Forumul Scientia

Diverse => Critici ale paradigmei curente in stiinta => Subiect creat de: ilasus din Aprilie 22, 2015, 04:59:36 p.m.

Titlu: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Aprilie 22, 2015, 04:59:36 p.m.
Îi salut pe toţi cei ce trec pe aici şi îi invit să-şi spună părerea în legătură cu articolul ataşat –  în care mă refer la ipoteza (a)+(b). Componentele ipotezei (a)+(b) sunt (a) şi (b). Conform ipotezei (a), toate obiectele din univers sunt distribuite în acelaşi moment de timp în locuri diferite din spaţiu, iar conform ipotezei (b), toate obiectele din univers sunt distribuite în acelaşi loc din spaţiu în momente diferite de timp. În primul caz, mulţimea locurilor şi distanţelor dintre locurile în care obiectele din univers se află în acelaşi moment de timp alcătuiesc spaţiul – sau structura spaţială a universului din momentul respectiv, iar în cazul al doilea, mulţimea momentelor şi intervalelor de timp dintre momentele în care obiectele din univers se află în acelaşi loc din spaţiu alcătuiesc timpul – sau structura temporală a universului din locul respectiv. În ipoteza (a)+(b), deoarece intervalele dintre obiectele din univers sunt atât intervale de spaţiu (distanţe), cât şi intervale de timp, orice interval de spaţiu are o mărime  fixă în timp şi orice interval de timp are o mărime fixă în spaţiu. De exemplu, dimensiunea în timp – sau durata unei unităţi astronomice este egală cu 0,00001581278 ani, iar dimensiunea în spaţiu – sau lungimea unui an este egală cu 63.240 unităţi astronomice.






Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: proffiz din Aprilie 25, 2015, 07:52:31 p.m.
Urmărirea deducției matematice este greoaie și trebuie studiată cu atenție. Sunt sigur însă că parcursul logic nu mai trebuie reconfirmat din moment ce autorul l-a generat tot printr-un demers logic. La prima vedere observ încercarea autorului de a introduce o simetrie în abordarea timpului și spatiului. Nu ar fi nicio greșeală în această intenție atâta timp cât: extrapolarea de simetrie nu contrazice noțiunile de bază ale fizicii în ce privește consecințele noii teorii; noua abordare aduce perspective noi de abordare a fenomenelor cinematice, printr-o abordare facilizată ori prin rezultate noi ce contribuie la progresul teoretic în fizică. ... să nu fie doar o abstractizare lipsită de implicații practice (folositoare teoriei din fizică); dacă 2 teorii conduc la același rezultat, ar fi interesant, în măsura în care se poate, de investigat care dintre cele 2 teorii corespund realității,  iar acest lucru poate fi evidențiat prin implicațiile ulterioare ale celor 2 abordări. 
Cât despre sintaxă observ: 
- o teorie nouă trebuie să definească mărimile fizice și conceptele noi de la care pleacă; în acest sens, redactarea poate avea minusuri, deoarece este îngreunată lizibilitatea materialului
- din punct de vedere al unităților de măsură o relatie de timpul t=1/u nu este justificată: ar însemna ca u să nu fie o viteză ci doar un număr, care ar trebui apoi înmulțit cu o mărime similară cu cea din stânga egalului. Dar in alte relații t=(1/u)x, ceea ce înseamnă că u este o viteză. În alt loc distanță este cea egală cu u... Nu se spune ce este sau cum s-a introdus această mărime u, ce pare a fi o viteză: a cui, cât este valoarea ei?
Aceasta este concluzia unei lecturi superficiale.



Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Mai 01, 2015, 04:10:37 p.m.
Citat
- din punct de vedere al unităților de măsură o relatie de timpul t=1/u nu este justificată: ar însemna ca u să nu fie o viteză ci doar un număr, care ar trebui apoi înmulțit cu o mărime similară cu cea din stânga egalului. Dar in alte relații t=(1/u)x, ceea ce înseamnă că u este o viteză. În alt loc distanță este cea egală cu u... Nu se spune ce este sau cum s-a introdus această mărime u, ce pare a fi o viteză: a cui, cât este valoarea ei?

În desenul din Fig. 1, punctul O de coordonate (0,0) reprezintă galaxia Andromeda aflată în locul iniţial şi respectiv în momentul inţial în care a început călătoria semnalului luminos spre Pământ, iar Pământul este reprezentat de punctul M de coordonate (x,t), dacă        x = 158,1 miliarde unităţi astronomice şi t = 2,5 milioane ani. In acest caz, segmentul OM din Fig. 1, pe de-o parte, reprezintă distanţa x = 158,1 miliarde unităţi astronomice dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ şi, pe de altă parte, reprezintă timpul t = 2,5 milioane ani dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ. Dacă o distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă, atunci şi unitatea de distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1, unitatea de distanţă (în cazul de faţă ”unitatea astronomică”) este reprezentată de segmentul OA. Similar, dacă un interval de timp îl reprezint printr-un segement de dreaptă, atunci şi unitatea de timp o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1 unitatea de timp (în cazul de faţă ”anul terestru”) este reprezentată de segmentul OB. Deci segmentul OB reprezintă atât anul terestru (în sistemul de coordonate pentru timp), cât şi distanţa u = 63240 unităţi astronomice (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), iar segmentul OA reprezintă atât unitatea astronomică (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), cât şi intervalul de timp 1/u = 0,00001581278 ani (în sistemul de coordonate pentru timp).

Între segmentele OA şi OB există relaţia OB = u OA (OB = 63240 OA), pentru că lumina parcurge distanţa u = 63240 unităţi astronomice într-un an, respectiv relaţia OA = (1/u) OB (OA = 0,00001581278 OB), pentru că lumina parcurge o unitate astronomică în timpul 1/u = 1/63240  = 0,00001581278 ani – cu alte cuvinte, dacă lumina parcurge un număr de 63240 unităţi astronomice într-un an, atunci aceasta parcurge o unitate astronomică în a 63240-a parte dintr-un an, adică într-un an împărţit la numărul 63240 (aşadar în timpul 1/u = 0,00001581278 ani).

Deci u din prima egalitate din (1) este o distanţă (u = 63240 unităţi astronomice), iar 1/u  din cea de a doua egalitate din (1) este un interval de timp (1/u = 0,00001581278 ani). Pe de altă parte, t din prima egalitate din (1) se identifică doar cu numărul unităţilor şi cu ultimul moment al timpului t (şi nu cu timpul t) din cea de a doua egalitate din (1), iar x din cea de a doua egalitate din (1) se identifică doar cu numărul unităţilor şi cu ultimul loc al distanţei x (şi nu cu distanţa x) din prima egalitate din (1).
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: Electron din Iulie 15, 2015, 10:24:56 a.m.
În desenul din Fig. 1, punctul O de coordonate (0,0) reprezintă galaxia Andromeda aflată în locul iniţial şi respectiv în momentul inţial în care a început călătoria semnalului luminos spre Pământ, iar Pământul este reprezentat de punctul M de coordonate (x,t), dacă        x = 158,1 miliarde unităţi astronomice şi t = 2,5 milioane ani. In acest caz, segmentul OM din Fig. 1, pe de-o parte, reprezintă distanţa x = 158,1 miliarde unităţi astronomice dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ şi, pe de altă parte, reprezintă timpul t = 2,5 milioane ani dintre galaxia Andromeda şi planeta Pământ. Dacă o distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă, atunci şi unitatea de distanţă o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1, unitatea de distanţă (în cazul de faţă ”unitatea astronomică”) este reprezentată de segmentul OA. Similar, dacă un interval de timp îl reprezint printr-un segement de dreaptă, atunci şi unitatea de timp o reprezint printr-un segment de dreaptă: în Fig. 1 unitatea de timp (în cazul de faţă ”anul terestru”) este reprezentată de segmentul OB. Deci segmentul OB reprezintă atât anul terestru (în sistemul de coordonate pentru timp), cât şi distanţa u = 63240 unităţi astronomice (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), iar segmentul OA reprezintă atât unitatea astronomică (în sistemul de coordonate pentru spaţiu), cât şi intervalul de timp 1/u = 0,00001581278 ani (în sistemul de coordonate pentru timp).
Din pacate, asemenea consideratii produc confuzii mai ales pentru cel care le emite. Coerenta unitatilor de masura este esentiala in orice demers fizic, asa ca din acest punct de vedere, aceste "jonglerii" sunt complet irelevante pentru descrierea realitatii fizice.

e-
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 15, 2015, 11:27:22 a.m.
Faptul ca am vazut ca Electron a intervenit m-a facut curios.
Din ce spui tu ipoteza a) ne da o succesiune de pozitii in spatiu fiecare fiind la  un acelai moment  si intr-un anume mod considerand ca intreg spatiul este ocupat chiar si de vid(in sensul ca acesta are macar parametrii geometrici) ne da cu adevarat evolutia spatiului in timp. Domeniul este continuu si fara goluri. In schimb ipoteza b) nu impune decat ca tot ce exista sa fi trecut sau sa treaca la un moment dat printr-un acelasi punct . Daca acceptam existenta unei origini comune atunci acesta ar fi punctul comun tuturor dar nu este asigurata continuitatea curgerii timpului si daca ne referim la puncte diferite din spatiu deasemeni nu este clar daca exista un sngur punct cu aceasta proprietate remarcabila sau mai multe sau poate o infinitate. Dar cum inca nu am citit articolul referit in atach ma opresc aici cu comentariul facut.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: mircea_p din Iulie 15, 2015, 09:15:39 p.m.
Articolului ii lipseste o parte esentiala, una care de obicei este pusa chiar la inceput, in rezumatul articolului sau in introducere.
Ce problema incearca sa rezolve continutul articolului?  Si eventual, pe scurt, care este solutia, daca a fost gasita vreuna.


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 16, 2015, 02:17:04 p.m.
Am citit si articolul care devine treptat ininteligibil sau greu inteligibil si nu stim daca merita efortul dupa ce citim o propozitie de soiul;

"Cum se constată, atât galaxia Andromeda cât şi imaginea sa M s-au deplasat în timp (din momentul iniţial în
momentul t), însă doar imaginea M s-a deplasat în spaţiu (din locul iniţial în locul x), galaxia Andromeda
a rămas în locul iniţial, adică este în repaus în spaţiu"
Felicitari ca ai reusit sa stopezi galaxia Andromeda fara ca Universul sa explodeze , din miscarea ei neinterupta in timp si spatiu . :)
PS In  rest subscriu la observatia lui mircea_p.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 19, 2015, 05:36:52 p.m.
PPS. S-ar putea sa te intereseze ce i-am scris lui Protelisav chiar azi in domeniul fizicii cuantice :)
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 22, 2015, 03:03:23 p.m.
Citat
Articolului ii lipseste o parte esentiala, una care de obicei este pusa chiar la inceput, in rezumatul articolului sau in introducere.
Ce problema incearca sa rezolve continutul articolului?  Si eventual, pe scurt, care este solutia, daca a fost gasita vreuna.

Partea esentiala a articolului si problema pe care incearca sa o rezolve este precizata in prima fraza. Asadar, incerc sa-mi imaginez distanta si timpul dintre doua obiecte cosmice – planeta Pamant si galaxia Andromeda. De obicei, ne imaginam distanta sau (nu „si”) timpul dintre doua astfel de obiecte cosmice.  Oare ce intelegem noi cand afirmam ca intre galaxia Andromeda si planeta Pamant exista distanta x = 158,1 miliarde unitati astronomice si respectiv timpul t = 2,5 milioane ani terestri ? Avem vreo posibilitate de a le reprezenta si imagina ? Eu zic ca da, pentru ca ma gandesc la sisteul de coordonate spatiu-timp din Fig. 1 (daca axele sistemului de coordonate sunt confundate) sau la sistemul de coordonate spatiu-timp din Fig. 2 (daca axele  sistemului de coordonate sunt rectangulare).

Precizez ca sistemul de coordonate spatiu-timp la care ma refer eu nu se identifica cu cel la care se refera cititorul, deci sa fim atenti la ceea ce citim, eventual sa intrebam daca nu intelegem (desigur, daca vrem sa intelegem - si sa ne intelegem) si sa nu ne grabim cu concluziile...

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 22, 2015, 09:50:22 p.m.
Care timp?
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 23, 2015, 01:45:02 p.m.
Genulasus:
Din ce ai scris am inteles doar ca ceva nu prea e in regula cu unele chestii, insa nu am reusit sa patrund in niciuna dintre ideile pe care le abordezi. Vazand ca te referi la unitatile de masura, m-am gandit sa fac unele precizari, da vad ca nu mai raspunzi. Poate nu m-am exprimat clar, sau poate doresti sa ma refer la alta tema pentru inceput. Deci care e problema? Cu ce doresti sa incepem analiza? Eu zic asa: incepe sa citesti articolul si opreste-te la primul termen sau idee la care consideri ca ceva nu e pe placul tau si sa discutam. Sau poate ai tu o alta propunere. De exemplu, poate vrei sa  ma ajuti sa inteleg ce nu-i convine lui Electron, adica sa ma ajuti sa vad si eu inflexiunile din textul la care face el referire si care au condus la consecintele pe care le exprima.

Electron:
Intre textul subliniat (scris de mine) si cel scris de tine eu nu vad nici o legatura. Adica eu nu sesizez in textul subliniat nici consideratii care produc confuzii si nici jonglerii irelevante. Daca ele intr-adevar exista, nu le pui in evidenta sa le vad si eu? In ce priveste unitatile de masura, de ce spui ca trebuie sa fie coerente? In textul subliniat ele par incoerente?

Atanasu:
Multumesc pentru felicitari, da nu inteleg de ce trebuia sa explodeze Universul pentru ca am reusit sa „stopez” galaxia Andromeda intr-un anume sistem de referinta. 

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 24, 2015, 03:21:56 p.m.
Nu e cazul sa-mi multumesti  pentru o gluma dar repet intrebarea: La care timp te referi?Explica mai clar referentialul tau spatiu timp. Ce coordonate are azi Soarele in acest sistem sau poftim Andromeda daca doresti?
PS. Pretinzi ca faci niste sectiuni in continuumul spatiu timp pentru o anume valoare de timp deci o simultaneitate a pozitiilor  spatiale sau niste curbe de evolutie a timpului pentru orice punct din spatiu ?
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 24, 2015, 11:40:57 p.m.
Atanasu:

Am vazut intrebarea ta (Care timp?), dar nu prea stiu ce sa raspund. Adica presupui ca in mintea mea exista mai multe timpuri si imi propui sa precizez la care dintre acestea ma refer cand afirm ca ”ma gandesc la timpul t=2,5 milioane ani care desparte galaxia Andromeda de planeta Pamant”? Daca e asa, de unde vine aceasta presupunere? Exista ceva anume, in fraza dintre ghilimele, care creaza dubii in ce priveste timpul la care fac eu referire? Pe de  alta parte, poate ca in mintea ta exista mai multe variante de timp - in acest caz, tu esti cel ce ar trebui sa-mi spui ce precizari suplimentare consideri ca sunt necesare. 
 
Galaxia Andromeda, fiind reprezentata de originea O a sistemului de coordonate din Fig. 1, are evident coordonatele (0,0), deci este vorba de galaxia Andromeda aflata in locul initial (x=0) de unde si respectiv in momentul initial (t=0) de cand a inceput calatoria in spatiu si respectiv in timp a imaginii M a acesteia, imagine pe care o vedem pe cer (noaptea) si care a calatorit un timp t=2,5 milioane ani pe o distanta x=158,1 miliarde unitati astronomice ca sa o putem vedea si noi (pamantenii). Sistemul de coordonate din Fig.1 poate ca pare banal, fiind reprezentat de o linie dreapta (cam lunga, intr-adevar), insa aceasta nu este o linie obisnuita, pentru ca ea uneste doua obiecte aflate atat in locuri din spatiu diferite, cat si in momente de timp diferite...

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 25, 2015, 08:36:14 a.m.
Pentru mine timpul curge de la minus infinit la plus infinit adica este atrbutul fundamental al verbului a fi pentruca a fost este si va fi.
Intrebarea iti cere doar sa definesti timpul asa cum il concepi in cele ce faci fara sa te banuiesc ca ai avea mai multe definitii sau categorii si ma refer mai strict la propozitia: "Oare ce intelegem noi cand afirmam ca intre galaxia Andromeda si planeta Pamant exista distanta x = 158,1 miliarde unitati astronomice si respectiv timpul t = 2,5 milioane ani terestri ?" Adica as vrea sa stiu nu ce intelegem noi ci ce intelegi dta in mod strict prin aceasta afirmatie si asta fara referire la articol sa la orice altceva caci nici eu nu m-am referit decat la notiuni fundamentale cand am spus ce inteleg eu prin timp.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 25, 2015, 01:47:39 p.m.
Diferenta dintre doua momente eu o percep ca timp si o exprim printr-un numar de unitati de timp. De exemplu, daca cele doua momente sunt marcate de doua evenimente cum ar fi:
a.   ma duc la strand si respectiv ma intorc de la strand;
b.   strabunica mea se marita si respectiv stranepotul meu se insoara;
c.   semnalul luminos porneste din galaxia Andromeda si respectiv soseste pe planeta Pamant;
atunci in primul caz timpul t=3 ore, in cazul a doilea timpul t=4200 saptamani, iar in cazul al treilea timpul t=2,5 miliarde ani. Desigur ca momentele marcate de evenimentele de mai sus se afla si ele intr-o anume ordine pe scara timpului.

Deocamdata nu cred ca am spus vreo noutate, insa nu m-am referit inca la sistemul de coordonate din Fig. 1. Un sistem de coordonate (1-dimensional, ca sa nu ma complic) este asemenea unei rigle gradate, deci este alcatuit dintr-o axa de coordonate pe care sunt insirate si numerotate coordonatele succesive conform unitatii de masura alese. Daca unitatea de masura e pentru spatiu (metru, kilometru, parsec, unitate astronomica etc.), atunci nu sunt probleme in intelegerea si utilizarea sistemului de coordonate respectiv. Insa eu am utilizat acest sistem de coordonate nu doar pentru indicarea distantelor dintre doua locuri diferite, ci si pentru indicarea intervalelor de timp dintre doua momente diferite. Pentru acest lucru a fost necesar sa evidentiez legatura dintre unitatile de spatiu si cele de timp. Si anume, fenomenul fizic care face legatura intre aceste unitati de masura este – conform punctului meu de vedere – lumina. Ca urmare, eu pot sa evidentiez nu doar intervalul de timp dintre doua momente diferite, ci si distantele dintre momentele respective (respectiv nu doar distanta dintre doua locuri diferite, ci si intervalul de timp dintre locurile respective). Astfel, in cazul a., distanta dintre momentul in care ma duc la strand si cel  in care ma intorc este x=3240 miliarde km (aceasta fiind distanta parcursa de lumina in timpul t=3 ore), in cazul b., distanta dintre nunta strabunicii mele si cea a stranepotului meu este de 235200 ori mai mare decat cea din cazul precedent, iar in cazul c., distanta dintre momentul in care semnalul luminos paraseste galaxia Andromeda si momentul in care acesta soseste pe Pamant este x=158,1 miliarde unitati astronomice.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 25, 2015, 04:28:09 p.m.
Asadar in sitemul MKS, distanta o s-o exprimi in unitati de distanta adica de lungime(metri in MKS) iar pentru timp se inlocuieste unitatea de timp secunda in MKS cu multipli de 300000000 m(echivalentul intr-o exprimare conventionala spatiala a timpului) . Confirma te rog daca am inteles exact pentruca :) in acest fel sa urmaresc schemele tale. :)
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 25, 2015, 07:00:53 p.m.

Ai inteles dupa cum te exprimi: inexact. Insa vad ca ai intentii serioase, adica esti hotarat sa urmaresti „schemele” mele. Eu iti doresc succes, dar nu garantez ca orice alta activitate ar fi mai putin utila...
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 25, 2015, 11:25:23 p.m.
Pai daca am inteles inexact nu are sens sa urmaresc schemele tale.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 26, 2015, 09:35:03 a.m.

Corect. Totusi, daca vrei sa demonstrezi ca poti fi si exact in intelegere si exprimare, explica ce a vrut sa spuna Electron in interventia lui – sau esti de acord cu mine ca textul pe care l-a compus nu are nicio legatura cu cel la care se refera?

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 26, 2015, 03:38:26 p.m.
Dle ilasus,

a) Scrii: „ Totusi, daca vrei sa demonstrezi ca poti fi si exact in intelegere si exprimare, explica ce a vrut sa spuna Electron in interventia lui...” si cum o astfel de cerere este cel putin lipsita de politete, nu iti raspund la ea decat doar pentruca am afirmat ca am bagat in seama, ca am obsevat postarea ta numai din cauza ca am constatat ca Electron se ocupa de ea(asta pentruca  dupa titlul citit in mod fugitiv parea doar o chestiune pusa de un elev asa cum sunt multe pe aici) stiind ca Electron urmareste mai tot ce se posteaza si ca intervine in cazul in care doreste sa completeze ceva sau  ca sa ceara o explicitare ale unor sustineri sau mai ales sa sezizeze un mod ilogic sau nestiintific de a prezenta un subiect, desigur toate astea nefiind constatari cu putere absoluta de adevar ci doar opinii ale dsale, dar pe care eu cu ocazia urmaririi acestui forum pe multe fire legate de teoria Big Bang le-am cnstatat ca fiind relevante in cea mai mare masura(si aceasta constare personala, desigur nu are alta valoare decat a unei opinii).
Asadar intrand pe urmele lui Electron pe firul deschis de tine am constatat fara insa sa citesc si articolul indicat doar cele ce ti le-am spus in primul comentariu, care deci nu avea in vedere decat doar postarea ta introductiva iar dupa ce am incercat sa-ti inteleg lucrarea nereusind la o prima incercare, am facut o gluma, dar l-am aprobat pe mircea_p care are dreptate in ce spune asa ca daca totusi m-am ostenit cu acest raspuns te intreb ce revendica articolul tau : un alt sistem de unitati de masura si daca da, cu ce avantaje sau ce aduce nou si important in domeniu?
Revenind la interventia lui Electron la care te referi, acesta citeaza o parte dintr-un text scris de tine in aceasta zona a comentariilor, asadar fara sa ne comunice daca a citit sau nu lucrarea ta si conchide in raport de textul tau , citez:
„Din pacate, asemenea consideratii produc confuzii mai ales pentru cel care le emite. Coerenta unitatilor de masura este esentiala in orice demers fizic, asa ca din acest punct de vedere, aceste "jonglerii" sunt complet irelevante pentru descrierea realitatii fizice.”
Fata de acest text si doar fata de el, pot sa spun:
- Personal cred ca un text confuz de regula produce confuzii mai ales la receptor dar poate sa confuzeze si emitatorul cand acestauia i se cere sa lamureasca ceva, moment in care constata ca nici el nu intelege bine ce a spus si, ori anuleaza ori rectifica, dar faptul ca electron crede ca te confuzeaza mai ales pe tine este o opinie a sa ceea ce mie imi indica faptul ca ce ai scris tu ori este ininteligibil si pentru el ori el intelege ca nu este nimic de inteles si o spune mai politicos
- Desigur coerenta unitatilor de masura este esentiala si in ce-ti spune lasa sa se inteleaga ca din punctul sau de vedere tu incalci acest principiu
Asa ca nu pot fi de acord cu tine cand imi spui ca textul lui nu are legatura cu al tau pentruca are, desigur ca  in sensul explicat de mine.
Nu pot fi de acord nici cu faptul ca daca Electron sezizeaza in ce scrii lucruri pe care ti le reproseaza, adica incoerente la unitatile de masura (acestea sunt desigur „jongleriile” referite) ar fi obligatia lui sa faca pe corectorul sau cel care da bun de tipar articolului tau.
Este obligatia ta sa faci in asa fel incat sa nu mai existe obiectiile lui mircea_p si sa incerci sa-mi raspunzi si mie la ce te intreb nu cu un singur cuvant ci cu niste propozitii explicative.
Asta desigur daca doresti ca cineva sa se osteneasca cu lucrarea pe care o prezinti aici
b) In aceiasi ordine de idei, daca spui ca  nu am inteles exact ce spui  in ultimele raspunsuri pe care mi le-ai dat, dar nu poti sau nu vrei sa explici ce nu am inteles, este evident ca nu e cazul  ca eu in mod gratuit sa raspund la solicitarea ta cu care incepi acest fir si in care ne ceri parerea despre un text de al tau, adica soliciti sa-ti oferim din timpul nostru ca sa citim, sa incercam sa intelegem si eventual sa si comentam cele sustinute de tine.
Spun de fapt ca poate ca ar fi corect sa pierzi si tu ceva timp si sa incerci sa lamuresti cele pe care altul nu le intelege. Dar daca tu crezi ca este o onoare pentru noi sa-ti citim textul si o favoare pe care o faci asteptand asa ceva, nu e in regula si ma bucur ca in ultima ta postare recunosti ca nu e cazul sa ma ostenesc cu  tine mai mult decat te ostensti tu pentru a te face inteles.
Dar chiar si asa am fost generos si  vezi si tu ca totusi m-am ostenit.

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 26, 2015, 05:48:57 p.m.

Multumesc pentru explicatii.

P.S. Nu doresc ca cineva sa se ”osteneasca” cu articolul meu, daca nu o face din distractie sau ca nu are vreo ocupatie mai serioasa.


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 26, 2015, 06:13:41 p.m.
OK
PS. dar sa stii ca eu doar cu tine m-am ostenit si nu cu articolul tau caci daca ma osteneam era imposibil sa nu ai de la mine o opinie avizata si completa, dar asta insemna un efort poate chiar cu creionul in mana si pentru asa ceva doar tu prin ce spuneai puteai convinge ca efortul meu sau al aluia ar avea sens :)
PSS.Dar atunci de ce l-ai mai postat, mai ales solicitand si opinia particpantilor la acest forum? Doreai doar sa ne oferi o distractie noi desigur nu prea avand asa ceva pe aici asa cum in genere nici ocupatiile serioase nu ne covarsesc?  :)
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 26, 2015, 09:23:30 p.m.

Un articol axat pe critica paradigmei curente in stiinta e cam 99% fara valoare stiintifica, deci ma gandesc ca o eventuala anliza a unui asemenea articol poate fi considerata o distractie placuta de catre cei cu umor. Desigur, ma refer in general, nu la articolul de fata, pe care eu il consider o veritabila bijuterie stiintifica. Deci daca vrei sa analizezi articolul meu si in final sa imi transmti o opinie avizata si completa eu chiar ma bucur si iti stau la dispozitie cu orice raspuns imi ceri.

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 27, 2015, 07:29:48 a.m.
Atunci sa ma incerc desi...
a) Spui ca esti axat pe critica unei paradigme curente? Atunci te rog precizeaza ca pentru un elev de liceu care este acea paradigma criticata de tine si in ce consta critica si daca propui o alta paradigma in loc te rog sa o formulezi succint dar complet

b) Chiar in primul tau text ai scris(sublinierile imi apartin) : "....conform ipotezei (b), toate obiectele din univers sunt distribuite în acelaşi loc din spaţiu în momente diferite de timp. În primul caz,.... , iar în cazul al doilea, mulţimea momentelor şi intervalelor de timp dintre momentele în care obiectele din univers se află în acelaşi loc din spaţiu alcătuiesc timpul – sau structura temporală a universului din locul respectiv
La acest text eu am avut observatia urmatoare la care nu ai raspuns, asa ca te rog sa-mi spui  daca este clara si daca esti de acord cu ea iar daca nu, cum ar sta chestiunea?
Observatia era: "...ipoteza b) nu impune decat ca tot ce exista sa fi trecut sau sa treaca la un moment dat printr-un acelasi punct . Daca acceptam existenta unei origini comune atunci acesta ar fi punctul comun tuturor dar nu este asigurata continuitatea curgerii timpului si daca ne referim la puncte diferite din spatiu deasemeni nu este clar daca exista un singur punct cu aceasta proprietate remarcabila sau mai multe sau poate o infinitate."

Daca raspunzi inteligibil sau macar incerci sa o faci, pot continua discutia cu tine.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 27, 2015, 01:28:56 p.m.

Partea a doua a discutiei, cea la care te referi la punctul b), este posibil sa o abordam spre final, deci mai tarziu, cand (si daca) ne-am pus de acord cu problemele de la punctul a). La acest prim punct voi incepe cu prezentarea sistemului de coordonate din Fig.1, aceasta fiind constructia mentala – sau paradigma, daca vrei sa o numesti asa – care nu se potriveste cu notiunea obisnuita din manualul de fzica. Eu am considerat ca in articolul prezentat am explicat suficient de clar sistemul de coordonate respectiv, dar poate ca m-am inselat.

Ca sa explic mai clar sistemul de coordonate din Fig. 1 am sa ma complic putin apeland la o noua dimensiune, sa-i zicem ”a 4-a”  (fara legatura cu vreo teorie fizica cunoscuta). Iar pentru o mai buna intelegere, voi da doua exemple.
 
Primul exemplu se refera la fotografia strabunicii facuta cu 110 ani in urma, cu ocazia nuntii ei. Daca ma situez in noua dimensiune (a 4-a), o vad pozand pe strabunica mea (care in prezent nu mai exista), cat si traiectoria in spatiu si timp pe care a calatorit fotografia respectiva. Pot reprezenta aceasta traiectorie printr-un segment de dreapta (nu ma complic cu deplasarea Pamantului, a galaxiei s.a.), extremitatea stanga a segmentului reprezentand locul si respectiv momentul in care fotografia a fost facuta, iar  extremitatea dreapta reprezentand locul si respectiv momentul in care fotografia exsta fizic.

Al doilea exemplu se refera la galaxia Andromeda (notata cu O in Fig.1) si respectiv la imaginea M a acesteia transportata de semnalul luminos pe care l-a generat. Similar strabunicii, galaxia Andromeda oglindita de imaginea sa M nu mai exista, insa daca ma situez in noua dimensiune (a 4-a), atunci vad atat Galaxia Andromeda aflata in locul si in momentul initial, cat si traiectoria descrisa de deplasarea imaginii galaxiei Andromeda spre Pamant. Aceasta traiectorie privita ”din lateral”, adica din dimensiunea a 4-a, este reprezentata in Fig.1.

Deci la fel cum cum am imaginat (printr-un segment) traiectoria in spatiu si timp descrisa de fotografia strabunicii, tot astfel am imaginat (Fig.1) si traiectoria in spatiu si timp descrisa de semnalul luminos care transporta maginea galaxiei Andromeda (insa in primul caz este vorba de calatoria in spatiu si tmp a unei fotografii, iar in cazul al doilea este vorba de calatoria in spatiu si timp a luminii). Aceste traiectorii (pierdute) leaga locul-moment initial (care, in ambele cazuri, nu mai exista) de locul-moment prezent (in care ma aflu eu) si pot fi vizualizate (imagnativ) numai daca le privesc ”din lateral”, adica dintr-o alta dimensiune (a 4-a). Precizez insa ca primul exemplu l-am dat doar pentru o mai usoara intelegere a celui de al doilea exemplu, nu are legatura cu ceea ce urmeaza, adica cu sistemul de coordonate din Fig.1.

Presupun acum ca ma aflu in locul si in momentul inital si ca ma indrept spre Pamant purtat de acelasi semnal luminos care transporta si imaginea M a galaxiei Andromeda. Fac aceasta presupunere imaginativa pentru a putea consemna unitatile de masura pentru spatiu si timp (cat si multplii si submultiplii acestora) insirate dea lungul traiectoriei OM din Fig.1. De exemplu, punctul A din Fig.1 reprezinta locul unde am constatat ca tocmai parcursesem prima unitate de spatu, iar punctul B reprezinta momentul in care am constatat ca tocmai parcursesem prima unitate de timp, unitatile de spatiu si timp alese de mine fiind unitatea astronomica si respectiv anul terestru. De asemenea, in dreptul punctului B am consemnat si un multplu al unitatii de spatiu, respectiv distanta (notata cu u) avand marimea, masurata incepand din locul inital, de 6324 unitati astronomice, iar in dreptul punctului A am consemnat si un submultplu al unitatii de timp, respectiv intervalul de timp (notat cu 1/u) avand marimea, masurata incepand din momentul initial, de 0,00001581278 ani.

Procedand in acest mod, semidreapta OM devine un sistem de coordonate spatiu-timp, adica atat un sistem de coordonate pentru spatiu, daca traiectoria OM o privesc ca axa a coordonatelor de spatiu, cat si un sistem de coordonate pentru timp, daca traiectoria OM o privesc ca axa a coordonateor de timp.
 

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 28, 2015, 09:27:27 a.m.
Ilasus infine se pare ca putem discuta.
Asadar eu procedez astfel:
1) Reanalizez comentariile tale relevante din punctul meu de vedere si le comentez la nivelul de azi sau explicitez comentarul de atunci desigur urmarind in paralel articolul dar fara sa ma refer la el iar in partea a doua voi lua articolul si-l voi discuta separat paragraf cu paragraf. Este o munca consistenta dar dintr-un motiv pe care-l vo comunica in final si pe care este posibil sa-l sezizezi mai repede cred ca maerita osteneala mea. Spun doar cred adica este posibil si atat in acest moment.
2) Incep acest proces postand ce am scris pana acum ca sa vad daca este clara pentru tine exprimarea mea si daca o considei si corecta in continutul ei:

a) in 22 iulie scrii:
Partea esentiala a articolului si problema pe care incearca sa o rezolve este precizata in prima fraza. Asadar, incerc sa-mi imaginez distanta si timpul dintre doua obiecte cosmice – planeta Pamant si galaxia Andromeda. De obicei, ne imaginam distanta sau (nu „si”) timpul dintre doua astfel de obiecte cosmice.  Oare ce intelegem noi cand afirmam ca intre galaxia Andromeda si planeta Pamant exista distanta x = 158,1 miliarde unitati astronomice si respectiv timpul t = 2,5 milioane ani terestri ?
(Nota mea : Sa inteleg ca acum 2,5 mil ani eram eu de azi  sau galaxia de atunci la o distanta reciproca de x ua ?)
Avem vreo posibilitate de a le reprezenta si imagina ? Eu zic ca da, pentru ca ma gandesc la sistemul de coordonate spatiu-timp din Fig. 1 (daca axele sistemului de coordonate sunt confundate) sau la sistemul de coordonate spatiu-timp din Fig. 2 (daca axele  sistemului de coordonate sunt rectangulare).

Precizez ca sistemul de coordonate spatiu-timp la care ma refer eu nu se identifica cu cel la care se refera cititorul, deci sa fim atenti la ceea ce citim, eventual sa intrebam daca nu intelegem (desigur, daca vrem sa intelegem - si sa ne intelegem) si sa nu ne grabim cu concluziile...

(Nota mea : acestui mesaj i-am raspuns cu intrebarea:Care timp)

b) in 24 iulie ai scris:

Galaxia Andromeda, fiind reprezentata de originea O a sistemului de coordonate din Fig. 1, are evident coordonatele (0,0), deci este vorba de galaxia Andromeda aflata in locul initial (x=0) de unde si respectiv in momentul initial (t=0) de cand a inceput calatoria in spatiu si respectiv in timp a imaginii M a acesteia, imagine pe care o vedem pe cer (noaptea) si care a calatorit un timp t=2,5 milioane ani pe o distanta x=158,1 miliarde unitati astronomice ca sa o putem vedea si noi (pamantenii). Sistemul de coordonate din Fig.1 poate ca pare banal, fiind reprezentat de o linie dreapta (cam lunga, intr-adevar), insa aceasta nu este o linie obisnuita, pentru ca ea uneste doua obiecte aflate atat in locuri din spatiu diferite, cat si in momente de timp diferite...
[b(]Nota mea : Adica este vorba de imagine de acum 2,5 mil ani a unui obiect aflat la o distanta de 2,5 mil al sau x in ua de pozitia mea de azi.Adica nu este o distanta reala , care s-ar masura pe o harta a universului in simultaneitate de acum 2,5 mil de ani si nici azi dupa 2,5 mil ani.Linia AM este cu alte cuvinte o infasuratoare a taieturilor pe axa timpului in succesiunea continua a spatiulu.[/b]
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 28, 2015, 09:32:19 a.m.
Erata:
(Nota mea : Adica este vorba de imagine de acum 2,5 mil ani a unui obiect aflat la o distanta de 2,5 mil al sau x in ua de pozitia mea de azi.Adica nu este o distanta reala , care s-ar masura pe o harta a universului in simultaneitate de acum 2,5 mil de ani si nici azi dupa 2,5 mil ani.Linia AM este cu alte cuvinte o infasuratoare a taieturilor pe axa timpului in succesiunea continua a spatiului).
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 28, 2015, 09:01:20 p.m.

Din prima observatie am inteles ca te-ar interesa sa afli parerea mea in legatura cu distanta dintre galaxia Andromeda si planeta Pamant in urma cu 2,5 milioane ani, deci daca eu consider ca aceasta distanta era atunci de 2,5 milioane ani lumina. Iar in ultima observatie te intrebi daca acesta distanta este reala in sensul daca poate fi reprezentata intr-o harta a Universului.
 
In legatura cu prima problema, precizez ca nu stiu unde se afla in urma cu 2,5 milioane ani Calea Lactee in raport cu galaxia Andromeda si nici unde se afla in ziua de azi galaxia Andromeda in raport cu Calea Lactee, deoarece nu cunosc deplasarile reciproce ale acestor galaxii in cei 2,5 milioane de ani care au trecut din momentul in care imaginea M a parasit galaxia Andromeda si pana in momentul in care aceasta imagine a sosit pe Pamant.

In ce priveste a doua problema, mentionez ca harta Universului este alcatuita ca urmare determinrii distantelor dintre obiectele care il alcatuiesc, metodele de determinare a acestor distante fiind de natura geometrica (paralaxe) in cazul celor mai apropiate si respectiv bazate pe variatia luminozitatii in cazul celorlalte. Deci pe o astfel de harta, distanta dintre galaxia Andromeda si Calea Lactee este de 2,5 milioane ani lumina. Dar, desi pe harta distanta e reala, s-ar putea ca galaxia Andromeda sa nu mai existe in ziua de azi (cum zicea si Eminescu, azi o vedem, si nu e), sau s-ar putea sa fie intr-un cu totul alt loc, daca de-a lungul celor 2,5 milioane ani nu a avut bunavointa sa stea doar in locul indicat pe harta.
 
P.S. Acestea sunt pareri proprii ale mele, nu m-am informat si nu am studiat in mod seris asemenea lucruri.

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 30, 2015, 08:57:15 a.m.
Raspunsurile tale sunt corecte dar sunt date la ceva ce eu nu am spus sau infne daca asa ai nteles tu poate ca nu m-am exprimat bine. Voi reveni reluand cele spuse de mine pentru a fi si mai clare.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 31, 2015, 02:14:34 p.m.
Recificarea textulu din 28 iulie :

Rectificarea observatiilor de mai sus :

a)Texul in discutie :
Oare ce intelegem noi cand afirmam ca intre galaxia Andromeda si planeta Pamant exista distanta x = 158,1 miliarde unitati astronomice si respectiv timpul t = 2,5 milioane ani terestri ?
Raspund astfel :  Consider ca distanta parcursa de lumina in cei  2,5 milioane ani terestri cand a plecat din Andromeda spre noi din pozitia in care era aceasta atunci si ajunsa azi in pozitia in care este pamantul acum este de 2,5 mil a.l. adica 158,1 mlrd U A. Adica nu cunosc unde este azi Andromeda cat si unde era ieri pamantul ci doar ca intre pozitia din trecut a Andromedei si azi a pamantului este o dist de 2,5 ani lumina.Dar nu inteleg ce inseamna ca « intre pamant si Andromeda exista un timp de atat ». Esti de acord cu raspunsul meu si daca nu de ce si ce inseamna ca intre doua corpuri cosmice exista un timp anume?


b) A doua observatie a mea o restrang la intrebarea :  Adica este vorba de imaginea de acum 2,5 mil ani a unui obiect aflat la o distanta de 2,5 mil al sau x ua de pozitia mea de azi ?
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Iulie 31, 2015, 03:16:40 p.m.
Incep observatiile pe textul articolului

1) "Mă gândesc la distanţa x = 158,1 miliarde unităţi astronomice şi respectiv la timpul t = 2,5 milioane ani care despart galaxia Andromeda de planeta Pământ.
Pot să văd galaxia Andromeda cu un binoclu, telescop etc., însă luminiţa pe care o văd eu pe cer nu e chiar galaxia Andromeda, ci doar imaginea acesteia transportată în spaţiu şi timp de semnalul luminos pe care îl generează – pentru a vedea galaxia Andromeda aflată în locul iniţial şi respectiv în momentul iniţial în care a început călătoria imaginii acesteia spre Pământ, ar trebui să parcurg o distanţă x = 158,1 miliarde unităţi astronomice şi respectiv un timp t = 2,5 milioane ani pe drumul înspre trecut pe care imaginea galaxiei Andromeda a călătorit în sens invers. : pentru a vedea galaxia Andromeda in locul unde a fost ea acum t unitati de timp trebuie ca sa ma intorc in timp ceea ce inseamna ca M se intoarce inapoi cu viteza cu care s-a departat, eu vizez cu viteza luminii punctul unde era ea acum t timp si desigur ca voi vedea M ca la momentul 0 adica voi vedea M(0,0). Distanţa şi timpul asociate deplasării semnalului luminos care transportă imaginea galaxiei Andromeda pot fi reprezentate într-un sistem de coordonate pentru spaţiu şi timp cu originea într-un punct O, axa sistemului de coordonate putând fi interpretată atât ca axă de coordonate pentru spaţiu, cât şi ca axă de coordonate pentru timp (Fig. 1). În Fig. 1, punctul O de coordonate (0,0) reprezintă galaxia Andromeda aflată în locul iniţial şi respectiv în momentul iniţial în care a început călătoria spre Pămănt a imaginii acesteia, iar punctul M de coordonate (x,t) reprezintă imaginea galaxiei Andromeda aflată în locul x şi respectiv în momentul t, aflată deci la distanţa x în raport cu locul iniţial şi respectiv la intervalul de timp t în raport cu momentul iniţial."
Obs Adica cf fig 1 M(x,t) este Andromeda unde x=txc si t este timpul cat a calatorit lumina de la O la M si c viteza luminii?`
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Iulie 31, 2015, 07:08:50 p.m.

Tot ceea ce vezi este din trecut! Desi ti se pare ca vezi in timp real, ceea ce vezi este un lucru asa cum era el cu ceva timp in urma. Cum asa? Informatia despre lucrul la care te uiti trebuie sa ajunga, cu ajutorul fotonilor, de la lucru la ochi – iar asta cere timp. Cu cat obiectul la care te uiti este mai departe, cu atat imaginea receptionata este mai veche. Uitati-va la Soare. Stralucirea ce va copleseste ochii repreznta lumina ce a parasit Soarele cu 8 minute si 19 secunde in urma.” (Acest articol a fost publicat pe Blogul Scientia in data de 05.09.2013). In articolul citat este precizat timpul (8 minute si 19 secunde) dintre Pamant si Soare. Tot un astfel de timp (definit de deplasarea luminii) exista intre orice doua corpuri din Univers. De exemplu, intre Pamant si Galaxia Andromeda (care a generat semnalul luminos ajuns pe Pamant) exista un interval de timp de 2,5 milioane ani. Deci cand vedem pe cer imaginea galaxiei Andromeda, vedem de fapt o imagine din trecut a ei, adica vedem galaxia Andromeda asa cum arata ea in urma cu 2,5 milioane ani. Insa galaxia Andromeda (care a generat semnalul luminos ajuns pe Pamant), cat si drumul de 2,5 milioane ani lumina care leaga aceasta galaxie de planeta Pamant (mai precis, este vorba de drumul inspre trecut pe care semnalul luminos M s-a deplasat in sens invers), acestea nu mai exista – sau exista in dimensiunea a 4-a –  conform punctului meu de vedere.

In ce priveste coordonatele (x,t) asociate punctului M din Fig.1., relatiile dintre acestea sunt exprimate in formulele (1), iar presupunerea ta (x = t * c, unde c este viteza luminii) este gresita.

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din August 01, 2015, 12:23:43 a.m.
Distantele tale sunt niste distante parcurse de lumina asa ca evident ca vorbim despre viteza luminii iar daca nu este vorba de viteza luminii atunci despre ce viteza vorbim caci spatiul si tmpul implica viteza.Adica de ce este gresita presupunerea ca x= t * c?
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din August 01, 2015, 08:47:36 a.m.

Pentru ca c si u sunt diferite: c = 300 000 km, iar u = 63 240 u.a.

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din August 01, 2015, 09:35:48 a.m.
Si ce are Sura cu prefectura?
Imi trebuie multa rabdare si cei care citesc astea cred ca lesina de ras vazandu ce se intampla aici.
Asadar cine sustine ca o distanta chiar si daca este unitatea in sistemul folosit de tine nu ar fi diferita de o viteza oricare ar fi ea? Dar aceasta unitate de distanta de 63240 ua de ce are valoarea asta adica din ce calcul rezulta asta?
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din August 01, 2015, 11:09:43 a.m.
Citat
Si ce are Sura cu prefectura?
Nu inteleg la ce te referi, adica nu inteleg care-i sura si care-i prefectura in opinia ta.
Citat
Imi trebuie multa rabdare si cei care citesc astea cred ca lesina de ras vazandu ce se intampla aici.
Fa o pauza, ca vad ca esti cam suparat. Si fii sigur ca nu vede (dar mai ales nu intelege) nimeni ce se intampla aici, asa ca in mod sigur nu vor fi cazuri de lesin.
Citat
Asadar cine sustine ca o distanta chiar si daca este unitatea in sistemul folosit de tine nu ar fi diferita de o viteza oricare ar fi ea?
Ceea ce exprimi tu in fraza de mai sus este atat de incoerent, incat chiar nu ar fi posibil un eventual raspuns la aceasta intrebare.
Citat
Dar aceasta unitate de distanta de 63240 ua de ce are valoarea asta adica din ce calcul rezulta asta?
Ceea ce am subliniat este o eroare de interpretare a ta. In ce priveste valoarea in cauza, eu nu am facut calcule, pur si simplu am vazut pe internet ca valoarea aproximativa a unui an-lumina este de 63.239,6717 unitati astronomice.

Si nu inteleg de ce tot insisti cu constanta c, pentru ca eu nu o utilizez explict undeva anume sau in cadrul formulelor (1). Interpretarea acestor formule este urmatoarea. Distanta x exprimata in prima egalitate din (1) si timpul t exprimat in cea de a doua egalitate din (1) reflecta pozitia curenta a semnalului luminos M in sistemul de coordonate din Fig.1. Si anume, conform primei egalitati din (1), distanta x este reprezentata pe axa coordonatelor de spatiu printr-un numar de t distante de marime u, u find distanta corepunzatoare deplasarii semnalului M in unitatea de timp (anul terestru) in sistemul de coordonate pentru spatiu, iar conform celei de a doua egalitati din (1), timpul t este reprezentat pe axa coordonatelor de timp printr-un numar de x intervale de timp de marime 1/u, 1/u fiind intervalul de timp corespunzator deplasarii semnalului M pe unitatea de distanta (unitatea astronomica) in sistemul de coordonate pentru timp.

P.S. Consider ca nu e cazul sa-ti ma bati capul si sa-ti tocesti nervii cu articolul meu – de fapt asta am sustinut de la inceput, si nu inteleg de ce totusi te-ai decis sa nu-mi urmezi sfatul.


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: proffiz din August 01, 2015, 01:05:43 p.m.
Nu sunt in masura sa raspund la acest articol dpdv al corectitudinii demonstratiei sau de ordin stiintific, dupa mintea mea, nu e nimic de criticat punctual. Din contra: felicitari pt articol! Important nu e ce cred ceilalti despre articol, atata timp cat autorul e multumit. Fiind o teorie proprie, nu cred ca e nevoie de exegeza vreunui profesor universitar sau altcineva.
As mentiona totusi ca - pt mine - demonstratia e foarte dificil de urmarit; pe de alta parte articolul nu are finalitate (trebuie continuat si interferat cu restul fizicii), adica implicatii, aplicatii in fizica (care e o stiinta a realitatii).
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din August 01, 2015, 01:48:50 p.m.

N-o fi important, da totusi: tu ce anume ai (sau nu ai) inteles din articol?

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din August 01, 2015, 02:31:30 p.m.

 Referitor la valoarea despre care te-am intrebat spui ca ai gasut valoarea dar eu te-am intrebat daca stii cum se ajunge la ea si vazand ca nu stii am intrebat despre nivelul tau de instructie scolara. Caci draga Ilasus acel numar este ca orice spariu parcurs de un mobil exact valoarea obtinuta din inmultirea duratei miscarii cu viteza acesteia in speta numarul de secunde dintr-un an inmultit cu vieza asta a luminii in km/sec  de care vad ca  fugi ca dracul de tamaie ,rezultatul fiind in km si pentru a fi exprimat in ua  impatit la marimea in km a unei ua( aprox 150 milioane de km) .
Intrebare : ai vre-o idee tu si cu tizul tau de gen care te aproba fara sa priceapa ceva, despre ce inseamna omogenitatea relatiilor fizice? Si in conexiune cu asta poate ca spui si daca ai liceul absolvit sau te-ai oprit la 10 clase?

<b>Oricum este evident ca nu mai are rost sa-mi pierd timpul cu tine desi tu intrand aici si cerand opinia colegilor de forum ti-ai permis sa le ceri  sa-ti dedice din timpul lor , iar eu sperand ca poate ai vre-o idee pe care chiar daca nu esti in stare sa o exprimi cu claritate, poate ca are vre-o relevanta si impreuna vom ajunge la o exprimare mai conforma, dar vazand ca nu vrei asa ceva te las sa mergi vorba cantecului: vaya con Dios.</b>
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din August 01, 2015, 02:35:32 p.m.
Ps In mod sigur daca mai citeste cineva chestiile astea intelege ce spun eu dar ca si Electron nu te poate urmarii in incoerentele textului tau si nici nu face efortul asta inutil.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din August 01, 2015, 04:41:30 p.m.

Este oare textul meu intr-adevar corect si necriticabil, sau este in asa masura incorect si criticabil incat autorul pare c-ar avea doar 10 clase?
 

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: proffiz din August 01, 2015, 06:42:04 p.m.
Am spus ca teoria e greu lizibila de catre un om obisnuit, nu ca ar fi imposibil de inteles. Iar lizibilitatea grea poate avea mai multe cauze:
- redactarea deficitara (nu neaparat ca nivelul ar fi al unui elev de cls a X a, desi eu n-as subestima o minte tanara!)
- capacitatea de a intelege un subiect a cititorului nu e suficient de mare, sau el nu e pregatit suficient in domeniu
- timpul sau dorinta alocate de cel ce citeste nu sunt pe masura.
 Am citit teoria, atat cat am inteles nu gasesc de criticat. Presupunca tu ai inteles cel mai bine teoria, ti se pare ca ar fi ceva de criticat sau de neinteles? E vreun punct mai slab al redactarii?
Eu as putea pune intrebarea, daca tot trebuie sa fac lucrul asta, de ce galaxia Andromeda (si nu imaginea ei) se afla in punctul de coordonata x din moment ea nu se deplaseaza in spatiu ci doar in timp. La aceasta coordonata ai zis ca doar imaginea ei, adica lumina, se afla in acel punct M.
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: mircea_p din August 02, 2015, 02:26:22 a.m.

Este oare textul meu intr-adevar corect si necriticabil, sau este in asa masura incorect si criticabil incat autorul pare c-ar avea doar 10 clase?
 

Pana la a fi criticabil, este lipsit de finalitate, de scop. Te-am intrebat care e problema, in conceptia ta si ai ocolit raspunsul.

Reprezentarea intervalelor spatio-temporale pe axe de coordonate se poate gasi in majoritatea cartilor de introducere a teoriei relativitatii. Ai pretentia ca e ceva gresit sau criticabil in aceste reprezentari? Daca da, ce anume?
Daca nu ce rost are articoulul tau care incearca acelasi lucru intr-un mod ceva mai greoi exprimat.
Faptul ca galaxia Andromeda (sau o stea oarecare) nu mai e acum acolo unde o vedem (si nici asa cum o vedem) nu e chiar ceva atat de nou incat sa zgduie stiinta din temelii.
Eminescu a exprimat asta in mod mult mai simplu de inteles. Si era cam la -130 de ani de noi (pe axa timpului)  cand a scris "La steaua".   ;)
 
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: mircea_p din August 02, 2015, 02:31:45 a.m.
Nu sunt in masura sa raspund la acest articol dpdv al corectitudinii demonstratiei sau de ordin stiintific, dupa mintea mea, nu e nimic de criticat punctual. Din contra: felicitari pt articol! Important nu e ce cred ceilalti despre articol, atata timp cat autorul e multumit. Fiind o teorie proprie, nu cred ca e nevoie de exegeza vreunui profesor universitar sau altcineva.
As mentiona totusi ca - pt mine - demonstratia e foarte dificil de urmarit; pe de alta parte articolul nu are finalitate (trebuie continuat si interferat cu restul fizicii), adica implicatii, aplicatii in fizica (care e o stiinta a realitatii).
Asta ar trebui mutat la bancul zilei, daca ar fi o astfel de sectiune pe forum. :)
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din August 02, 2015, 03:07:30 p.m.

Mircea-p: Regret ca s-a inteles ca am ocolit raspunsul, nu am avut acesta intentie, asa ca ma voi gandi la un raspuns mai concludent. Deocamdata ma opresc la o observatie. Si anume, tinand cont de ceea ce am precizat eu intr-un post anterior:

Citat
In ce priveste a doua problema, mentionez ca harta Universului este alcatuita ca urmare determinrii distantelor dintre obiectele care il alcatuiesc, metodele de determinare a acestor distante fiind de natura geometrica (paralaxe) in cazul celor mai apropiate si respectiv bazate pe variatia luminozitatii in cazul celorlalte. Deci pe o astfel de harta, distanta dintre galaxia Andromeda si Calea Lactee este de 2,5 milioane ani lumina. Dar, desi pe harta distanta e reala, s-ar putea ca galaxia Andromeda sa nu mai existe in ziua de azi (cum zicea si Eminescu, azi o vedem, si nu e), sau s-ar putea sa fie intr-un cu totul alt loc, daca de-a lungul celor 2,5 milioane ani nu a avut bunavointa sa stea doar in locul indicat pe harta.

rezulta ca de fapt ceea ce declari tu in postul de fata:

Citat
Faptul ca galaxia Andromeda (sau o stea oarecare) nu mai e acum acolo unde o vedem (si nici asa cum o vedem) nu e chiar ceva atat de nou incat sa zgduie stiinta din temelii. Eminescu a exprimat asta in mod mult mai simplu de inteles. Si era cam la -130 de ani de noi (pe axa timpului)  cand a scris "La steaua".

nu exprima noutati care chiar trebuiau neaparat mentionate.


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: proffiz din August 03, 2015, 04:29:46 p.m.
Nu stiu ce este stupid in ceea ce am zis, ca nu pot intelege aprofundat teoria de fata, sau ca neintelegand-o complet am putut afirma ca nu are erori? Pot fi erori de calcul, de logica, conceptuale, etc. Eu am afirmat ca nu am gasit erori logice, punctuale. De exemplu, daca la inceput am vazut o contradictie de unitati de masura, tavalirea cu buldozerul a marimilor fizice, acum am inteles ca ai notat cu litere (simboluri cum le zicem la fizica, ale unitatilor de masura) anumite valori numerice. Conceptual insa, nu sunt de acord ca galaxia ajunge in punctul de coordonata x, acolo unde doar imaginea ei poate sa ajunga.... nu lucram cu fenomene obiective? Daca ti se pare ca nu am inteles eu bine aceasta chestiune, atunci ori nu m-am aplecat suficient asupra teoriei (din lipsa de timp e posibil.... si daca, dupa ce as consuma mai mult timp raman tot la acest stadiu de intelegere?), ori eu nu pot gandi mai profund (inca).
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din August 04, 2015, 10:42:27 a.m.

E usor sa renunti la ceea ce nu te intereseaza. Insa eu nu te invit sa ne distram cu replici conversationale, ci sa analizam impreuna cateva idei. In ce priveste intrebarea pusa, desi e cam confuza (si poate ca ar fi bine sa o reformulezi), cred totusi ca am inteles la ce te referi si iti voi raspunde.


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: mircea_p din August 04, 2015, 05:05:41 p.m.

Mircea-p: Regret ca s-a inteles ca am ocolit raspunsul, nu am avut acesta intentie, asa ca ma voi gandi la un raspuns mai concludent. Deocamdata ma opresc la o observatie. Si anume, tinand cont de ceea ce am precizat eu intr-un post anterior:

Citat
In ce priveste a doua problema, mentionez ca harta Universului este alcatuita ca urmare determinrii distantelor dintre obiectele care il alcatuiesc, metodele de determinare a acestor distante fiind de natura geometrica (paralaxe) in cazul celor mai apropiate si respectiv bazate pe variatia luminozitatii in cazul celorlalte. Deci pe o astfel de harta, distanta dintre galaxia Andromeda si Calea Lactee este de 2,5 milioane ani lumina. Dar, desi pe harta distanta e reala, s-ar putea ca galaxia Andromeda sa nu mai existe in ziua de azi (cum zicea si Eminescu, azi o vedem, si nu e), sau s-ar putea sa fie intr-un cu totul alt loc, daca de-a lungul celor 2,5 milioane ani nu a avut bunavointa sa stea doar in locul indicat pe harta.

rezulta ca de fapt ceea ce declari tu in postul de fata:

Citat
Faptul ca galaxia Andromeda (sau o stea oarecare) nu mai e acum acolo unde o vedem (si nici asa cum o vedem) nu e chiar ceva atat de nou incat sa zgduie stiinta din temelii. Eminescu a exprimat asta in mod mult mai simplu de inteles. Si era cam la -130 de ani de noi (pe axa timpului)  cand a scris "La steaua".

nu exprima noutati care chiar trebuiau neaparat mentionate.



Ideea era nu ca eu sa exprim noutati ci ca tu sa arati ce noutati aduce articoulul tau.
Sau ce "probleme" ale paradigmei actuale pretinde sa rezolve.
Ca doar asta e sectiunea in care ai postat, nu? :)
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din August 04, 2015, 10:17:38 p.m.

As putea spune ca articolul meu aduce cam multe noutati…

Cum am precizat in introducere (primul post), articolul atasat se refera la ipoteza (a)+(b) – de fapt asa l-am si intitulat. Tot in introducere am precizat in ce consta aceasta ipoteza referindu-ma in general la obiectele din Univers. In articolul atasat am concretizat aceasta ipoteza referindu-ma doar la trei dintre aceste obiecte, insa am considerat ca rezultatul obtinut – concluzila ca cele trei obiecte se afla atat in acelasi moment de timp in locuri diferite din spatiu, asa cum rezulta din primele 3 relatii din cadrul formulelor (1), (2), (3), cat si in acelasi loc din spatiu in momente diferite de timp, asa cum rezulta din celelalte 3 relatii – poate servi drept argument pentru generalizarea din introducere.

Ipoteza la care se refera articolul poate fi inteleasa si fara formulematematice, pornind doar de la observatia ca intre doua obiecte oarecare din Univers – cum ar fi galaxia Andromeda si planeta Pamant – exista atat o distanta, cat si un interval de timp. Generalizand aceasta observatie si tinand cont de faptul ca locul si momentul observatiei ne sunt impuse de propria existenta (principiu antropic), putem alcatui atat o harta spatiala a Universului, care prezinta distantele dintre obiectele din Univers ca si cum toate aceste obiecte s-ar afla in acelasi moment de timp in locuri diferite din spaţiu, cat si o harta temporala a Universului, care prezinta intervalele de timp dintre obiectele din Univers ca si cum toate aceste obiecte s-ar afla in acelasi loc din spatiu in momente diferite de timp.

Spre deosebire de harta spatiala, unde intervalul dintre doua obiecte este o distanta si se exprima in unitati de distanta, in cazul hartii temporale intervalul dintre doua obiecte este un interval de timp si se exprima in unitati de timp – intervalul de timp dintre doua obiecte este definit de momentul in care incepe si respectiv de momentul in care se incheie calatoria unui semnal luminos intre cele doua obiecte. O alta deosebire consta in faptul ca in cazul hartii spatiale, fiecare punct de pe harta corespunde unui alt loc din spatiu, pe cand in cazul hartii temporale, fiecare punct de pe harta corespunde unui alt moment de timp. In schimb, in primul caz, momentul de timp este unic si este acelasi cu momentul de timp in care se afla observatorul, iar in cazul al doilea, locul din spatiu este unic si este acelasi cu locul din spatiu in care se afla observatorul. Deci daca harta spatiala (3D) s-ar mari pana la dimensiunea Universului, momentul observatiei ar ramane acelasi in orice loc din spatiu, iar daca harta temporala (3D) s-ar mari pana la dimensiunea Universului, locul observatiei ar ramane acelasi in orice moment de timp.

Impreuna, cele doua harti mai sus prezentate alcatuiesc o harta spatio-temporala. In cazul exemplului de la care am pornit, aceasta harta este un interval spatiu-timp. In diagrama din Fig.2, distanta x dintre galaxia Andromeda si planeta Pamant in momentul t este reprezentata de segmentul OtM (pe orizontala), iar timpul t dintre galaxia Andromeda si planeta Pamant in locul x este reprezentat de segmentul OxM (pe verticala).

Si apropo de critici. Daca diagrama spatiu-timp din Fig.2, unde punctele O(0,0) si M(x,t) reprezinta evenimentele care au marcat locul si momentul emisiei luminii solare care a calatorit in timpul t=4,22 ani pe distanta x=267000 unitati astronomice (40 de mii de miliarde de km), respectiv locul si momentul sosirii luminii solare in Alpha Centauri, este corecta, atunci diagrama spatiu-timp reprezentata in Figura 22, pagina 40, din cartea lui Stephen Hawking, Scurta istorie a timpului
https://www.uploady.com/#!/download/CjhrgYUu~da/~emGuLW9~8gdcVNq
 (https://www.uploady.com/#!/download/CjhrgYUu~da/~emGuLW9~8gdcVNq)nu prea e corecta...

Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din August 06, 2015, 09:34:58 a.m.
Mai ma ostenesc inca odata:
a) tu vrei sa inlocuiesti- realitatea care este ca in orice moment de timp noi vedem nu spatiul intr-un anume moment de timp adica cu acele obiecte pozitionate intr-un acelasi moment de timp asa cum ar fi daca viteza luminii ar fi infinita asa cum pare a fi in lumea inconjuratoare de pe acest Pamant unde fata de viteza enorma a luminii lucrurile par la precizia noastra de masura a fi observate toate simultan sau si daca lucru absurd toate imagiile ce ne vin de oriunde din spaiu ar fi calatorit o aceiasi durata lucru valabil daca toate s-ar afla pe o sfera la o anume distanta (raza) fata de noi sau indiferent de distanta ar merge cu o viteza variabila proportionala cu distanta astfel ca intervalul detimp de la ele pana la noi sa fie acelasi si deci am avea o magina a universului acum acel interval de timp adica cum era el peste tot in acel trecut -cu o realitate descrisa prin doua harti cea declarata ca finid o reprezentare aparent simultana a spatiuli dar de fapt fiecare obiect se afla la o anumita distanta(interval) de timp fata de noi.
Deci incerci sa imlocuiesti o descriere realas imposibila pe care eu de zeci de ani am desriso atunci cand am spus ca spatiul este o succesiune (o infasuratoare) de taieturi ale ceea ce numim noi continuumul spatiu-timp pe axa timpului .
Oricum este vorba de o harta spatiala asa cum se vede de pe pamant cat si de asa zisa harta temporala desigur asa cum se vede de pe pamant

OK.  Daca s-ar putea interpola si extrapola imaginile si s-ar construi harti de egala valoare a distantei in timp fata de noi adica harti de simultaneitate sau acele taieturi pe axa timpului de care vorbeam(cam cum sunt curbele de nivel in geodezie) am avea niste imagini ale Universului in evolutia lui asa cum s-ar obtine daca sa zicem asemenea observatii s-ar fi facut aici de cand exista pamantul . Si ce-i cu asta?
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din August 06, 2015, 09:39:26 a.m.
Erata: Deci incerci sa inlocuiesti o descriere reala si imposibil de reprezentat pe care eu de zeci de ani am definit-o  atunci cand am spus ca spatiul este o succesiune (o infasuratoare) de taieturi ale ceace ce numim noi continuumul spatiu-timp pe axa timpului.
Titlu: Răspuns: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Octombrie 09, 2015, 04:32:08 p.m.
... Conceptual insa, nu sunt de acord ca galaxia ajunge in punctul de coordonata x, acolo unde doar imaginea ei poate sa ajunga.... nu lucram cu fenomene obiective? ...

In Fig. 2, eu am prezentat o diagrama in care precizez opinia mea in legatura cu deplasarea in spatiu si timp a galaxei Andromeda si respectiv a imaginii M a acesteia transportata de lumina. Deci daca vrei sa lucram cu fenomene obiective, hai sa ne referim la diagrama din Fig. 2.

Diagonala care uneste punctele O(0,0) si M(x,t) reprezinta traiectoria descrisa in spatiu si timp de imaginea M a galaxiei Andromeda. Aceasta deplasare in spatiu si timp a imaginii galaxiei Andromeda este reprezentata si in diagrama din Fig. 1, insa aici cele doua axe de coordonate – pentru spatiu si respectiv pentru timp – sunt confundate, nu sunt individualizate in mod distinct ca in Fig. 2. Deci in dagrama din Fig.2 pot fi vizualizate separat cele doua deplasari – in spatiu si respectiv in timp – ale semnalului luminos M.

Sa le luam pe rand.

 (1) Deplasarea in spatiu a semnalului luminos M in momentul t este reprezentata de segmentul care uneste punctele Ot(0,t) si M(x,t). Deci eu, observator de pe Pamant ce ma aflu in momentul t, apreciez ca imaginea M a galaxiei Andromeda a parcurs distanta x in raport cu galaxia Andromeda, iar galaxia Andromeda mi-o imaginez ca aflandu-se in locul initial al acestei distante, adica in punctul Ot de coordonate (0,t).

 (2) Deplasarea in timp a semnalului luminos M in locul x este reprezentata de segmentul care uneste punctele Ox(x,0) si M(x,t). Deci eu, observator de pe Pamant ce ma aflu in locul x, apreciez ca imaginea M a galaxiei Andromeda a parcurs timpul t in raport cu galaxia Andromeda, iar galaxia Andromeda mi-o imaginez ca aflandu-se in momentul initial al acestui interval de timp, adica in punctul Ox de coordonate (x,0).  

Reiau rationamentele (1) si (2) in cazul unui exemplu mai simplu.

Presupun ca punctul M din diagrama din Fig. 2 este un motociclist care se deplaseaza pe soseaua Bucuresti-Constanta. Spre norocul sau, cand a plecat din Bucuresti, la ora 8:00, in Bucuresti era soare, pe cand la Constanta era ploaie, iar cand a sosit la Constanta la ora 12:00, s-a intamplat sa fie tocmai invers, adica in Bucuresti era ploaie, iar in Constanta era soare. In acest caz, cele doua deplasari ale motociclistului – in spatiu si respectiv in timp – pe ruta Bucuresti-Constanta, asa cum sunt ele reprezentate in diagrama din Fig.2, sunt

(1) Deplasarea in spatiu pe ruta Bucuresti-Constanta, reprezentata de segmentul care uneste punctele Ot(0,t) si M(x,t), unde punctul Ot reprezinta Bucurestiul in care ploua (ora 12:00), si respectiv

(2) Deplasarea in timp pe ruta Bucuresti-Constanta, reprezentata de segmentul care uneste punctele Ox(x,0) si M(x,t), unde punctul Ox reprezinta Bucurestul in care este soare (ora 8:00).

De fapt, conform dagramei din Fig. 2, deplasarea in spatiu si timp pe ruta Bucuresti-Constanta se descomune intr-un numar de 4 deplasari, 2 in timp si 2 in spatiu. Aceste deplasari sunt reprezentate de segmentele care alcatuiesc aceasta diagrama, dupa cum urmeaza:

    (11) deplasarea in timp, din momentul initial (ora 8:00, km 0) in momentul t (ora 12:00, km 0), reprezentata de segmentul OOt si deplsarea in spatiu din locul inital (km 0, ora 12:00) in locul x (km 200, ora 12:00) reprezentata de segmentul OtM, respectiv

    (22) deplasarea in spatiu, din locul initial (km 0, ora 8:00) in locul x (km 200, ora 8:00), reprezentata de segmentul OOx si deplsarea in timp din momentul initial (ora 8:00, km 200) in momentul t (ora 12:00, km 200) reprezentata de segmentul OxM.


Obs. Poate ca in continuare nu esti de acord cu deplasarile in timp precizate la punctele (2) si respectiv (22) si/sau cu explicatiile mele privitor la acestea. Dar atunci cum crezi ca poate fi explicata prezenta punctului Ox si a segmentelor pe care le determina, OOx si respectiv OxM, in diagrama spatiu-timp din Fig.2 ?


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Octombrie 13, 2015, 11:39:36 p.m.

Reprezentarea intervalelor spatio-temporale pe axe de coordonate se poate gasi in majoritatea cartilor de introducere a teoriei relativitatii. Ai pretentia ca e ceva gresit sau criticabil in aceste reprezentari?

Nu dispun de cartile la care te referi, dar sunt sigur ca modul de reprezentare a intervalelor spatiu-timp pe axe de coordonate este criticabil, daca acesta este identic cu cel prezentat in cartea lui S. Hawking, Scurta istorie a timpului. Este vorba de diagrama din Figura 2.2 de la pagina 40, in care este reprezentat intervalul spatiu-timp de la soare la Alpha Centauri.

Modalitatea de reprezentare a intervalului spatu-timp de la soare la Alpha Centauri, descris in cartea lui S. Hawking, este simlara cu cea prezentata in desenele din Fig.1.1 si Fig.1.2 (atasate). In momentul in care raza de lumina porneste din soare spre Alpa Centauri, distanta dintre soare si Alpha Centauri este reprezentata de latura OP a dreptunghiului OPQR (Fig.1.1), iar in momentul in care raza de lumina - reprezentata de dagonala OQ - soseste in Alpha Centauri, distanta dintre soare si Alpha Centauri este reprezentata de latura RQ a dreptunghiului OPQR (Fig.1.2). In acest caz, traiectoriile soarelui si Alpha Centuri in spatiu si timp sunt reprezentate de liniile verticale OR si respectiv PQ.

Conform punctului meu de vedere, intervalul spatiu-timp de la soare la Alpha Centauri ar trebui reprezentat ca in diagramele din Fig.2.1 (cazul in care raza de lumina porneste din soare) si Fig.2.2 (cazul in care raza de lumina soseste in Alpha Centauri).


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Octombrie 15, 2015, 02:22:59 p.m.
Ma mai ostenesc odata cu tine
Fig 1 si fig 2 nu au legatura decat ca in ambele se considera ca in timpul deplasarii luminii de la soare la stea distanta dintre acestea doua ramane aceiasi
In fig 1 fig 1a reprezita o pozitionare initiala a celor doua corpuri adica aflate la momentul timp=o la distanta spatiala x(spatiul  este masurat pe orizontala iar la momentul timp=t (timpul este masurat pe verticala) distanta intre corpuri ramane aceiasi x . Adica se prezinta o distanta x aceiasi la doua momente de timp.
Asa cum sunt figurile putem intelege ca la un timp= t/2 desenul va avea pentru 1.2 o orizontala de ordonata t/2
In fig 2 tu reprezinti pozitia unui corp care parcurge in fiecate moment y=t un x(t) adica reprezinti functia y=x(t) care fiind o linie dreapta adica cu panta constanta fata de axe ne araa ca lumina se misca cu viteza constanta si desigur daca desenul este corect c=v=x(t)/t =tg (alfa) = QP/OP. In fig 2.1 originea axelor este in O si deci x si t sunt pozitive iar in fig2.2 in Q adica sii spatiul parcurs si timpul trecut snt negative.

Si ce-i cu asta? :) :) :)


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Octombrie 15, 2015, 08:33:46 p.m.

In fig 2.1 originea axelor este in O si deci x si t sunt pozitive iar in fig2.2 in Q adica sii spatiul parcurs si timpul trecut snt negative.

Si ce-i cu asta? :) :) :)



Rolul diagramelor spatiu-timp este de a pune in evidenta atat miscarea in spatiu cat si miscarea in timp. In cazul miscarii in spatiu se modifica coordonatele de spatiu (pe axa orizontala) iar in cazul miscarii in timp se modifica coordonatele de timp (pe axa verticala). De exemplu, in cazul razei de lumina care porneste din soare, aflat in punctul O de coordonate (0,0) si soseste in Alpha Centauri, aflata in punctul Q de coordonate (x,t), s-au modificat atat coordonatele de spatiu, de la 0 la x (deci raza de lumina s-a deplasat pe distanta x=250 mii unitati astronomice), cat si coordonatele de timp, de la 0 la t (deci raza de lumina s-a deplasat in timpul t=4 ani). Insa, asa cum se vede in diagrama din Fig.2.2, impreuna cu raza de lumina s-a deplasat si soarele, atat in timp, din punctul O de coordonate (0,0) in punctul R de coordonate (0,t), cat si in spatiu, din punctul O de coordonate (0,0) in punctul P de coordonate (x,0). Si anume, privit din Alpha Centauri, soarele se afla in locul initial in momentul t, adica in punctul R de coordonate (0,x) pe axa coordonatelor de spatiu, respectiv in momentul initial in locul x, adica in punctul P de coordonate (x,0) pe axa oordonatelor de timp. Cu alte cuvinte, in primul caz soarele a ramas in repaus in spatiu si s-a deplasat in timp (din momentul initial in momentul t), iar in cazul al doilea soarele a ramas in repaus in timp si s-a deplasat in spatiu (din locul initial in locul x).  


Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: atanasu din Octombrie 15, 2015, 11:13:01 p.m.
Pe digramele din fig 2 se vede ce spun eu si doar ce spui tu  in prima propozitie . Ce spui in a doua este lipsit de sens. Dar eu am incheiat discutia .
Poate vine altcineva cu mai multa bunavointa decat mine si mai spune cate ceva. :)
Titlu: Răspuns: Ipoteza (a)+(b).
Scris de: ilasus din Octombrie 16, 2015, 06:59:51 p.m.


Pe digramele din fig 2 se vede ce spun eu si doar ce spui tu  in prima propozitie . Ce spui in a doua este lipsit de sens. Dar eu am incheiat discutia .


ms de colaborare si sper sa te tii de cuvant


-