Welcome, Guest. Please login or register.

Mesaje Recente

Pagini: [1] 2 3 4 5 6 7 8 ... 10
1
Prin durata unui foton inteleg durata unei perioade intregi compusa dintr-un maxim si un minim a campului electromagnetic. Acesta este timpul minim de manifestare a unui foton. Cat priveste energia unui foton este data de produsul dintre constanta lui Planck si frecventa fotonului. E =h.niu; Deci cel mai neinsemnat foton, cu energia minim posibila este acela a carui frecventa este egala cu unitatea, adica Emin=h.niu1; pt;niu=1; Sa numim un astfel de foton, fotonul elementar.
 Insumarea a doi fotoni elementari prin interferenta constructiva va avea ca rezultat un foton cu frecventa dubla, deci si cu energia dubla; E2= 2.Emin=h.niu2; in care niu2=2.niu1; Mergand pe acest rationament ca orice foton inseamna o insumare de fotoni elementari, putem spune ca o cuanta de energie care poate avea ca rezultat manifestarea unui electron, ce are frecventa de 1,235.10^20 [1/s], se compune din 10^20 de fotoni elementari.
Cat priveste parerile dvs. exprimate mai inainte, le consider neadecvate.
2
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Relații ilasusiene.
« Ultimul mesaj de princehansolo Ieri la 08:30:15 p.m. »
Conform transformării Galilei, un același experiment se poate desfășura în același timp în referențiale diferite. Eu susțin însă contrariul, anume că un același experiment nu se poate desfășura simultan în referențiale diferite. Deci eu m-am referit la Galilei, nu la Einstein. Pe de altă parte, nu văd de ce să comparăm timpul la care mă refer eu cu timpul la care se referă Einstein – să comparăm mere cu pere ca să stabilim diferența dintre ele?
Este prima data cand mentionezi diferenta intre ce sustii tu si transformarile Galilei.

Compararea timpului la care se refera Einstein cu timpul la care te referi tu este facuta de mine din cauza ca mi se pare ca este acelasi lucru. Tu sustii ca sunt diferente ca intre mere si pere. Poti sa compari merele cu perele luand una din proprietatile merelor si perelor: de ex. forma geometrica, sau gustul, sau mirosul, sau greutatea. In cazul nostru timpul la care te referi tu si timpul la care se refera Einstein. Exista intr-adevar diferente intre cele sustinute de teoria relativitatii si relatiile ilasusiene? Care sunt aceste diferente? Care este diferenta intre ce sustii tu si transformarile Lorentz?
3
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Relații ilasusiene.
« Ultimul mesaj de ilasus Ieri la 02:34:50 p.m. »
Conform transformării Galilei, un același experiment se poate desfășura în același timp în referențiale diferite. Eu susțin însă contrariul, anume că un același experiment nu se poate desfășura simultan în referențiale diferite. Deci eu m-am referit la Galilei, nu la Einstein. Pe de altă parte, nu văd de ce să comparăm timpul la care mă refer eu cu timpul la care se referă Einstein – să comparăm mere cu pere ca să stabilim diferența dintre ele?
4
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Relații ilasusiene.
« Ultimul mesaj de princehansolo Ieri la 12:01:40 p.m. »
...
De altfel, dacă în același sistem de referință, intervalele de timp în care mobilul M se deplasează în raport cu reperele O, O’ sunt diferite, logică ar fi ipoteza (contrară celei impuse de transformarea Galilei) conform căreia și în sistemele de referință asociate reperelor O, O’, intervalele de timp respective să fie diferite.
Nu inteleg, care-i diferenta intre dilatarea timpului (si scurgerea diferita a timpului) enuntata de Einstein in Teoria Relativitatii (si celebrul Paradox al gemenilor) si ce sustii tu? (intervalele de timp respective să fie diferite)
5
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Relații ilasusiene.
« Ultimul mesaj de ilasus Ieri la 11:11:17 a.m. »
Nu vorbim de realitatea/virtualitatea unui sistem de referință (șoseau și platforma sunt evident reale), ci a unui experiment într-un sistem de referință - în cazul de față experimentul la care ne referim este deplasarea rectilinie și uniformă a unui mobil M cu viteza constantă u. Dacă mobilului M se deplasează pe șosea, atunci deplasarea pe șosea este reală, iar deplasarea pe platformă este virtuală. Dar dacă la un moment dat mobilul M trece de pe șosea pe platformă (se schimbă sistemul de referință în care se deplasează mobilul M), atunci începând din momentul respectiv, deplasarea virtuală a mobilului M pe platformă devine reală, iar deplasarea reală a mobilului M pe șosea devine virtuală.

În fizica oficială, experimentul menționat (fără a preciza viteza) este real în ambele sisteme de referință, adică atât pe șosea, cât și pe platformă. Această posibilitate este datorată transformării Galilei, conform căreia experimenul trebuie să se desfășoare în același timp în sistemele de referință asociate șoselei și respectiv platformei. Însă, cum rezultă și din articolul prezentat în prima postare din topic, condiția legată de timp impusă de transformarea Galilei nu se justifică. De altfel, dacă în același sistem de referință, intervalele de timp în care mobilul M se deplasează în raport cu reperele O, O’ sunt diferite, logică ar fi ipoteza (contrară celei impuse de transformarea Galilei) conform căreia și în sistemele de referință asociate reperelor O, O’, intervalele de timp respective să fie diferite.
6
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Constanta lui Planck, relatii extinse.
« Ultimul mesaj de calahan Iunie 12, 2021, 04:58:00 p.m. »
Dl Virgil
Iata ce spui dumneata aici hotarat.
Citat
Cat despre durata fotonului, este ca atunci cand dai cu bata in balta, o fractiune de timp cat este suficient sa produci un impuls (electromagnetic in cazul fotonului). Asa ca durata unui foton dureaza atat timp cat semnalul se propaga pe sinusoida un maxim si un minim, astfel ca in functie de lungimea de unda mai mare sau mai mica, si durata fotonului va fi variabila dar totdeauna  egala cu; t=lambda/c;
Cu chestia asta nu pot sa fiu de acord. Dumneata spui ca durata oricarui foton este variabila si este egala cu perioada fotonului respectiv. Adica daca fotonul gama electronic are perioada de 8,0---.10-21 (s), inseamna ca asta este durata lui? In fisierul d-lui inginer se spune ca durata fotonului este data de relatia Df=k.(ff/ffae).tf. In aceasta relatie Df este durata, adica dimensiunea temporara a fotonului oarecare, k este constanta electrica, iar raportul  ff/ffae este gradul de interferenta al frecventei fotonului oarecare cu frecventa fotonului gama electronic. Raport care da numarul de unde, adica de perioade cuprinse in cuanta fotonului. Din relatie se vede ca atunci cand frecventa fotonului oarecare tinde catre frecventa fotonului gama electronic, raportul tinde catre  1  si numarul de unde (de perioade) tinde catre k. Adica fotonul gama electronic este compus din 9 miliarde de unde. Cu aceasta ocazie mai vreau sa imi spui de ce nu poti sa admiti modelul de motor electric liniar al fotonului, care vad  ca este argumentat cu o suma de formule din fizica, scrise in sistem bidimensional. Si spune ca explica si lipsa retroradiatiei si sinfazarea campurilor, si nasterea particulelor din fotoni s.a.. Si apoi ce parere ai dumneata de sintagma asta, in care spune  undeva, -ca in vid nicio vibratie, numai translatie-? 
7
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Relații ilasusiene.
« Ultimul mesaj de princehansolo Iunie 12, 2021, 10:21:15 a.m. »
...
-  Formulele (4) și (4’) definesc schimbarea sistemului de referință, sau trecerea dintr-un sistem de referință în altul. Totodată, ținând cont că mobilul M se deplasează sau în referențialul S, deci pe șosea, sau în referențialul S’, deci pe platformă, cu ’sau’ exclusiv, rezultă că dacă deplasarea lui M în S (pe șosea) exprimată de relațiile (1), (2), (3) este reală, atunci deplasarea lui M în S’ (pe platformă) exprimată de relațiile (1’), (2’), (3’) este virtuală, și invers. Așadar prin schimbarea sistemului de referință, deplasarea reală devine virtuală, iar deplasarea virtuală devine reală.
...
Am bolduit ce mi se pare discutabil in ce ai scris in prima postare. Intr-un sistem de referinta(SR1) realul corespunzator SR2 este virtual, dar niciodata (parerea mea) virtualul nu se transforma in real prin schimbarea sistemului de referinta. Realitatea unui SR este totdeauna virtuala pentru celalat...
8
Discuţii pe diverse teme / Re: A Treia Cale
« Ultimul mesaj de atanasu Iunie 11, 2021, 01:39:06 p.m. »
Dupa exemplul privind ce se urmareste in Franta mentionam ca in Franta este o problema cu sistemul de pensii de stat  pe care doar ei francezii o stiu si care este determinata de faptul ca cateva generatii de cetateni care au iesit  la pensie in niste momente favorabile economic, se pare ca au niste pensii cam mari fata de  alte generatii, dar daca au contribuit mai mult nu le poti lua un drept pentru care au platit in avans. Dar in combinatia de capitalism-comunistoid facuta in Franta totul este posibi.:)l

Si tinand cont de acestea si de cele ce s-au mai spus pana acum in ultimele postari de dupa terminarea la unu  mai a discutiei despre functionarea sitemului bancar pe firul cu 40 postari la topicul "Rezervele fractionare sau cum poti falimenta o banca de succes" , pot sa incerc sa-i raspund lui Valangjed care in 2014 a ridicat o problema sensibila  si voi cita ce am scris in postarea #123 din Aprilie 04, 2021 la 04:53:23 p.m:

"Userul Valangjed in postarea # 62 din 8 mai 2014  adauga la niste spuse ale lui IA care incerca sa arate ca problema repartitiei rezultatelor procesului de productie si nu a resurselor cum au inteles unii, constituie cuiul lui Pepelea al unei asemenea teorii economice bazata pe postulatele Caii a treia, a facut o remarca ceva mai interesanta careia voi incerca eu sa-i raspund in ce urmeaza.

Remarca este:  " Astept ideea de "distribuire" echitabila a colegului ion adrian, poate chiar iese vreo noua "teorie aplicabila practic". Cine poate sti?"
Aceasta cerinta a lui Valangjed nu a fost epuizata desi din tot ce s-a scris de atunci partial raspunsul a fost dat fiind continut si in multe postari , fara a fi atacat frontal dar fiind totusi avut in vedere.

Si raspund mai tintit: Valangjed, asa cum a rezultat din postarile de pana acum, racilele societatiilor omenesti nu sunt numai la acest aspect economic desi este unul esential si ele vor ramane si dupa ce va incepe sa functioneze Calea a treia, dar ele vor putea fi mult diminuate numai in consecinta evolutiei economice pe acest drum ci si prin schimbrea de mentalitate care cred ca ncesar il va insoti.
Odata ce fara sa schimbi de facto regulile economice adica piata , moneda, bursa etc vei compensa baneste cu aceste valori  cuvenite de drept fiecarui om (deocamdaa cetatean cat statele vor mai fi ca acum) folosirea de catre altii in cadrul diviziunii sociale a muncii  a resurselor adica exact ca si pana acum va duce doar la scderea profitului acestora ce detin de facto si exploateaza resursele si lumea desi se va mentine cu o strucura populationala diferita in sensul ca nu se ajunge la egalitarismul social-comunist , exista diferente justificate si probabil cat mai corect  justificate intre oameni dar nu ca acum cand unii pot sa plateasca 100000$ la o masa in cine stie ce loc exotic inchis celor obisnuii care si daca ar avea 100000$ de cheltuit stupid astfel, nu ar putea sa o faca nefacand practic din societatile destul de secrete desigur denumite oficial doar discrete in care se afl grupul infim numeric al celor ce stapanesc resursele naturale si tocmai de aceea se afla acolo .
Dar daca oamenii doresc si se aplica riguros legile Caii a treia, totul este realizabil dar cum spun mereu si repet, totul este a prendre ou a laisser.

Cat depre modalitatile de realizare efectiva, ele tin de legile economice ce se adopta si este problema economistilor si sociologilor si a politicienilor care vor dori sa adopte acest drum si din nou apare considerentul "a prendre ou a laisser".








10
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: O ipoteza a domnului Adrian Gheorghe
« Ultimul mesaj de calahan Iunie 10, 2021, 06:26:59 p.m. »
Produsul k b.T (unde T este temperatura) este intradevar energie deoarece constanta lui Boltzman are dimensiunea fizica a impulsului cinetic si este data cu destula precizie de relatia  kb=(me.c)/2.pi2 =1,3812281x 10 exp -23 (Kg x m/s). adica impulsul electronului la viteza luminii raportat la 2 pi2 . Dimensional avem masa . v . v= masa .viteza la patrat, adica energie cinetica,
 sau (l la a 3-a/t la a 2-a) x l/t xl/t=l la a 5-a/t la a 4-a (J=m exp 5/s exp 4)2Trebue sa intelegeti ca eu nu o sa pot sa raspund niciodata la toate intrebarile de fizica intru cat sunt doar un diletant in ale fizicii. Dupa cum ati vazut nu stiu nici macar ce este acela mol. Chiar se pare ca avem definitii diferite. Daca puteti sa imi trimiteti o definitie riguroasa va foarte multumesc. In rest numai bine
Pagini: [1] 2 3 4 5 6 7 8 ... 10