Forumul Scientia

Diverse => Critici ale paradigmei curente in stiinta => Subiect creat de: ilasus din Martie 15, 2021, 01:52:54 p.m.

Titlu: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Martie 15, 2021, 01:52:54 p.m.
Relațiile deduse și explicate în acest post le-am numit ‘ilasusiene’ pentru a respecta o cutumă impusă de Electron în ce privește denumirile. Aceste relații au fost prima oară prezentate într-un articol atașat unui topic intitulat ‘Spațiu_timp’ pe care l-am inițiat în urmă cu 12 ani, mai exact în iunie 2009. Prezint în continuare o nouă abordare a acelui eseu, al cărui titlu mi se pare potrivit a fi 'O altă interpretare a transformărilor Lorentz'.

Consider trei puncte materiale O, O’, M, aflate în mișcare rectilinie uniformă pe o direcție comună, astfel că în raport cu punctul O, punctele O’ și M se deplasează în același sens cu vitezele constante v și respectiv u (u>v>0). Presupunând că în momentul inițial (t0=0), punctele O, O’, M se aflau în același loc inițial (x0=0), distanțele parcurse de punctele M și O’ în raport cu O, notate cu x și respectiv cu x1, sunt date de legile mișcării

                                              x = ut, x1 = vt       
               
unde timpul t este măsurat începând din momentul inițial. Rezultă că în raport cu punctul O, punctul M parcurge distanța x în timpul t exprimate de relațiile

                     (1)                    x = ut,  t = (1/u)x     
                 
Pe de altă parte, ținând cont că punctul M parcurge distanța

                                               x1 = (v/u)x     
                 
în timpul

                                           t1 = x1/u = (v/u2)x           

rezultă că între punctele O și O’, punctul M parcurge distanța x1 în timpul t1 exprimate de relațiile

                    (2)                  x1 = vt,  t1 = (v/u2)x         
             
iar din (1) și (2), rezultă că în raport cu punctul O’, punctul M se deplasează pe distanța x2 în timpul t2 date de relațiile

                     (3)              x2 = x - vt,  t2 = t - (v/u2)x                       
         
Ipoteza că punctele O’ și M sunt în mișcare în același sens în raport cu O, care a condus la relațiile (1), (2), (3), este de fapt punctul de vedere al unui observator situat în originea O a unui referențial S. Un observator situat în originea O’ a unui referențial S’ va avea un alt punct de vedere, anume că punctele O și M sunt în mișcare în sensuri opuse în raport cu punctul O’. Mai exact, presupunând că în momentul inițial (t’0=0), punctele O și M se aflau în același loc inițial (x’0=0), respectiv în originea O’ a referențialului S’, atunci în raport cu punctul O’, punctul M parcurge distanța x’ în timpul t’ date de relațiile

                     (1’)                 x’ = ut’,  t’ = (1/u)x’   
                       
între punctele O și O', punctul M parcurge distanța x’1 în timpul t’1 date de relațiile

                     (2’)               x’1 = vt’,  t’1 = (v/u2)x’

iar în raport puncrul O, punctul M parcurge distanța x’2 în timpul t’2 exprimate de relațiile

                     (3’)         x’2 = x’ + vt’,  t’2 = t’ + (v/u2)x’           

Însă, chiar dacă x’0=x0 și t’0=t0, distanțele și intervalele de timp omoloage parcurse de punctul M în referențialele S, S’, exprimate în cazurile mai sus prezentate, nu vor putea fi egale. Mai exact, distanțele și intervalele de timp exprimate în relațiile (1’), (3) și (1), (3’), adică distanțele x’, x2 și x, x’2, respectiv intervalele de timp t’, t2 și t, t’2, pot fi cel mult proporționale. Cu alte cuvinte, factorul k din egalitățile

                     (4)          x’ = k(x – vt),  t’ = k(t - (v/u2)x)           
                     (4’)        x = k(x’ + vt’),  t = k(t’ + (v/u2)x’)         
 
nu poate fi unitar. De exemplu, dacă încercăm să rezolvăm sistemul de ecuații Cramer (4) în necunoscutele x, t, sau sistemul de ecuații Cramer (4’) în necunoscutele x’, t’, constatăm că acestea au soluțiile (4’) și respectiv (4), numai dacă factorului k îi atribuim valoarea

                     (5)                    k = 1/(1 - v2/u2)1/2   
                   
Remarcăm că dacă u=c, deci M este un semnal luminos, atunci relațiile (4) și (4’) se identifică cu transformările Lorentz, iar k dat de (5) este factorul Lorentz.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 17, 2021, 06:10:50 a.m.
Ilasus,

Concentrarea mea da rateuri in incercarea de a urmari corectitudinea relatiilor pe care le-ai scris. Dar mi se pare ca ce ai scris este foarte corect:
Citat
-  Dacă presupun că u=c, unde c este viteza luminii în vid, atunci relațiile  (4), (4'), cu k dat de (5), se identifică cu transformările Lorentz-Einstein, în acest caz k fiind factorul Lorentz.

Imi pare rau ca nu ai accentuat:
Citat
În continuare, despre reperul O’ voi presupune că este fixat pe o platformă  aflată în mișcare pe șosea cu viteza constantă v. În acest caz, relațiile (1), (2) și (3) exprimă deplasarea mobilului M pe șosea, deci în raport cu platforma și nu pe platformă. Faptul că ’în raport cu platforma’ nu este totuna cu ’pe platformă’, deci că aceste sintagme exprimă lucruri diferite, mi se pare evident: cât timp mobilul M se deplasează ’în raport cu platforma’, așadar pe șosea, este exclusă posibilitatea ca acesta să fie în mișcare ’pe platformă’. Desigur, însă, că mobilul M se poate deplasa și pe platformă, însă pe o altă distanță x’ diferită de x și într-un alt timp t’ diferit de t, deci distanțele și intervalele de timp parcurse de M pe platformă nu vor putea fi aceleași cu cele parcurse de M pe șosea. De exemplu, dacă presupun că în raport cu reperul O’ fixat pe platformă, mobilul M se deplasează (pe platformă) pe distanța x’ în timpul t’ conform relațiilor
De asta se numeste Teoria relativitatii. Stiu ca nu ai inventat-o tu, a facut-o publica Einstein - cel mai proeminent dintre cei care au spus aceleasi lucruri si inaintea lui. El a fost cel mai sustinut dintre toti ceilalti.

Si eu am sustinut acelasi lucru, fara demonstratia ta matematica: “Paradoxul lui Ahile si broasca testoasa” si viteza maxima in univers (https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5477.0.html)

Parerea lui Electron este clara: "Viteza luminii este viteza maxima in Univers" Cand a fost intrebat de un utilizator pe un fir de discutie (nu mai stiu care) ce se intampla in cazul in care o nava se deplaseaza cu viteza luminii si in nava se aprinde un bec aflat la varful navei, Electron ca cotit-o si a raspuns paralel.

Pentru ca Electron nu mai posteaza de o vreme pe forum (el stie de ce), il intreb pe Atanasu ce parere are de ce ai scris aici. Si Atanasu sustinea acelasi lucru cu Electron.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 17, 2021, 09:44:55 a.m.
Daca se doreste sa intervin intr-o discutie cred ca trebuie sa fiu tratat corect adica conform adevarului si acesta este ca personal nu stiu ca Electron sa fi facut o demonstratie cum ca viteza luminii este viteza limita in Univers ci doar ca el crede in aceasta idee si in "demonstratiile" date in lumea stiintifica adica a elitei fizicii mondiale. Si poate ca la o adica o si coteste.
Eu nu o cotesc, adica eu mi-am permis sa contrazic, desigur pe atunci(2011)  alaturi de multi altii fizicieni cu state serioase in fizica, experimentul OPERA si noi cei care nu am crezut in corectitudinea lui am fost ulterior confirmati si am prezentat asa aici pe forum.
Insa contrazicerea masuratorii OPERA nu se bazeaza pe o parere, ci pe o ipoteza emisa de mine (spun ipoteza si nu demonstratie) pe care sustineam ca si un elev absolvent de liceu in 1905 puea  sa o emita si chiar si Eminescu, pe vremea lui cunostintele necesare existand deja si am si prezentat acestea  si aici si am spus ca personal eu nu cunosc daca s-a facut pana acum o demonstratie a acestei ipoteze a constantei ca limita universala  de viteza a vitezei luminii sau doar verificari bazate pe masuratori sau experimente care confirma ipoteza in cadrul fizicii clasice atuale ceea ce nu este tocmai o demonstrtie dar este o inductie inompleta multumitoare in stiintele naturii, fizica fiind una din ele.
La cele scrise de mine ipocrizia si lipsa de respect fata de aproapele de care dau dovada mai toti care intervin pe acest forum, si cred ca de fapt pe mai toate, m-au lasat fara rapuns serios.
Deci eu am facut una si Electron ca un elev cuminte ce este a spus altceva si poate ca nesigur pe ce crede o da si cotita dar fara curajul sa recunoasca asa ceva.
Dar fiindca, Printule tu in opinia mea pana acum macar esti dintre putinii de buna credinta de pe aici, ti-am raspuns tie pe acest fir si iti spun ca nu am inteles daca consideri demonstratia lui ilasus coreta adica in sensul ca poate fi considerta asa cum l-am iinpins eu sa recunoasca mai demult ca de fapt este o incercare personala de a confirma formulele lui Loreenz si daca da are asta vre-o importanta pentru fizica si cosmologie?
Eu cu ilasus nu mai discut pentruca desi cam tot ce a facut in plus se bazeaza pe ce i-am scris eu si probabil ca si acest ultim opus nu-l exclude din categoria de mitocani la care m-am referit eu si mitocan nu sste o insulta ci o deficienta de caracter si buna crestere.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Martie 17, 2021, 10:34:19 a.m.
Ilasus,
Concentrarea mea da rateuri in incercarea de a urmari corectitudinea relatiilor pe care le-ai scris.

De fapt (ignorând particularizarea menționată în ultima frază), problema la care mă refer ar fi putut fi considerată de actualitate cel mult în urmă cu patru secole, aceasta fiind legată de întrebarea: distanța parcursă și durata mișcări unui mobil M într-un sistem de referință inerțial sunt identice cu distanța parcursă și durata mișcării mobilului în raport cu sistemul de referință respectiv? Pentru cine cunoaște transformările Galilei, răspunsul e ușor de dat. Însă (așa cum am arătat în postarea precedentă și cum încerc să demonstrez și în postarea de față), putem afla răspunsul și dacă n-am auzit de aceste transformări și de legea de compunere a vitezelor.

În desenul din Fig.1 sunt reprezentate o șosea rectilinie S pe care este fixat un reper O, o platformă S’ pe care este fixat un reper O’ și un mombil M despre care am presupus că se află în mișcare rectilinie și uniformă cu viteza constantă u (u>0) pe șosea. În desenul din Fig.2, mobilul M se deplasează cu viteza u pe platfotmă. Conform cu relațiile (3) (Fig.1), în raport cu sistemul de referință S’ cu originea O’, mobilul M se deplasează pe distanța x2 în timpul t2, iar conform relațiilor (1’) (Fig.2), în acest sistem de referință, mobilul M se deplasează pe distanța x’ în timpul t’. Așa cum rezultă din relațiile (4’) și (5) din postarea precedentă, distanțele x’, x2 și intervalele de timp t’, t2 sunt diferite, deci  distanța și timpul asociate unei mișcări într-un sistem de referință nu se identifică cu distanța și timpul asociate mișcării respective într-un alt sistem de referință. Însă viteza mobilului M nu se modifică la trecerea dintr-un sistem de referință în altul - în cazul schimbării sistemului de referință se modifică distanța parcursă și durata mișcării, nu și viteza u a mobului M.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 17, 2021, 01:32:23 p.m.
@Atanasu
... ti-am raspuns tie pe acest fir si iti spun ca nu am inteles daca consideri demonstratia lui ilasus coreta adica in sensul ca poate fi considerta asa cum l-am iinpins eu sa recunoasca mai demult ca de fapt este o incercare personala de a confirma formulele lui Loreenz si daca da are asta vre-o importanta pentru fizica si cosmologie?
...
Cred ca ilasus a raspuns la intrebarea ta indirect:
...
De fapt (ignorând particularizarea menționată în ultima frază), problema la care mă refer ar fi putut fi considerată de actualitate cel mult în urmă cu patru secole, aceasta fiind legată de întrebarea: distanța parcursă și durata mișcări unui mobil M într-un sistem de referință inerțial sunt identice cu distanța parcursă și durata mișcării mobilului în raport cu sistemul de referință respectiv? Pentru cine cunoaște transformările Galilei, răspunsul e ușor de dat. Însă (așa cum am arătat în postarea precedentă și cum încerc să demonstrez și în postarea de față), putem afla răspunsul și dacă n-am auzit de aceste transformări și de legea de compunere a vitezelor.
...

Despre experimentul OPERA ai scis:
...
Einstein a avut dreptate
...
Imediat lumea fizicii s-a impartit in doua: cei ce credeau ca este posibil asa ceva si cei care nu credeau fiecare cu argumente si motivatii stiintifice.
O fizicina romanca credea ca este posibil ca experienta sa fie consistenta si concludenta si citez :
" Articolul a fost publicat deoarece se obținuse de 15.000 de ori acelasi rezultat (pana pe 22 sept.)
Sincer, nu pot să cred ca 179 (!) dintre cele mai strălucite minti ale fizicii din acest moment de pe Pământ puse la un loc ar putea sa lase să le scape ceva, vreo eroare, asa cum încercau sa îsi motiveze reactia scepticii"
...
Oricum cred ca am avut noroc ca am publicat articolul meu si ca am avut acele discutii cu acea dna xxxxx inainte ca sa se certifice dreptatea mea si deci greseala celor 179 cercetatori invocati de ea, intrucat rezultatele noi, publicate online la 15 martie 2012 „ sunt compatibile cu sosirea simultană a tuturor evenimentelor cu o viteză egală, respetiv aceea a luminii”. Aici însă nu este vorba de o verificare sau repetare a experimentului OPERA, ci de experimentul ICARUS, care a măsurat neutrini pe același traseu CERN - Gran Sasso, dar a folosit un nou tip de detector numit Liquid Argon Time Projection Chamber. Asadar experimentul ICARUS arată că neutrinii nu pot depăsi viteza luminii (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Neutrino) , lucrurile reintrand in matca lor si racind entuziasmul tineresc al unor fizicieni, entuziasm care mie imi place foarte mult dar care ulterior si-au descoperit si eroarea.
...
Deci este vorba de fapt de experimentul ICAARUS, nu de experiemntul OPERA. O sa caut si o sa ma informez ce confirma si ce nu experimentul ICARUS.


@ilasus
Chiar daca imi detaliezi ce ti se pare tie clar, mie mi se par mai clare formulele din prima postare, nu din explicarea detaliata (cu desene). Sunt prea multe detalii, pe care nu imi bat capul sa le memorez. Nu stiu daca ai citit ce am scris dupa citatul pe care mi l-ai redat. iti reiau aici ce am scris mai devreme:
...
Si eu am sustinut acelasi lucru, fara demonstratia ta matematica: “Paradoxul lui Ahile si broasca testoasa” si viteza maxima in univers (https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5477.0.html)
...
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 17, 2021, 01:48:01 p.m.
Experimentul OPERA pretindea ca viteza luminii poate fi depasita iar Icarus  arata ca  concluzia asta de la OPERA e gresita. Eu inainte de Icarus am spus ca Opera este probabil cu o eroare si am avut dreptate dar ma bazam pe o ipoteza rational-filozofica care pana una alta este confirmata de expeiment si masuratori nu ca Electron pe faptul ca stiinta de scoala sustine asta. :)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 17, 2021, 01:58:38 p.m.
Atanasu,

Am citit pe Wikipedia ICARUS experiment (https://en.wikipedia.org/wiki/ICARUS_experiment) si Measurements of neutrino speed (https://en.wikipedia.org/wiki/Measurements_of_neutrino_speed)

Mie nu-mi confirma faptul ca viteza luminii este viteza maxima din Univers, ci doar faptul ca viteza observabila maxima este viteza luminii. Esti sigur ca ai inteles ce-am scris in Re: Elemente de epistemologie (https://forum.scientia.ro/index.php/topic,181.msg72497.html#msg72497)? Adica revenim la relativitate si la felul in care masuram fenomenele...
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 17, 2021, 11:55:05 p.m.
Printule,
Evident ca fiind in domeniul fizicii si al stiintelor naturii ne referim la ceva observabil si deci masurabil iar OPERA in 2011 doar a considerat ca s-au masurat viteze mai mari decat viteza luminii pentru niste muon neutrino iar peste un an alt expriment Icarus a adus lucrurile in matca lor corecta, dar sa dau citatul asta ca sa fie mai clar ce am spus:
"In September 2011, OPERA researchers observed muon neutrinos apparently traveling faster than the speed of light.[8] In February and March 2012, OPERA researchers blamed this result on a loose fibre optic cable connecting a GPS receiver to an electronic card in a computer. On 16 March 2012, a report announced that an independent experiment in the same laboratory, also using the CNGS neutrino beam, but this time the ICARUS detector, found no discernible difference between the speed of a neutrino and the speed of light.[9] In May 2012, the Gran Sasso experiments BOREXINO, ICARUS, LVD and OPERA all measured neutrino velocity with a short-pulsed beam, and obtained agreement with the speed of light, showing that the original OPERA result was mistaken.[10] Finally in July 2012, the OPERA collaboration updated their results. After the instrumental effects mentioned above were taken into account, it was shown that the speed of neutrinos is consistent with the speed of light.[11] This was confirmed by a new, improved set of measurements in May 2013.[12].
Viteza maxima si constanta  este ipoteza mea descrisa cred ca anul trecut si pe aici ipoteza pe care m-am bazat in 2011 cand am contrazis rezultatele initiale de la OPERA care pe atunci au ridicat in aer lumea fizicii  si ar trebui sa stii acestea intamplate in 2011 ca au prous multora  multa galagie si entuziasm stiintific , dei OPera are legatura dor cu depairea vitezei luminii si nu cu limitarea ei mai sus sau alte chestii de asea si eu nici nu am sustinut asa ceva.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 18, 2021, 04:04:10 a.m.
Atanasu,

Pe ce se bazeaza detectia neutrinilor? Pe luminozitatea lasata in urma prin detectori (de argon lichid).
De de apare luminozitatea? Pentru ca fotonii emisi de argon sunt cauzati de viteza superluminica prin argon a neutrinilor (asemanator cu bangul sonic al avioanelor supresonice prin aer). Deci prin argon neutrinii au viteza mai mare decat lumina. qed

Nu mai imi aduc aminte unde am citit despre detectia neutrinilor.

nu sunt aceeasi neutrini detectati si intr-un detector si in celalalt (presupunand ca avem doua detectoare la distanta unul de celalalt). Neutrinii detectati sunt consumati in detectorul 1, iar in detectorul 2 ajung alti neutrini. Oricum, chiar daca ar ajunge din det.1 in det.2, neutrinii din 1 au trecut prin detecotorul 1 si si-au pierdut din energia pe care o aveau. Astfel in det.2 ajung franati de det.1 si nu mai au viteza superluminica. deci nu mai sunt detectati.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 18, 2021, 08:13:18 a.m.
Buna dimineata , Printule,
Aici ma pierzi si era bun un fizician profesionit cum este Adi sau cred ca era si Harap Alb si posibil si electrom dar nu eu care sunt un amator si nici nu sunt interesat de amanunte experimentale de care aud prima oara acum de la tine asa ca nici nu te pot contrazice in ce spui si nici nu te pot confirma cum as putea daca m-as osteni sa o fac in cazul lui Ilasus si am si procedat astfel cat timp ilasus parea ca vrea sa fie corect in discutie.
Ma consider un om serios si daca sunt intrebat ceva, nu ma fac ca nu observ o intrebare doar pentruca nu stiu cum sa raspund sau nu vreau sa raspund.
Spun exact acest lucru si continui sa cred ca chiar si pe un blog de asta unde se pare ca se doreste sa se ajunga la relatii de tip robotic lipsite de umanitate, eu doresc sa raman fiinta omeneasca  si de aceea nu suport ipocrizia , minciuna sau chiar prostia fiind constient ca de astfel de elemente care tin de astralul nostru adica de sentimente  nu as putea acuza un computer construit strict matematic.

1)Revenind nu pot decat sa spun ca vorba dnei fizician cu care am discutat problema OPERA in 2011, nu pot crede ca sute de fizicieni straluciti nu ar fi ajuns si ei la un rationament elementar de factura celui pe care-l faci tu si nu am nici-un motiv sa contrazic concluziile finale obtinute la CERN si necontrazise pana acum de nimeni ca deocamdata nu putem spune ca am masurat si nici mcar ca am inferat cu certitudine cum faci tu, o viteza mai mare decat cea a luminii in vid. Desigur ca emitand o ipoteza fizico-filozofica ca cea emisa de mine voi fi mereu inclinat sa dau dreptate celor care sustin ce sustin si eu si care azi sunt fizicienii lumii mari sau mai putin mari printre care se afla un Adi, un Presura un electron (cred)  si deci pentru mine discutia asta se inchide si am facut-o doar de placere si fara vreun interes special.
 
2) Te-am intrebat indirect dar acum te intreb direct: ce crezi despre ipoteza-teorie a lui Virgil care ne ofera si cartea lui , eu insa din pacate neavand timp sa ma ocup acum de ea, desi cred ca se afla la un nivel potrivit pentru apetitul si cred ca si intelegerea mea  in ale fundamentelor fizivcii iar Virgil fiind pana acum un personaj nonelectronic adica dotat cu bun simt uman.

3)Se pare ca ilasus fortat si de problemele ridicate de mine a gasit o modalitate de a explica mai clar ce pretinde(pentru tine ) si ce a facut si a si raspuns ca daca are dreptate este doar o simpla preocupare si satisfactie epigonica a sa de a confirma experimentul  Michelson-Morley care a facut posibil emiterea teorie relativitatii restranse ceea ce este o initiativa de toata lauda dar lipsita de eficienta pentru dezvoltarea domeniului.
Un motiv in plus ca sa respect ce am spus ca nu-mi mai pierd timpul in a lucra pentru interesele lui personale pentru care nu stie sa spuna macar multumesc adica in nici-un caz sa si recunoasca acestea dar de cerut le cere ca un mi se cuvenist ce pare a fi.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 18, 2021, 09:50:20 a.m.
Atanasule,

Nici eu nu sunt destul de matematizat (sunt inca destul de umanoid), deci supus greselii. Si mi se pare un efort destul de mare pentru mine sa inteleg multe formule matematice, care se deduc unele din altele fara sa se precizeze care a fost prima si din care s-au dedus celelalte. Nu se cunoaste istoria de catre cei ca Calahan, dar ne reproseaza noua ca nu intelgem ca si el. Lui i s-a parut clar dupa studierea respectivelor articole (pe care le-a invatat pe de rost vreo 2-3 ani), dar are pretentia ca si noua sa ni se para clar ca si lui. Fara sa spuna (ca Virgil de exemplu) ca nu are alte contributii personale decat faptul ca arata echivalenta unor formule (nici Virgil n-a spus la inceput de ce sunt echivalente). Sa fiu mai clar ce inteleg eu ca sustin amandoi: fenomenele electrice s-au studiat prin intermediul fenomenelor mecanice, deci din start exista o echivalenta intre ele. Asa ca demonstratiile lui Virgil sunt de fapt demonstratii prin 'reducere la absurd' fara sa ne spuna ce vrea sa demonstreze. Iar pe Calahan... nu-l deranjeaza decat faptul ca nu vedem lumea la fel de robotic ca si el. Cand am incercat sa-l fac sa ma lamureasca ce sustine el (ca vorbim o data de un newton, apoi vorbim de un newton mecanic si de un newton electric, toate echivalente fara facotri de echivalenta intre newtoni) s-a suparat pe mine...

Ilasus mi s-a parut un matematician bun, care a inteles teoria relativitatii si a explicat-o cum a putut el. Prea multe detalii pentru mine sunt de fapt peirderea mea in ceata. Nici el n-a spus de la inceput ce critica, dar critica in continuare, suparat ca nu-i recunoastem contributiile personale (facute de fapt de altii - vorba lui - de vreo 4 secole).

De asta mi-am pus semnatura mea 'Toate-s vechi si noi sunt toate'. Este greu sa vii cu o adevarata contributie personala - cel mult cu critici la adresa celor intelese gresit de cei cu 'contributii personale, originale si revolutionare', care au pretentia sa fie invatati pe de rost fara sa se inteleaga ce si de ce au spus ce au spus.

Cred ca ti-am raspuns la intrebarea 2) mai sus. Daca ai alte intrebari, iti raspund cu placere (si cu ce stiu). Oricum, am vazut ca stii mai multe decat mine:)

Inchei cu o gluma: Definitia specialistului: cineva care stie din ce in ce mai multe despre din ce in ce mai putine.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 19, 2021, 08:15:57 a.m.
Redau mai jos ce am scris pe un alt fir de discutii ieri:
Recomand citirea articolelor de pe wikipedia:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tahion (https://ro.wikipedia.org/wiki/Tahion) si https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Cerenkov (https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Cerenkov).

Efectul Cerenkov explica (intr-un fel) viteze superluminice (cel putin in medii cu densitati mai mari decat a vidului).

Am postat aici pentru a explica detectia neutrinilor cu ajutorul detectorilor cu argon lichid. (apropo de experimentele OPERA si ICARUS pomenite de atanasu)

Imi cer scuze pentru spamul mascat, dar cei care nu au urmarit in direct discutiile de pe firul asta s-ar putea sa gaseasca interesant ce am scris pe firul celalalt.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 19, 2021, 11:03:29 a.m.
Printule,
Acolo la mine unde ai pus linkurile este locul lor si acolo ti-am si raspuns, dar nu e nici-o problema sa le mai dai pe unde vrei tu cat timp iti spriini niste idei pe ele, adica oriunde iti sprijini acele idei. :)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 19, 2021, 04:27:11 p.m.
Am postat link-urile si aici pentru ca sunt de acord cu ilasus. Cum spuneam la inceputul firului de discutie, si eu sustin acelasi lucru (fara demonstratie matematica din partea mea). Dar folozofic vorbind, daca masuram viteza lui Ahile cu ajutorul vitezei broastei testoase - ajungem la concluzia ca Ahile nu poate fi depasit de broasca testoasa.

Este complicat sa masori viteza unor unde electromagnetice cu ajutorul altor unde electromagnetice... Obtii aceleasi rezultate (ca viteza maxima a undelor electromagnetice este a undelor electromagnetice) :)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Martie 21, 2021, 10:32:44 a.m.
@ilasus
... Sunt prea multe detalii, pe care nu imi bat capul sa le memorez.

Probabil că se poate și cu mai puține detalii.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 21, 2021, 11:36:40 a.m.
@ilasus
... Sunt prea multe detalii, pe care nu imi bat capul sa le memorez.
Se poate și cu mai puține detalii. De fapt sunt de memorat doar două întrebări: 1) ce trebuie demonstrat? și 2) cum se poate demonstra? Răspunsul la întrebarea 1) se referă la relațiile
         
                  (1)          x  =  u t     t  =  (1/u) x
...

Ilasus, m-ai pierdut de la relatia (1). Ce este referinta in relatia (1)? x? u? t? care se deduce din care?

Daca facem varza de la inceput ca in relatia (1), ajungem la concluzia ca teoria relativitatii este greu de inteles. pentru ca ne invartim in jurul propriei cozi, care fiind atasata de corp - are viteza mai mare decat capul si nu o putem prinde :)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 21, 2021, 02:50:12 p.m.
@Prince,
Si vorbesc numai cu tine. Relatia tinteste timpul care de aceea apare in stanga egalului, in sensul ca in miscarea uniforma t=S/v si se urmareste pregtirea pentru abordarea introducerii notiunii de viteza  in timp cu care s-a lucrat mai evident pe firul in care am intervenit eu si aici se fuge de notiunea asta si se si poate sa lipseasca dupa cum vedem dar....
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 21, 2021, 04:55:56 p.m.
@Prince,
Si vorbesc numai cu tine. Relatia tinteste timpul care de aceea apare in stanga egalului, in sensul ca in miscarea uniforma t=S/v si se urmareste pregtirea pentru abordarea introducerii notiunii de viteza  in timp cu care s-a lucrat mai evident pe firul in care am intervenit eu si aici se fuge de notiunea asta si se si poate sa lipseasca dupa cum vedem dar....
@Atanasu
De ce nu ar fi S=t*v? De asta l-am intrebat pe Ilasus: ce ia ca si referinta absoluta si ce ia ca si lucru dedus din celelalte? Eu cred ca sunt 2 referinte absolute: S si t, intr-un SRI (Sistem de Referinta Inertial), si v calculat din cele 2. Relatia cu celalalt SRI este facuta cu ajutorul vitezelor relative la cele 2 SRI (relatie calculata, nu absoluta). Deci este normal ca luand ca referinta viteza luminii, nimic nu o va putea depasi (teoretic). Am dat exemplu cu Ahile si broasca testoasa, unde timpul sau spatiul este un raport dintre viteza lui Ahile si a broscutei.

Sunt curios care vor fi rezultatele detectoarelor cu argon pentru neutrini si radiatii cosmice cu energii inalte si joase. Nu stiu daca radiatiile de energii joase sunt captate de detectoarele cu argon asezate pe Pamant. Poate in spatiu este alta situatie.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 21, 2021, 06:55:37 p.m.
Prince,
Sa fiu mai explicit .
V=s/t (desigur ca s si t de la Kant citire sunt si fundamentale si aprioric date sensibilitatii noatre ) reprezinta viteza in cadrul deplasarii in spatiu(viteza in spatiu) adica cat spaiu se strabate in unitatea de timp si prin anlogie daca focusezi atentia pe forma matematica t=s/v adica daca permuti viteza cu timpul in relatia in continuare cinematic adevarata, de fapt exprimi prin analogie ceva ce ai putea numi viteza in timp care este in cat timp  se parcurge cu o viteza unitara  spatiul si apoi continui sa exprimi privind astfel lucrurile diferite modele de miscare. Ca este un model care conduce la fomulele Lorenz nu stiu, dar stiu  sigur ca am intrerupt discutia cu un personaj prost crescut care aluneca pe panta mitocaneasca si asta este.
In rest la experimente fizice de natura celui de care vorbesti nu ma pricep si ii cred pe fizicienii care le fac cat  si pe care ceilalti care le accepta si deci le valideaza masuratorile.

Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Martie 22, 2021, 09:39:22 a.m.
@ilasus

Nu stiu daca ai citit ce am scris dupa citatul pe care mi l-ai redat. iti reiau aici ce am scris mai devreme:
...
Si eu am sustinut acelasi lucru, fara demonstratia ta matematica: “Paradoxul lui Ahile si broasca testoasa” si viteza maxima in univers (https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5477.0.html)
...

Mă bucur că susții același lucru ca și mine, dar trebuie să te informez ca eu nu susțin același lucru ca și tine.

Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 22, 2021, 01:09:44 p.m.

Mă bucur că susții același lucru ca și mine, dar trebuie să te informez ca eu nu susțin același lucru ca și tine.

Ma bucur ca m-ai informat :) Care este diferenta intre ce sustii tu si ce sustin eu?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Martie 22, 2021, 03:23:46 p.m.
Am postat link-urile si aici pentru ca sunt de acord cu ilasus. Cum spuneam la inceputul firului de discutie, si eu sustin acelasi lucru (fara demonstratie matematica din partea mea). Dar folozofic vorbind, daca masuram viteza lui Ahile cu ajutorul vitezei broastei testoase - ajungem la concluzia ca Ahile nu poate fi depasit de broasca testoasa.

Este complicat sa masori viteza unor unde electromagnetice cu ajutorul altor unde electromagnetice... Obtii aceleasi rezultate (ca viteza maxima a undelor electromagnetice este a undelor electromagnetice) :)

Dacă nemții îl aveau pe Atanasu, nu le mai trebuia Wehrmacht Enigma pentru a-și cifra mesajele. Având în vedere că Atanasu te consideră un Turing al zilelor noastre și crede că poți să descifrezi mesajele pe care ți le trasmite, poate că din mesajele lui criptate afli și care este diferența despre care zici că lipsește cu desăvârșire. În cazul ăsta poate ne traduci și nouă ce zice Atanasu, dacă ți se pare că într-adevăr zice ceva. Iar dacă nu reușești cu decriptarea mesajelor lui Atanasu, încearcă să citești măcar exemplul dat de mine în Observația din Pagina 1, poate sesizezi totuși diferența pe care o consideri invizibilă. Oricum, dacă nu întâlnești în cele scrise de mine termeni ca broaște țestoase, unde electromagnetice, neutrini, OPERA, ICARUS, teoria relativității și alte bazaconii ce apar în genialele tale raspunsuri, atunci e sigur că ne referim la lucruri diferite și că ai greșit topicul în care te afli. Pe viitor, mai întâi vezi despre ce este vorba în topicul în care ai picat și abea apoi dă-ți cu părerea și fericește-ne cu înțelepciunea ta infinită. 
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 22, 2021, 05:08:03 p.m.
@ilasus
... Sunt prea multe detalii, pe care nu imi bat capul sa le memorez.
Se poate și cu mai puține detalii. De fapt sunt de memorat doar două întrebări: 1) ce trebuie demonstrat? și 2) cum se poate demonstra? Răspunsul la întrebarea 1) se referă la relațiile
         
                  (1)          x  =  u t     t  =  (1/u) x
...

Ilasus, m-ai pierdut de la relatia (1). Ce este referinta in relatia (1)? x? u? t? care se deduce din care?

Daca facem varza de la inceput ca in relatia (1), ajungem la concluzia ca teoria relativitatii este greu de inteles. pentru ca ne invartim in jurul propriei cozi, care fiind atasata de corp - are viteza mai mare decat capul si nu o putem prinde :)

Imi pare rau, Ilasus, ca nu am ramas la firul meu de discutie cu broscute... :( Eu ti-am pus 2 intrebari pentru ca nu am inteles nici ipoteza, nici concluzia ta. Am vazut doar  demonstratia ta si am incercat sa ghicesc ce vrei sa spui. Nu ma mai bag pe viitor, chiar daca nu inteleg ce critici. Iti doresc spor la criticat :)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 22, 2021, 06:55:48 p.m.
Prince,
Se pare ca daca am reusit sa formz cumva o quinta, nu una  royala si  nici mcar banala ci una sparta adica cu 5 carti dar care nu se urmeaza un dupa alta si oricat ma stradui nu reusesc sa fac si o sexta. Vad ca acum exista riscul sa se sparga si aceasta quinta pe care eu deja am spart-o ca daca tu si Virgil dati cu pas parole si nu mai paticipati si fiind in pas si eu  doar cu o perehe amarata de teapa acesteia care ramane pe aici nu poti incropi nimic, decat poate sa transformi electronul in proton daca faci un titirez bun din el si-l lansezi ca pe un bunerang cum trebuie. :)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 23, 2021, 06:52:37 a.m.
PS:  Printe,
Poate ca ieri trebuia sa postez inca un gand.
Oare aceasta quinta prezinta careva din membrii ei pretentia vreunei originalitati sau macar de epigonism adica de confirmare pe alta cale a ceva deja adjudecat stiinific?
Si ca sa fie foarte clar, ma voi da chiar pe mine ca exemplu, eu pretinzand ca mai mult sau mai putin ca fiind astfel, lucrarile cu lincurile lor prezentate in 8 februarie 2021 pe firul "A treia cale "  la lincul
https://forum.scientia.ro/index.php/topic,4672.0.html.
si de acolo iau doar o lucrare care are  pretentia de originaliate fiind si publicata intr-o publicatie cu recunoastre stiintifica indubitabila macr pe teritoriul tarii noastre si este vorba de contributia mea la logica Aristotelica a silogismului, lucrare intitulata “Silogismele aristotelice intr-o viziune personala”  
publicata si aici la linkul https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5299.0.html .

Ca sa ne lamurim mai exact cu ce pretindeti si voi ceilalti participanti pana acum la quinta definita de mine spuneti si voi dupa criteriul indicat de mine mai sus cum stati cu lucrarile voastre si cred ca printul ca unul care probabil ca nu va revendica ceva poate fi un arbitru pentru voi si pentru mine daca voi continua sa-mi prezint comunicarile pomenite si din acest punct de vedere, dar bineinteles ca oricare se poate exprima in raport de aceste aspete aprobativ sau dubitativ fata de ce spun ceilalti.
Eu va multumesc anticipat in caz ca veti da curs acestei rugaminti pe care v-o prezint.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Martie 23, 2021, 08:21:19 a.m.
Felicitări pentru publicație dar nu cred că este necesar arbitru pentru că nu există litigiu de cercetat și nici competiție de condus. Totodată, sper că nu ‘vei continua să-ți prezinți comunicările pomenite’ pentru că ar fi o redundanță cam inutilă.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 25, 2021, 01:37:34 p.m.
Printule,
Confirmi calculele lui Ilasus cu sensul pe care-l da el marimilor calculate?
Daca da, ti-ai dat seama ca schimba de ex semnificatia lui x2 de la un rationament la altul ceea ce inseamna ca din punct de vedere logic a creat un discurs ilogic si deci posibil corect dar posibil si eronat adica intamplator, asa cum daca din prostie sau neatentie la niste calcule aduni la ceva o valoare a si apoi undeva tot din prostie si fara logica o scazi astfel ca raspunsul va fi corect si idiotul de elev va lua zece conform grilei care judeca doar raspunsul. Ma intelegi? ca eu la tine raman cu oarece sperante, ca incep sa ma indoiesc  ca macar unul din cei indicati in quinta de care vorbeam in gluma, chiar intelege ce spun.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Martie 25, 2021, 02:15:39 p.m.
Ps De fapt cred ca toata aiureala apare pentruca se amesteca distanta cu coordonatele, ca una este x2 ca distanta intre M si O` si alta x2 ca diferenta intre x si vt, care diferenta nici nu realizez ce ar fi . Daca s-ar nota cu litere toate pozitiile si s-ar  deosebi segmentul  de  diferenta intre doua coordonate care segment este chiar o coordonata in cazul particular daca celalalt punct este chiar originea si etc etc  si daca facand asa iti ies relatiile alea ale lui Lorenz, atunci trebuie vazut ce semnificatie are aceasta intamplare interesanta. Dar eu cu badaranii nu-mi bat capul asa ca quinta s-a spart si accept doar brelanul care cred ca se poate intui cine-l formeaza. :)
PS Cand spun badarani nu ma refer la tine cu sau fara Ahile, cu sau fara broasca testoasa. Asta ca sa-ti raspund fara sa apar ca dechid un nou mesaj :)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Martie 26, 2021, 07:53:54 a.m.
Printule,
Confirmi calculele lui Ilasus cu sensul pe care-l da el marimilor calculate?
Daca da, ti-ai dat seama ca schimba de ex semnificatia lui x2 de la un rationament la altul ceea ce inseamna ca din punct de vedere logic a creat un discurs ilogic si deci posibil corect dar posibil si eronat adica intamplator, asa cum daca din prostie sau neatentie la niste calcule aduni la ceva o valoare a si apoi undeva tot din prostie si fara logica o scazi astfel ca raspunsul va fi corect si idiotul de elev va lua zece conform grilei care judeca doar raspunsul. Ma intelegi? ca eu la tine raman cu oarece sperante, ca incep sa ma indoiesc  ca macar unul din cei indicati in quinta de care vorbeam in gluma, chiar intelege ce spun.
Atanasu,
Din ce imi aduc aminte despre demonstratia teoriei relativitatii, demonstratia este la fel cu cea a lui Ilasus. Tu spui despre transformarile Lorentz ca ar fi la baza. Cea mai clara explicatie a lui Ilasus a fost chiar primul sau mesaj de pe firul acesta: https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5491.msg72599.html#msg72599 (https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5491.msg72599.html#msg72599). Deci nu poate fi vorba despre "discurs ilogic si deci posibil corect dar posibil si eronat adica intamplator". Este foarte logic. La fel de logic ca si paradoxul lui Ahile si broscuta mea testoasa:

Ahile si broscuta testoasa se afla la 10 m distanta unul de altul, Ahile fiind in spatele broscutei, facand concurs care o sa treaca primul linia de sosire. Ahile are viteza dubla fata de broscuta. linia de sosire se afla la 100 de metri (sau 1000 - cum vreti). Cand Ahile a facut cei 10 m care-l desparteau initial de broscuta, aceasta a facut 5 m. Cand Ahile a mai facut cei 5 m, broscuta a mai facut 2,5 m. Cand Ahile a mai facut 2,5 m, broscuta a mai facut 1,25 m. Si tot asa, la infinit, Ahile nu poate sa depaseasca broscuta. Deci broscuta va trece prima linia de sosire, deoarece pricum ar face Ahile, broscuta se afla in fata lui cu jumatate din distanta parcursa de Ahile intre ultimele 2 repere.

Ilasus, imi cer scuze ca postez pe firul tau broscutele mele, dar mesajul era pentru Atanasu. Sper ca intelegi de ce ti-am cerut sa explici care marime este dedusa din care, si ca intradevar si tu sustii acelasi lucru ca si mine.

Atanasu, te citez:" Dar eu cu badarani nu-mi bat capul asa ca quinta s-a spart.... Imi pare bine ca ai inteles ce am spus despre broscutele mele, dar si tu sustii in continuare ca viteza luminii este maxima in univers. Cine-i badaranul? Fata de care sistem de referinta este viteza luminii viteza maxima? Fata de eter? (care nu exista)?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Martie 29, 2021, 08:27:43 a.m.
Ilasus, imi cer scuze ca postez pe firul tau broscutele mele, dar mesajul era pentru Atanasu. Sper ca intelegi de ce ti-am cerut sa explici care marime este dedusa din care, si ca intradevar si tu sustii acelasi lucru ca si mine.

Păi asta vreau și eu, să cugetăm la același subiect.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Aprilie 02, 2021, 04:11:56 p.m.
-
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Aprilie 02, 2021, 04:42:09 p.m.
Ilasus,
Imi cer scuze, dar tot nu inteleg ce critici la paradigma actuala... Mi se pare logic tot ce spui, nu am ce sa contrazic pana acum. Poate ma luminezi ce ar trebui sa vad subliniat si nu am vazut pana acum.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Aprilie 08, 2021, 09:23:13 a.m.
În Fig.3 am reprezentat grafic traiectoriile descrise de mișcările rectilinii uniforme ale mobilului M și reperului O’ în raport cu O exprimate de ecuațiile

                    (11)                            x  =  u t 
                    (12)                          t  =  (1/u) x

și respectiv

                   (21)                           x1  =  v t   
                   (22)                         t1  =  (v/u2) x

pe baza tabelului de valori:

             t (h)        0    0.6    1    1.2    1.8    2    2.4    3    4    5
             x (m)      0      3     5      6       9    10    12   15   20  25

coordonatele de timp (în ore) fiind reprezentate pe axa orizontală, iar coordonatele de spațiu (în metri) fiind reprezentate pe axa verticală. Se observă cum cresc diferențele spațiale și temporale dintre O’ și M, așadar distanța dintre O’ și M (sau deplasarea în spațiu a mobilului M în raport cu reperul O’) în timpul t exprimată de relația

                   (31)                           x2  =  x  -  v t 
 
și respectiv timpul dintre O’ și M (sau deplasarea în timp a mobilului M în raport cu reperul O’) pe distanța x exprimată de relația

                   (32)                         t2  =  t  -  (v/u2) x

Pe de altă parte, se constată că ecuațiile de mișcare (21) și (22) - obținute din (11) și respectiv (12) prin amplificare cu factorul a - pot fi privite și ca funcții inverse una alteia, graficele acestora fiind simetrice în raport cu prima bisectoare. Evident, și ecuațiile (11) și (12) sunt funcții inverse una alteia, însă graficele acestora apar confundate - se identifică cu prima bisectoare. Ideea de simetrie remarcată aici poate deveni mai evidentă dacă ne referim la numărul total de dimensiuni care se asociază spațiului și respectiv timpului.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Aprilie 08, 2021, 10:22:17 a.m.
Cineva a inteles in fine cand i-am scris doua vorbe despre coordonate ca si cu ocazia altor  atentionari ale mele, si-a chinuit neuronii si ca intotdeauna a mai adaugat ceva la opera sa magna, dar cu nesimtire pentruca nu stie sa multumeasca si invidios  il jigneste cand poate pe ala de ii da o indicatie si cred ca cu asta chiar am terminat cu acest fir.
Vezi: #27 : Martie 25, 2021, 02:15:39 p.m.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 07, 2021, 08:08:59 a.m.
Se pare că articolul care face obiectul prezentului topic (vezi prima postare), deși prezentat într-un mod deosebit de simplu și clar, totuși nu poate fi înțeles de fizicienii care încearcă să-l citească. Exprim această concluzie, pentru că nu văd nicio altă explicație pentru lipsa unor comentarii sau critici mai serioase în legătură cu articolul respectiv. Propunerea mea este să mai încercați, iar dacă aveți vreun punct de vedere, aștept să îl transmiteți.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 08, 2021, 09:22:14 a.m.
Ilasus, eu nu sunt fizician. Am inteles prima postare din topic, dar nu am inteles ce critici. Am spus ca sustinem amandoi acelasi lucru, dar tu ai spus ca sustii lucruri diferite. Nu ai spus care sunt diferentele dintre lucrurile sustinute.

Am criticat ca nu critici nimic explicit, ci doar explici. Sunt de acord cu prima postare din topic, fara adaugirile de dupa (pe care nu le-am inteles, chiar daca pentru tine sunt clare). Nu inteleg ce vrei sa critici... Asta-i punctul meu de vedere.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 08, 2021, 08:28:14 p.m.
În fizică, transformările care fac conversia între două măsurători diferite efectuate de doi observatori diferiți asupra spațiului și timpului, atunci când un observator este în mișcare uniformă și rectilinie în raport cu celălalt, sunt cunoscute sub numele de transformări Lorentz. În relativitatea galileană din fizica clasică, această conversie o fac transformările Galilei. Însă, așa cum se constată în primul post din acest topic, ar putea exista și un alt punct de vedere, diferit de cele două anterior amintite, acesta fiind reprezentat de transformările (4), (4’) cu k dat de (5). În acest caz însă, ’într-un’ sistem de referință nu se mai identifică cu ’în raport cu’ sistemul respectiv, ca în cazurile Galilei și Lorentz, mișcarea (existența) într-un referențial este reală, iar în celălalt referențial este virtuală etc.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 09, 2021, 11:05:31 a.m.
În fizică, transformările care fac conversia între două măsurători diferite efectuate de doi observatori diferiți asupra spațiului și timpului, atunci când un observator este în mișcare uniformă și rectilinie în raport cu celălalt, sunt cunoscute sub numele de transformări Lorentz. În relativitatea galileană din fizica clasică, această conversie o fac transformările Galilei. Însă, așa cum se constată în primul post din acest topic, ar putea exista și un alt punct de vedere, diferit de cele două anterior amintite, acesta fiind reprezentat de transformările (4), (4’) cu k dat de (5). În acest caz însă, ’într-un’ sistem de referință nu se mai identifică cu ’în raport cu’ sistemul respectiv, ca în cazurile Galilei și Lorentz, mișcarea (existența) într-un referențial este reală, iar în celălalt referențial este virtuală etc.
Multumesc mult de raspuns.

Eu nefiind fizician, nu cunosc istoria fizicii suficient de bine pentru a aprecia diferentele dintre transformarile Galilei, Lorentz si Ilasus (pana sa-ti citesc topicul nici nu stiam de aceste transformari). Am citit mai demult despre teoria relativitatii si semana destul de mult cu ce ai scris tu (din ce imi mai aduc aminte). Pentru curiozitatea mea ar fi fost foarte util sa vad care ar fi diferenta intre transformarile Lorentz si ce ai scris tu. Stiu ca par ca si Calahan, dar chiar nu sunt specialist. Multumesc inca o data de raspuns. Este mult mai clar ce-ai vrut sa zici.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 10, 2021, 06:30:43 a.m.
Transformările Lorentz pot fi privite ca extensii ale transformărilor Galilei, dar dacă ne referim la viteze mici în raport cu viteza luminii, atunci am putea considera că transformările Lorentz se identifică cu transformările Galilei (factorul Lorentz fiind aproximat cu 1), în acest caz timpul măsurat de observatorul aflat în mișcare putând fi considerat identic cu timpul năsurat de observatorul aflat în repaus. În ce privește transformările (4), (4’) din articolul prezentat în primul post, acestea nu mai pot fi privite ca extensii ale transformărilor (3), (3’). Între transformările (3), (3’) și transformările Galilei se constată o anume asemănare, însă timpul măsurat de cei doi observatori nu se mai identifică ca în cazul transformărilor Galilei, ceea ce conduce la alte interpretări atribuite transformărilor (4) și (4’) - pentru a deduce aceste transformări nu mai este necesar principiul constanței vitezei luminii. Însă nici eu nu sunt fizician și deci nu pot exprima păreri competente, de aceea aștept punctul de vedere al unor profesioniști.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 10, 2021, 11:36:03 a.m.
Transformările Lorentz pot fi privite ca extensii ale transformărilor Galilei, dar dacă ne referim la viteze mici în raport cu viteza luminii, atunci am putea considera că transformările Lorentz se identifică cu transformările Galilei (factorul Lorentz fiind aproximat cu 1), în acest caz timpul măsurat de observatorul aflat în mișcare putând fi considerat identic cu timpul năsurat de observatorul aflat în repaus. În ce privește transformările (4), (4’) din articolul prezentat în primul post, acestea nu mai pot fi privite ca extensii ale transformărilor (3), (3’). Între transformările (3), (3’) și transformările Galilei se constată o anume asemănare, însă timpul măsurat de cei doi observatori nu se mai identifică ca în cazul transformărilor Galilei, ceea ce conduce la alte interpretări atribuite transformărilor (4) și (4’) - pentru a deduce aceste transformări nu mai este necesar principiul constanței vitezei luminii. Însă nici eu nu sunt fizician și deci nu pot exprima păreri competente, de aceea aștept punctul de vedere al unor profesioniști.
Cu noile explicatii din partea ta m-ai convins sa studiez inca o data, mai atent, prima postare a ta. O sa incerc sa inteleg trasformarile dintre virtual si real (eu nu sesizasem decat transformarea virtuala intre cele doua sisteme de observare).
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 12, 2021, 10:21:15 a.m.
...
-  Formulele (4) și (4’) definesc schimbarea sistemului de referință, sau trecerea dintr-un sistem de referință în altul. Totodată, ținând cont că mobilul M se deplasează sau în referențialul S, deci pe șosea, sau în referențialul S’, deci pe platformă, cu ’sau’ exclusiv, rezultă că dacă deplasarea lui M în S (pe șosea) exprimată de relațiile (1), (2), (3) este reală, atunci deplasarea lui M în S’ (pe platformă) exprimată de relațiile (1’), (2’), (3’) este virtuală, și invers. Așadar prin schimbarea sistemului de referință, deplasarea reală devine virtuală, iar deplasarea virtuală devine reală.
...
Am bolduit ce mi se pare discutabil in ce ai scris in prima postare. Intr-un sistem de referinta(SR1) realul corespunzator SR2 este virtual, dar niciodata (parerea mea) virtualul nu se transforma in real prin schimbarea sistemului de referinta. Realitatea unui SR este totdeauna virtuala pentru celalat...
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 13, 2021, 11:11:17 a.m.
Nu vorbim de realitatea/virtualitatea unui sistem de referință (șoseau și platforma sunt evident reale), ci a unui experiment într-un sistem de referință - în cazul de față experimentul la care ne referim este deplasarea rectilinie și uniformă a unui mobil M cu viteza constantă u. Dacă mobilului M se deplasează pe șosea, atunci deplasarea pe șosea este reală, iar deplasarea pe platformă este virtuală. Dar dacă la un moment dat mobilul M trece de pe șosea pe platformă (se schimbă sistemul de referință în care se deplasează mobilul M), atunci începând din momentul respectiv, deplasarea virtuală a mobilului M pe platformă devine reală, iar deplasarea reală a mobilului M pe șosea devine virtuală.

În fizica oficială, experimentul menționat (fără a preciza viteza) este real în ambele sisteme de referință, adică atât pe șosea, cât și pe platformă. Această posibilitate este datorată transformării Galilei, conform căreia experimenul trebuie să se desfășoare în același timp în sistemele de referință asociate șoselei și respectiv platformei. Însă, cum rezultă și din articolul prezentat în prima postare din topic, condiția legată de timp impusă de transformarea Galilei nu se justifică. De altfel, dacă în același sistem de referință, intervalele de timp în care mobilul M se deplasează în raport cu reperele O, O’ sunt diferite, logică ar fi ipoteza (contrară celei impuse de transformarea Galilei) conform căreia și în sistemele de referință asociate reperelor O, O’, intervalele de timp respective să fie diferite.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 13, 2021, 12:01:40 p.m.
...
De altfel, dacă în același sistem de referință, intervalele de timp în care mobilul M se deplasează în raport cu reperele O, O’ sunt diferite, logică ar fi ipoteza (contrară celei impuse de transformarea Galilei) conform căreia și în sistemele de referință asociate reperelor O, O’, intervalele de timp respective să fie diferite.
Nu inteleg, care-i diferenta intre dilatarea timpului (si scurgerea diferita a timpului) enuntata de Einstein in Teoria Relativitatii (si celebrul Paradox al gemenilor) si ce sustii tu? (intervalele de timp respective să fie diferite)
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 13, 2021, 02:34:50 p.m.
Conform transformării Galilei, un același experiment se poate desfășura în același timp în referențiale diferite. Eu susțin însă contrariul, anume că un același experiment nu se poate desfășura simultan în referențiale diferite. Deci eu m-am referit la Galilei, nu la Einstein. Pe de altă parte, nu văd de ce să comparăm timpul la care mă refer eu cu timpul la care se referă Einstein – să comparăm mere cu pere ca să stabilim diferența dintre ele?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 13, 2021, 08:30:15 p.m.
Conform transformării Galilei, un același experiment se poate desfășura în același timp în referențiale diferite. Eu susțin însă contrariul, anume că un același experiment nu se poate desfășura simultan în referențiale diferite. Deci eu m-am referit la Galilei, nu la Einstein. Pe de altă parte, nu văd de ce să comparăm timpul la care mă refer eu cu timpul la care se referă Einstein – să comparăm mere cu pere ca să stabilim diferența dintre ele?
Este prima data cand mentionezi diferenta intre ce sustii tu si transformarile Galilei.

Compararea timpului la care se refera Einstein cu timpul la care te referi tu este facuta de mine din cauza ca mi se pare ca este acelasi lucru. Tu sustii ca sunt diferente ca intre mere si pere. Poti sa compari merele cu perele luand una din proprietatile merelor si perelor: de ex. forma geometrica, sau gustul, sau mirosul, sau greutatea. In cazul nostru timpul la care te referi tu si timpul la care se refera Einstein. Exista intr-adevar diferente intre cele sustinute de teoria relativitatii si relatiile ilasusiene? Care sunt aceste diferente? Care este diferenta intre ce sustii tu si transformarile Lorentz?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 14, 2021, 11:09:13 a.m.
Este prima data cand mentionezi diferenta intre ce sustii tu si transformarile Galilei.
Mereu ai să zici că ’Este prima dată când menționezi că ... ’, dacă tu vezi doar cuvintele, nu și semnificația lor, pentru că de fiecare dată eu repet de fapt același lucru, dar cu alte cuvinte. Iar ce menționez eu, în diverse moduri, se află în prima postare, pe care zici că ai înțeles-o. Așa că din nou, repet: diferențele dintre ceea ce susține Einstein și ceea ce susține Galilei sunt practic nesemnificative (zero virgulă încă vreo zece sau douzeci de zero), aceste diferențe fiind sesizabile doar la viteze apropiate de viteza luminii. Deci la viteze mici în raport cu viteza luminii, Einstein susține ceea ce susține și Galilei, de exemplu că mobilul M se deplasează cu viteza u-v (în timpul t) în raport cu reperul O’ aflat pe platformă. Eu însă susțin că mobilul M se deplasează cu viteza u (în timpul t2) în raport cu reperul O’ de pe platformă. Deci care dintre aceste variante este corectă? Pentru a afla, mobilului M îi putem atașa un vitezometru. Însă probabil că nu este necesar, deoarece este evident că se ignoră în mod nejustificat intervalele de timp t1 și t2 în care mobilul M se deplasează cu viteza u pe distanțele x1 și respectiv x2 – vezi formulele (1), (2), (3) din prima postare.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 15, 2021, 07:07:43 p.m.
Dacă presupun că u=c, unde c este viteza luminii în vid, deci consider că M este un semnal luminos, sau o rază laser, atunci relațiile (4), (4’) se identifică cu transformările Lorentz-Einstein ca aspect, iar factorul k cu factorul Lorentz. Această observație poate conduce la concluzia (falsă) că subiectul articolului analizat este în legătură cu Teoria relativității restrânse (Einstein, 1905), de aceea am șters această observație din prima postare.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 15, 2021, 08:41:35 p.m.
...
Așa că din nou, repet: diferențele dintre ceea ce susține Einstein și ceea ce susține Galilei sunt practic nesemnificative (zero virgulă încă vreo zece sau douzeci de zero), aceste diferențe fiind sesizabile doar la viteze apropiate de viteza luminii. Deci la viteze mici în raport cu viteza luminii, Einstein susține ceea ce susține și Galilei, de exemplu că mobilul M se deplasează cu viteza u-v (în timpul t) în raport cu reperul O’ aflat pe platformă. Eu însă susțin că mobilul M se deplasează cu viteza u (în timpul t2) în raport cu reperul O’ de pe platformă.
...
Ilasus, asta sustine si teoria relativitatii. Doar ca in prezentarea facuta de Einstein se pleaca de la masurarea vitezelor din fiecare sistem de referinta cu ajutorul fotonilor. Eu nu vad nicio diferenta intre ce sustii tu si ce sustine Einstein. Poate ca este, dar mie nu mi se pare.

Vrei sa spui ca formula Lorentz pentru viteze mici este gresita si tu ai alte diferente, corespunzatoare formulelor propuse de tine? Care-s diferentele?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 15, 2021, 09:44:46 p.m.
Am impresia că nu prea ești atent la ceea ce citești. Zic asta, deoarece in citatul din postarea ta de mai sus văd fraza: Einstein susține ceea ce susține și Galilei, de exemplu că mobilul M se deplasează cu viteza u-v (în timpul t) în raport cu reperul O’ aflat pe platformă. Eu însă susțin că mobilul M se deplasează cu viteza u (în timpul t2) în raport cu reperul O’ de pe platformă. pe care, dacă o citezi, eu cred că ar trebui să o și înțelegi, iar dacă o înțelegi, eu cred că n-ar mai fi cazul să întrebi ce vreau să spun eu, care-s diferențele... etc.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 16, 2021, 08:21:43 a.m.
Am impresia că nu prea ești atent la ceea ce citești. Zic asta, deoarece in citatul din postarea ta de mai sus văd fraza: Einstein susține ceea ce susține și Galilei, de exemplu că mobilul M se deplasează cu viteza u-v (în timpul t) în raport cu reperul O’ aflat pe platformă. Eu însă susțin că mobilul M se deplasează cu viteza u (în timpul t2) în raport cu reperul O’ de pe platformă. pe care, dacă o citezi, eu cred că ar trebui să o și înțelegi, iar dacă o înțelegi, eu cred că n-ar mai fi cazul să întrebi ce vreau să spun eu, care-s diferențele... etc.

Ilasus, vad ca stii bine care-i teoria relativitatii. Spune-mi si mie (pe intelesul meu) ce sustine aceasta teorie a relativitatii. Nu de altceva, dar in liceu imi aduc aminte ca proful de fizica ne-a spus in clasa ca pentru viteze mici, factorul de sub radical al lui k se poate neglija si obtinem formulele lui Galilei. Mi-ar prinde bine o reimprospatere a cunostintelor de liceu. Dupa ce ma lamuresti ce sustine Einstein poate o sa inteleg si diferenta intre ce sustine el si ceea ce sutii tu. Daca ti se pare un efort prea mare sa lamuresti un neconoscator ca mine, abandoneaza te rog acest dialog.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 16, 2021, 09:58:13 a.m.
Dupa ce ma lamuresti ce sustine Einstein poate o sa inteleg si diferenta intre ce sustine el si ceea ce sutii tu.
Într-o postare precedentă (răspunsul #46) tocmai spuneam că articolul meu nu prea are legătură cu teoria lui Einstein!!! Pe de altă parte, văd că nu sesizezi diferența dintre vitezele u și u-v. Dacă Einstein, Galilei și cine mai vrei tu văd o căruță care se deplasează cu viteza v=10 km/h și o mașină mergând în același sens cu viteza u=70 km/h, cu toții vor spune că mașina se deplasează cu viteza u-v=60 km/h față de căruță. Eu însă afirm că mașina se deplasează cu viteza u=70 km față de căruță. Iar între vitezele u=70 km/h și u-v=60 km/h există o diferență evidentă (de 10 km/h). Deci e chiar așa de greu să vezi diferența dintre ce susțin eu și ce susține Einstein, Galilei etc.?

Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 20, 2021, 10:55:43 a.m.
Ilasus, trebuie sa recunosc ca nu ti-am citit suficient de atent prima postare. Mi-am luat mai mult timp pentru a analiza textul tau propus pentru a fi inteles. Iti spun si de ce nu am reusit pana acum sa iti urmaresc cu atentie prima postare:
1) notezi cu x, x0, x1 si x2 distante relative la reperele O si O'. Nu am dat atentie suficienta la diferentele dintre ele, m-am uitat doar la aspectul formulelor, nu si la diferentele dintre x-uri. Nu-i usor sa urmaresti salturile dintre aceste x-uri.
2) pentru a zdrobi logica celui care ar vrea sa urmareasca explicatia ta, folosesti initial reperul O' fix fata de O, iar apoi urci O' pe o platforma. Dupa urcarea pe platforma folosesti aceiasi x, x0, x1 si x2 cu care dadeai explicatia pentru reperul O' fix. In plus, nu separi in text (in nici un fel) momentul urcarii reperului O' pe platforma, iar eu incercand sa urmaresc acum logica explcatiei si a formulelor, imi fug ochii tot la momentul in care O' este fix.
3) nu inteleg de ce bagi conditia 0<v<u (apropo de logica)
4) SI CEA MAI IMPORTANTA OBSERVATIE: de ce notezi cu x2 doua notiuni diferite:
x2 = x - x1 (O' fix)
si
x2 = x - vt (O' pe platforma)
Cine este x1 in acest caz? (cand de fapt sunt 2 cazuri diferite: O' fix si O' pe platforma)

Imi pare rau... pana aici am urmarit explicatia ta. Probabil este corecta de aici incolo, dar nu reusesc sa ma concentrez pentru a intelege ce te-am intrebat la pct.4). Aplici aceleasi formule de calcul pentru x, x1 si x2 cand O' este fix sau O' este pe platforma? CRED ca este o eroare de logica la pornirea demonstratiei... Nu mai scriu nimic pana nu imi raspunzi la cele 4 intrebari. Asta-i parerea mea.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 20, 2021, 05:49:43 p.m.
Într-adevăr, sunt două cazuri, unul cu O’ fix în momentul t și altul cu O’ care s-a deplasat cu viteza v în timpul t, dar deoarece ne referim la momentul t, caz în care distanțele și intervalele de timp sunt fixe, cele două cazuri se identifică. Cu această precizare sper că nu mai există nelămuriri.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 20, 2021, 08:26:43 p.m.
Într-adevăr, sunt două cazuri, unul cu O’ fix în momentul t și altul cu O’ care s-a deplasat cu viteza v în timpul t, dar deoarece ne referim la momentul t, caz în care distanțele și intervalele de timp sunt fixe, cele două cazuri se identifică. Cu această precizare sper că nu mai există nelămuriri.
Exista nelamurirea de la pct.4): x2 cand O' e fix este diferit de x2 pentru O' mobil? Iti repet ce nu inteleg: Cine este x1?
4) SI CEA MAI IMPORTANTA OBSERVATIE: de ce notezi cu x2 doua notiuni diferite:
x2 = x - x1 (O' fix)
si
x2 = x - vt (O' pe platforma)
Cine este x1 in acest caz?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 21, 2021, 08:27:47 a.m.
Nu cred că pot să precizez mai clar sau mai simplu decât am făcut-o. Pot doar să repet ce am mai spus, însă cu alte cuvinte și nu știu dacă asta te ajută sau te încurcă și mai rău. De fapt nici nu prea mi-e clar ce nu înțelegi. Deci repet. În momentul t, moment în care M se află la distanța x=ut în raport cu O, distanța dintre O și O’ este x1 și este parcursă de M în timpul t1<t, deci x1=ut1. Dar ce s-a întâmplat în timpul t, distanța x1 dintre O și O a fost fixă în tot acest timp, sau O’ s-a deplasat în raport cu O cu viteza v conform cu ecuația de mișcare x1=vt? Presupun că distanta dintre O și O’ nu a fost fixă și că O’ s-a deplasat pe distanța x1 cu viteza v. Atunci, ținând cont că și M s-a deplasat pe distanța x1 - așadar între O și O’ - cu viteza u, rezultă că x1=vt=ut1. De aici rezultă relațiile (3), deci că M a parcurs distanța x2=x-x1 în timpul t2=t-t1 în raport cu O’, unde x1=vt și t1=vt/u sunt distanța și timpul parcurse de M între O și O’.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 21, 2021, 01:07:50 p.m.
Nu cred că pot să precizez mai clar sau mai simplu decât am făcut-o. Pot doar să repet ce am mai spus, însă cu alte cuvinte și nu știu dacă asta te ajută sau te încurcă și mai rău. De fapt nici nu prea mi-e clar ce nu înțelegi. Deci repet. În momentul t, moment în care M se află la distanța x=ut în raport cu O, distanța dintre O și O’ este x1 și este parcursă de M în timpul t1<t, deci x1=ut1. Dar ce s-a întâmplat în timpul t, distanța x1 dintre O și O a fost fixă în tot acest timp, sau O’ s-a deplasat în raport cu O cu viteza v conform cu ecuația de mișcare x1=vt? Presupun că distanta dintre O și O’ nu a fost fixă și că O’ s-a deplasat pe distanța x1 cu viteza v. Atunci, ținând cont că și M s-a deplasat pe distanța x1 - așadar între O și O’ - cu viteza u, rezultă că x1=vt=ut1. De aici rezultă relațiile (3), deci că M a parcurs distanța x2=x-x1 în timpul t2=t-t1 în raport cu O’, unde x1=vt și t1=vt/u sunt distanța și timpul parcurse de M între O și O’.

prima ingrosare din citat: x1=distanta dintre O si O', unde O' fix, x1 fix

  (1) x1=XO'-XO
unde XO coordonata x a lui O si XO' coordonata x a lui O' si

a doua ingrosare din citat:

  (2) x1=ut1

a treia ingrosare din citat: x1= distanta parcursa de O' pana la O, unde O' mobil, x1 fix-acelasi de la (1)

  (3) x1=vt

a patra ingrosare din citat: M s-a deplasat pe distanta x1 intre O si O', eu inteleg ca x1 fix - vezi relatia (1)

  (4) x1= ut1= vt

Relatia (4) rezulta clar din relatia (2) si (3) - x1 fiind fix (acelasi x1) Ori notezi distanta OO' cu x-uri diferite pentru cele 2 cazuri (O' fix si O' mobil), ori faci confuzie intre cazul O' fix si O' mobil si atunci relatia (4) nu-i adevarata. Toata demonstratia ta se bazeaza pe relatia mea (4). Decide-te: folosesti acelasi x1?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 21, 2021, 04:08:26 p.m.
Nimic nu îmțeleg din ce zici. Și se pare că nici tu nu mai înțelegi nimic din textul meu. Iar până acum ziceai că e logic ce spun, că nu ai ce să contrazici și că susținem același lucru!
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 21, 2021, 06:19:44 p.m.
Nimic nu îmțeleg din ce zici. Și se pare că nici tu nu mai înțelegi nimic din textul meu. Iar până acum ziceai că e logic ce spun, că nu ai ce să contrazici și că susținem același lucru!
Spuneam ca formulele tale mi se par logice. Formula (5) a ta imi confirma (la trecut) ca teoria relativitatii (care are o formula asemanatoare din cate imi aduc eu aminte) confirma ce sustin eu: ca este fals sa spunem ca viteza luminii este maxima posibila in univers. Viteza luminii este maxima in univers pentru cazul particular in care luam lumina ca si unitate de masura a deplasarilor si timpului in orice referential.

Nu am verificat pana acuma (pana ieri si azi) logica ta, ce te-a dus la formulele tale. Mi se pare ca logica ta are o lipsa: folosesti aceeasi notatie (x1) pentru doua cazuri diferite: O' fix si O' mobil. Daca O' este mobil, distanta parcursa de M intre O si O' ar trebui sa fie diferita de x1. Asta-i logica mea.

Reciteste ce-am scris cu rosu, deoarece am facut adnotarile cu rosu in timp ce iti descalceam indicii aceeasi si in acelasi timp diferiti folositi de tine... Nici mie nu mi-a fost usor sa te urmaresc. Intreaba-ma ce nu intelegi din ce am scris.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 22, 2021, 06:27:28 p.m.
Am mai primit observatii cu continut asemanator. Daca am gresit eu, va trebui sa ma gandesc la o alta modalitate de deducere a relatiilor din primul post.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 22, 2021, 10:05:43 p.m.
Am mai primit observatii cu continut asemanator. Daca am gresit eu, va trebui sa ma gandesc la o alta modalitate de deducere a relatiilor din primul post.
Pentru a fi mai clar in demonstratie, incearca sa utilizezi aceiasi indici (la x si la t) pentru aceeasi situatie (O' fix si O' mobil). x dintre O si O' difera intre cazurile O' fix si O' mobil. Incearca sa refaci toata demonstratia cu indici specifici.

Iti dau un exempla care mi-a luat mult timp sa-l deslusesc: x1=ut1=vt. Dupa parerea mea ar trebui sa incerci x1=ut1 si x1'=vt sau alte notatii alese de tine.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 24, 2021, 08:00:01 p.m.
Cazul cu O’ fix a fost prezentat doar pentru claritatea expunerii, dar se pare că rezultatul obținut este cam invers. Însă nu știu dacă doar asta e cauza, de aceea am să reiau explicațiile într-un caz concret, renunțând totodată la cazul cu O’ fix.

Presupum că M și O’ se deplasează în același sens cu vitezele constante u=5km/h și respectiv v=3km/h, astfel că în momentul inițial (t0=0), să zicem ora 12:00, M și O’ se aflau în același loc inițial (x0=0), respectiv în dreptul reperului O fixat pe șosea. Deci M a parcurs distanța x1=ut1=15km în timpul t1=3h (de la ora 12:00 la ora 15:00), distanța x=ut=25km în timpul t=5h (de la ora 12:00 la ora 17:00), respectiv distanța x2=10km în timpul t2=2h (de la ora 15:00 la ora 17:00). Pe de altă parte, O’ a parcurs distanța x1=vt=15km în timpul t=5h (de la ora 12:00 la ora 17:00). Iar eu am zis că distanța x1=ut1=15km parcursă de M în timpul t1=3h (de la ora 12:00 la ora 15:00) cu viteza u=5km/h, este aceeași cu distanța x1=vt=15km parcursă de O’ în timpul t=5h (de la ora 12:00 la ora 17:00) cu viteza v=3km/h, adică rezultă egalitatea x1=ut1=vt=15km. Vezi vreo problemă la această logică?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 24, 2021, 09:53:28 p.m.
Cazul cu O’ fix a fost prezentat doar pentru claritatea expunerii, dar se pare că rezultatul obținut este cam invers. Însă nu știu dacă doar asta e cauza, de aceea am să reiau explicațiile într-un caz concret, renunțând totodată la cazul cu O’ fix.

Presupum că M și O’ se deplasează în același sens cu vitezele constante u=5km/h și respectiv v=3km/h, astfel că în momentul inițial (t0=0), să zicem ora 12:00, M și O’ se aflau în același loc inițial (x0=0), respectiv în dreptul reperului O fixat pe șosea. Deci M a parcurs distanța x1=ut1=15km în timpul t1=3h (de la ora 12:00 la ora 15:00), distanța x=ut=25km în timpul t=5h (de la ora 12:00 la ora 17:00), respectiv distanța x2=10km în timpul t2=2h (de la ora 15:00 la ora 17:00). Pe de altă parte, O’ a parcurs distanța x1=vt=15km în timpul t=5h (de la ora 12:00 la ora 17:00). Iar eu am zis că distanța x1=ut1=15km parcursă de M în timpul t1=3h (de la ora 12:00 la ora 15:00) cu viteza u=5km/h, este aceeași cu distanța x1=vt=15km parcursă de O’ în timpul t=5h (de la ora 12:00 la ora 17:00) cu viteza v=3km/h, adică rezultă egalitatea x1=ut1=vt=15km. Vezi vreo problemă la această logică?
Ilasus, nu-mi este usor sa urmaresc logica ta. Iti spun si de ce: incepi cu x1, continui cu x, apoi sari la x2 toate pentru mobilul M. Apoi sari la O' si folosesti o alta insiruire de x1 si alte x-uri. Nu inteleg de ce ma chinuiesti sa pricep cine-i x1? Nu era destul de clar daca ziceai de exemplu: pentru orice x avem x=ut1=vt? De aici nu-ti rezulta legatura dintre timpii t si t1, adica t=t1 u/v?

Intelegi logica mea?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Iunie 24, 2021, 10:15:44 p.m.
Ilasus cat timp a trecut de cand ti-am spus sa incerci cu un caz concret . Cred ca nici nu a meritat sa te bag in seama.
De fapt tot ce ti-am criticat dupa ce m-ai insultat ai pus in practica. Cum sa te calific? ce meriti dta? Si acum vrei sa gasesti alti fraieri sa-i chinui?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 25, 2021, 06:25:31 a.m.
Ilasus, nu-mi este usor sa urmaresc logica ta...
Și cine te obligă să urmărești logica mea? Ai spus că nu înțelegi expunerea mea și ai cerut explicații, iar acum din nou spui că nu înțelegi. Dar nici eu nu înțeleg, de ce te chinui să înțelegi logica mea și de ce nu renunți la aceste chinuri?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 25, 2021, 06:27:13 a.m.
Ilasus cat timp a trecut de cand ti-am spus sa incerci cu un caz concret . Cred ca nici nu a meritat sa te bag in seama.
De fapt tot ce ti-am criticat dupa ce m-ai insultat ai pus in practica. Cum sa te calific? ce meriti dta? Si acum vrei sa gasesti alti fraieri sa-i chinui?
Dar nu te-am insultat dragule. Ți-am zis că ești handicapat și ăsta e un adevăr, nu o insultă, pentru că, deși nu ești în stare să spui nici măcar două vorbe cu înțeles, te bagi prin topice ca musca-n lapte doar ca să fii băgat în seamă – iar de data asta ai reușit, pentru că iată, te băgai în seamă... Și apropo de 'alți fraieri': ți se pare corect să-i consideri și pe alții ca pe tine?
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iunie 25, 2021, 11:01:41 a.m.
Ilasus, nu-mi este usor sa urmaresc logica ta...
Și cine te obligă să urmărești logica mea? Ai spus că nu înțelegi expunerea mea și ai cerut explicații, iar acum din nou spui că nu înțelegi. Dar nici eu nu înțeleg, de ce te chinui să înțelegi logica mea și de ce nu renunți la aceste chinuri?
Imi pare rau ca numai atat ai citit din ce am scris. Am incercat si eu sa inteleg de ce mi-ai zis la un moment dat "poate tu sustii acelasi lucru ca mine, dar eu nu sustin acelasi lucru ca tine". Se pare ca ai dreptate, sustinem doua lucruri diferite, iar geniile mari sunt neintelese...
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Iunie 25, 2021, 01:28:07 p.m.
Problema cu geniile mari este in primul rand nu ca nu sunt intelese dar trec si doua generatii fara sa se nasaca un asemenea geniu pe care sa-l intelgem sau nu. Dar un alt lucru jalnic este absolut cert si ca sa parafrazez o propozitie Noutestamentara :jeguri si jegosi sunt legiune
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 25, 2021, 05:30:35 p.m.
jeguri si jegosi sunt legiune
zi-se unul din formațiune...
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iunie 26, 2021, 11:26:19 a.m.
Imi pare rau ca numai atat ai citit din ce am scris. Am incercat si eu sa inteleg de ce mi-ai zis la un moment dat "poate tu sustii acelasi lucru ca mine, dar eu nu sustin acelasi lucru ca tine". Se pare ca ai dreptate, sustinem doua lucruri diferite, iar geniile mari sunt neintelese...
Deci nu avem altă soluție decât să sperăm că până la urmă se va găsi careva să ne înțeleagă, barăm pe vreunul dintre noi, dacă nu chiar pe amândoi...
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iulie 15, 2021, 06:58:27 p.m.
Îi informez pe cei ce au avut amabilitatea să-și exprime opiniile (princehansolo și atanasu) în cadrul prezentului topic, cât și pe cei ce au asemenea intenție în viitor, că am modificat prima postare înt-o formă mai concisă și mai clară.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Iulie 15, 2021, 07:32:58 p.m.
Asta totusi fiindca m-ai pomenit desi nu ar trebui:

Portiunea de text e urmeaza nu este bine  formulata:

"Ținând cont că punctul M parcurge distanța x cu viteza u în timpul
 
                                                   t = x/u
                     
rezultă că o porțiune a distanței x, proporțională cu aceasta, anume distanța

                     (*)                       x1 = (v/u)x   "
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: princehansolo din Iulie 15, 2021, 10:09:49 p.m.
Ilasus, nici acum nu am reusit sa-ti urmaresc rationamentul pana la capat. Pare bine, dar salturile intre x, x1, x2, t, t1 si t2 (daca exista si un t2) ma determina sa iti ascult sfatul tau dintr-o postare anterioara si sa nu ma mai chinuiesc sa inteleg.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: ilasus din Iulie 18, 2021, 09:21:11 a.m.
Fraților, am simplificat maxim prezentarea din prima postare - am evidențiat doar formule matematice, fără interpretări personale. Mai simplu și mai clar nu este posibil. Așa că dacă tot nu înțelegeți, atunci nu mai sunt eu de vină, ci problema prin ea însăși poartă toată vina.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Iulie 22, 2021, 04:57:10 a.m.
O sa te citesc.
Titlu: Re: Relații ilasusiene.
Scris de: atanasu din Iulie 24, 2021, 10:03:12 p.m.
Mda, oribila exprimare complicata deliberat a unor elemente cinemaice simple si pe care eu le scriu altfel pana la relatia 3 adica O este un punct fix, O` si M sunt cele ce se misca cu v si u si relatiile date de tine sunt corecte adica x este spatiul parcurs de M in t iar t1 este timpul in care M parurge spatiul pe care-l va parcurge O in t iar in partea a doua reltiile sunt corecte dar O se misca aparent fata de O` cu viteza v spre stanga in timp ce M se misca spre dreapta fata de O` cu viteza u-v.
Dar imediat dupa relatia 3 ma pierzi si ce scrii tu nu mai este urmaribil si te sfatuiesc sa faci si aceasta parte sa fie macar la fel de inteligibila cu prima parte pe care eu am explicat-o foarte pe scurt . Chiar daca si relatiile cu ` sunt poate si ele corete nu se mi intelege nimic clar.
Factorul k pare introdus din burta si daca in mod expres siluiesti un text care poate ca poate fi facut inteligibil nu este vina cititorului ci a autorului care pare ca nici el nu intelege ce scrie.