Nu stiu altii ce explicatii aduc, dar presupunerea mea e ca e un efect statistic al interactiunilor dintre constiinte. Cand ai catralioane de catralioane de constiinte toate de acelasi nivel, acestea vor da nastere la interactiuni sustenabile pentru perioade indelungate.
Partile subliniate de mine cu rosu sunt cel mult ipoteze, care se adauga la ipoteza conform careia "constiinta e tot ce exista". Si pana una alta nu ai demonstrat ca exista mai mult decat o singura constiinta (constiinta ta). Si mai mult, nu ai demonstrat ca ea (constiinta ta) nu e altceva decat o iluzie (e mai probabil ca de fapt nu exista deloc).
Repet, nu am nimic impotriva sa adaugi ipoteze, dar macar sa o faci la modul explicit, nu sa pretinzi ca ele sunt deja demonstrate. Si sa ai grija sa nu adaugi ipoteze incompatibile una cu cealalta.
Alt argument ar fi ca noi insine determinam legile fizicii.
Acesta nu e un argument, ci alta ipoteza.
Probabil in momentul in care faci o masuratoare in fizica, tot universul se organizeaza astfel incat sa iasa consistent cu masuratoarea pe care o faci.
Cand spui "probabil" emiti tot o ipoteza. Tot asa, probabil, in momentul cand tu ai iluzia interactiunii cu "alte constiinte", tot universul se organizeaza sa iasa consistent cu acea iluzie. Si cu asta nu doar ca ramane "tot universul" neexplicat (inclusiv cum se organizeaza el ca sa faca ce presupune ipoteza), ci cad si ipotezele de mai sus cu "catralioane de catralioane de constiinte".
Asa se explica si fine tuningul care pare facut perfect pentru ca constiintele umane sa existe.
Daca ipoteza conform careia "constiinta (umana) creeaza Universul cu legile sale" este adevarata, s-ar explica "potrivirea" (aparenta) dintre Univers si constiinta (desi majoritatea covarsitoare a Universului e complet incompatibila cu formele de viata complexe pe care le cunoastem), dar nu ar explica dimensiunea (intinderea spatio-temporala) perceputa a Universului. Adica pare mai degraba un egocentrism si hybris exacerbat, decat orice altceva.
Se pot aduce fel si fel de argumente. Ideea principala e ca constiinta e tot ce exista. Prin urmare, in loc sa construiesti o stiinta pornind de la aparentele din constiinta, trebuie sa construiesti o stiinta pornind de la constiinta insasi, iar aparentele sa le explici ca si efecte ale modului de functionare al constiintei.
Ceea ce numesti tu "ideea principala" este de fapt ipoteza principala a versiunii de idealism pe care o propovaduiesti. Si pana nu explicitezi ce poti demonstra pe baza acestei ipoteze, si de care alte ipoteze independente mai ai nevoie pentru a explica cat de cat Universul, pretentiile tale de detinator al Adevarului si batjocura cu care tratezi paradigma realista sunt, dupa parerea mea, complet lipsite de valoare.
e-
