Aceeași problemă o au foarte mulți vorbitori nativi de română. Din estimările mele (am făcut niște sondaje pe diverse forumuri) am ajuns la concluzia că numai vreo 10% simt o diferență de pronunție între membri și membrii. Ei se pot ghida după pronunție atunci cînd scriu astfel de cuvinte, în timp ce restul de 90% trebuie să facă mici „calcule”, de obicei înlocuiri de probă cu alte cuvinte, din care să deducă dacă articolul hotărît e prezent sau nu.
Problema apare într-adevăr la o subclasă de substantive masculine care la singular se termină în -ru sau -lu precedat de altă consoană. Perechea de consoane dinainte de -u are un nume consacrat, muta cum liquida, și se manifestă și în alte chestiuni de morfologie și fonetică, atît în română cît și în alte limbi, inclusiv în latină (de aceea are nume latinesc).
Aceeași problemă apare și la adjective cu aceeași structură: albaștri, aspri, simpli, dubli etc. Similar se întîmplă la pronumele/adjectivele noștri și voștri, doar că în cazul lor formele cu -ii nu există (nu se poate atașa un articol hotărît), deci problema o au doar cei care nu știu asta. La fel verbele de tipul intri, umpli le pot pune probleme unora, dar formele cu -ii nu există.
