Welcome, Guest. Please login or register.

Mesaje Recente

Pagini: 1 2 3 4 5 6 [7] 8 9 10
61
Da si la mine apar acele linii de parca as fi anulat eu ceia ce am scris.Dar trebuie vazut daca nu este activat butonul U sau S de mai sus. care au acest rol de a taia sau sublinia textul asa cum am facut aici;
                                                  
62
La modelul cu pendulele matematica ptr rezonantele produse ca in orice suprapuneri(ompuneri)  de armonice (vezi seismul) creeaza  astfel de situatii. Restul problemelor -inutiliati.
Cunoasterea nu este niciodata inutila, dimpotriva ea iti deschide mereu noi orizonturi.
Cat priveste miscarile seismice, acestea sunt puternic amortizate datorita sistemului rigid ceia ce duce la distrugeri mecanice inainte de a ajunge la rezonanta. In cazul pendulelor se pot observa foarte clar succesiunea momentelor de rezonanta urmate apoi de momente de stari nedefinite, de incertitudini.
Oricum, mai multe pareri face mai mult decat una singura.
63
Virgil si la tine apare porcaria care mi s-a facut sau este doar sa o vad eu?
64
Ce sa fac se repeta porcaria dar cine doreste sa citeasca poate sa citeasca si asa si de  fapt in text se repeta mai organizat si cu niste exemple suplimentare ce am mai scris. Daca vede Adminul asta si elimina liniile bagate aiurea ii multumesc.
65
Fata de ultima mea postare ar fi trbuit sa modific titlul si sa pastrez doar masa universului dar cine stie poate ca in viitor..

Cat cantareşte UNIVERSUL - o cantarire prin analiza dimensionala



Voi reveni acum la nişte mai vechi idei de fizică pornite de la nişte convingeri metafizice. Se întampla prin anii 1980-1984 cand m-am gandit si la relatia einsteiniana a relativitatii restranse, celebra
E = mxc^2, gasind ca era de mult timp posibil de a fi pusa in fata stiintei ca o ipoteza, tot printr-un rationament filosofic-dimensional, mult inainte ca Einstein sa o introduca initial, dealtfel, tot ca pe o ipoteza, idee pe care poate ca o voi prezenta altă data.
Pe atunci, la intrebarea cat cantareşte universul, raspunsurile nu erau prea clare, pentru ca Universul sau cat concepem noi a fi acesta, dacă l-am putea cantari element cu element, nici macar atunci nu am sti cand si daca vom ajunge la sfarşit, asadar o cantarire directa nu putem avea.
Si totusi exista niste raspunsuri la aceasta interesanta şi fundamentală problemă de cosmologie.
Respecttiv, chiar eu, în anii aceia, m-am gandit la aceste lucruri mai ales dintr-o perspectiva nu numai fizica dar şi filozofica si am gasit atunci nişte valori care azi sunt destul de bine confirmate de ultimele date cunoscute, aşa cum se va arata in lucrare si vom trece în revista acestea specificand ca metoda mea de cantarire, extrem de simpla, a ramas si azi originala, adica nu am mai gasit-o utilizata si de altcineva, desi dupa anii 1990 Universul a inceput sa fie mai exact cantarit.
Pot spune, si voi arăta mai detaliat in lucrare, cum ca atunci rezultatul meu a fost o masa a universului de 1,75*x*10^53kg, valoarea apropiata de cea indicata astazi în Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Univers) ca fiind de cel puţin 10^53 kg pentru materia obişnuita, de care ţine cont şi analiza dimensionala utilizata de mine, ceea ce poate ca ar putea semnifica ceva important pentru cosmologie.


1. Introducere - sistemul Planck
Am pornit  la modul in care Max Planck in 1899 a propus sa gandim constantele universale ca avand valoare unitara adica valoarea cea mai naturala, natura filozofic vorbind fiind de fapt unara si atunci sistemele de unitati de masura antropomorfice existente  urmand sa fie modificate.
Astfel daca luam cu valoare unitara trei  constante fundamentale din cele mai adanci pentru fizica universului, repectiv viteza luminii in vid, constanta lui Planck redusa si constanta grvittionala   obtinem niste lucruri interesante si anume fara sa incarc lucrarea apeland la Wiki (https://en.wikipedia.org/wiki/Planck_units) spunand numai ca expresiile  constantelor universale utilizate la determinarea unitatilor Planck se normalizeaza la valoare unitara, anume  constanta universala c-viteza luminii in vid, G- constanta atractiei universale a lui Cavendish si h sau h/(2*Pi) constanta universala a lui Planck si se obtine un sistem de trei ecuatii cu trei necunosute cu ajutorul carora se calculeaza unitatile de masura Planck.Viteza luminii in vid , c= 2.9979*10^9 m/s devine 1 daca unitatea de lungime Planck este cea numita lp astfel ca x*lp=1m, cand x este numarul de unitati de lungime Plank dintr-un metru si daca unitatea de timp Planck este cea numita tp astfel ca 1 secunda=y*tp, cand y este numarul de unitati de timp Planck dintr-o secunda. Mentionam ca in expresiile celorlalte doua constante universale , G a gravtatiei universale si h(sau h/(2*Pi) a lui Planck pe care le normalizam deasemenea la valoarea 1, intra pe langa unitatile de lungime(metru) si timp(secunda) si masa exprimata in kg unde z*mp =1 kg  cu aceleasi semnificatii ale lui mp ca fiind unitatea de masa Planck si z numarul de astfel de unitati dintr-un kilogram. Astfel se obtine o prima ecuatie a sistemlui de trei ecuatii cu trei necunoscute  x,y, z care va da valorile constantelor foarte simplu respetiv: lp=1/x [m]; tp=1/y si mp=1/z[kg]. Prima ecuatie dedusa prin normalizarea lui c este si cea mai simpla adica y/x=c. Nu voi insista  pentru calculul unitatilor Planck intrucat solutiile, respectiv valorile lor pe care le dam in final mai jos, de fapt nici nu ne sunt necesare, pe noi intersandu-se numai principiul de normalizare pe care l-am extins la marimile universale care nu pot avea decat unitatea de masura unu, filozofic Universul neavand nevoie de nimic altceva ca sa existe .
Unu este existenta si zero este nonexistenta.
Astfel pentru determinrea unitatilor Planck se obtin  trei ecuatii cu trei necunoscute  x,y, z care vor da dupa rezolvare valorile in sitemul de untati de masura Planck in functie de unitatile noastre conventionale respectiv m, s, kg cu relatiile: lp=1/x[m]; tp=1/y  mp=1/z[kg] Spre exemplu prima ecuatie dedusa prin normalizarea lui c este si cea mai simpla x/y=1/c. Asadar rezolvand sistemul de trei ecuaii cu trei necunoscute se obtin valorile corespunzatoare pentru unitatea de lungime, de timp si de masa, date mai jos consultativ doar pentru a arata cum a aparut aceasta idee care m-a facut sa cred ca pot evalua masa universului observabil, sensibil, adica al carui efect gravitatioal poate ajunge la noi de oriunde din spatiul ocupat de el.
lp= 1.616255(18)×10^−35 m
tp= 5.391247(60)×10^−44 s
mp= 2.176434(24)×10^−8 kg
Se constata ca pentru lungime si timp sunt  sunt niste valori la limita minim posibila, considerandu-se ca sub aceste valori nu se mai poate cobora in spatiu si timp in cadrul fizicii actuale.
Inainte de a prezenta calulul propriu cat si alte evaluai din liteatura vom prezeta valorile idicate actulmente in wikipdia:
In prezent valorile indicate pe wikipedia pentru Univers (https://ro.wikipedia.org/wiki/Univers_observabil)
sunt urmatoarele

Diametru
8.8×10^26 m sau 880 Ym(28,5 Gpc sau 93 Giga ani-lumină)
Volum
4×10^80 m^3
Masa (materie obisnuita)
1,5 ×10^53 kg[(1,5 x 10^56 gr)
Densitate (din total energie)
9,9×10^−27kg/m3 (echivalent cu 6 protoni per m3 de spațiu)[
Varsta
13,799±0,021 miliarde de ani
Temperatura medie
2,72548 K
Alcătuit din
materie obisnuita (barionică) (4,9%)
materie intunecata (26,8%)
energie intunecata (68,3%)[7

Nota mea: Credem ca Universul = Universul Observabil , restul adica cel neunoscut pe care l-am numi neobservibil de aici dar care desigur ca ar fi obervabil undeva la miliade de ani lumina de aici. Asadar cred ca pot presupune ca constata gravitationala G masurata in zona aceasta de univers integreaza celebra problema a celor n corpuri din universul observabil care evident ca se refera la cel observabil si valoarea este un numar finit cea de la nivelul intreglui univers neputand stii cum este.

Constatam ca produsul dintre densitatea universului( 9.9×10^−27 kg/m3,masuratorile WMAP) si
volumul acestuia ca fiind 4x10^80 m3(pentru o raza de 46.5 x10^9 ani lumina) conduce la valoarea
39,6 x 10^53kg adica de cca  25 de ori  mai mare decat cea indicata in acelasi tabel, valoara celei din
tabel fiind moificata fata de cel de altfel orientativ, rezultat din calculul cel mai simplist de inmultire a
volumului universal observabil (cat de exact o fi el calculat dupa o forma perfect sferica si cu un
diametu evaluat teotico-exprimental) cu o densitate considerata medie, bazata pe energie  si aceea
rezultata din calculele astrofizice aproximative.


2. Calculul meu
Pentru a determina masa universului plecam de la ipoteza similara cu cea a lui  Max  Planck in sensul ca universul care determina fizica actuala adica universul obsevabil ar avea  masa, Mu unitara daca constanta gravitationala G , viteza luminii c si contata H0 a lui Hubble care da varsta universului sunt si ele unitare.
Deci avem cu valorile luate de noi atunci(1983) urmaoarele relatii:
a) H0=71,33 km/sec/MPc=2,309x10^-18 sec^-1 sau T=1/H0= 0,433x10^18 sec=13,7 mlrd. ani adica vom lua ca yxT =1sec si ca deci y=1/T=  (2,309x10^-18)/ sec si 1/y=0.433x10^18sec
b) Viteza luminii c va fi 1 adica 2,9979x10^8 (x*L) /(y*T)=1xL/T unde L dimensiuna unversului la momentul actual T si cand are masa Mu obtinand relatia:
2,9979x10^8x/y=1 sau 2,9979x10^8*x*0.433x10^18=1, rezultand  x=0.77x10^-26.
Asadar pentru cele doua constante dimnsiunea temporala  se tecupleaza de orice dimensiune asa cum este logic iar decuplarea se confirma insa in fuctie si de timp  pentu L valorea L=(1/x)m adica 1.3x10^26m, o valoare care aproximeaza foarte bine raza universului indicata mai inainte in wikipedia ca fiind 4,4 x10^26m!?
Normalizand G care este 6,674×10^−11 m^3/s^2/kg adica  tinad cont ca 1kg=zMu, 1sec= yT si 1m=xL   avem: G =6,674×10^−11m3/s^2/kg= 1 adica
6,674x10-11xz^-1*x^3*y^-2=1 si dupa inlocuiri obtinem valorea lui z, ca fiind
z= 6,674*10-11*(0.77^3)x10-78x(2.309^-2)x1036  adica
z=0.57x10^-53 si deci Mu= (1/z)kg= 1,75x10^53kg
respectiv o valoare foarte apropiata de cea indicata mai jos in wiki de cca 1,5 x10^53 kg.

Observatie: deasemenea dimensiunea spatiala se decupleaza de cea a materiei continute ceeace iarasi este ceva natural si masa se poate astfel determina in functie de spatiu -timp (lucru ce ne trimte la Hoyle!?) si in plus constatam ca am gasit o valoare asemanatoare cu aceia determinata cu ajutorul observatiilor astronomice sau alte metodologii de calcul, desi si acestea dau date aproximative cu rezultate care difera destul de mult de la una la alta.Pe masura ce apar telescoape noi, raza universului observabil creste, si numarul de galaxii creste si el, astfel ca dupa unele estimari se apreciaza ca sunt cca 170 miliarde de galaxii ce cuprind cca 10^24 de stele. Considerand Soarele o stea de marime medie care are masa de 2x10^30 kg ceeace inseamna o masa totala de:  Mu= 10^24(stele) x 2x10^30kg=2x10^54 kg adica de ceva mai mare decat cea calculata de mine(de cca zece ori mai mare).


Aceste rezultate cred ca trebuie explicate prin faptul ca indiferent de metodele folosite, mai elaborate sau mai primitive cum este asta astronomica simplista prezentata care inmulteste o valoare aproximativa, adica numarul aproximativ  de stele cu masa considerata medie a uneia dintre ele cum este soarele, corelabil cu o densitate medie a materiei luminoase corelabila si aceia cu masa universului, acestea conducandu-ne la a considera  ca azi suntem in zona unor valori evaluate sau calculate mai mult sau mai putin complex, destul de apropiate de realitatea pe care incercam sa  o aproximam.


O modificare  chiar si de 10 sau 100 de ori a valorii Mu ar pastra masa in domeniul de variabilitte indicat si de diferitele evaluari metodologic diferite  dupa cum vom vedea in continuare si asta nu ar influenta semnficativ Universul si existenta sa.


3. Alte determinari anterioare si posterioare care si ele se afla in domeniul valorii gasite de noi mai sus
Voi prezenta  valorile gasite pentru masa universului in documentarea facuta din care vom constata ca se acopera o zona destul de ampla ca variatie de valoare de masa si ca valoarea gasita de  noi in anii 80 ai secolului trecut se incdreaza foarte bine in gama valorilor existente si considerate de opinia stiintifica mondiala in a fi posibile.
In primul rand vom prezenta valoarea calculata de Hoyle la Proceedings of 11th Solvay Conference in Physics, The Structure and Evolution of the Universe, Edited by R. Stoops, 1958, Brussels la care se refera Dimitar Valev /2018  in Estimations of total mass and energy of the universe (https://arxiv.org/pdf/1004.1035.pdf) ca fiind c^3/2HG ceea  ce in valori actuale  inseamna          cca 0.88x10^53kg iar cea calculeata in 2018 de Valev avand o valoarea dubla ca fiind c^3/HG adica cca 1,75 x10^53 kg care bate cu a noastra chiar prea frumos.
Astfel aici in acest punct din Univers si in acest moment de timp adica la aceasta varsta conform constantei lui Hubble toate masele existente in Univers(sau a caror existenta influenteaza oricat de infinitezimal campul gravitational, au valoarea insumata rezultata din calculul meu in conditia cantitativa  ca constanta atractiei universale sa fie unu, viteza propagarii undelor electromagnetice(aluminii) unu si varsta universului 1, si care desigur ca trebuie la scara sa sa fie tot 1 si miracol! rezulta la marimea calculata de cosmologi prin socoteli de cantarire a tuturor partilor sale  sau de alta natura prin calcule mai sofisticate ceea ce este  desigur altceva decat ce am facut eu.

Tot in lucrarea anterior citata gasim o afirmatie care spune ca intervalul de estimare al masei
universului la nivel de 2018 cand este publicat articolul, este foarte larg, evident enorm de larg respctiv intre  3×10^50 kg ( Hopkins J., ”Universe” - Glossary of Astronomy and Astrophysics, ISBN 9780226351711, 1980, Chicago Univ. Press, Chicago, p. 183) la 1.6×10^60 kg (Nielsen L., The Extension, Age and Mass of the Universe, Calculated by Means of Atomic Physical Quantities and Newton’s Gravitational Constant, Rostras Forlags, November 20, 1997; http://www.rostra.dk/louis/quant 11.html). In acelasi timp se indica si o gama foate larga si pentru  raza universuluii  de la 10 mlrd ani lumina (1994) la peste 78 mlrd ani lumina (2004)

Desemenea aceste informatii le regasim si in

https://hypertextbook.com/facts/2006/KristineMcPherson.shtml ,

autoarea da un tabel la nivelul anului 2006 unde se indica masa universului dupa  5 autori care

constatm ca utilizeaza metodologii diferite de calcul si ca se obtin rezltate cuprinse 

intre10^50kg(Sandage, 1980 ) si 10^60kg(Louis Nielsen,1997, deja citati si care considera constanta

gravitationala nemai fiind constanta ci o variabila determinabila relaivist in carul unei „quantum

cosmology” trecand si prin valoare de 10^53Kg data in 2001 de Neil Immerman pornind tot de la

densitate(conform WMAP) si volum dar si „valoarea infinita”, o gluma a autoarei acestui  text de

enciclopedie, daca ne luam dupa butada lui Albert Einstein : « Only two things are infinite, the

universe and human stupidity » . Desigur ca in textul de mai sus se gasec titlurile lucrarilor celor                 

5 autori


In acest evantai  de autori mi s-a  parut intersanta o lucrare, autor Immerman, Neil. Sacramento Peak: The Universe. University of  Massachusetts Amherst. 21 May 2001. https://people.cs.umass.edu/~immerman/stanford/universe.htm

care  plecand de la valoarea critica a densitatii de masa a universului egala cu 6e^-27kg/m3, calculand

ca in acest caz masa este cea data si in Wiki dar si ca numarul de atomi este de cca 6e79 lucru ce ii

permite sa abordeze si problema foarte interesanta si contrversata a masei lipsa care poate schimba

destul mult valoarea dar desigur ca fara sa o scoata din enormul interval mentionat si de noi. In acelasi

timp mai putem indica si niste calcule bazate pe dezvoltari teoretice mai deosebite respectiv:

Joel C. Carvalho, Derivation of the mass of the observable universe, International Journal of

Theoretical Physics, December 1995, Volume 34, Issue 12, pp 2507–2509 cu un articol in care

pornidu-se de la o idee din 1937 a marelui fizician Dirac referitoare la legatura intrinseca intre

microcosmos si macrocosmos se fac dezvoltari fizico matematice ajungandu-se la o valoare similara

cu cea gasita si ulterior(2012-2015) utilizand calcule  relativiste in articolul mai  recent(2015) al lui

Claude Mercier in http://www.pragtec.com/physique, intitulat “Calcul de la masse apparente de

l`Univers” exprimand curbura actuala a spatiu-timpului universului ca o functie de trei parametrii

respectiv c, viteza luminii in vid, Ho constanta Hubble si G, constanta gravitationala, parametrii

impusi de masa universului si curbura actuala spatiu timp, o posibila cauza a succesului avut si de

mine cu utilizarea acelorasi cnstante si observam ca valoarea gasita in cele doua articole este de

1.8x10^53 kg.

Precizam ca valoarea folosita de autorul Claude Mercier  pentru  Ho a fost de 70.4km/s/Mpc fata de

valoarea folosita de noi de 71.33 km/s/Mpc.Asadar constatam ca indifernt de metoda utiliata cele

trei constante alese si de noi in anii 80 sunt pionii principali ai tuturor  acestore dezvoltari

cosmologice.


Corespondenta intre valoarea calculata atat de simplu de noi si cea gasita ulterior prin procede fizico-

matematice mai sofisticate este deosebit de interesanta si o punem pe seama faptului ca modelul nostru

de calcul se bazeaza pe  asocierea acelorasi constante c, G, Ho dar care primesc o valoare sa-i zicem

metafizica (natura nu va lucra decat cu unu cand se va autodescrie), de fapt realizeaza o aceiasi

legatura intrinseca intre microcosmos si macrocosmos elementul comun oricarui de calcul de acst tip

fiind viteza luminii (relatia spatiu/timp si constanta lui Hubble -varsta actuala a Universului care

contine de fapt intreaga sa devenire).


Oare daca in locul legii atractiei universale care guverneaza macrocosmosul am reface calculul

folosind in locul acesteia legea lui Planck utiliata si de acesta la determinarea sitemului sau de unitati

natural anterior pomenit, nu cuva am determina tot prin analiza dimensionala similara de data asta o

masa  minima in teritoriul particulelor si suparticolelor cosmice, acel atom al lui Democrit?


De fapt am facut in anii 80 si  acest calcul dar am obtinut o valoare atat de mult de extraordinar de

mica sub nivelul a ce se apreciaza azi a fi minima lui neutrino electronic,(particula minima

minimorum),  putand fi insa oricat de mica dar nenula, dar pe atunci nici nu se unosteau nici macar

cele trei tipuri de neutrino si unii inca nu credeau ca neutrino ar putea sa nu aiba masa.


Evidient ca ce spun aici are sens numai considerand ca daca aplic acest model de analiza dimensionla

cu valorile judicios alese, obtinem valori care se verifica sau poate ca  se vor verifica in viitor ca ordin

de marime in condiiile actual ale fizicii universului.


Dar cred ca in final nu mai este nevoie sa subliniez ca determinrea cat mai corecta a masei

universului este una din problemele cosmologice fundamentale si care in final ar putea sa

contribuie chiar si la modificarea modelelor cosmologice actuale.

Fine





























66
Cineva care poate intra in textele noastre si face porcari repeta ce mi s-a mai facut dar incerc sa o dreg pe alt fir pentruca cu un cretin nu te poti pune. :)
67
In acest fir  pentruca aici este ultima postare acest text care este ce am facut pentru masa niversului intr-un text gata de a fi publicat sau sustinut intr-o confeinta stiintifica :

Cat cantareşte UNIVERSUL - o cantarire prin analiza dimensionala

PhD xxx. xxx

Voi reveni acum la nişte mai vechi idei de fizică pornite de la nişte convingeri metafizice. Se întampla prin anii 1980-1984 cand m-am gandit si la relatia einsteiniana a relativitatii restranse, celebra
E = mxc^2, gasind ca era de mult timp posibil de a fi pusa in fata stiintei ca o ipoteza, tot printr-un rationament filosofic-dimensional, mult inainte ca Einstein sa o introduca initial, dealtfel, tot ca pe o ipoteza, idee pe care poate ca o voi prezenta altă data.
Pe atunci, la intrebarea cat cantareşte universul, raspunsurile nu erau prea clare, pentru ca Universul sau cat concepem noi a fi acesta, dacă l-am putea cantari element cu element, nici macar atunci nu am sti cand si daca vom ajunge la sfarşit, asadar o cantarire directa nu putem avea.
Si totusi exista niste raspunsuri la aceasta interesanta şi fundamentală problemă de cosmologie.
Respecttiv, chiar eu, în anii aceia, m-am gandit la aceste lucruri mai ales dintr-o perspectiva nu numai fizica dar şi filozofica si am gasit atunci nişte valori care azi sunt destul de bine confirmate de ultimele date cunoscute, aşa cum se va arata in lucrare si vom trece în revista acestea specificand ca metoda mea de cantarire, extrem de simpla, a ramas si azi originala, adica nu am mai gasit-o utilizata si de altcineva, desi dupa anii 1990 Universul a inceput sa fie mai exact cantarit.
Pot spune, si voi arăta mai detaliat in lucrare, cum ca atunci rezultatul meu a fost o masa a universului de 1,75*x*10^53kg, valoarea apropiata de cea indicata astazi în Wikipedia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Univers) ca fiind de cel puţin 10^53 kg pentru materia obişnuita, de care ţine cont şi analiza dimensionala utilizata de mine, ceea ce poate ca ar putea semnifica ceva important pentru cosmologie.


1. Introducere - sistemul Planck
Am pornit  la modul in care Max Planck in 1899 a propus sa gandim constantele universale ca avand valoare unitara adica valoarea cea mai naturala, natura filozofic vorbind fiind de fapt unara si atunci sistemele de unitati de masura antropomorfice existente  urmand sa fie modificate.
Astfel daca luam cu valoare unitara trei  constante fundamentale din cele mai adanci pentru fizica universului, repectiv viteza luminii in vid, constanta lui Planck redusa si constanta grvittionala   obtinem niste lucruri interesante si anume fara sa incarc lucrarea apeland la Wiki (https://en.wikipedia.org/wiki/Planck_units) spunand numai ca expresiile  constantelor universale utilizate la determinarea unitatilor Planck se normalizeaza la valoare unitara, anume  constanta universala c-viteza luminii in vid, G- constanta atractiei universale a lui Cavendish si h sau h/(2*Pi) constanta universala a lui Planck si se obtine un sistem de trei ecuatii cu trei necunosute cu ajutorul carora se calculeaza unitatile de masura Planck.Viteza luminii in vid , c= 2.9979*10^9 m/s devine 1 daca unitatea de lungime Planck este cea numita lp astfel ca x*lp=1m, cand x este numarul de unitati de lungime Plank dintr-un metru si daca unitatea de timp Planck este cea numita tp astfel ca 1 secunda=y*tp, cand y este numarul de unitati de timp Planck dintr-o secunda. Mentionam ca in expresiile celorlalte doua constante universale , G a gravtatiei universale si h(sau h/(2*Pi) a lui Planck pe care le normalizam deasemenea la valoarea 1, intra pe langa unitatile de lungime(metru) si timp(secunda) si masa exprimata in kg unde z*mp =1 kg  cu aceleasi semnificatii ale lui mp ca fiind unitatea de masa Planck si z numarul de astfel de unitati dintr-un kilogram. Astfel se obtine o prima ecuatie a sistemlui de trei ecuatii cu trei necunoscute  x,y, z care va da valorile constantelor foarte simplu respetiv: lp=1/x [m]; tp=1/y si mp=1/z[kg]. Prima ecuatie dedusa prin normalizarea lui c este si cea mai simpla adica y/x=c. Nu voi insista  pentru calculul unitatilor Planck intrucat solutiile, respectiv valorile lor pe care le dam in final mai jos, de fapt nici nu ne sunt necesare, pe noi intersandu-se numai principiul de normalizare pe care l-am extins la marimile universale care nu pot avea decat unitatea de masura unu, filozofic Universul neavand nevoie de nimic altceva ca sa existe .
Unu este existenta si zero este nonexistenta.
Astfel pentru determinrea unitatilor Planck se obtin  trei ecuatii cu trei necunoscute  x,y, z care vor da dupa rezolvare valorile in sitemul de untati de masura Planck in functie de unitatile noastre conventionale respectiv m, s, kg cu relatiile: lp=1/x[m]; tp=1/y  mp=1/z[kg] Spre exemplu prima ecuatie dedusa prin normalizarea lui c este si cea mai simpla x/y=1/c. Asadar rezolvand sistemul de trei ecuaii cu trei necunoscute se obtin valorile corespunzatoare pentru unitatea de lungime, de timp si de masa, date mai jos consultativ doar pentru a arata cum a aparut aceasta idee care m-a facut sa cred ca pot evalua masa universului observabil, sensibil, adica al carui efect gravitatioal poate ajunge la noi de oriunde din spatiul ocupat de el.
lp= 1.616255(18)×10^−35 m
tp= 5.391247(60)×10^−44 s
mp= 2.176434(24)×10^−8 kg
Se constata ca pentru lungime si timp sunt  sunt niste valori la limita minim posibila, considerandu-se ca sub aceste valori nu se mai poate cobora in spatiu si timp in cadrul fizicii actuale.
Inainte de a prezenta calulul propriu cat si alte evaluai din liteatura vom prezeta valorile idicate actulmente in wikipdia:
In prezent valorile indicate pe wikipedia pentru Univers (https://ro.wikipedia.org/wiki/Univers_observabil)
sunt urmatoarele

Diametru
8.8×10^26 m sau 880 Ym(28,5 Gpc sau 93 Giga ani-lumină)
Volum
4×10^80 m^3
Masa (materie obisnuita)
1,5 ×10^53 kg[(1,5 x 10^56 gr)
Densitate (din total energie)
9,9×10^−27kg/m3 (echivalent cu 6 protoni per m3 de spațiu)[
Varsta
13,799±0,021 miliarde de ani
Temperatura medie
2,72548 K
Alcătuit din
materie obisnuita (barionică) (4,9%)
materie intunecata (26,8%)
energie intunecata (68,3%)[7

Nota mea: Credem ca Universul = Universul Observabil , restul adica cel neunoscut pe care l-am numi neobservibil de aici dar care desigur ca ar fi obervabil undeva la miliade de ani lumina de aici. Asadar cred ca pot presupune ca constata gravitationala G masurata in zona aceasta de univers integreaza celebra problema a celor n corpuri din universul observabil care evident ca se refera la cel observabil si valoarea este un numar finit cea de la nivelul intreglui univers neputand stii cum este.

Constatam ca produsul dintre densitatea universului( 9.9×10^−27 kg/m3,masuratorile WMAP) si
volumul acestuia ca fiind 4x10^80 m3(pentru o raza de 46.5 x10^9 ani lumina) conduce la valoarea
39,6 x 10^53kg adica de cca  25 de ori  mai mare decat cea indicata in acelasi tabel, valoara celei din
tabel fiind moificata fata de cel de altfel orientativ, rezultat din calculul cel mai simplist de inmultire a
volumului universal observabil (cat de exact o fi el calculat dupa o forma perfect sferica si cu un
diametu evaluat teotico-exprimental) cu o densitate considerata medie, bazata pe energie  si aceea
rezultata din calculele astrofizice aproximative.


2. Calculul meu
Pentru a determina masa universului plecam de la ipoteza similara cu cea a lui  Max  Planck in sensul ca universul care determina fizica actuala adica universul obsevabil ar avea  masa, Mu unitara daca constanta gravitationala G , viteza luminii c si contata H0 a lui Hubble care da varsta universului sunt si ele unitare.
Deci avem cu valorile luate de noi atunci(1983) urmaoarele relatii:
a) H0=71,33 km/sec/MPc=2,309x10^-18 sec^-1 sau T=1/H0= 0,433x10^18 sec=13,7 mlrd. ani adica vom lua ca yxT =1sec si ca deci y=1/T=  (2,309x10^-18)/ sec si 1/y=0.433x10^18sec
b) Viteza luminii c va fi 1 adica 2,9979x10^8 (x*L) /(y*T)=1xL/T unde L dimensiuna unversului la momentul actual T si cand are masa Mu obtinand relatia:
2,9979x10^8x/y=1 sau 2,9979x10^8*x*0.433x10^18=1, rezultand  x=0.77x10^-26.
Asadar pentru cele doua constante dimnsiunea temporala  se tecupleaza de orice dimensiune asa cum este logic iar decuplarea se confirma insa in fuctie si de timp  pentu L valorea L=(1/x)m adica 1.3x10^26m, o valoare care aproximeaza foarte bine raza universului indicata mai inainte in wikipedia ca fiind 4,4 x10^26m!?
Normalizand G care este 6,674×10^−11 m^3/s^2/kg adica  tinad cont ca 1kg=zMu, 1sec= yT si 1m=xL   avem: G =6,674×10^−11m3/s^2/kg= 1 adica
6,674x10-11xz^-1*x^3*y^-2=1 si dupa inlocuiri obtinem valorea lui z, ca fiind
z= 6,674*10-11*(0.77^3)x10-78x(2.309^-2)x1036  adica
z=0.57x10^-53 si deci Mu= (1/z)kg= 1,75x10^53kg
respectiv o valoare foarte apropiata de cea indicata mai jos in wiki de cca 1,5 x10^53 kg.

Observatie: deasemenea dimensiunea spatiala se decupleaza de cea a materiei continute ceeace iarasi este ceva natural si masa se poate astfel determina in functie de spatiu -timp (lucru ce ne trimte la Hoyle!?) si in plus constatam ca am gasit o valoare asemanatoare cu aceia determinata cu ajutorul observatiilor astronomice sau alte metodologii de calcul, desi si acestea dau date aproximative cu rezultate care difera destul de mult de la una la alta.Pe masura ce apar telescoape noi, raza universului observabil creste, si numarul de galaxii creste si el, astfel ca dupa unele estimari se apreciaza ca sunt cca 170 miliarde de galaxii ce cuprind cca 10^24 de stele. Considerand Soarele o stea de marime medie care are masa de 2x10^30 kg ceeace inseamna o masa totala de:  Mu= 10^24(stele) x 2x10^30kg=2x10^54 kg adica de ceva mai mare decat cea calculata de mine(de cca zece ori mai mare).


Aceste rezultate cred ca trebuie explicate prin faptul ca indiferent de metodele folosite, mai elaborate sau mai primitive cum este asta astronomica simplista prezentata care inmulteste o valoare aproximativa, adica numarul aproximativ  de stele cu masa considerata medie a uneia dintre ele cum este soarele, corelabil cu o densitate medie a materiei luminoase corelabila si aceia cu masa universului, acestea conducandu-ne la a considera  ca azi suntem in zona unor valori evaluate sau calculate mai mult sau mai putin complex, destul de apropiate de realitatea pe care incercam sa  o aproximam.


O modificare  chiar si de 10 sau 100 de ori a valorii Mu ar pastra masa in domeniul de variabilitte indicat si de diferitele evaluari metodologic diferite  dupa cum vom vedea in continuare si asta nu ar influenta semnficativ Universul si existenta sa.


3. Alte determinari anterioare si posterioare care si ele se afla in domeniul valorii gasite de noi mai sus
Voi prezenta  valorile gasite pentru masa universului in documentarea facuta din care vom constata ca se acopera o zona destul de ampla ca variatie de valoare de masa si ca valoarea gasita de  noi in anii 80 ai secolului trecut se incdreaza foarte bine in gama valorilor existente si considerate de opinia stiintifica mondiala in a fi posibile.
In primul rand vom prezenta valoarea calculata de Hoyle la Proceedings of 11th Solvay Conference in Physics, The Structure and Evolution of the Universe, Edited by R. Stoops, 1958, Brussels la care se refera Dimitar Valev /2018  in Estimations of total mass and energy of the universe (https://arxiv.org/pdf/1004.1035.pdf) ca fiind c^3/2HG ceea  ce in valori actuale  inseamna          cca 0.88x10^53kg iar cea calculeata in 2018 de Valev avand o valoarea dubla ca fiind c^3/HG adica cca 1,75 x10^53 kg care bate cu a noastra chiar prea frumos.
Astfel aici in acest punct din Univers si in acest moment de timp adica la aceasta varsta conform constantei lui Hubble toate masele existente in Univers(sau a caror existenta influenteaza oricat de infinitezimal campul gravitational, au valoarea insumata rezultata din calculul meu in conditia cantitativa  ca constanta atractiei universale sa fie unu, viteza propagarii undelor electromagnetice(aluminii) unu si varsta universului 1, si care desigur ca trebuie la scara sa sa fie tot 1 si miracol! rezulta la marimea calculata de cosmologi prin socoteli de cantarire a tuturor partilor sale  sau de alta natura prin calcule mai sofisticate ceea ce este  desigur altceva decat ce am facut eu. 

Tot in lucrarea anterior citata gasim o afirmatie care spune ca intervalul de estimare al masei
universului la nivel de 2018 cand este publicat articolul, este foarte larg, evident enorm de larg respctiv intre  3×10^50 kg ( Hopkins J., ”Universe” - Glossary of Astronomy and Astrophysics, ISBN 9780226351711, 1980, Chicago Univ. Press, Chicago, p. 183) la 1.6×10^60 kg (Nielsen L., The Extension, Age and Mass of the Universe, Calculated by Means of Atomic Physical Quantities and Newton’s Gravitational Constant, Rostras Forlags, November 20, 1997; http://www.rostra.dk/louis/quant 11.html). In acelasi timp se indica si o gama foate larga si pentru  raza universuluii  de la 10 mlrd ani lumina (1994) la peste 78 mlrd ani lumina (2004)

Desemenea aceste informatii le regasim si in

https://hypertextbook.com/facts/2006/KristineMcPherson.shtml ,

autoarea da un tabel la nivelul anului 2006 unde se indica masa universului dupa  5 autori care

constatm ca utilizeaza metodologii diferite de calcul si ca se obtin rezltate cuprinse 

intre10^50kg(Sandage, 1980 ) si 10^60kg(Louis Nielsen,1997, deja citati si care considera constanta

gravitationala nemai fiind constanta ci o variabila determinabila relaivist in carul unei „quantum

cosmology” trecand si prin valoare de 10^53Kg data in 2001 de Neil Immerman pornind tot de la

densitate(conform WMAP) si volum dar si „valoarea infinita”, o gluma a autoarei acestui  text de

enciclopedie, daca ne luam dupa butada lui Albert Einstein : « Only two things are infinite, the

universe and human stupidity » . Desigur ca in textul de mai sus se gasec titlurile lucrarilor celor                 

5 autori


In acest evantai  de autori mi s-a  parut intersanta o lucrare, autor Immerman, Neil. Sacramento Peak: The Universe. University of  Massachusetts Amherst. 21 May 2001. https://people.cs.umass.edu/~immerman/stanford/universe.htm

care  plecand de la valoarea critica a densitatii de masa a universului egala cu 6e^-27kg/m3, calculand

ca in acest caz masa este cea data si in Wiki dar si ca numarul de atomi este de cca 6e79 lucru ce ii

permite sa abordeze si problema foarte interesanta si contrversata a masei lipsa care poate schimba

destul mult valoarea dar desigur ca fara sa o scoata din enormul interval mentionat si de noi. In acelasi

timp mai putem indica si niste calcule bazate pe dezvoltari teoretice mai deosebite respectiv:

Joel C. Carvalho, Derivation of the mass of the observable universe, International Journal of

Theoretical Physics, December 1995, Volume 34, Issue 12, pp 2507–2509 cu un articol in care

pornidu-se de la o idee din 1937 a marelui fizician Dirac referitoare la legatura intrinseca intre

microcosmos si macrocosmos se fac dezvoltari fizico matematice ajungandu-se la o valoare similara

cu cea gasita si ulterior(2012-2015) utilizand calcule  relativiste in articolul mai  recent(2015) al lui

Claude Mercier in http://www.pragtec.com/physique, intitulat “Calcul de la masse apparente de

l`Univers” exprimand curbura actuala a spatiu-timpului universului ca o functie de trei parametrii

respectiv c, viteza luminii in vid, Ho constanta Hubble si G, constanta gravitationala, parametrii

impusi de masa universului si curbura actuala spatiu timp, o posibila cauza a succesului avut si de

mine cu utilizarea acelorasi cnstante si observam ca valoarea gasita in cele doua articole este de

1.8x10^53 kg.

Precizam ca valoarea folosita de autorul Claude Mercier  pentru  Ho a fost de 70.4km/s/Mpc fata de

valoarea folosita de noi de 71.33 km/s/Mpc.Asadar constatam ca indifernt de metoda utiliata cele

trei constante alese si de noi in anii 80 sunt pionii principali ai tuturor  acestore dezvoltari

cosmologice.


Corespondenta intre valoarea calculata atat de simplu de noi si cea gasita ulterior prin procede fizico-

matematice mai sofisticate este deosebit de interesanta si o punem pe seama faptului ca modelul nostru

de calcul se bazeaza pe  asocierea acelorasi constante c, G, Ho dar care primesc o valoare sa-i zicem

metafizica (natura nu va lucra decat cu unu cand se va autodescrie), de fapt realizeaza o aceiasi

legatura intrinseca intre microcosmos si macrocosmos elementul comun oricarui de calcul de acst tip

fiind viteza luminii (relatia spatiu/timp si constanta lui Hubble -varsta actuala a Universului care

contine de fapt intreaga sa devenire).


Oare daca in locul legii atractiei universale care guverneaza macrocosmosul am reface calculul

folosind in locul acesteia legea lui Planck utiliata si de acesta la determinarea sitemului sau de unitati

natural anterior pomenit, nu cuva am determina tot prin analiza dimensionala similara de data asta o

masa  minima in teritoriul particulelor si suparticolelor cosmice, acel atom al lui Democrit?


De fapt am facut in anii 80 si  acest calcul dar am obtinut o valoare atat de mult de extraordinar de

mica sub nivelul a ce se apreciaza azi a fi minima lui neutrino electronic,(particula minima

minimorum),  putand fi insa oricat de mica dar nenula, dar pe atunci nici nu se unosteau nici macar

cele trei tipuri de neutrino si unii inca nu credeau ca neutrino ar putea sa nu aiba masa.


Evidient ca ce spun aici are sens numai considerand ca daca aplic acest model de analiza dimensionla

cu valorile judicios alese, obtinem valori care se verifica sau poate ca  se vor verifica in viitor ca ordin

de marime in condiiile actual ale fizicii universului.


Dar cred ca in final nu mai este nevoie sa subliniez ca determinrea cat mai corecta a masei

universului este una din problemele cosmologice fundamentale si care in final ar putea sa

contribuie chiar si la modificarea modelelor cosmologice actuale.





























68
La modelul cu pendulele matematica ptr rezonantele produse ca in orice suprapuneri(ompuneri)  de armonice (vezi seismul) creeaza  astfel de situatii. Restul problemelor -inutiliati.
69
Dl Virgil
Eu am facut pe undeva o referire la entaglementul cuantic, in care recunostem ca nu intekeg nimic.

Virgil a raspuns;
Entenglementul cuantic ne arata ca exista o legatura intre doua particule "gemene" care se nasc simultan avand spinii complementari adica opusi. Curiozitatea consta in faptul ca cele doua particule sunt intr-o legatura indestructibila chiar daca sunt la distanta de ordinul kilometrilor (18 km). Daca la una din particule i se schimba spinul din +1/2 in  -1/2, atunci in mod instantaneu spinul particulei gemene aflata la distanta se schimba din -1/2 in +1/2; astfel relatia dintre particule ramane aceiasi. Parerea mea este ca aceasta comunicare se face tot prin mediul electromagnetic cu viteza luminii. Fizicienii sustin ca se face instantaneu. Pana la urma se va lamuri acest lucru. Intr-un referat al meu am sustinut ca asa cum prin undele sonore se transmite un sunet de o anumita frecventa, se poate trasmite si o alta informatie care este timbrul sunetului. Prin analogie am spus ca si la undele electromagnetice pe langa frecventa de baza intre cele doua particule se poate transmite si sensul spinului.

Am mai vazut pe undeva, o postare a dumitale, in care, cand te refereai la densitate vorbeai de volum si viteza. Dar se intampla ca nu mai gasesc postarile astea. si eu nu am avut niciodata idee sa le inregistrez, ca sa pot sa demonstrez. Postez acum mesajul postat pe celalalt topic, fiind cu referire la un raspuns mai extins: Dl Virgil
Nu am putut sa raspund pana acum, fiindca s-a defectat calculatorul. Si am fost nevoit sa apelez la un spacialist ca sa mi-l depaneze. Eu reiau aici chestiunile anterioare. Dumneata ce crezi, exista doua tipuri de electroni, in raport cu momentul magnetic fata de cel cinetic?

Virgil a raspuns;
Spinul reprezinta valoarea proiectiei vectorului moment cinetic pe directia momentului magnetic. La electron este (+/-)1/2 h ; Experimental s-a constatat ca exista electroni cu spini diferiti.


Dumneata imi pari a fi un personaj total. Respingi si teoria si argumentatia matematica dar si datele experimentale. Care dupa mine confirma modelul bipolar al electronului. Iar modelul gravitatiei, vazut ca flux eteric de aspiratie al substantei, pare sa fie confirmat de experimentul Pound-Rebka, dar si de experimentul lui Martin Grusenic, cu interferometrul Michelson, rotit in plan vertical. Si nu mi-ai spus obiectiile dumitale, cu privire la modelul de unda stationara sau rotor foarte multipolar(a) (a)l neutronului. Ce greseli vezi dumneata in acest model.

Virgil a raspuns;
Nu pot comenta despre ceia ce nu am suficiente informatii.


 PS.Dumneata care ai studiat mai multe tratate de fizica atomica si nucleara, poti sa imi spui daca mai este valabila teoria undelor stationare, in sanul atomilor. Fiindca am vazut ca este inlocuita cu teoria orbitalilor, alaturi de teoria straturilor. Eu unul nu imi pot imagina cum poate functiona miscarea electronilor din atom, simultan si in straturi dar si in orbitalii desenati ca niste ciorchine, care ar vrea sa fie probabilitatea statistica a pozitiei electronilor in atom.

Virgil a raspuns;
Ecuatia lui Schodinger nu a fost verificata decat in cazul atomului de hidrogen, decu nu este o ecuatie completa. Indiferent ce rezultate da aceasta ecuatie electronul din moment ce are un moment cinetic in jurul nucleului nu se poate misca decat pe o orbita eliptica in jurul nucleului. Teoria lui Heizenberg privind relatia de incertitudine, ca nu se poate cunoaste pozitia si impulsul in acelasi timp nu modifica cu nimic traiectoria particulei. Faptul ca probabilistic electronii la un moment dat se pot afla grupati intr-o forma de ciorchine, este o imagine exagerata care vrea sa indice un anumit volum in care se pot gasi grupate niste particule la un moment dat, dar si planetele sistemului solar uneori pot fi grupate intr-o anumita zona a cerului. Fiind vorba ca orice sistem micro sau macrocosmic este un sistem armonic rotational presupune anumite corelatii statistice intre miscarile particulelor sau corpurilor legate prin constanta momentului cinetic. Daca priviti filmul cu pendulele din experimentul de mai jos se vede clar ca in anulite momente acestea ocupa pozitii relative bine determinate, iar in alte momente nu poti determina pozitia acestora.


70
Dl Virgil
Eu am facut pe undeva o referire la entaglementul cuantic, in care recunostem ca nu intekeg nimic. Am mai vazut pe undeva, o postare a dumitale, in care, cand te refereai la densitate vorbeai de volum si viteza. Dar se intampla ca nu mai gasesc postarile astea. si eu nu am avut niciodata idee sa le inregistrez, ca sa pot sa demonstrez. Postez acum mesajul postat pe celalalt topic, fiind cu referire la un raspuns mai extins: Dl Virgil
Nu am putut sa raspund pana acum, fiindca s-a defectat calculatorul. Si am fost nevoit sa apelez la un spacialist ca sa mi-l depaneze. Eu reiau aici chestiunile anterioare. Dumneata ce crezi, exista doua tipuri de electroni, in raport cu momentul magnetic fata de cel cinetic? Dumneata imi pari a fi un personaj total. Respingi si teoria si argumentatia matematica dar si datele experimentale. Care dupa mine confirma modelul bipolar al electronului. Iar modelul gravitatiei, vazut ca flux eteric de aspiratie al substantei, pare sa fie confirmat de experimentul Pound-Rebka, dar si de experimentul lui Martin Grusenic, cu interferometrul Michelson, rotit in plan vertical. Si nu mi-ai spus obiectiile dumitale, cu privire la modelul de unda stationara sau rotor foarte multipolar(a) (a)l neutronului. Ce greseli vezi dumneata in acest model.  PS.Dumneata care ai studiat mai multe tratate de fizica atomica si nucleara, poti sa imi spui daca mai este valabila teoria undelor stationare, in sanul atomilor. Fiindca am vazut ca este inlocuita cu teoria orbitalilor, alaturi de teoria straturilor. Eu unul nu imi pot imagina cum poate functiona miscarea electronilor din atom, simultan si in straturi dar si in orbitalii desenati ca niste ciorchine, care ar vrea sa fie probabilitatea statistica a pozitiei electronilor in atom.
Pagini: 1 2 3 4 5 6 [7] 8 9 10