Forumul Scientia

Diverse => Critici ale paradigmei curente in stiinta => Subiect creat de: calahan din Mai 03, 2020, 12:58:48 p.m.

Titlu: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Mai 03, 2020, 12:58:48 p.m.
In fisier se argumenteaza ca facand calculele cu formula data in teoria oficiala, se vede ca nu se respecta conservarea energiei si impulsului simultan, in timpul interactiunii fotonului cu electronul. Si se imagineaza un mecanism care sa asigure conservarea simultana a energiei si impulsului fotonului incident, la interactiunea cu electronul din substanta. Apoi se imagineaza un mecanism de diviziune a fotonilor gama, prin care apare fotonul de frecventa mica, dar si un impuls electric care accelereaza electronul puternic legat in atom, in acord cu teoria lui Compton. Aceste mecanisme sunt imaginate pe baza modelelor, la care a ajuns, asupra structurilor dinamice ale fotonului si electronului.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: Cosmin_Visan din Mai 03, 2020, 05:03:56 p.m.
Ce-i aia energie ? Ce-i ala impuls ? Ce-i ala foton ? Ce-i ala electron ?
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Mai 03, 2020, 06:28:20 p.m.
Hai sa glumesc: Ce este sau poate e totusi mai bine sa spun Cine este Cosmin Visan? :)
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Mai 03, 2020, 07:27:00 p.m.
Cosmin Visan
Citat
Ce-i aia energie ? Ce-i ala impuls ? Ce-i ala foton ? Ce-i ala electron ?

Ma mira tare ca dumneata sa nu ai idee de aceste concepte fundamentale in fizica. Energia este energia cinetica a particulei data de produsul (m*v2)/2, impulsul particulei este dat de relatia  m*v. In aceste relatii v este viteza luminii in vid=c. Fotonul, dupa modelul d-lui inginer ar fi o 
 structura dinamica similara motorolui electric liniar. Iar electronul ar fi o structura dinamica similara motorului electric rotativ bipolar, adica ar fi un rotor cu doi poli care se roteste cu turatia egala cu frecventa fotonului gama de la anihilarea electronului cu pozitronul. Sau ar fi o unda stationara de mare amplitudine, care se propaga (se roteste) pe cercul de raza electronului cu viteza  c/137 m/s. Legile conservarii impulsului si energiei, spun ca in cursul interactiunii fotonului cu electronul, acei parameri ai fotonului incident se regasesc in parametrii particulelor aparute in urma interactiunii.

Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: A.Mot-old din Mai 04, 2020, 07:35:32 a.m.
Ce-i aia energie ? Ce-i ala impuls ? Ce-i ala foton ? Ce-i ala electron ?
1) "In physics, energy is the quantitative property that must be transferred to an object in order to perform work on, or to heat, the object.[note 1] Energy is a conserved quantity; the law of conservation of energy states that energy can be converted in form, but not created or destroyed. The SI unit of energy is the joule, which is the energy transferred to an object by the work of moving it a distance of 1 metre against a force of 1 newton."
2) "In classical mechanics, impulse (symbolized by J or Imp) is the integral of a force, F, over the time interval, t, for which it acts. Since force is a vector quantity, impulse is also a vector quantity. Impulse applied to an object produces an equivalent vector change in its linear momentum, also in the same direction. The SI unit of impulse is the newton second (N⋅s), and the dimensionally equivalent unit of momentum is the kilogram meter per second (kg⋅m/s). The corresponding English engineering units are the pound-second (lbf⋅s) and the slug-foot per second (slug⋅ft/s)."
3) "The photon is a type of elementary particle. It is the quantum of the electromagnetic field including electromagnetic radiation such as light and radio waves, and the force carrier for the electromagnetic force. Photons are massless,[a] and they always move at the speed of light in vacuum, 299792458 m/s."
4) "The electron is a subatomic particle, symbol e− or β−, whose electric charge is negative one elementary charge.[9] Electrons belong to the first generation of the lepton particle family,[10] and are generally thought to be elementary particles because they have no known components or substructure.[1] The electron has a mass that is approximately 1/1836 that of the proton.[11] Quantum mechanical properties of the electron include an intrinsic angular momentum (spin) of a half-integer value, expressed in units of the reduced Planck constant, ħ. Being fermions, no two electrons can occupy the same quantum state, in accordance with the Pauli exclusion principle.[10] Like all elementary particles, electrons exhibit properties of both particles and waves: they can collide with other particles and can be diffracted like light. The wave properties of electrons are easier to observe with experiments than those of other particles like neutrons and protons because electrons have a lower mass and hence a longer de Broglie wavelength for a given energy."
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Mai 04, 2020, 09:43:30 a.m.
A-Mot

Postarea dumitale contine teoria invechita devenita clasica a particulelor elementare. Eu ma iau dupa teoria asta noua si foarte originala a d-lui inginer care spune ca toate particulele elementare sunt motoare electrice de putere si turatie mare si foarte mare. Teorie care este argumentata la nivel de liceu si am putut si eu sa inteleg cate ceva din fizica. Si pentru ca am vazut ca explica simplu cateva lucruri pe care fizica din manuale nu le explica.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: A.Mot-old din Mai 04, 2020, 07:21:26 p.m.
A-Mot

Postarea dumitale contine teoria invechita devenita clasica a particulelor elementare. Eu ma iau dupa teoria asta noua si foarte originala a d-lui inginer care spune ca toate particulele elementare sunt motoare electrice de putere si turatie mare si foarte mare. Teorie care este argumentata la nivel de liceu si am putut si eu sa inteleg cate ceva din fizica. Si pentru ca am vazut ca explica simplu cateva lucruri pe care fizica din manuale nu le explica.
Eu nu sunt de-acord cu formula de echivalență masă-energie E=mc2! ::) Am căutat pe internet și nu am găsit demonstrația a formulei de echivalență masă-energie E=mc2 și aș dori să-mi spui unde pot găsi această demonstrație...Mulțumesc!
 Este corect ce se spune în https://www.researchgate.net/publication/260713350_Modification_of_Einstein%27s_E_mc2_to_E_122mc2 (https://www.researchgate.net/publication/260713350_Modification_of_Einstein%27s_E_mc2_to_E_122mc2)?
 
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Mai 05, 2020, 01:47:32 p.m.
A.Mot

Citat
În concluzie energia , masa și viteza sunt calități momentane ale unor entități și deci sunt reale adică pot fi constatate prin diferite simțuri și chiar măsurate?
Ce spui dumneata aici este corect si in acord cu definitiile din dictionare. Dar dupa cum m-a lamurit pe mine lucrarea d-lui inginer, am inteles ca in fizica actuala, energia si masa nu sunt definite de loc, in manuale, prin esenta lor fizica, aceea de masuri ale miscarii. Fiindca fizica este stiinta miscarii. La fel nu sunt definite nici sarcina electrica, nici densitatea masei nici presiunea sau forta. Dupa dl inginer toate marimile fizice sunt masuri ale miscarii si sunt definite ca relatii simple intre spatiu si timp. Fiindca universul fizic este bidimensional. Adica are doar doua dimensiuni fizice ;spatiul (L) si timpul (T). Am  gasit pe internet, prin articolele lui Miles Mathis, ca ideile astea originale ale d-lui inginer, s-ar gasi chiar prin lucrarea despre Electromagnetism a lui Maxwel.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: Pozitron din Mai 08, 2020, 06:03:48 p.m.
Am mutat tangenta in alta parte (https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5309.msg70775.html#msg70775).

<Pozitron>
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din August 09, 2020, 05:51:19 p.m.
A.Mot
Dumneata poti sa raspunzi la doua intrebari inspirate de pdf-ul postat aici?. 1) Lucrul de extractie, Wex  adaugat in ecuatia efectului fotoelectric, pentru a se obtine bilantul energetic al fotonului incident in metal, este sau nu este, ulterior interactiunii fotonului incident cu electronul din metal?  2) Nu este normal ca sa se respecte conservarea impulsului si energiei cinetice a fotonului incident chiar in momentul interactiunii fotonului cu electronul din metal?
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din August 09, 2020, 06:01:51 p.m.
 A.Mot

Sunt vreo trei filme yoou-tube, in care se explica echivalenta energiei cu masa. Unul este facut chiar de dl Presura. Dar trebuie sa ai rabdare multa si cu pixul in mana sa refaci socotelile de acolo.  Fiindca sunt doar demonstratii matematice
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Ianuarie 06, 2021, 09:06:49 a.m.
Este trist ce spui cand aveai si aici discutia despre aceasta echivalenta atunci cand am discutat experimentul Opera de la CERN din 2011.:)
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Ianuarie 10, 2021, 09:49:24 a.m.
Atanasu
Ia si dumneata un  pix si verifica daca socotelile alea din fosier sunt corecte. Demonstreaza ca nu se conserva simultan si energia si impulsul, la interactia fotonului incident cu electronul din material?. Si vezi daca in modelul imaginat se respecta legile de conservare. Un domn profesor mi-a semnalat ca in ultima relatie din fisier este o gresala, care s-ar putea sa fie doar de redactare. Tot dumnealui mi-a spus ca cine se atinge de formulele lui Einstein savaseste un sacrilegiu. Formulele lui Einstein nu trebuiesc luate in discutie.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Ianuarie 10, 2021, 12:28:18 p.m.
Cat platesti? Si oricum iti pimesc banii dupa ce fac verificarea ceruta, dar abia dupa ce raspunzi la mesajul meu anterior. Raspunzi la ce sriu eu nu faci alte comntaii si propuneri. Sa te vad!
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Ianuarie 10, 2021, 03:20:02 p.m.
Atanasu

Adica dumneata vrei ca eu sa te platesc ca sa intelegi mecanismul interactiei dintre foton si electron? Altfel nu ai niciun interes sa intelegi fenomenul. Daca este explicat foarte simplu in manuale, ce te mai intereseaza pe dumneata alta teorie a efectului fotoelectric
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Ianuarie 10, 2021, 04:05:30 p.m.
Prima relatie din pdf de unde este? Citat omplet nu din WC sau de la coltul strazii?
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Ianuarie 11, 2021, 10:50:26 a.m.
Atanasu
Eu cred ca prima relatie este din teoria lui Einstein. Dar in teoria lui nu apare nicio relatie referitoare la impulsul fotonului si al electronului. Relatia cu impulsurile apare doar in teoria lui Compton. Vorba este cum reuseste fotonul sa ciocneasca electronul. Si aici se spune ca fotonul incident in metal, se constituie intro unda stationara, bipolara, de mare amplitudine, care se comporta ca un curent produs de o singura sarcina electrica, intro spira. La spargerea spirei, prin interactiunea cu sarcinile din jur, ar aparea un impuls electric de inductie, care ar accelera electronul cel mai apropiat. Asta mi s-a parut ceva foarte original. Sa spuna ca fotoelectronul apare printrun proces de inductie electromagnetica.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Ianuarie 11, 2021, 05:48:35 p.m.
Ti-am spus sa incetezi cu :eu cred, eu imi amintesc, parca am citit si etc etc . Daa nu poti proceda um iti cer de nu stiu cat inp spune ca nu poti si las-o balta.
Ce inseamna :si aici se spune...unde se afla acel aici si termina cu verbele puse la timpul optativ ar aparea, ar fi, ar accelera etc are nu implica nimic si iti permite sa o iei cum doresti pe aratura cum vrei si sa fortezi niste intrebari cu care o poti lua iarasi de la capat un fel de "eternel retour".
Si u asta gata: ca suffit comme ca!
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Ianuarie 11, 2021, 07:42:19 p.m.
Atanasu

Citat
Ce inseamna :si aici se spune

Pai inseamna ca se spune in textul fisierului. Dar dupa cum spui, am convingerea ca nu ai citit fisierul. Si nici nu mi-am inchipuit ca ai asa probleme de intelegere. In rest mi se intampla si mie sa nu inteleg ce vrei dumneata sa dovedesti. Daca ai parerea ca este gresita teoria din fisiere, fa si dumneata un efort si demonstreaza. Eu fac eforturi sa imi aduc aminte de unde am retinut niste idei, care le-am citit cam de mult. Si pastreaza-ti calmul cand redactezi mesajele. Fiindca vad ca tot pierzi litere din textul frazelor. Si nu te obosesti sa le corectezi nici dupa ce au fost postate in pagina. Fiindca doar este butonul  de modificare, care iti permite sa faci corectii asupra textului, dupa care le salvezi.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Ianuarie 11, 2021, 07:59:57 p.m.
Lasa gargara!eu te-am rugat sa le dai intr-un glosar-vezi si pe alalat fir . Tii cu orice pret sa tragi de timp. Uite la Ilasus care si-a mai aranjat texul si are rabdare sa-l studiez. Si o voi face pana la urma, dar tu altele doresti. Nu poti sa faci ce-ti cer si apoi sa taci un timp si sa-ti vezi de altele.!
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Ianuarie 12, 2021, 12:49:41 p.m.
Atanasu
Zau ca nu inteleg ce doresti dumneata. Sa inteleg ca iti este asa de greu sa gasesti fisierele in lista de topicuri si imi ceri sa iti fac eu rezumat la fiecare. Nu mai am eu rabdare sa citesc atatea fisiere si nici nu ma pricep sa compun texte cu teorii fizice. Daca nu le gasesti, nu le gasesti si asta este. Nu pot sa te ajut sa-ti inplinesti acea mare dorinta de cunoastere stiintifica a fenomenelor fizice. Si cred ca dumneata, in calitate de fost mic olimpic si doctor in filozofie, ai fi un bun candidat la premiul Nobel. Domnul inginer cu teoriile dumnealui aberante nu are nicio sansa. Dar am vazut ca nici alti romanasi de seama nu au avut nicio sansa. Cum ar fi  Paulescu, Proca, sau Gheorghe Benga. Ai vazut dumneata, in sistemul teoretic al fizicii, o teorie romaneasca? Eu nu am vazut. Si cred ca daca ar aparea cumva o teorie romaneasca in fizica, multi savanti de ai nostri si-ar baga unghia in gat.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Ianuarie 12, 2021, 01:04:37 p.m.
PhD nu inseamna neaparat doctor in stiinta filozofiei ci un termen traditional in stiinta occidentala pentru doctor in stiinte desigur cu un speific care se poate explicita. Eu ti-am cerut in mod minimal macar lucrarea de fundamentare, adica care este la baza celorlalte lucrari platite de tine cu 50 lei. Desigur ca un glosar cu lista lucrarilor si cu un link si un rezumt de cateva randuri daca esti in stare de asa ceva, iar daca nu ce  mai cauti pe aici? Asta pentru oricine ar fi chiar interesat si asa ceva i-ar usura efortul de a incerca sa inteleaga ce a facut dll A.G.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Ianuarie 14, 2021, 09:46:36 a.m.
Atanasu

Citat
Eu ti-am cerut in mod minimal macar lucrarea de fundamentare, adica care este la baza celorlalte lucrari platite de tine cu 50 lei.
Imi aduc aminte ca pe undeva erau si pagini cu text explicativ. Dar pe unde or mai fi alea nu am idee. Am rasfoit prin stic si vad ca sunt numai pdf-uri. Textul daca nu a fost pus in pdf, precis ca l-am sters, din neatentie. Nu stiu ce sa zic, fiindca nu-l gasesc.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: atanasu din Ianuarie 14, 2021, 10:11:46 a.m.
Pacat. Atunci poate esti in stare sa ordonezi fisierele adica sa-l indici pe primul de la care ar porni, s-ar fundamenta celelalte si le-ai pune in lista ceruta de mine in aceasta ordine de logica fizica. Poti asta?
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Ianuarie 14, 2021, 02:46:04 p.m.
Atanasu
Nu stiu eu care ar fi ordinea fisierelor.  Parerea mea este ca a inceput cu identitatea dimensionala masa-sarcina. Apoi a continuat cu descifrarea sensului fizic al constantelor universale (h,k,G,epsilon0 si miu0), dupa care a imaginat modelarea particulelor elementare. Pe baza modelului fotonului si electronului a imaginat mecanismul efectului fotoelectric, iar pe baza modelului neutronilor, a imaginat mecanismul atractiei gravifice. Asta este tot ce cuprinde fisierele. Alta filozofie nu este.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: princehansolo din Noiembrie 05, 2021, 06:44:54 a.m.
Princehansolo
pdf-ul de care am pomenit se gaseste la link-ul de mai jos
https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5352.msg70769.html#msg70769
Rasfoind acest articol imi pare ca am gasit doua greseli, de redactare cred. Intro formula imi pare ca lipseste un pi, iar in ultima relatie apare in plus un radical din 6, care imi pare ca este fara rost si strica egalitatea de la conservarea inpulsului.
Calahan,
M-am uitat puțin pe fisierul din link. Nu l-am studiat cu atenție pentru că eu am găsit o greșeală chiar la început. Deci dacă se pornește greșit la demonstrație... poți trage concluzii corecte utilizând începutul greșit?

Aștept să-mi spui părerea ta despre următorul citat din fișier:
Citat
. Si atunci interactiunea fotonului incident cu electronul liber din metal trebuie sa se scrie:
1) Energia cinetica a fotoelectronului.
𝑊𝑓𝑖 = ℎ ∙ 𝑓𝑓𝑖 = 1/2 ∙ 𝑚𝑒 ∙ 𝑣𝑓𝑒^2
Întrebarea mea despre acest citat este: unde s-a pierdut Wex din formula dată de Einstein?
Citat
Dupa Einstein avem ecuatia:
𝑊𝑓𝑖 = ℎ ∙ 𝑓𝑓𝑖 = 1/2 ∙ 𝑚𝑒 ∙ 𝑣𝑓𝑒^2 + 𝑊𝑒x
Vrei să spui că întreaga energie a fotonului incident este transferată electronului?
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 05, 2021, 10:47:47 a.m.
Princehansolo
 Eu am inteles ca lucrul de extractie Wex se scade din energia cinetica initiala a fotoelectronului accelerat de fotonul incident. Lucrul de extractie ar fi consumat pentru extractia electronului din metal, pentru a depasi bariera de potential de la suprafata metalului. Si se adauga la ecuatie pentru a iesi bilantul energetic asigurat de conservarea energiei. Si intradevar am inteles ca printrun mecanism de inductie electromagnetica, toata energia fotonului incident este transferata electronului liber din metal, care sufera accelerarea si depasind bariera de potential de la suprafata metalului, este expulzat in afara metalului. In cazul efectului Compton, pare ca fotonul greu, de mare energie, de mare frecventa se inparte in doua si se structureaza ca doua unde stationare de frecventa si energie pe jumatate din energia fotonului incident. Asa s-ar explica aparitia fotonilor gama de frecventa mai mica decat a fotonului incident. Dar accelerarea electronului ar fi produsa de impulsul electric de inductie, care apare la spargerea undei stationare de mare amplitudine, din jurul electronului de pe stratul profund sau din jurul nucleului.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: princehansolo din Noiembrie 06, 2021, 05:12:10 a.m.
Calahan
1) Eu Wex îl ]nțelesesem ca fiind W extern - nu W extracție. Adică Wex = W extracție + Q, unde Q este căldura degajată (orice metal supus razelor solare se și încălzește).
2) Mie îmi vine mai greu să îmi imaginez cum un foton cu o anumită frecvență să se împartă în două, chiar dacă se ascunde după denumiri pompoase ca efectul Compton. Și cele două părți ar fi două jumătăți egale. Cred că nu am fost clar, de aceea detaliez: eu văd efectul Compton ca fiind diferit de ciocnirea dintre un foton greu și un electron. Eu cred că energia fotonului greu este transferată atomului (nu electronului) și atomul este cel care se ocupă cu emiterea de electroni și de fotoni mai ușori decât fotonii grei incidenți.
2') Nu știu ce se întâmplă în cazul în care un fascicol de electroni se intersectează cu un fascicol de fotoni grei. Poate în documentația ta ai detalii despre interacțiunea dintre electroni și fotoni când electronii nu sunt legați de atomi. Care este diferența dintre interacțiunea între un fascicol de electroni și un fascicol de fotoni și interacțiunea dintre 2 fascicule de electroni diferite, ca și traseu al fasciculelor după interacțiune.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 06, 2021, 10:59:28 a.m.
Princehansolo
Eu asa am inbteles, nu stiu de unde, ca la suprafata metalului este o bariera de potential care inpiedica electronii liberi din metal sa paraseasca metalul. Si pentru a  depasi bariera de potential se consuma o parte din energia cinetica initiala a fotoelectronului. Si aceasta energie este tocmai lucrul de extractie a electronului din metal. Ba de undeva din fisier am inteles ca si incalzirea materialelor atinse de radiatie, s-ar produce tot printrun efect de inductie electromagnetica, aparut la spargerea undelor stationare de mare amplitudine, constituite din refractia fotonilor in stratul superficial al metalului, potrivit indicelui de refractie al metalelor care este de ordinul zecilor (50-70). Acest efect de inductie electromagnetica ar explica si efectul de emisie termoelectronica, in care pare ca curentul electronic produs, are aceleasi legi ca si la efectul fotoelectric.  In cazul efectului Compton, refractia fotonului incident se produce intrun camp energetic de densitate extrem de mare, dintre doua surse de camp electric foarte intense. Iar refractia fotonului in conditi de densitate energetica foarte mare este insotita si de contractia puternica a fotonului si longitudinala si transversala, data de indicele de refractie al mediului atomic, egal cu 137, adica egal cu inversul constantei de structura fina alfa. Si atunci refractia fotonului incident s-ar distribui in mod egal in jurul nucleului si in jurul electronului din stratul profund. Fiindca doar asa ar rezulta doi fotoni cu acelasi numar de unde si de aceeasi durata. Imi imaginez ca semiundele negative sunt refractate (deviate) spre nucleul pozitiv, iar semiundele pozitive sunt deviate spre electronul negativ. Si astfel ar aparea undele stationare bipolare de frecventa pe jumatate din frecventa fotonului incident. In ce priveste interactiunea directa dintre fotoni si electroni, asta imi pare ca nu este posibila, din cauza ca fotonul are sectiunea mult mai mare decat sectiunea electronului.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: princehansolo din Noiembrie 07, 2021, 06:37:57 a.m.
Eu asa am inbteles, nu stiu de unde, ca la suprafata metalului este o bariera de potential care inpiedica electronii liberi din metal sa paraseasca metalul. Si pentru a  depasi bariera de potential se consuma o parte din energia cinetica initiala a fotoelectronului. Si aceasta energie este tocmai lucrul de extractie a electronului din metal.
Și eu îmi aduc aminte că la fizica de clasa a XII-a am învățat despre bariera de potențial din metale.

Citat
Ba de undeva din fisier am inteles ca si incalzirea materialelor atinse de radiatie, s-ar produce tot printrun efect de inductie electromagnetica, aparut la spargerea undelor stationare de mare amplitudine, constituite din refractia fotonilor in stratul superficial al metalului, potrivit indicelui de refractie al metalelor care este de ordinul zecilor (50-70).
Amesteci inducția electromagnetică cu spargerea undelor staționare și cu refracția. Aș vrea să îmi citezi "din fișier" de unde ai înțeles ce-ai zis mai sus, pentru a vedea dacă și eu înțeleg același lucru. Nu îmi dau seama cum s-a evidențiat "refractia fotonilor in stratul superficial al metalului".

Crezi că dacă introduci multe date pentru a inunda cititorul cu informație este mai științific ce scrii?
Citat
Acest efect de inductie electromagnetica ar explica si efectul de emisie termoelectronica, in care pare ca curentul electronic produs, are aceleasi legi ca si la efectul fotoelectric.  In cazul efectului Compton, refractia fotonului incident se produce intrun camp energetic de densitate extrem de mare, dintre doua surse de camp electric foarte intense. Iar refractia fotonului in conditi de densitate energetica foarte mare este insotita si de contractia puternica a fotonului si longitudinala si transversala, data de indicele de refractie al mediului atomic, egal cu 137, adica egal cu inversul constantei de structura fina alfa. Si atunci refractia fotonului incident s-ar distribui in mod egal in jurul nucleului si in jurul electronului din stratul profund. Fiindca doar asa ar rezulta doi fotoni cu acelasi numar de unde si de aceeasi durata. Imi imaginez ca semiundele negative sunt refractate (deviate) spre nucleul pozitiv, iar semiundele pozitive sunt deviate spre electronul negativ. Si astfel ar aparea undele stationare bipolare de frecventa pe jumatate din frecventa fotonului incident. In ce priveste interactiunea directa dintre fotoni si electroni, asta imi pare ca nu este posibila, din cauza ca fotonul are sectiunea mult mai mare decat sectiunea electronului.

Mie mi se pare că dumneata ai o reprezentare a modelului efectului fotoelectric, reprezentare diferită de a mea. Nu aș vrea să te conving neapărat că eu am dreptate, dar separarea fotonului incident în semiunde pozitive și negative nu știu să se fi realizat experimental, deci astfel de explicații teoretice nu-mi par prea științifice.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 07, 2021, 09:14:33 a.m.
Princehansolo
Imi aduc aminte ca prin fisier se arata ca impulsul electric de inductie electromagnetica apare in urma amortizarii bruste, considerata pe o perioada a fotonului Tf, cand se face un calcul al tensiunii induse. Spune pe undeva ca in acest mod ar aparea forta electromotoare, care inpinge electronii in circuitele cu panouri fotovoltaice. Despre incalzirea materialelor, sub influienta radiatei solare, se pomeneste in ultima fraza a articolului.
Citat
Credem ca mecanismul impulsului de inductie aparut din spargerea undei stationare a fotonilor insinuati in metal (in substanta) ar explica si incalzirea materialelor expuse la radiatia solara si emisia termoelectronica si aparitia potentialului de electrod, in urma reactiilor chimice de la electrozi, din pilele electrochimice si probabil explica si efectul tunel, cand unii electroni din material depasesc spontan bariera de potential.
 
Cum am spus si mai inainte, eu imi imaginez ca mecanismul separarii semiundelor, dupa polaritate lor, ar fi posibil doar in conditiile unei densitati energetice foarte mari, care se gaseste doar in adancul substantei, in vecinatatea nucleelor si se produce doar in cursul procesului dinamic de contractie si longitudinala si transversala, a fotonului incident. Densitatea energetica gigantica nu se poate realiza la nivel macroscopic, in conditii de laborator si deci nu se poate realiza experimental separarea semiundelor fotonului, care ar duce la injumatatirea frecventei fotonilor emergenti derivati.   
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: princehansolo din Noiembrie 07, 2021, 08:21:52 p.m.
Calahan, eu văd lumina ca pe o undă. Apa, care propagă undele mecanice, nu are două polarități (negativ și pozitiv) decât față de o poziție de echilibru. Tot așa înțeleg eu și undele electromagnetice (deci nu două semiunde ci o undă). Așa se comportă creierul nostru: încercăm să ne imaginăm lucrurile nevăzute, dar de fapt imaginația este comparația cu lucrurile cunoscute, iar partea mecanică a fenomenelor este cea mai palpabilă și cunoscută. Dacă vrei să continuăm discuția, pune-mi întrebări punctuale despre cum îmi imaginez eu lucrurile nevăzute și îți răspund cu plăcere.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 08, 2021, 11:10:21 a.m.
Princehansolo
Eu am vazut prin fisiere ca se sustine o alta teorie a luminii, foarte originala. Fotonii, atomii sau cuantele de lumina, sunt vazuti ca niste motoare electrice liniare, nu ca unde. Am vazut ca la aceasta modelare a fotonilor s-a ajuns dupa descifrarea sensului fizic al constantei de actiune, a  lui h. De unde se scoate masa, curentul si tensiunea si puterea fiecarei semiunde, precum si o serie de inca multi alti parametri fizici ai fotonului, vazut ca motor electric liniar. Si este argumentat cu niste socoteli simple ca forta electromagnetica propulsoare a fotonului este, la nivelul fiecarei semiunde, egala cu forta de inertie. La fel se gaseste ca puterea electrica este egala cu puterea mecanica. Acest echilibru dinamic asigura translatia uniform rectilinie a fotonilor. Translatia uniforma si structura periodica, de curenti eterici transversali, fac aspectul ondulator (de unda) al fotonului. Dar sinfazarea campului electric cu campul magnetic si lipsa retroradiatiei, arata clar ca fotonul nu este unda si ca in vidul cosmic neinertial si inelastic nu poate functiona mecanismul undelor. Mecanism care cere transformarea succesiva a unei forme de energie in alta. Deci fotonul nu este decat un relief electromagnetic care luneca hidrodinamic prin spatiu cu viteza luminii in vid c. Cred asta fiindca este demonstrat intrun fisier ca forta electromagnetica ar fi un efect hidrodinamic in eter, de tip Magnus. Despre lucruri nevazute nu am nicio idee ce sa spun. Toata stiinta mea este bazata doar pe ceeace gasec prin fisiere.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 11, 2021, 02:54:28 p.m.
Princehansolo
Vazand aceasta postare a dumitale:
Citat
Dacă vrei să continuăm discuția, pune-mi întrebări punctuale despre cum îmi imaginez eu lucrurile nevăzute și îți răspund cu plăcere.
Mi-a venit ideea sa vad ce raspunzi dumneata la aceasta intrebare, pe care imi pare ca am mai pus-o pe undeva. Daca energia fotonului este data de relatia Wf=h.f. Iar f fiind frecventa fotonului, contine informatia asupra evenimentelor petrecute in unitatea de timp, intro secunda, informatia asupra duratei fotonului (adica asupra dimensiunii temporare a fotonului) este sau nu continuta in constanta de actiune? Mie imi este clar ca de la raspunsul la aceasta intrebare s-a gasit descifrarea constantei de actiune.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: princehansolo din Noiembrie 11, 2021, 09:01:36 p.m.
Calahan, nu știu ce înțelegi prin constanta de acțiune. Probabil constanta lui Planck. La link-ul următor am găsit cum s-a dedus această constantă: https://en.wikipedia.org/wiki/Planck_constant#Origin_of_the_constant (https://en.wikipedia.org/wiki/Planck_constant#Origin_of_the_constant)
Inițial constanta h a fost folosită de Planck pentru a echilibra ecuația emisiei de temperatură de către corpul negru. Wien are și el mari contribuții în studiul energiei emise de corpurile solide și gazoase. Asta era pe la sfârșitul secolului 19 - începutul secolului 20. Relația Planck-Einstein este E=h*f, dar valoarea lui h este extrasă din ecuațiile radiației corpului negru:
(https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/1d98b5746c35efcfc17b20d11bfa86f6aa5c9483)
Nu știu exact cum a ajuns Einstein la relația Planck-Einstein, dar din ce îmi aduc aminte este ceva legat de efectul fotoelectric și dependența efectului fotoelectric de frecvența fotonilor incidenți.

Frecvența fotonului eu o văd diferită de durata fotonului, dar nu știu destulă matematică pentru a calcula durata fotonului și câte semiunde are fotonul și care este diferența de durate dintre fotonii cu diferite energii. Constanta lui Planck este o constantă ce nu conține durata fotonului, ci este dedusă din ce am scris mai sus.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 12, 2021, 01:23:58 p.m.
Princehansolo
Eu habar nu am cum a fost dedusa constanta de actiune h, din formula postata de dumneata. S-a intamplat ca am vazut o polemica pe tema asta, pe undeva si am facut o obsesie sa vad care este raspunsul corect la aceasta intrebare. Savantii la care m-am adresat, nu mi-au dat niciun raspuns. Si am ajuns la concluzia ca nu se poate avea nicio baza pe savantii nostri. Daca nu pot sa raspunda simplu si clar la o intrebare concreta asa de simpla. Dintrun fisier cu constanta de actiune am inteles ca raspunzand la aceasta intrebare a reusit descifrarea constantei de actiune h. Si cu h-ul descifrat a modelat, intrun fel, fotonii si particulele elementare. De asta mi se pare foarte important de stabilit daca rationamentul urmat este corect. Un domn profesor, care ma tot sacaia cu teoria informatiei, m-a asigurat ca rationamentul este perfect logic. Fiindca h.f-ul descrie un fenomen de foarte scurta durata, de cam 10^-9 s. Pe cand f-ul descrie tot ce se intampla intro secunda. Si atunci este clar ca informatia asupra duratei fotonului este continuta  numai in structura constantei de actiune. De la descifrarea lui h a rezultat ca durata unui singur foton ca si a tuturor fotonilor ar fi cam de 10^-11 s. Dupa ce a gasit durata fotonului oarecare, care trebuie sa fie tot o constanta, a gasit si relatia care da numarul de unde componente ale fotonului.
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: princehansolo din Noiembrie 12, 2021, 06:57:34 p.m.
Calahan, eu cred că pagina în engleza pe care ti-am recomandat-o: https://en.wikipedia.org/wiki/Planck_constant#Origin_of_the_constant (https://en.wikipedia.org/wiki/Planck_constant#Origin_of_the_constant) conține descrirea descoperirii constantei Planck. Am înțeles de aici că constanta Planck este dedusă din graficele privind energia emisă de corpurile solide. Corpurile solide (metalele de obicei) au un grafic asemănător între corpuri în ce privește energia electromagnetică emisă la anumite temperaturi. Emiterea radiației de către corpul negru este de fapt idealizarea emiterii de radiație electromagnetică (raze infraroșii, vizibile și ultraviolete) de către corpurile solide. Nu știu cum s-a măsurat energia emisă de corpurile solide în infraroșu și ultraviolet la sfârșitul sec.19 - începutul secolului 20 pentru a face graficele respective.

În pagina Wikipedia recomandată este și un grafic referitor la lungimile de undă emise de corpul negru la diferite temperaturi. Folosind aceste grafice a lungimilor de undă emise de corpul negru s-a dedus formula funcției pe care am lipit-o. Deci din grafice s-a dedus și formula, și h (constanta Planck). Apoi a venit Einstein și a spus E=h*f...

Cât de corectă este constatarea temperaturii corpului negru în funcție de temperatură poți să o apreciezi singur: temperatura de la suprafața Soarelui este calculată folosind aceste formule: radiația corpului negru corespunde radiației Soarelui la suprafață (sau invers). Temperatura suprafeței solare ar fi de 6000 K pentru că așa ar fi temperatura unui corp negru care emite radiație de aceeași culoare. Nu știu cum s-a aflat temperatura coroanei solare, care este de milioane de grade...
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 13, 2021, 08:14:37 a.m.
Princehansolo
Ce spui dumneata este in perfect acord cu ce este scris in manuale. Eu am facut o obsessie pentru teorii care nu apar in manuale, dar incearca sa explice, foarte rational, fenomenele fizice. In articolul de pe internet, se dau vreo sase formule pentru h. Formule in care apar diverse constante, de care nu am habar. Faptul acesta sustine ideea ca h-ul este compus din mai multe constante. Iar relatia (formula) lui h, data intrun fisier, contine doar constante ale electronului ca: masa, sarcina, raza si frecventa. De aceea este usor de retinut. Cu datele de la descifrarea constantei de actiune (a lui h) si de la identitatea dimensionala masa-sarcina, au fost modelate particulele elementare, de la fotoni la nucleoni, precum si mecanismul, foarte subtil, al gravitatiei. Acestea sunt chestiuni care nu se gasesc in manuale, dar pe mine m-au atras foarte puternic. Imi aduc aminte ca pe undeva, pe la efectul fotoelectric, se deducea h-ul din panta unei drepte, care apare intrun grafic al energiei initiale a electronilor, functie de frecventa fotonilor incidenti. Dar din formula radiatiei, lipita de dumneata, habar nu am cum se poate scoate o relatie pentru h. 
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: princehansolo din Noiembrie 13, 2021, 03:32:01 p.m.
Calahan
Abordezi 2 idei:
1) utilizarea surselor de inspirație altele decât manualele
2) deducerea h din formule (sau din graficele funcțiilor)

1) Sursele de inspirație altele decât manualele folosesc formulele din manuale pentru a deduce ce susțin aceste surse de inspirație. Spui: "intrun fisier, contine doar constante ale electronului ca: masa, sarcina, raza si frecventa.". Care constante ale electronului au fost măsurate și care au fost calculate? Sarcina - masurată de Millikan în 1910. Raza - calculată, frecvența - depinde de viteză - calculată și ea și nu-i constantă, masa - nu știu sigur dar cred că și ea este calculată. Deci dacă aste sunt constantele folosite pentru calculul lui h - care sigur a fost folosit tocmai pentru a calcula aceste așa-zis constante - dă-mi voie să mă îndoiesc de corectitudinea calculelor. Este ca și cum un câine fuge în jurul lui pentru a-și prinde coada...

2) Max Planck a dedus formula pe care am postat-o pentru funcția B cu 2 variabile: lambda și T. Lambda (lungimea de undă) a radiației emise de corpurile solide nu știu cum a fost măsurată - asta ziceam într-o postare anterioară. La începutul anilor 1900 aveau mult mai puține aparate sensibile la diferitele lumgimi de undă, dar nefiind contrazis nici astăzi - să zicem că a avut dreptate. Deci prin calcule matematice savante (eu de exemplu nu știu să ridic la putere folosind exponent cu virgulă) a ajuns să genereze funcția B pentru mai multe temperaturi T. Așa a fost calculat prima dată h. Abia apoi a fost Einstein care a venit cu utilizarea lui h pentru a explica graficul cu dreapta frecvenței fotonilor incidenți. Einstein a folosit formula E=h*f și a găsit explicațiile pentru a susține această formulă, fapt pentru care a primit și Nobelul. De ce E=h*f? Sigur nu a fost măsurat E, h a fost calculat cum am spus mai sus, f probabil a fost măsurat. Deci pentru confirmarea lui E=h*f rămâne la latitudinea cititorului să aprecieze valoarea de adevăr a formulei. Tot așa și cu E=m*c2. Dar sună interesant... și câte calcule savante nu se pot face folosind formule nemăsurabile?
Titlu: Re: O Alta teorie a efectului fotoelectric
Scris de: calahan din Noiembrie 13, 2021, 05:29:03 p.m.
Princehansolo
Intradevar formulele inspirate se bazeaza pe formulele din manuale. Numai dupa ce le-am comparat si le-am verificat, cu formulele din manual, m-am convins ca sunt corecte si am cutezat sa le postez. Un domn profesor m-a atentionat ca nu am nicio cadere sa il verific pe dl inginer. Si cam asa este. Uite de exemplu lucrarea aia mare a d-lui inginer Ioan Virgil, cu similitudinea sistemelor macro si micro, nu pot de loc sa o verific, fiindca nu am carti cu formule ca acelea. Si d-lui a gasit o relatie originala pentru h, care nu se gaseste in manual. Vad ca dumnealui s-a mutat pe -forumul de cercetare-, ca sa contribuie la  dezbateri stiintifice mai serioase, mai consistente. Relatia lui h, din fisier, care se poate verifica usor este: h=(k.qe2)/(re.ffae) sau h=(k.qe.me)/(de.ffae). Unde k, qe, me si ffae sunt date in tabele si sunt considerate niste constante stabile, arhicunoscute si bine determinate.  Frecventa ffae este frecventa fotonului gama electronic de la anihilarea electronului cu pozitronul. Frecventa aceea a undei materiale, variabila cu viteza electronului, din formula lui de Broglie, pentru electronul accelerat, devine frecventa ffae, cand electronul ajunge la viteza c. Lungimea de, zisa elementara, este egala cu 1,602.10-26 m. Si a gasit ca poate fi data de relatia  de= re/(2.pi2.k).  Este dedusa pe o cale originala si nu se gaseste prin manuale. Este interesant ca folosind aceeasi formula, scrie si masa si sarcina electronului, cu aceleasi constante, numai schimband exponentii lui re si de intre ei. Si asta este tot ceva foarte original, care nu se gaseste in niciun manual. In formula masei si sarcinii electronului apare in plus inversul constantei de structura fina -alfa-, care este interpretat ca indicele de refractie atomic  nalfa.