Forumul Scientia

Diverse => Critici ale paradigmei curente in stiinta => Subiect creat de: calahan din Iunie 29, 2018, 09:44:54 AM

Titlu: calahan - modelarea fenomenelor fizice
Scris de: calahan din Iunie 29, 2018, 09:44:54 AM
CitatCu semantica exacta a conceptelor fizice se pot modela toate fenomenele fizice. Dupa cum se arata si in fisiere. De la lumina la particulele elementare, la mecanismul gravitatiei si la translatia substantei si se explica simplu experimentele  Fizeau-Fresnel, Mikelson-Morley, Pound-Rebka.
Electron
Lumina (fotonul) este modelata ca un grilaj sau o palisada, in care vergelele ar fi curenti eterici transversali (perpendiculari) la directia de translatie si cu sensuri alternative, adica antiparaleli. Acesti curenti eterici transversali si antiparaleli, ar fi propulsati in translatie prin spatiu de forta electromagnetica. Si se demonstreaza in fisiere ca la nivelul fiecarei unde a fotonului, forta de inertie (Fifv=mlu*alu) este egala cu forta electromagnetica (Femg=Bfv*If*lcfv). De asemenea se arata ca puterea mecanica a unei lungimi de unda a fotonului este egala cu puterea electromagnetica (Fifv*vfv=Ufv*If). Se demonstreaza ca fotonul are volum, densitate, presiune, masa, impuls, energie si deci este translatie de structura dinamica, translatie de substanta. De unde apare caracterul de particula sau corpuscul. Iar succesiunea periodica a curentilor eterici transversali, dau aspectul de unda transversala. Fotonul absorbit in atom ar fi o singura unda stationara, de amplitudine foarte mare, care se roteste in atom cu viteza C/137 m/s, pe o orbita intermediara intre orbita initiala si orbita finala pe care face salt electronul. Unda stationara a fotonului absorbit in atom se comporta ca un motor electric bipolar, cu doi curenti radiari diametrali opusi, care pastreaza acelasi sens fata de centrul de rotatie. Fiind absorbit in atom fotonul se comporta exact ca o sarcina electrica elementara. Si se demonstreaza ca sarcina fotonului in atom este egala cu sarcina electronului. (qfa=qe).
Electronul este modelat ca o singura unda stationara bipolara, de amplitudine gigantica, cu tensiunea de semiunda (Use=0,511 MV), care se roteste pe un cerc de raza electronului cu viteza C/137 m/s.  Unda stationara bipolara a electronului, in rotatie cu turatia de 1020 rot/sec, se comporta ca un motor electric bipolar (cu o singura pereche de poli) si genereaza in jurul electronului un camp electric pulsatoriu, care creste din zero in maxim si revine la zero, fara a-si schimba sensul fata de centrul de rotatie. Se gaseste acelasi echilibru intre forta de inertie si forta electromagnetica, la nivelul fiecarei semiunde. Si se demonstreaza in fisiere ca semiundele electronului sunt atrase (alipite) de forta magnetostatica dintre curentii diametrali opusi si tinute la distanta de forta electrostatica de repulsie dintre semiundele electrice de aceeasi polaritate.
Neutronul (nucleonul) este modelat ca un grilaj cilindric (ca o colivie) format din 3680 de vergele. Acele vergele ale coliviei ar fi benzi (fasii) de curenti eterici gigantici,(de 3680 A), radiari si alternativi (curenti centripeti in alternanta cu curenti centrifugi) si ar corespunde la fiecare semiunda a fotonului gama neutronic structurat ca particala. Acesti curenti creeaza inductia magnetica gigantica a nucleonilor in care este stocata energia de repaus a masei si genereaza densitatea masei (ro). Fiecare pereche de semiunde a neutronului, corespunzatoare la o singura unda din sistemul undelor stationare de amplitudine gigantica a neutronului, are masa egala cu masa unui electron. Curentii eterici ai neutronului sunt sustinuti de potentialul de semiunda giganic care ajunge la peste un MV. Sistemul undelor stationare al neutronului, format din 1840 de unde, se roteste pe cercul de raza neutronului cu viteza de c/274  m/s si cu turatia de 1020 rot/s si se comporta ca un rotor greu foarte-multipolar. Se gaseste acelasi echilibru intre forta de inertie si forta electromagnetica a semiundei ca si intre puterea mecanica si puterea electromagnetica a semiundei.
Titlu: Re: calahan - modelarea fenomenelor fizice
Scris de: calahan din Iunie 30, 2018, 11:37:41 AM
Electron
In postarea de cu doua zile in urma, unde expuneam modelul neutronului, am omis sa mentionez ca se demonstreaza si echilibrul (egalitatea) dintre forta de atractie coulombiana dintre sferturile de sarcina ale semiundelor alaturate si forta de repulsie electrodinamica dintre curentii eterici radiari  si antiparaleli (alternativi) ai neutronului. Acest echilibru este foarte important fiindca asigura stabilitatea inelului (coliviei inelare) a neutronului si respectiv a nucleonului. Findca protonul ar fi doar un neutron cuplat o sarcina electrica pozitiva.
Mergand in continuare pe linia rezumatului continutului din fisiere, pe care am inteles ca nu ai timp sa le citesti, nici sa le intelegi, fiindca nu te lasa prejudecatile, iti prezint in continuare in rezumat, modul cum a fost dedusa circulatia eterului prin structura dinamica a neutronului. A pornit de la ideea ca acceleratia centrifuga, produsa de rotatia foarte rapida a neutronului, se suprapune in fiecare semiunda, peste acceleratia produsa de campul electric al semiundei. In semiundele centrifuge, campul centrifugal, fiind in acelasi sens cu campul electric, se aduna la campul electric al semiundei. In semiundele centripete, campul centrifugal fiind in sens opus campului electric al semiundei, se scade din campul semiundei. Aceasta insumare a campurilor produce o inegalitate (o asimetrie) in vitezele de circulatie ale eterului in semiundele neutronului. Adica a calculat o diferenta de viteza de 3743 m/s. Diferenta aceasta in viteza de curgere radiara a eterului prin semiundele neutronului, genereaza un flux eteric de refulare, pe la periferia neutronului. Fluxul eteric de refulare, genereaza in interiorul inelului neutronic un flux eteric de aspiratie, care se manifesta (se produce) prin bazele cilindrului neutronic, cu viteza foarte mica cam de 10-7 m/s. Si fiindca stie exact care este semnificatia factorului gravific G, a cautat sa determine sectiunea de refulare si sectiunea de aspiratie ale neutronului. Pentru determinarea sectiunii de refulare a eterului, a pornit de la inductia magnetica a semiundei neutronului, pe care a gasit-o de la egalitatea dintre forta de inertie a semiundei si forta electromagnetica a semiundei. Cu inductia magnetica a detertminat campul electric al semiundei. Cu campul electric a determinat conductanta semiundei. Cu conductanta a determinat densitatea de curent a semiundei. Cu densitatea de curent a determinat sectiunea normala la curentul eteric radiar. Sectiunea normala la curentul eteric radiar ar fi sectiunea generatoare a campului electric al semiundei. Fiindca curentul eteric ar exista numai acolo unde exista campul electric. Insumarea celor 3680 de sectiuni normale la curentii eterici ai semiundelor neutronului, ar da sectiunea totala a  fluxului eteric de refulare al  neutronului. Sectiunea fluxului eteric de aspiratie ar fi data de suma  ariilor celor doua baze circulare ale cilindrului neutronic. A gasit ca raportul intre sectiunea fluxului eteric de refulare si sectiunea fluxului eteric de aspiratie este egal cu  8*epsilon0. Si asta ar fi factorul gravific la nivelul nucleonilor Gn. Factorul gravific neutronic ar arata legatura dintre electric si gravific. Factor ce este mai mare cu 5,7 procente decat valoarea determinata prin experimentul Cawendisch. Explica aceasta abatere prin aceea ca in angrenajele nucleonilor din edificiile nucleare, in unele sectiuni campurile electrice ale semiundelor se compenseaza si astfel sectiunea totala de refulare se micsoreza, rezultand valoarea mai mica a constantei gravifice masurata experimental. Fluxul eteric de aspiratie prin bazele cilindrului neutronic, datorita rotatiei foarte rapide a neutronului (a inelului), capata forma a doua turbioane (vortexuri) cu sensuri de insurubare opuse, dar cu acelasi sens de rotatie. La stabilirea fluxului eteric de aspiratie, in directa legatura cu fluxul eteric de refulare, prin sectiune foarte mica si cu viteza foarte mare,  pe la periferia neutronului, a aplicat principiul de la presa hidraulica. Bazat pe modelul circulatiei eterului prin structura dinamica a neutronului, deduce o explicatie logica pentru mecanismul gravitatiei. Fluxul eteric de aspiratie produs de multimea nucleonilor din sanul substantei, ar fi componenta principala a tensorului gravitational si ar determina atractia dintre mase. Efectul fluxului eteric de aspiratie ar fi predominant deoarece avand viteza mica de curgere, are timp indelungat de interactiune cu substanta. Pe cand fluxul eteric de refulare avand viteza foarte mare de curgere, are un timp foarte scurt de interactiune cu substanta. Dar peste efectul atractiv produs de fluxul eteric de aspiratie se suprapune si efectul repulsiv al campului care creaza densitatea masei (ro), camp care compenseaza mai mult de jumatate din efectul atractiv al fluxului eteric de aspiratie. Toate ecestea la un loc, dau o explicatie logica simpla  pentru valoarea atat de mica a interactiunii gravifice.