25, 2017, 11:10:49 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170112235212 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170112235212)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 11)
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 25, 2017, 11:11:30 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170115152129 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170115152129)
Titlu: Primul satelit militar de telecomunicatii al Japoniei
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 31, 2017, 12:09:27 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170124115853 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170124115853)
Titlu: La prima sa lansare din 2017, Arianespace aduce racheta Soyuz in domeniul GEO
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 31, 2017, 12:10:12 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170130134528 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170130134528)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 05, 2017, 01:28:33 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170131234550 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170131234550)
Titlu: Proiectul european QB50 continua, insa fara satelitii romanesti Robisat
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 05, 2017, 01:29:46 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170204013117 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170204013117)
Titlu: Ariane 5 in fata primei sale lansari din 2017
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 19, 2017, 01:21:11 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170213114812 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170213114812)
Titlu: Racheta indiana PSLV la al doilea sau record mondial: 104 sateliti
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 19, 2017, 01:22:06 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170215152934 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170215152934)
Titlu: Mangalyaan manevreaza in jurul lui Marte si castiga o extensie pana in 2020
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 08, 2017, 11:44:12 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170217155813 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170217155813)
Titlu: ExoMars TGO incepe calibrarea instrumentelor
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 08, 2017, 11:44:56 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170228135132 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170228135132)
Titlu: O noua racheta de clasa mica isi face debutul in flota chineza
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 11, 2017, 01:07:40 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170303131818 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170303131818)
Titlu: Atlas 5 la misiunea cu numarul 70
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 11, 2017, 01:08:13 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170305004454 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170305004454)
Titlu: Copernicus (partea 6). Sentinel 2B
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 20, 2017, 01:42:02 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170308132013 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170308132013)
Titlu: SpaceX se achita de misiunea CRS 10 si merge mai departe cu lansarile comerciale
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 20, 2017, 01:42:41 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170313134048 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170313134048)
Titlu: Al saselea radar al sistemului japonez IGS, plasat pe orbita
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 20, 2017, 01:43:08 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170317150710 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170317150710)
Titlu: EchoStar 23: misiune indeplinita
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 29, 2017, 12:30:54 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170319131946 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170319131946)
Titlu: Delta 4 revine in atentie cu satelitul WGS 9
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 29, 2017, 12:31:26 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170321161642 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170321161642)
Titlu: SpaceX la un nou test important
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 05, 2017, 10:18:16 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170330123421 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170330123421)
Titlu: QB50 in sfarsit la doar cateva zile de lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 21, 2017, 12:06:03 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170410131444 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170410131444)
Titlu: Nou satelit telecom lansat de China de la baza spatiala Xichang
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 21, 2017, 12:06:47 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170412234352 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170412234352)
Titlu: Soyuz MS 04
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 21, 2017, 12:07:27 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170420133744 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170420133744)
Titlu: Cygnus CRS OA7 isi incepe misiunea
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 27, 2017, 11:45:30 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170421144035 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170421144035)
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 14). NROL 76 la lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 30, 2017, 09:06:19 PM

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170430101757 (http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170430101757)
Titlu: O altfel de uniune a Asiei de sud est
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 11, 2017, 12:30:34 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170510140619
Titlu: Greva din Guiana Franceza s-a terminat, Arianespace a revenit la program
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 14, 2017, 10:00:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170512150411
Titlu: SpaceX si primul sau satelit Inmarsat
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 28, 2017, 11:12:45 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170516132951
Titlu: Rocket Lab la primul sau zbor orbital
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 28, 2017, 11:13:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170518133543
Titlu: Arianespace incearca sa recupereze timpul pierdut in timpul protestelor
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 21, 2017, 11:58:19 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170522013743
Titlu: Noua statie spatiala a Chinei progreseaza
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 21, 2017, 11:59:06 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170525121332
Titlu: Peter Beck paseste pe urmele lui Elon Musk
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 22, 2017, 12:00:34 AM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170526023029
Titlu: Sistemul rusesc de aparare antiracheta primeste un nou satelit din clasa EKS
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 23, 2017, 11:59:14 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170527133830
Titlu: Ariane 5 isi depaseste inca o data recordul
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 23, 2017, 11:59:41 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170603121930
Titlu: Primul telescop spatial in banda X al Chinei
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2017, 12:12:12 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170620224757
Titlu: A doua lansare SpaceX in decurs de doua zile
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 25, 2017, 01:08:09 PM
12 ore pana la o noua lansare SpaceX, de aceasta data de pe coasta de vest

http://spacealliance.ro/live/
Titlu: Chinasat 9A plasat intr-o orbita gresita
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 09, 2017, 04:18:16 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170621232941
Titlu: Kosmos 2519, un satelit invaluit in mister
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 09, 2017, 04:19:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170627145837
Titlu: 80 de succese consecutive pentru Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 09, 2017, 04:20:25 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170629230217
Titlu: PSLV la un nou zbor cu zeci de pasageri
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 17, 2017, 10:43:58 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170702061801
Titlu: Dupa lansarea celor 10 sateliti Iridium, SpaceX pregateste al zecelea sau zbor
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 17, 2017, 10:44:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170704132615
Titlu: A zecea lansare a anului. SpaceX depaseste, dupa sase luni, Rusia si China
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 17, 2017, 10:44:57 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170710135305
Titlu: Venerabila racheta Soyuz isi mai depaseste un record
Scris de: s.p.a.c.e din August 06, 2017, 05:23:13 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170714133439
Titlu: Chinasat 9A ajunge in sfarsit la pozitia geostationara
Scris de: s.p.a.c.e din August 06, 2017, 05:23:41 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170717120257
Titlu: Un nou observator astronomic japonez. Hitomi va renaste din propria cenusa
Scris de: s.p.a.c.e din August 06, 2017, 05:24:38 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170718160027
Titlu: BulgariaSat 1 a ajuns la destinatie si se pregateste sa isi inceapa serviciile
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2017, 08:37:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170721132310
Titlu: Juno revine in atentie cu imagini spectaculoase
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2017, 08:37:30 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170725135021
Titlu: Telescopul spatial Spitzer ar putea fi privatizat
Scris de: s.p.a.c.e din August 08, 2017, 08:38:07 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170729003034
Titlu: Noul echipaj al ISS readuce statia la capacitatea normala
Scris de: s.p.a.c.e din August 10, 2017, 09:44:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170801105802
Titlu: Al zecelea zbor al rachetei Vega
Scris de: s.p.a.c.e din August 10, 2017, 09:45:10 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170802142935
Titlu: 5 ani de observatii pe Marte
Scris de: s.p.a.c.e din August 10, 2017, 09:45:41 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170806065741
Titlu: Inovate, build, fly. Vector Space Systems sau cum sa construiesti o racheta
Scris de: s.p.a.c.e din August 13, 2017, 03:52:08 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170808142402
Titlu: Un nou satelit scapat de sub control
Scris de: s.p.a.c.e din August 13, 2017, 03:52:33 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170810120827
Titlu: Elon Musk urca pe pozitia 37 in top 500 miliardari a celor de la Bloomberg
Scris de: s.p.a.c.e din August 17, 2017, 10:47:20 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170813053132
Titlu: A doua extensie a misiunii Dawn este in pericol
Scris de: s.p.a.c.e din August 22, 2017, 12:19:35 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170816141325
Titlu: Orbcomm pierde o parte din noii sai sateliti OG2
Scris de: s.p.a.c.e din August 22, 2017, 12:20:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170820095820
Titlu: A doua lansare Proton M a anului, una aniversara zborul cu numarul 100
Scris de: s.p.a.c.e din August 26, 2017, 11:54:13 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170822115957
Titlu: Japonia continua dezvoltarea retelei sale regionale de navigatie prin satelit
Scris de: s.p.a.c.e din August 26, 2017, 11:54:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170826001144
Titlu: TDRS M, ultimul satelit al generatiei a treia TDRS
Scris de: s.p.a.c.e din August 29, 2017, 11:13:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170828132311
Titlu: O lansare aparent ciudata
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 01, 2017, 11:03:59 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170830135507
Titlu: Reteaua QB50 devine operationala
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 05, 2017, 12:58:34 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170902144430
Titlu: Peggy Whitson se intoarce pe Pamant cu un nou record
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 07, 2017, 12:18:09 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170905133903
Titlu: PSLV C 39, un accident de manual (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 16, 2017, 10:58:46 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170909113630
Titlu: BulgariaSat desemnata operatorul anului 2017 pe segmentul noilor companii
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 10, 2017, 11:10:16 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171007000555
Titlu: Saptamana mondiala a spatiului cosmic 2017 / World Space Week 2017
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 10, 2017, 11:10:49 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171008011342
Titlu: Globalstar nevoita sa isi reorganizeze afacerea pentru a putea supravietui
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 14, 2017, 11:51:56 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171010123954
Titlu: SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 21). 15 lansari SpaceX
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 14, 2017, 11:52:41 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171012103102
Titlu: Venezuela continua colaborarea cu China in domeniul spatial:prima sa constelatie
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 17, 2017, 10:46:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171014145558
Titlu: NROL 52 ajunge in sfarsit pe orbita
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 17, 2017, 10:46:50 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171017123040
Titlu: Copernicus (partea 7). Sentinel 5P
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 22, 2017, 06:34:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171019141041
Titlu: Japonia lanseaza al patrulea satelit QZSS
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 26, 2017, 12:56:54 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171022000142
Titlu: PSLV C 39, un accident de manual (partea 3)
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 26, 2017, 12:57:28 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171024120425
Titlu: Recordul SpaceX merge mai departe
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2017, 12:25:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171102155016
Titlu: China da unda verde rachetei CZ 3B dupa accidentul din iunie
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2017, 12:26:45 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171106134424
Titlu: Mohammed al saselea
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2017, 12:27:21 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171110124842
Titlu: Antares mai lanseaza un cargou Cygnus pentru programul ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 07, 2017, 11:19:50 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171114135038
Titlu: Fengyun 3D
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 07, 2017, 11:20:17 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171118023048
Titlu: Electron se intoarce in Noua Zeelanda pentru un nou zbor
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 07, 2017, 11:20:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171120222005
Titlu: La doi ani de la zborul inaugural, CZ 6 se intoarce cu o noua lansare reusita
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 19, 2017, 07:49:39 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171126050757
Titlu: Un nou triplet lansat din Xichang
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 19, 2017, 07:50:25 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171129135202
Titlu: NASA alege optiunea sigura, lasand misiunea Dawn sa isi continue operarea
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 19, 2017, 07:50:58 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171202005943
Titlu: Delta 2 la penultimul sau zbor (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 19, 2017, 07:51:27 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171206082230
Titlu: Irina, primul satelit cu nume romanesc
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 19, 2017, 07:51:51 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171207124231
Titlu: SpaceX dupa un 2017 record
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 03, 2018, 11:48:51 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180103131307
Titlu: Noi orizonturi pentru umanitate (partea 5). Un an pana la destinatie
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 09, 2018, 10:52:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180105133529
Titlu: Chandrayaan 2, misiunea cu care India porneste din nou spre Luna
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 13, 2018, 11:19:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180109123053
Titlu: China debuteaza in forta in 2018
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 20, 2018, 11:32:31 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180112152648
Titlu: Misiunea Swift va onora numele lui Neil Gehrels
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 20, 2018, 11:32:57 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180115104827
Titlu: NROL 47
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2018, 03:22:19 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180119134906
Titlu: 2 noi piese pentru constelatia Beidou
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2018, 03:22:48 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180120153229
Titlu: Noua Zeelanda intra pe harta industriei spatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2018, 03:23:19 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180122134517
Titlu: China preia conducerea, cu a patra lansare in doar trei saptamani
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 18, 2018, 03:24:03 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180124133415
Titlu: Un nou satelit din seria Asnaro pentru Japonia
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 20, 2018, 09:46:57 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180128010834
Titlu: Cinci lansari in doar o luna
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 20, 2018, 09:47:28 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180129130925
Titlu: Debut de an sovaielnic pentru Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 20, 2018, 09:48:11 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180131135942
Titlu: Soyuz se intoarce pe cosmodromul din Vostochny
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 20, 2018, 09:48:42 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180203004505
Titlu: SpaceX reuseste a doua sa lansare pe 2018
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 24, 2018, 12:44:58 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180204021752
Titlu: Primul zbor Falcon Heavy, dintr-o alta perspectiva (partea 1)
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 24, 2018, 12:45:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180208133627
Titlu: Primul zbor Falcon Heavy, dintr-o alta perspectiva (partea 2). Elon Musk, eroul
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 24, 2018, 12:46:03 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180209162552
Titlu: Kepler, la sfarsit de drum
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 25, 2018, 09:28:11 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180211144752
Titlu: SpaceX versus NASA?
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 25, 2018, 09:28:42 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180212140502
Titlu: Doua noi platforme pentru componenta MEO a sistemului de navigatie chinez
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2018, 12:13:58 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180214132050
Titlu: Progress MS 08
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2018, 12:14:33 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180215111718
Titlu: Primul zbor Falcon Heavy - lansarea
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2018, 12:15:17 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180216142905
Titlu: Falcon 9 FT Block 4 primeste certificare categoria a doua de la NASA
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2018, 11:36:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180219130525
Titlu: SS 520, cea mai mica racheta orbitala din lume
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2018, 11:37:21 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180222141328
Titlu: Debutul megaconstelatiilor
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2018, 11:37:50 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180224022407
Titlu: Laboratorul spatial chinez Tiangong 1, numaratoare inversa pana la reintrare
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 04, 2018, 09:43:03 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180227135630
Titlu: Cu ochii pe Asia
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 04, 2018, 09:43:36 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180303042833
Titlu: Spectacolul lui Elon Musk merge mai departe
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 18, 2018, 08:54:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180306133019
Titlu: Celelalte trei miliarde (partea a patra)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 18, 2018, 08:54:52 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180312141558
Titlu: Noi orizonturi pentru umanitate (partea 6). 2014 MU69 primeste un nume
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 31, 2018, 01:46:13 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180315151324
Titlu: Umar la umar
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 31, 2018, 01:46:43 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180326111126
Titlu: JAXA se pregateste sa aduca in serviciu racheta H3
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 31, 2018, 01:47:30 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180327145714
Titlu: GSAT 6A
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 09, 2018, 01:29:35 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180329152654
Titlu: Reintrarea lui Tiangong 1 si o exceptie de la regula
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 09, 2018, 01:30:03 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180330145837
Titlu: SpaceX, a cincea lansare pentru Iridium
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 09, 2018, 01:30:42 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180402104102
Titlu: Rocket Lab se pregateste pentru primul sau zbor comercial
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 09, 2018, 01:31:17 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180408143602
Titlu: Nou lansatul satelit de comunicatie indian intampina probleme
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 18, 2018, 10:54:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180409235720
Titlu: VA242, reabilitarea lui Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 18, 2018, 10:54:58 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180413235546
Titlu: Raspunsul chinez
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 18, 2018, 10:55:34 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180415011107
Titlu: India inlocuieste satelitul de navigatie pierdut anul trecut
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 18, 2018, 10:56:07 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180416143304
Titlu: TESS, in cautarea planetelor locuibile. Lansarea
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 25, 2018, 12:47:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180419233629
Titlu: TESS, in cautarea planetelor locuibile. Orbita
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 25, 2018, 12:48:00 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180422160803
Titlu: Al doilea satelit de comunicatii Blagovest
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 28, 2018, 11:22:50 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180425234720
Titlu: O noua lansare reusita de Atlas 5
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 28, 2018, 11:23:20 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180428010829
Titlu: A patra lansare a rachetei chineze CZ 11
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 19, 2018, 10:45:00 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180430133858
Titlu: Copernicus (partea 7). Sentinel 3B
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 19, 2018, 10:45:32 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180501140225
Titlu: Pentru a face fata activitatii spatiale, in crestere, SUA mai aduce un complex
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 19, 2018, 10:46:15 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180502135659
Titlu: APStar lanseaza un nou satelit de comunicatie
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 19, 2018, 10:46:45 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180507144045
Titlu: InSight, o mini revolutie a tehnologiei spatiale. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 19, 2018, 10:47:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180507152939
Titlu: Gaofen 5
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 19, 2018, 10:47:47 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180512025624
Titlu: Falcon 9 ajunge in sfarsit la maturitate. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 19, 2018, 10:48:20 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180513140009
Titlu: Space Alliance - 10 ani
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 21, 2018, 11:52:46 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180515000615
Titlu: Chongqing Liangjiang Star, pe scurt OS-XO, prima racheta privata chineza
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 30, 2018, 01:14:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180520092805
Titlu: Misiunea cu numarul 200 pentru ISS
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 30, 2018, 01:15:13 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180523142422
Titlu: Cygnus OA 9 ajunge la destinatie
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 30, 2018, 01:15:39 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180527035110
Titlu: TESS, in cautarea planetelor locuibile. Manevra lunara si prima imagine
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 09, 2018, 09:34:27 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180529131807
Titlu: Al patrulea om care a ajuns pe Luna
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 09, 2018, 09:34:57 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180531023148
Titlu: TESS, in cautarea planetelor locuibile. Orbita finala
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 09, 2018, 09:35:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180603022853
Titlu: Un nou satelit Gaofen
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 09, 2018, 09:35:53 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180604141733
Titlu: SpaceX: a unsprezecea lansare pe 2018
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 09, 2018, 09:36:36 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180605151819
Titlu: Ultimul satelit al seriei meteo Fengyun 2
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2018, 01:33:22 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180607153813
Titlu: Un nou radar in spatiu pentru Japonia
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2018, 01:33:53 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180619142523
Titlu: Glonass la control
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 24, 2018, 01:34:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180620134730
Titlu: Hayabusa 2, un nou vanator de asteroizi japonez (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 27, 2018, 04:00:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180621152437
Titlu: Dawn in orbita finala. Cateva luni ramase pana la sfarsitul misiunii
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 27, 2018, 04:01:15 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180624153959
Titlu: Xichang din nou in atentie
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2018, 11:35:55 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180701032629
Titlu: CRS 15, ultimul zbor al versiunii Falcon 9 Block 4
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2018, 11:36:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180702141528
Titlu: Hayabusa 2 in sfarsit la destinatie
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2018, 11:37:22 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180704142551
Titlu: Lansarea rachetei Electron se amana. Business Time va trebui sa mai astepte
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2018, 11:37:55 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180709142510
Titlu: InSight, o mini revolutie a tehnologiei spatiale. Partea 2. Directia Marte
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2018, 10:54:06 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180712232132
Titlu: Prima manevra orbitala la nivel de Cubesat
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2018, 10:54:37 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180716034606
Titlu: Cel mai greu satelit telecom
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2018, 10:55:11 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180730225930
Titlu: 26 de sateliti Galileo in spatiu
Scris de: s.p.a.c.e din August 24, 2018, 12:02:42 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180801132935
Titlu: Prima lansare comerciala de la Pacific Spaceport Complex
Scris de: s.p.a.c.e din August 24, 2018, 12:03:44 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180803234600
Titlu: Doi sateliti in spatiu pentru Bulgaria
Scris de: s.p.a.c.e din August 24, 2018, 12:04:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180805124327
Titlu: Prima reutilizare a unei rachete Falcon 9 Block 5
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 20, 2018, 12:54:30 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180808154337
Titlu: O noua pereche de sateliti de navigatie lansati de China
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 20, 2018, 12:55:00 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180811140417
Titlu: Gaofen 11
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 20, 2018, 12:55:29 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180812225415
Titlu: Parker Solar Probe. Umanitatea in prima sa calatorie catre o stea
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 20, 2018, 12:56:01 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180816154018
Titlu: ADM-Aeolus
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 22, 2018, 01:16:40 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180823133619
Titlu: Recordul de lansari chineze cade din nou
Scris de: s.p.a.c.e din Septembrie 22, 2018, 01:17:08 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180828132714
Titlu: Noua imagine de la bordul lui BepiColombo
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 28, 2018, 03:39:35 PM
Noua imagine de la bordul lui BepiColombo: desfacerea tijei la capatul careia se afla montate magnetometrele. Cu aceasta activitate se incheie faza LEOP, misiunea trecand in faza transferului interplanetar.

www.spacealliance.ro/articles/images/a/BepiColombo_magnetometer.gif
Titlu: 24 de lansari chineze
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2018, 12:35:48 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180911222547
Titlu: SpaceX in ritm sustinut
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2018, 12:36:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180914232748
Titlu: Ultima lansare Delta 2
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2018, 12:37:17 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180919143633
Titlu: 15 sateliti de navigatie chinezi lansati de la inceputul anului
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2018, 12:37:47 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181018130151
Titlu: Ariane 5 in fata istoriei
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2018, 12:38:16 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181019140336
Titlu: Inca o lansare din Taiyuan
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 04, 2018, 09:57:50 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181026141246
Titlu: 4 din 6
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 04, 2018, 09:58:22 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181029145009
Titlu: Sfarsitul unei stele. Kepler si-a terminat combustibilul si implicit misiunea
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 04, 2018, 09:58:55 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181031141717
Titlu: 40 de misiuni pentru racheta japoneza H2A
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2018, 01:10:40 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181104113517
Titlu: Parker Solar Probe doboara doua recorduri
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2018, 01:11:24 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181113140125
Titlu: Rocket Lab, oficial la primul sau zbor comercial
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2018, 01:11:54 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181115151749
Titlu: SpaceX primeste certificare categoria 3, insa nu se opreste si continua evolutia
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 19, 2018, 11:57:18 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181117145850
Titlu: Un nou satelit pentru Maroc
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 19, 2018, 11:22:30 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181123150252
Titlu: China doboara recordurile sistemelor de navigatie
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 19, 2018, 11:23:03 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181125073921
Titlu: InSight, o mini revolutie a tehnologiei spatiale. Partea 3. La destinatie
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2018, 09:38:53 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181126094819
Titlu: China realizeaza lansarea cu numarul 34
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2018, 09:39:36 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181129123406
Titlu: Nou zbor al rachetei indiene GSLV, cu cel mai greu satelit al tarii
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2018, 09:40:03 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181203125154
Titlu: China pleaca intr-o noua aventura lunara. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2018, 09:40:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181210135904
Titlu: Doi noi sateliti sauditi lansati din China
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:04:11 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181215001056
Titlu: A zecea lansare a anului de la baza spatiala europeana Kourou
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:04:47 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181215003350
Titlu: India accelereaza programul sau spatial pe ultima suta de metri si incheie anul
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:06:02 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181220072951
Titlu: Nou satelit de spionaj francez lansat din Guiana Franceza
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:06:34 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181226042454
Titlu: Rusia mai lanseaza un satelit pentru programul militar Blagovest
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:07:10 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20181229220128
Titlu: Ambitiile Chinei
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:07:55 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190119005805
Titlu: Debut de an spatial si pentru Japonia
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:08:32 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190122132859
Titlu: Deja doua lansari in contul Chinei, intr-un an care se anunta record
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2019, 12:09:06 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190124104147
Titlu: Blue Origin, aventura spatiala a lui Jeff Bezos. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2019, 01:01:49 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190126003333
Titlu: O noua varianta pentru racheta indiana PSLV
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2019, 01:02:20 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190128225332
Titlu: Rocket Lab in fata unei noi misiuni
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2019, 01:02:51 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190204135710
Titlu: Prima racheta lansata de Arianespace in 2019, o Ariane 5
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2019, 01:03:22 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190206231446
Titlu: Blue Origin, aventura spatiala a lui Jeff Bezos. Partea 2
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2019, 01:03:53 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190212123415
Titlu: PSLV C 39, un accident de manual (partea 4). IRNSS 1H, un satelit fantoma
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2019, 01:04:28 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190221135051
Titlu: Inca o misiune notabila pentru SpaceX
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 28, 2019, 12:53:52 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190224153022
Titlu: Hayabusa 2, un nou vanator de asteroizi japonez (partea 4)
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 05, 2019, 10:23:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190226140227
Titlu: America tot mai aproape de a-si reface capabilitatea de lansare cu echipaj uman
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 09, 2019, 11:30:05 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190301155152
Titlu: Crew Dragon executa cu succes misiunea Demo 1
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 09, 2019, 11:31:24 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190308144000
Titlu: OneWeb. La inceput de drum
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 17, 2019, 01:45:52 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190311145954
Titlu: 300 de rachete Long March
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 17, 2019, 01:48:34 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190313161234
Titlu: Al zecelea satelit WGS
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 20, 2019, 12:46:36 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190317124721
Titlu: Vega VV14
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 01, 2019, 11:52:31 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190324104600
Titlu: R3D2, prima misiune de anvergura pentru Rocket Lab
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 28, 2019, 11:28:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190331121213
Titlu: 29 de sateliti lansati din India
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 28, 2019, 11:29:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190402130115
Titlu: Programul Epic al lui Intelsat afectat de pierderea satelitului 29e
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 28, 2019, 11:29:59 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190425134442
Titlu: Beidou 3 I1, satelitul cu numarul 44 pentru sistemul de navigatie chinez
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 28, 2019, 11:30:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190427070033
Titlu: A saptea lansare chineza, doi noi sateliti de observatie a Pamantului
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 17, 2019, 11:04:19 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190512010044
Titlu: Rocket Lab, la prima sa misiune pentru US Air Force
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 17, 2019, 11:05:10 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190512021629
Titlu: Doua zboruri, la cateva zile distanta, readuc Rusia in topul lansarilor mondiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 17, 2019, 11:05:59 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190617125507
Titlu: A sasea lansare Falcon 9 a anului
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 22, 2019, 02:58:50 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190620065305
Titlu: O noua lansare Falcon Heavy
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 25, 2019, 12:39:57 AM
http://spacealliance.ro/live/
Titlu: Prima lansare chineza de pe o platforma marina si cateva din implicatiile ei
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 26, 2019, 12:24:33 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190623121818
Titlu: Ariane 5 lansata pentru a doua oara in 2019
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 29, 2019, 11:15:30 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190625115548
Titlu: Beidou 3 I2
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 29, 2019, 11:16:04 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190628151437
Titlu: Make it rain
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 10, 2019, 01:52:30 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190701143242
Titlu: Falcon Heavy, o racheta inaintea timpului sau. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 10, 2019, 01:53:03 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190704233950
Titlu: Satelit meteo rusesc insotit in orbita de 32 de alte platforme mai mici
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 13, 2019, 09:45:37 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190710134546
Titlu: Sistemul de navigatie european Galileo nefunctional de 4 zile
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 18, 2019, 12:34:36 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190715133812
Titlu: 50 de ani de la lansarea misiunii Apollo 11
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 18, 2019, 12:35:08 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190716135713
Titlu: Lansarea cu numarul 15, fara noroc pentru Vega. Primul accident al rachetei
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 23, 2019, 12:36:50 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190717142042
Titlu: Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire. 50 de ani de la aselenizare
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2019, 09:59:25 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190721134747
Titlu: 4 sateliti militari rusesti lansati din Plesetsk
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2019, 09:59:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190721140128
Titlu: Chandrayaan 2, misiunea cu care India porneste din nou spre Luna (partea 2)
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2019, 10:00:27 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190722142336
Titlu: Spektr-RG. Partea 1. Telescopul isi incepe calatoria in spatiu
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2019, 10:01:05 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190724140737
Titlu: Competitia privata se ascute si pe piata rachetelor din China
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 31, 2019, 10:01:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190730144047
Titlu: SpaceX se achita de misiunea CRS 18
Scris de: s.p.a.c.e din August 03, 2019, 09:00:51 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190801144943
Titlu: Un nou satelit Meridian lansat de Rusia
Scris de: s.p.a.c.e din August 12, 2019, 11:57:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190804062959
Titlu: Yaogan 30, seria 5
Scris de: s.p.a.c.e din August 12, 2019, 11:58:06 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190808134905
Titlu: Al patrulea satelit al seriei de comunicatie Blagovest, lansat din Baikonur
Scris de: s.p.a.c.e din August 21, 2019, 11:46:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190808142321
Titlu: Amos 17
Scris de: s.p.a.c.e din August 21, 2019, 11:46:54 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190808152235
Titlu: Ariane VA 249
Scris de: s.p.a.c.e din August 21, 2019, 11:47:23 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190813144552
Titlu: O alta racheta de clasa mica isi face debutul pe piata chineza
Scris de: s.p.a.c.e din August 21, 2019, 11:48:00 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190819143202
Titlu: AEHF 5
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 03, 2019, 03:45:00 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190821132701
Titlu: Spre un mini Falcon 9. Electronul celor de la Rocket Lab va deveni reutilizabil
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 03, 2019, 03:45:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20190824135545
Titlu: Al treilea satelit EKS intareste linia de aparare spatiala a Rusiei
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 03, 2019, 03:46:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191002142501
Titlu: O perioada dominata de chinezi. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 06, 2019, 11:19:20 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191009144457
Titlu: Spektr-RG. Partea 2. Primele observatii
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 06, 2019, 11:19:49 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191104130931
Titlu: ICON. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 01, 2019, 12:45:18 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191106140023
Titlu: Spre un mini Falcon 9. Electronul celor de la Rocket Lab va deveni reutilizabil
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 01, 2019, 12:45:55 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191109012444
Titlu: Razboiul megaconstelatiilor. Starlink se dezvolta in ritm alert
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 01, 2019, 12:46:31 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191113151652
Titlu: Lansare aniversara pentru Arianespace: racheta cu numarul 250 din familia Ariane
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 06, 2019, 10:46:31 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191128150712
Titlu: Kosmos 2542, un intrus in spatiu
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 06, 2019, 10:47:08 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191130041444
Titlu: Primul satelit indian din seria Cartosat 3
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 06, 2019, 10:47:34 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191202230622
Titlu: 10 x Electron
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 17, 2019, 11:09:26 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191206120635
Titlu: Lansarea 50 pentru racheta indiana PSLV
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 17, 2019, 11:10:01 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191213142049
Titlu: Rocket Lab deschide a doua baza de lansare, in SUA
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 21, 2019, 01:15:22 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191216132229
Titlu: Vector Space Systems intra oficial in faliment
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 30, 2019, 11:58:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191224081617
Titlu: SpaceX va inchide anul cu 11 lansari. Ultimul pasager, JCSat 18/Kacific 1
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 05, 2020, 10:22:11 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191226113544
Titlu: La inceputul lui 2020
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 12, 2020, 02:44:16 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200105225440
Titlu: Anul spatial 2020 deschis de lansarea celui de al treilea grup Starlink
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 18, 2020, 12:56:45 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200114132838
Titlu: China deschide anul 2020 cu ambitii mari
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 26, 2020, 11:22:02 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200118014113
Titlu: VA 251 deschide seria lansarilor europene in 2020
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 26, 2020, 11:22:32 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200121135634
Titlu: Votati numele robotului Mars 2020
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 26, 2020, 11:23:31 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200123103556
Titlu: Parker Solar Probe la periheliul 4
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 04, 2020, 12:08:47 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200128120423
Titlu: Lansarea misiunii solare Solar Orbiter
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 09, 2020, 12:01:18 PM
http://www.spacealliance.ro/live/
Titlu: Eutelsat 5 West B intra in serviciu cu 45% din capacitate
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 13, 2020, 01:12:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200202015001
Titlu: Falcon 9 la zborul cu numarul 80. Starlink la 240 de sateliti
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 13, 2020, 01:12:49 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200204141906
Titlu: Lansarea SpaceX amanata pentru luni
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 16, 2020, 12:03:15 PM
http://www.spacealliance.ro/live/
Titlu: Solar Orbiter. Partea 1. Lansarea
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 21, 2020, 11:10:33 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200212140918
Titlu: NROL 151, primul satelit lansat de Rocket Lab in 2020
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2020, 11:35:10 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200216015614
Titlu: Japonia mai adauga un satelit sistemului sau de spionaj
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 22, 2020, 11:35:41 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200217140501
Titlu: Razboiul megaconstelatiilor. SpaceX:OneWeb - 5:1
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 23, 2020, 07:13:10 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200219133959
Titlu: China la a patra sa lansare pe 2020
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2020, 11:58:19 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200226142930
Titlu: VA252
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2020, 11:58:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200226145802
Titlu: MEV-1 si Intelsat 901 s-au cuplat pe orbita
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 02, 2020, 11:23:53 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200228144010
Titlu: Rusia mai lanseaza un satelit Meridian M
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 21, 2020, 03:28:18 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200304132034
Titlu: Mars 2020 se va numi Perseverance
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 21, 2020, 03:29:07 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200306150110
Titlu: China, aproape de finalizarea constelatiei Beidou
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 23, 2020, 12:16:56 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200310135454
Titlu: China pierde un satelit la debutul versiunii 7A a familiei de rachete CZ
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 23, 2020, 12:17:32 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200316152652
Titlu: Lansarile Glonass continua in pofida crizei
Scris de: s.p.a.c.e din Martie 28, 2020, 11:57:55 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200318150954
Titlu: Rocket Lab cumpara compania Sinclair Interplanetary
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 10, 2020, 12:52:23 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200320143419
Titlu: A saptea lansare a Chinei in 2020
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 10, 2020, 12:52:46 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200324073714
Titlu: Sistemul AEHF, complet
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 10, 2020, 12:53:13 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200328092005
Titlu: Astra Space, urmarita de ghinion
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 14, 2020, 12:16:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200401142050
Titlu: Razboiul megaconstelatiilor. SpaceX:OneWeb - 6:2
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 30, 2020, 12:24:17 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200409142410
Titlu: RocketLab, primul test de altitudine medie pentru recuperarea treptei intai
Scris de: s.p.a.c.e din Aprilie 30, 2020, 12:25:11 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200412123440
Titlu: O alta racheta chinezeasca explodeaza, ridicand semne de intrebare
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 03, 2020, 05:47:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200415153546
Titlu: In pofida crizei care a lovit si industria spatiala, Perseverance va fi lansat
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 03, 2020, 05:48:43 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200422082724
Titlu: Hubble a implinit 30 de ani
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 10, 2020, 02:02:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200428152322
Titlu: Prima misiune comerciala de extindere a duratei de operare a unui satelit. 3
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 13, 2020, 11:56:51 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200501075456
Titlu: Electron iese pentru prima data pe rampa de lansare a complexului american LC 2
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 13, 2020, 11:57:23 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200503053053
Titlu: ExoMars Rosalind Franklin rateaza lansarea
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 13, 2020, 11:57:59 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200509143325
Titlu: Lasati China sa doarma. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 10, 2020, 11:33:46 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200513034926
Titlu: 10 lansari in contul Chinei
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 10, 2020, 11:34:13 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200519054547
Titlu: HTV 9, lansat spre ISS de ultima racheta H2B. Japonia trece la o noua etapa
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 10, 2020, 11:34:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200521042636
Titlu: Cosmos 2546, al patrulea satelit EKS al Rusiei
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 10, 2020, 11:35:09 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200525054259
Titlu: SpaceX, in asteptarea unui zbor istoric. Crew Dragon la misiunea Demo 2
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 14, 2020, 12:39:19 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200526124457
Titlu: Lasati China sa doarma. Partea 2
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 14, 2020, 12:39:52 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200607100613
Titlu: Lasati China sa doarma. Partea 3
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 14, 2020, 12:40:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200611021531
Titlu: Rocket Lab, de neoprit
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 14, 2020, 12:41:53 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200614021527
Titlu: Lasati China sa doarma. Partea 4
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 05, 2020, 12:13:31 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200617224901
Titlu: Perseverance, o luna pana la lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 05, 2020, 12:14:16 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200620021809
Titlu: China egaleaza SUA la numarul de lansari si anunta totodata finalizarea Beidou
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 11, 2020, 03:31:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200623234356
Titlu: Lunar Gateway, accesul umanitatii la calatorii interplanetare. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 11, 2020, 03:32:08 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200627055044
Titlu: La 4 ani distanta de la ultima misiune de acest fel, Israelul lanseaza din nou
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2020, 03:13:05 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200707042513
Titlu: Intensificare a numarului de lansari din China. Beijingul preia prima pozitie
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2020, 03:13:39 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200711050735
Titlu: Un 4 iulie cu ghinion. Rocket Lab esueaza in zborul cu numarul 13
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2020, 03:14:12 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200724233949
Titlu: Minotaur 4, o noua misiune, de aceasta data din Wallops. NROL 129
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2020, 03:14:42 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200726225520
Titlu: Lansarea lui Perseverance
Scris de: s.p.a.c.e din August 18, 2020, 03:15:21 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200730121914
Titlu: Rusia isi continua constant activitatea spatiala
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 02, 2020, 01:33:42 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200810050124
Titlu: Lasati China sa doarma. Partea 5. 2 x China
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 02, 2020, 01:34:09 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200815120505
Titlu: Prima lansare europeana de la debutul pandemiei
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 02, 2020, 01:34:37 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200817043001
Titlu: Un zbor de 30 de secunde
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 02, 2020, 01:35:09 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200918033559
Titlu: Vega, la zborul cu numarul 16, se intoarce in serviciul Arianespace
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 13, 2020, 12:30:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200921233520
Titlu: Spre un mini Falcon 9. Electronul celor de la Rocket Lab va deveni reutilizabil
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 13, 2020, 12:31:08 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20200930141118
Titlu: Rachete 'made in Germany'. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 13, 2020, 12:31:35 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20201005024533
Titlu: Rusia transfera lansarea satelitiilor Gonets M pe racheta Soyuz
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 03, 2020, 09:46:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20201025124721
Titlu: Modernizarea sistemului de navigatie Glonass continua
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 03, 2020, 09:47:13 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20201030002033
Titlu: In focus
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 03, 2020, 09:47:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20201102223355
Titlu: Rachete 'made in Germany'. Partea 2
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 14, 2020, 08:10:55 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20201106022405
Titlu: Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Februarie 27, 2021, 03:02:07 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210207125325
Titlu: Romania in spatiu. 40 de ani de la un zbor istoric
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 26, 2021, 10:41:13 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210514132632
Titlu: Back in business
Scris de: s.p.a.c.e din Mai 26, 2021, 10:41:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210526123355
Titlu: Oamenii care au construit SpaceX. Partea 1. La rascruce de drumuri
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 11, 2021, 12:11:24 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210601151334
Titlu: Firefly gata de prima sa lansare. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 14, 2021, 10:42:45 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210607235645
Titlu: Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 2
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2021, 11:13:35 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20210930015525
Titlu: Dupa un an de pandemie, 2021 debuteaza in forta. Partea 3
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 01, 2021, 11:14:12 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211001032511
Titlu: JWST, nava amiral a astronomiei. Partea 1. Un nume contestat
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 07, 2021, 10:04:42 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211006033504
Titlu: Cursa deschisa pentru viitoarele baze de lansare europene. Linia nordica
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 31, 2021, 07:12:36 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211012122055
Titlu: Aerospace Make in India (partea 2). ISRO impulsioneaza companiile sale private
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 31, 2021, 07:13:24 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211016063352
Titlu: Un virus aproape letal pentru un telescop batran. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 31, 2021, 07:14:12 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211021133421
Titlu: Ariane 5 stabileste un nou record personal
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 17, 2021, 08:28:32 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211025024242
Titlu: Prima inlocuire in sistemul de navigatie japonez QZSS
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 17, 2021, 08:29:07 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211027105703
Titlu: Compania privata chineza Expace revine in atentia publicului cu 2 lansari
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 17, 2021, 08:29:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211031111143
Titlu: Coreea de Sud aduce oficial in flota sa, a doua racheta
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 17, 2021, 08:30:19 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211104113551
Titlu: Racheta nipona Epsilon, la a cincea lansare
Scris de: s.p.a.c.e din Noiembrie 17, 2021, 08:30:47 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211111120115
Titlu: Lansarea telescopului spatial James Webb
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 25, 2021, 01:41:04 PM
www.spacealliance.ro/live
Titlu: JWST, nava amiral a astronomiei. Partea 2. Cadoul de Craciun
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 26, 2021, 12:19:36 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20211225150429
Titlu: Re: SpaceAlliance.ro : Primul portal romanesc de tehnologii aerospatiale
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 15, 2022, 11:54:24 PM
Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220108132800
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220609044655
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220612002443
Titlu: Lunar Gateway, accesul umanitatii la calatorii interplanetare. Partea 3.Lansarea
Scris de: s.p.a.c.e din Iunie 30, 2022, 10:21:39 PM
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220628103623
Titlu: PSLV C53
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 06, 2022, 10:26:49 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220701072305
Titlu: VA257
Scris de: s.p.a.c.e din Iulie 06, 2022, 10:27:55 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220626124852
Titlu: Coreea de Sud lanseaza cu succes racheta sa KSLV 2
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 29, 2022, 11:59:04 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220627122405
Titlu: USSF 12, un pas inainte pentru imbunatatirea scutului antiracheta
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 29, 2022, 11:59:44 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220705235320
Titlu: Rusia alege sa adauge un nou satelit constelatiei sale Glonass
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2022, 12:00:25 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220709112510
Titlu: La 10 ani de la debut, racheta europeana Vega, primeste o noua versiune
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2022, 12:01:34 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220713122829
Titlu: Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala. Partea 4
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2022, 12:02:11 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220714124614
Titlu: Noua misiune NRO pentru Rocket Lab
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2022, 12:02:45 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220717121006
Titlu: SpaceX, la cel mai bun an al sau
Scris de: s.p.a.c.e din Octombrie 30, 2022, 12:03:19 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220723002014
Titlu: Rachete 'made in Germany'. Partea 3. Isar Aerospace, prima companie privata care
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2022, 09:48:33 AM
Rachete 'made in Germany'. Partea 3. Isar Aerospace, prima companie privata care va opera din Kourou
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220730083547
Titlu: Coreea de Sud porneste spre Luna. Partea 1
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2022, 09:49:07 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220731234759
Titlu: Coreea de Sud porneste spre Luna. Partea 2
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2022, 09:49:38 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220807105320
Titlu: NRO mai lanseaza un satelit folosind serviciile Rocket Lab
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2022, 09:50:09 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220814133919
Titlu: Republica Moldova se pregateste pentru prima sa experienta spatiala. Partea 5
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2022, 09:50:46 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20220815115827
Titlu: Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte (partea 7)
Scris de: s.p.a.c.e din Decembrie 29, 2022, 09:51:26 AM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20221028145251
Titlu: Primul zbor orbital de pe teritoriul european, in aceasta seara, din Cornwall,UK
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 09, 2023, 10:56:09 PM
www.spacealliance.ro/live
Titlu: Primul centru de lansari spatiale pe teritoriul european
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 29, 2023, 09:19:42 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20230102062029

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20230114123545
Titlu: Polonia, o noua putere regionala?
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 29, 2023, 09:20:56 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20221227122158

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20221228141409

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20221229133842
Titlu: Recordul de lansari spatiale cade din nou in 2022
Scris de: s.p.a.c.e din Ianuarie 29, 2023, 09:21:36 PM
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20230105105833