Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

O ipoteza a domnului Adrian Gheorghe

Creat de Adi, Iulie 21, 2008, 05:42:14 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Adi

Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

mm

Complect de acord cu "abuzivul" Adrian Gheorghe.

Va rog sa reveniti , d-le Adrian, la intrebarea mea cu "frecventa maxima" a electronului, cerere repostata de mine in ultima interventie.

AlexandruLazar

#122
CitatFiind in stadiul enuntarii ipotezei, examinarea obiectiva a assertiunilor la care ajunge presupune a cerceta daca in rationamentele care le-au generat s-au strecurat incalcari ale legilor cunoscute ale fizicii. Aceasta ar fi sarcina (preocuparea) analistilor bine intentionati.

Cred că ați înțeles greşit ceea ce vă cere Electron. Normal că la acest moment, este absurd să vi se ceară o dovadă experimentală. Ceea ce vi se cere insistent de câteva pagini încoace este o metodă prin care afirmațiile dumneavoastră să poată fi confirmate experimental. Nu vă cere nimeni să efectuați experiența respectivă, ci să imaginați o metodă prin care concluziile dumneavoastră pot fi testate experimental -- asta pentru că ele se referă efectiv la lumea fizică, nu la o mână de formule de pe o foaie.

Ideea e că o ipoteză referitoare la lumea fizică este valoroasă numai în măsura în care ea poate fi testată. Dacă ea nu are niciun impact testabil asupra lumii în care trăim, ea poate la fel de bine să fie şi adevărată, şi falsă, fără să simțim vreun impact.

Deci -- cum propuneți să testați experimental ipotezele dumneavoastră?


Edit: ca să încerc să explic mai clar; dacă eu afirm, de pildă, că am o piatră în buzunar, asta se poate verifica experimental în destule moduri (inclusiv, de exemplu, uitându-vă la mine în buzunar). Dacă în schimb afirm că am în buzunar o piatră invizibilă şi fără greutate, asta e o afirmație lipsită de substanță, pentru că e netestabilă. Nu numai că, de vreme ce piatra e invizibilă şi fără greutate, nu o să îi poată verifica nimeni prezența, dar ori că aş avea-o, ori că n-aş avea-o, impactul asupra lumii fizice ar fi nul. De aceea, este foarte important ca orice ipoteză emisă să poată fi testată. Normal că în etapa de concepție, nimeni nu are cum să efectueze testul -- dar este foarte important ca acesta să poată fi totuşi efectuat.

Adi

Alexandru, ai explicat minunat! Felicitari!
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

Electron

AlexandruLazar, foarte buna interventia ta. :)

Ce mai trebuie subliniat este ca o formula matematica nu are cum sa demonstreze ca piatra invizibila si fara greutate, sau volum sau densitate, sau vreo alta prorpietate fizica masurabila exista in buzunarul cuiva. O formula matematica are relevanta fizica doar atunci cand elementele din care e alcatuita au corespondenta fizica falsificabila. ;)

e-
Don't believe everything you think.

gheorghe adrian


-1) Nu am nici-o metoda prin care afirmatiile mele sa poata fi confirmate experimental. Afirmatiile mele au aparut doar din rezultatele (logica) formulelor, urmarind consecvent consecintele (implicatiile) logice (fenomenologice) pe care le-ar produce ipoteza identitatii dimensiunilor fizice ale masei cu cele ale sarcinii electrice. Acestea trebuiesc verificate daca sunt corecte. Dar este mai comod a considera de la bun inceput ca sunt false si ca nu are nici-un rost a cauta incalcarea legilor fizicii. (Din fericire sunt si unii care s-au apucat de treaba si lucreaza cu pasiune la aceasta verificare). -2) (daca acea piatra are cumva un volum, chiar fiind invizibila si fara masa, in situatia scufundarii in piscina, o sa va traga la suprafata, fiindca face sa apara o forta). -3) Ramane sa analizati daca elementele din care sunt alcatuite formulele, au o corespondenta fizica falsificabila. 

gheorghe adrian


Frecventa maxima a undelor electromagnetice pe care le-ar putea genera sarcina electrica elementara (foarte comprimata), ar fi cand lungimea de unda a lor ar fi egala cu  distanta (lungimea) elementara  de=1,602 ·10 la – 26  m. Daca  c·t=de=1,602 ·10 la – 26  m,  rezulta  t=1,602 ·10 la –26/3·10 la a 8-a. Rezulta f max=3·10 la a 8-a/ 1,602 ·10 la –26 =1,873 ·10 la 34  Hz. Aceasta frecventa ar putea proveni de la o particula cu masa gigantica de cam 10 la -14 Kg si este de acelasi ordin de marime cu a fotonilor de maxina energie identificati in radiatia cosmica, dupa cum am aratat intr-un post anterior. Ma gandesc ca aceasta radiatie ar provenii chiar de la anihilarea acelor  bozoni  Hygss in care ar fi fost concentrata intreaga masa a universului inainte de  big bang.

HarapAlb

Citat din: gheorghe adrian din Noiembrie 10, 2008, 02:03:19 PM
Aceasta frecventa ar putea proveni de la o particula cu masa gigantica de cam 10 la -14 Kg si este de acelasi ordin de marime cu a fotonilor de maxina energie identificati in radiatia cosmica, dupa cum am aratat intr-un post anterior. Ma gandesc ca aceasta radiatie ar provenii chiar de la anihilarea acelor  bozoni  Hygss in care ar fi fost concentrata intreaga masa a universului inainte de  big bang.

Luati legatura cu cei de la CERN poate va dau o mana de ajutor cu LHC-ul.

mm

Multumesc pentru raspuns, d-le Adrian.
Eram partizan al naturii electrice a masei dar fara sa am dovezi suficiente si data fiind si lipsa mea de pregatire "la microcosmos" nu puteam sa avansez intr-o (eventuala) intelegere. Felul cum prezentati dvs. lucrurile ma ajuta sa-mi formez o imagine (virtuala, probabila) asupra problemei deoarece sunteti coerent si in teoria dvs. "se potrivesc" bine mai multe tipuri de informatii. [Din experienta mea si cu felul meu de a judeca lucrurile (si calitativ, nu numai cantitativ) am invatat ca o explicatie a unor fenomene e "virtual foarte probabil sa fie adevarata daca se potrivesc armonios in ea mai multe informatii".]

ionut

Citat din: gheorghe adrian din Noiembrie 10, 2008, 01:10:52 PM

-1) Nu am nici-o metoda prin care afirmatiile mele sa poata fi confirmate experimental. Afirmatiile mele au aparut doar din rezultatele (logica) formulelor, urmarind consecvent consecintele (implicatiile) logice (fenomenologice) pe care le-ar produce ipoteza identitatii dimensiunilor fizice ale masei cu cele ale sarcinii electrice. Acestea trebuiesc verificate daca sunt corecte. Dar este mai comod a considera de la bun inceput ca sunt false si ca nu are nici-un rost a cauta incalcarea legilor fizicii. (Din fericire sunt si unii care s-au apucat de treaba si lucreaza cu pasiune la aceasta verificare). -2) (daca acea piatra are cumva un volum, chiar fiind invizibila si fara masa, in situatia scufundarii in piscina, o sa va traga la suprafata, fiindca face sa apara o forta). -3) Ramane sa analizati daca elementele din care sunt alcatuite formulele, au o corespondenta fizica falsificabila. 
gheorghe adrian,
   Afirmatiile dumitale NU au aparut DOAR din rezultatele/logica formulelor. Induci in eroare cititorii neexperimentati de pe acest forum. Afirmatiile dumitale au aparut datorita unor supozitii ale dumitale. Pur si simplu ati luat niste idei si fapte experimentale din stiinta actuala si le-ati sucit cu ajutorul unor ipoteze proprii fara nici o baza. Abia dupa asta ati folosit formalisme. Asa ca nu dati vina pe matematica. Aveti o "teorie" care chipurile pleaca de la niste fapte palpabile (asa sustineti chiar dvs.) asa ca TREBUIE sa aveti o metoda de a le verifica experimental. Daca nu aveti, sau daca nu doriti sa propuneti una, pentru mine inseamna ca "teoria" dumitale are o problema ... sau este complet inutila (daca sustineti ca afirmatiile tale nu pot fi confirmate experimental) si inutilizabila pentru lumea in care traim. Va cam demontati singur afirmatiile.

gheorghe adrian


                                     Domnule mm!
Cred ca nu am inteles tocmai corect intrebarea referitoare la frecventa maxima a electronului. Se refera ea cumva la frecventa undei asociate data de relatia lui de Broglie?  Frecventa  maxima a acestei unde se deduce foarte usor folosind relatia de structura a constantei de actiune. Avem pentru lungimea de unda a undei asociate electronului in translatie λae=h/p=h/me·ve. In aceasta relatie punem  h=k·me·qe/de·ffae  si avem;   
λae=k·me·qe/de·ffae·me·ve= k·qe/de·ffae·ve.  Acum explicitam (inlocuim) pe qe;  qe=c²·de/k , si avem;  λae=k·c²·de/k·de·ffae·ve =  c²/ffae·ve=c·tfae·(c/ve)=
=λfae·(c/ve).  Se vede  ca la viteze  mici de translatie ale electronului lungimea de unda a undei asociate electronului  λae tinde catre infinit. La viteze foarte mari ale electronului   λae  tinde catre lungimea de unda  λfae  a fotonului gama de la anihilarea electronului
De aici reese ca frecventa maxima a undei asociate electronului este chiar frecventa acestui foton ffae = 1,23726·10 la puterea 20 Hz.
Cu aceleasi relatii pentru  h  si pentru  qe   se poate arata legatura dintre viteza initiala a fotoelectronului  vfe  si frecventa  fotonului incident  ffi, deaorece avem  me·(vfe)²/2=h·ffi, de unde rezulta ca  (vfe)²=2· h·ffi/me=
2· k·me·qe·ffi/me·de·ffae =2· k·qe·ffi/de·ffae=2· k·c²·de·ffi/ k·de·ffae=
2·c²·(ffi/ffae). Pentru a nu depasi viteza luminii in vid  c  si a respecta in acelasi timp si conservarea impulsului si conservarea energiei este suficent ca la masa electronului sa sa adune masa fotonului incident;  mfi=me·(ffi/ffae), si atunci masa fotoelectronului se scrie  mfe=me·(1+ffi/ffae) si  tinde catre  2·me cand frcventa fotonului incident   tinde catre  ffae.       

Electron

Citat din: gheorghe adrian din Noiembrie 10, 2008, 01:10:52 PM
-1) Nu am nici-o metoda prin care afirmatiile mele sa poata fi confirmate experimental.
Ok, pana nu veti duce teoria pana la niste rezultate falsificabile, va rog sa nu mai aveti pretentia de relevanta pentru Fizica.

CitatAfirmatiile mele au aparut doar din rezultatele (logica) formulelor, urmarind consecvent consecintele (implicatiile) logice (fenomenologice) pe care le-ar produce ipoteza identitatii dimensiunilor fizice ale masei cu cele ale sarcinii electrice. Acestea trebuiesc verificate daca sunt corecte.
Faptul ca ele sunt coerente matematic (in cazul in care sunt) nu inseamna automat ca sunt corecte si Fizic.

CitatDar este mai comod a considera de la bun inceput ca sunt false si ca nu are nici-un rost a cauta incalcarea legilor fizicii. (Din fericire sunt si unii care s-au apucat de treaba si lucreaza cu pasiune la aceasta verificare).
Nu a spus nimeni aici ca formulele sunt false. A fi irelevante pentru fizica si a fi false nu este o echivalenta. Cititi cu atentie obiectiile care vi se aduc, si explicatiile date.

Citat-2) (daca acea piatra are cumva un volum, chiar fiind invizibila si fara masa, in situatia scufundarii in piscina, o sa va traga la suprafata, fiindca face sa apara o forta).
Corect, daca ar avea volum. Acum, spuneti-ne ce proprietati masurabile si detectabile are inventia dumneavoastra pe care o numiti in mod abuziv "eter".

Citat-3) Ramane sa analizati daca elementele din care sunt alcatuite formulele, au o corespondenta fizica falsificabila. 
Analiza mea de pana acum m-a dus la cocnluzia ca nu au o corespondenta fizica falsificabila. A face teoria falsificabila e treaba dumneavoastra ca inventator al ei, nu al celor care o citesc si o analizeaza. Sper ca nu faceti si dumneavoastra confuzia intre "falsificat" si "falsificabil".


e-
Don't believe everything you think.

mm

"Confuzia" de care vorbiti e un banal sinonim. Si sinonimele se pot chiar confunda. :)

Electron

Citat din: mm din Noiembrie 18, 2008, 08:57:44 AM
"Confuzia" de care vorbiti e un banal sinonim. Si sinonimele se pot chiar confunda. :)
Da, dumneavoastra ati declarat deja ca nu faceti diferenta intre cei doi termeni, care nu sunt sinonimi. Sper sa nu va urmeze multi exemplul. :)

e-
Don't believe everything you think.

mihail_a

"Tot in legatura cu  dimensiunea lui E (intensitatea campului electric) avem egalitatea   m·v²/2 = q·U . Daca  m = q  rezulta ca  U = v².  Dar  U = E·l  adica  v² =  E·l . Dimensional  avem ca:  l²/t² = E·l ; rezulta ca  E = l/t²  adica este acceleratie  a (m/s²)"

Ma uit la aceasta fraza si ma gandesc: Daca matematica este la fel pentru toti dragii mei de ce unii se bazeaza pe alte principii?
Daca: " m·v²/2 = q·U . Daca  m = q  rezulta ca  U = v²" ma gandesc oare acel 1/2 din proportie are vreo importanta?

Dragii mei am si eu o teorie de inceput: "Verifica ceea ce afirmi intodeauna de doua ori".

Daca aceasta teorie are si un final, atunci acesta trebuie sa fie proportional cu 1/2.

In concluzie s-a muncit pe jumatate. ;).

Ne mai auzim.