Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Ce reprezinta sarcina electrica.

Creat de Virgil, Martie 03, 2021, 12:16:55 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

calahan

princehansolo

CitatSau si dumneata vorbesti ca si Calahan, de doua definitii ale masei

Pai nu sunt doua tipuri de masa? Nu este masa gravifica si masa inerta?. Dupa mine masa gravifica este masura a miscarii care masoara efectul fizic produs in spatiu de sursa de miscare din interiorul suprafetei inchise. Iar masa inerta este masura ancorarii substantei in spatiu, pe nivelul de miscare. Masa gravifica este data de fractiunea derivata din campul electric al nucleonilor. Iar masa inerta este data de patratul inductiei magnetice de la nivelul nucleonilor. Astea definitii le-am retinut foarte bine din fisiere, fiindca le-am postat de zeci de ori. Dar nu sunt de luat in seama fiindca nu sunt in manuale si nu sunt oficiale.

Virgil

Citat din: calahan din Martie 11, 2021, 01:04:12 PM
Dl Virgil

Dupa cum spui dumneata, inseamna ca tensiunea electrica  U este viteza  v. Ceeace nu este acceptabil.
Intre tensiune si viteza exista o echivalenta in sensul ca accelerarea particulelor se face cu ajutorul cresterii tensiunii electrice la care sunt supuse, existand o crestere liniara pana la viteze destul de mari. De exemplu un electron cu o energie de un electron volt presupune ca viteza electronului este de 5,95 .10^5 m/s; Exista o corelatie intre lungimea de unda a fotonului emis la franarea electronului, si tensiunea de accelerare pentru a ajunge electronul la acea energie cinetica astfel;
lambda (notat aici cu L ) inmultit cu tensiunea (V) este o constanta;  L.V=1240.10^-9 ;
Pentru a lamuri problema echivalentei unitatilor de masura electrice cu unitatile de masura mecanice anexez aici lucrarea mea, pe care va rog s-o cititi cu atentie;
https://drive.google.com/file/d/1opOUc74ysr4ubM_GwEmYP8JaNlAsyJnx/view?usp=sharing

calahan

Dl Virgil
CitatCampul electric se masoara tot in [N/C] newtoni/coulombi, iar daca folosesti unitatile mele de echivalenta dintre marimile electrice cu cele mecanice, campul electric inseamna o vibratie si se masoara in [1/s];
Campul gravitational se masoara ca o acceleratie [m/s^2]

Dumneata dai definitia oficiala a campului electric, dar o scrii in unitati de masura. Eu asteptam o definitie in dimensiuni fizice. Si asa este. Daca pui  N=m*a si C=Q=m*v, rezulta ca  E=1/s=1/T=f (Hz), adica este frecventa care se masoara in Hz. Sigur ca aceasta frecventa ar putea fi numarul de impulsuri in unitatea de timp. Se poate determina cumva aceasta frecventa? Observ aici o convergenta cu ideea din fisier ca campul electric ar fi pulsatoriu. Adica in structura dinamica a campului electric ar functiona o frecventa, adica campul nu ar fi constant continuu tot timpul. Si frecventa de pulsatie a campului electric ar fi de doua ori frecventa fotonului gama electronic. Acum daca  U=E*L =(1/T)*L=L/T=v. Dar U=Q/L=(m*v)/L=(M*L/T)/L=M/T. Dar M/T este debit masic, nu este viteza. Daca nu cumva am gresit eu socotelile, aicea este o incoerenta. 

Virgil

Te rog sa citesti cu atentie lucrarea mea privind echivalenta unitatilor de masura electrice cu cele mecanice, iar daca ai neclaritati atunci discutam la subiectul respectiv, altfel pierdem timpul.

calahan

Dl Virgil

Multumesc ca ai postat inca o data linkul care duce la tabelul cu echivalentele mecanice ale marimilor electrice. Acesta era tabelul pe care l-am cautat cateva ore intro zi. Si nu am reusit sa il gasesc. Atunci vroiam sa ma lamuresc care este dimensiunea fizica a campului electric in viziunea dumitale. Acum eu zic ca am urmarit atent si articolul si tabelul. Dar nu am gasit formula in care  U=Q/L. Eu asta am retinut ca este relatia pentru tensiune. Am retinut gresit? Eu nu ma pot ridica decat pana la dimensiunile fizice ale marimilor fizice. Mai mult de atat eu nu pot sa analizez, fiindca sunt total strain de astronomie si de cosmologie.

Virgil

Citat din: calahan din Martie 13, 2021, 09:04:34 AM
Dl Virgil

Multumesc ca ai postat inca o data linkul care duce la tabelul cu echivalentele mecanice ale marimilor electrice. Acesta era tabelul pe care l-am cautat cateva ore intro zi. Si nu am reusit sa il gasesc. Atunci vroiam sa ma lamuresc care este dimensiunea fizica a campului electric in viziunea dumitale. Acum eu zic ca am urmarit atent si articolul si tabelul. Dar nu am gasit formula in care  U=Q/L. Eu asta am retinut ca este relatia pentru tensiune. Am retinut gresit? Eu nu ma pot ridica decat pana la dimensiunile fizice ale marimilor fizice. Mai mult de atat eu nu pot sa analizez, fiindca sunt total strain de astronomie si de cosmologie.
Cine este U, Q si L ?

calahan

#36
Dl Virgil

Trebuie sa imi cer dinou  mii de scuze, pentru ca am amestecat teoriile. Relatia aia scrisa e mine,  Q/L,  nu exista nici in teoria oficiala. Eu urmarind sa gasesc niste convergente, n-am mai luat seama ca am dat relatia din alta teorie. Si daca mi-am dat seama tarziu de eroare care am savarsit-o, m-am apucat, asa anevoie, sa verific formulele dumitale, fiind convins ca stapanesc analiza dimensionala. Doar ca dumneata ai lucrat cu unitatile de masura, nu cu dimensiunile fizice. Si asta m-a ametit rau. Fiindca m-am obijnuit sa lucrez numai in dimensiuni fizice. Am vazut ca echivalentele sunt deduse corect, fara nicio incoerenta. Sistemul asta cu unitatile de masura este prea complicat. Cu dimensiunile fizice, mie mi se pare mult mai simplu. De unazi Dl Presura spunea, la un canal TV, ca in totdeauna se alege si se stabileste sistemul cel mai simplu. Dar tot dumnealui m-a flituit tare, mai de mult, cand i-am pomenit de teoria d-lui Gheorghe, zicand ca ar pica orice student care ar sustine idei din aceasta teorie. Si m-a trimis sa studiez tratatele de fizica adevarata, adica alea de fizica oficiala. Dar poti sa imi spui daca sistemul asta gasit de dumneata, crezi ca descrie o realitate fizica incontestabila sau este doar un adjuvant care permite aflarea unor predictii verificabile prin obsevatii astronomice. Adica ar putea sa inlocuiasca sistemul oficial?

Virgil

Eu nu-mi propun sa inlocuiesc sistemul de unitati oficial, asta ar fi o mare eroare. Prin lucrarea mea am incercat doar sa aflu niste corespondente intre unitatile de masura care imi permit sa merg mai departe in cercetarea teoretica pe linia pe care am pornit, folosind absolut toate datele stabilite in fizica, dar la care eu reusesc sa le dau o noua interpretare atunci cand se utilizeaza atat unitati de masura mecanice cat si unitati de masura electrice. De exemplu din cunoscuta relatie a lui Coulomb rezulta ca sarcina electrica se poate scrie ca fiind; m.v^2/R=e^2/4pi.eps.R^2 ; in care m este masa electronului, v este viteza electronului aflat in starea fundamentala a atomului d hidrogen, R este raza primei orbite a atomului de hidrogen, e este sarcina electrica a electronului, eps. este epsilon  adica permitivitatea electrica a vidului.
Simplificand relatia prin R si inlocuind 2pi. m.v.R =h; constanta lui Planck putem scoate pe e sarcina electrica prin extragerea radicalului din;
e=+/- (2.h.eps.v)^1/2 ; Mare lucru nu se intelege din aceasta relatie deoarece avem amestecate marimi mecanice precum h- constanta lui Planck, si v-viteza electronului, cu marimi electrice precum epsilon. Daca insa vom inlocui unitatile de masura electrice ale lui epsilon [F/m] cu unitatile de masura mecanice stabilite de mine [kg/m] vom obtine adevaratul sens al sarcinii electrice astfel;
-pentru h avem [J.s]; pentru epsilon [kg/m];, pentru viteza [m/s];
Adica e [C]={[J.s]. [kg/m]. [m/s]}^1/2 = {[kg].[m/s]^2..[kg/m].[m/s]}^1/2=[kg.m/s] ;
Deci sarcina electrica este echivalenta cu un impuls;

Daca inlocuim valoric constanta lui Planck h=6,626 .10^-34 [J.s]; eps=8,854.10^-12 [F/m]=[kg/m]; si v=2,187.10^6 [m/s], in relatia de mai sus si extragem radacina patrata, gasim exact valoarea sarcinii electrice interpretata ca impuls.
Niciodata nu as fi putut afla ce inseamna sarcina electrica daca nu as fi folosit echivalenta unitatilor de masura electrice cu cele mecanice.

princehansolo

Virgil,

Folosesti constanta lui Plank ca referinta. De unde s-a calculat constanta lui Plank? Adica este chiar referinta sau este derivata din calculele altor referinte pentru a face tocmai o echivalenta intre masurile electrice si mecanice?
Toate-s vechi și noi sunt toate

calahan

Dl Virgil
Inseamna ca am presupus corect ca echivalentele mecanice ale marimilor electrice, sunt doar un adjuvant in cautare unor predictii utile. Dar in ultima fraza pare ca admiti ca sistemul gasit ar fi o realitate incontestabila, care te-a ajutat sa intelegi ce este sarcina electrica. Dupa dumneata sarcina electrica este sursa de impulsuri, iar campul electric al sarcinii ar fi doar o frecventa. Nu pot sa imi imaginez de loc cum se produce interactiunea, fie atractiva, fie repulsiva, dintre sarcinile electrice. Cum apare presiunea in cazul repulsiei si cum apare depresiunea in cazul atractiei? Eu mi-am imaginat ca aceste efecte sunt produse de circulatiile eterului in jurul surselor. Circulatii care ar determina o presiune a spatiului asupra surselor. Dar din chestia asta cu impulsurile nu pot sa vad efecte ale spatiului asupra surselor. Si crezi ca in cazul fortelor nucleare, interactiunile se produc tot prin acest mecanism, cu impulsuri si frecvente?

Virgil

Citat din: princehansolo din Martie 14, 2021, 11:43:52 AM
Virgil,

Folosesti constanta lui Plank ca referinta. De unde s-a calculat constanta lui Plank? Adica este chiar referinta sau este derivata din calculele altor referinte pentru a face tocmai o echivalenta intre masurile electrice si mecanice?
Constanta lui Planck, sau constanta momentului cinetic este una din cele mai importante constante din fizica care a permis trecerea la fizica cuantica.  Cu ajutorul acesteia se calculeaza energia radiatiilor electromagnetice masurand doar frecventa acestora. Astfel s-a putut stabili ca energia se poate scrie in forma discreta sub forma E=n.h.niu; in care n reprezinta un numar multiplu al unei radiatii de frecventa niu, iar h fiind o constanta care ulterior a fost denumita constanta lui Planck. Evident ca pentru stabilirea valorii acestei constante s-au facut experimente cu radiatiile corpului negru, prin masurarea energiei acestora s-a observat ca aceasta reprezinta totdeauna un multiplu de h.niu;
In stabilirea echivalentelor intre unitatile de masura, nu am folosit constanta lui Planck, asa cum se vede si din referatul meu.
https://drive.google.com/file/d/1opOUc74ysr4ubM_GwEmYP8JaNlAsyJnx/view?usp=sharing

Virgil

Citat din: calahan din Martie 15, 2021, 10:27:52 AM
Dl Virgil
Inseamna ca am presupus corect ca echivalentele mecanice ale marimilor electrice, sunt doar un adjuvant in cautare unor predictii utile. Dar in ultima fraza pare ca admiti ca sistemul gasit ar fi o realitate incontestabila, care te-a ajutat sa intelegi ce este sarcina electrica. Dupa dumneata sarcina electrica este sursa de impulsuri, iar campul electric al sarcinii ar fi doar o frecventa. Nu pot sa imi imaginez de loc cum se produce interactiunea, fie atractiva, fie repulsiva, dintre sarcinile electrice. Cum apare presiunea in cazul repulsiei si cum apare depresiunea in cazul atractiei? Eu mi-am imaginat ca aceste efecte sunt produse de circulatiile eterului in jurul surselor. Circulatii care ar determina o presiune a spatiului asupra surselor. Dar din chestia asta cu impulsurile nu pot sa vad efecte ale spatiului asupra surselor. Si crezi ca in cazul fortelor nucleare, interactiunile se produc tot prin acest mecanism, cu impulsuri si frecvente?
Interactiunea se intelege foarte usor daca te uniti cum un aspirator atrage o foaie de hartie sau cum o respinge modificand sensul aerului. Presiunea aerului reprezinta de fapt impulsurile exercitate de moleculele de aer pe suprafata hartiei. Cum hartia are doua fetze si este inconjurata de aer, forta apare ca o diferenta de presiune intre cele doua fetze inmultita cu suprafata respectiva.
In cazul sarcinilor electrice, acestea sunt inconjurate de un camp propriu care reprezinta un mediu divergent a carui proprietati scad cu patratul distantei. Una din proprietati este ca acest mediu hiperfin si discret adica granular, oscileaza in jurul pozitiei de echilibru exercitand impulsuri repetate asupra oricarei particule aflate in spatiul acestui camp asemanator cu moleculele de apa care actioneaza asupra corpurilor scufundate in apa.

calahan

Dl Virgil
CitatNiciodata nu as fi putut afla ce inseamna sarcina electrica daca nu as fi folosit echivalenta unitatilor de masura electrice cu cele mecanice.

Si acum, facand trecerea de la marimile mecanice la cele electrice, poti sa imi spui ce reprezinta sarcina electrica in viziunea dumitale? In ce priveste forta determinata de diferenta dintre presiunea pe fata posterioara si cea de pe fata anterioara, asta este si parerea mea. Vad ca ne potrivim si in ce priveste spatiul fizic foarte fin granulat. Dar poti sa precizezi daca farta care actioneaza asupra sarcinilor aflate in interactiune, este sau nu o forta a spatiului asupra surselor de miscare? Si mai vreau sa ma lamuresti daca la nivel microscopic mai poate functiona modelul punctiform, ca niste bilute rigide compacte, pentru sarcinile electrice, din care emana campul electric al sarcinii? Si campul electric este o forma de materie, are o structura dinamica proprie?. Fiindca am ramas cu modelul asta de rotor bipolar, de mare turatie, care produce camp pulsatoriu. Modelul asta pentru sarcina elementara, am vazut ca este persiflat si respins categoric de toti universitarii. Care ar fi modelul ala acceptat de lumea stiintei?. Fiindca chiar Dl Presura spunea ca electronul ar fi ca o unda. Si tocmai modelul de unda stationara de mare amplitudine este respins. 

Virgil

#43
Citat din: calahan din Martie 16, 2021, 10:27:34 AM
Dl Virgil
CitatNiciodata nu as fi putut afla ce inseamna sarcina electrica daca nu as fi folosit echivalenta unitatilor de masura electrice cu cele mecanice.

Si acum, facand trecerea de la marimile mecanice la cele electrice, poti sa imi spui ce reprezinta sarcina electrica in viziunea dumitale? In ce priveste forta determinata de diferenta dintre presiunea pe fata posterioara si cea de pe fata anterioara, asta este si parerea mea. Vad ca ne potrivim si in ce priveste spatiul fizic foarte fin granulat. Dar poti sa precizezi daca farta care actioneaza asupra sarcinilor aflate in interactiune, este sau nu o forta a spatiului asupra surselor de miscare? Si mai vreau sa ma lamuresti daca la nivel microscopic mai poate functiona modelul punctiform, ca niste bilute rigide compacte, pentru sarcinile electrice, din care emana campul electric al sarcinii? Si campul electric este o forma de materie, are o structura dinamica proprie?. Fiindca am ramas cu modelul asta de rotor bipolar, de mare turatie, care produce camp pulsatoriu. Modelul asta pentru sarcina elementara, am vazut ca este persiflat si respins categoric de toti universitarii. Care ar fi modelul ala acceptat de lumea stiintei?. Fiindca chiar Dl Presura spunea ca electronul ar fi ca o unda. Si tocmai modelul de unda stationara de mare amplitudine este respins.
Limiteaza -te la cate o singura intrebare, pentru ca numai intrebarea "ce este sarcina electrica", poate fi cuprinsul unei carti.
In linii mari sarcina electrica reprezinta proprietatea mediului inconjurator al particulei de a interactiona cu alte particule. Astfel diferite gurpuri de particule pot interactiona intre ele precum quarcii, barionii (neutroni, protoni), leptonii, la care insa nu avem sarcini electrice. Sarcina electrica se manifesta intre protoni si electroni, cat si intre antiparticulele acestora. Mai precis protonii dau nastere campului electric, iar electronii sunt antrenati de acest camp. Circula o idee gresita precum ca electronii se resping intre ei datorita campului electric al acestora, dar prin ce experienta s-a dovedit acest fenomen? Cine a luat doua grupuri de electroni sa vada cum interactioneaza intre ei? Daca electronii s-ar respinge atunci nici un spot electronic nu s-ar putea focaliza, si nici un microscop electronic nu ar functiona cu inalta rezolutie. Doar corpurile incarcate cu electroni se resping, dar aceste forte se datoreaza interactiunii ionilor negativi, nicidecum a electronilor liberi, ionii in care fortele de respingere se datoreaza saturarii campurilor protonilor din nucleiele atomice, conducand la aparitia unui fenomen opus de respingere a altor ioni din corpurile din apropiere. Astfel intre protoni si electroni nu exita decat forte de atractie.

atanasu

@Virgil,
Asa cum am spus, nu am timp sa ma ocup de ce ai scris desi sunt sigur ca merita, in plus cu calahan singurul cu care ai discutat in principal aici nu prea mai am a discuta, dlui intrand intrand in categria anterioara mentionata de mine pe alt fir si mintind in ceea ce  priveste studiile sale care sunt cu siguranta mai ample decat cele declinate e e ca sa se poat  imbraca intr-o naivitate simulata si crezand ca astfel face misto de noi.
Nu are decat, dar fara mine.
Insa pe dta te intreb fiindca te-ai angajat intr-o discute cu el :
a) Te-a ajutat discutia in sensul ca ai mai modificat ceva din ideile prezentate in prima postare cu care ai deschis firul?
b) Sunt elemente care ar merita bagate in seama la sustinerile asa zisului "domn inginer" si care consideri ca ar fi acelea?
c) Daca ce sustii tu este corcet, acest lucru modifica cu ceva ce este azi in fizica sau mai bine spus care ar fi consecintele altele  dect eventual unele fara efectivitate asupra practicii din fizica si din cosmologia actuala?
Pote dupa ce raspunzi voi mai reveni cu intrebari iar pe Prnice il consider un martor al discutiei voastre si poate are si el pareri referitor la ce intreb eu.
Succes in ce intreprinzi ,
                                  a.