Dl Virgil
Eu chestia asta cu neutrinul care strabate globul tertestru fara sa interactioneze cu un nucleu, ca si cand nu ar exista nimic in traiectoria liniara a neutrinului, nu pot sa o cred, fiindca mi se pare ceva absurd. Ar trebui ca neutrinii sa faca slalom printre nucleele substantei. Dar atunci ar rezulta o viteza a lor, mai mica decat viteza luminii in vid. Si dl inginer, care sustinea cumva teoriile, spunea ca si-a facut o lista cu enormitatile din teorii. Si ca asta este un criteriu, prin care stie cu precizie, ca daca apar enormitati, in mod sigur, pe undeva s-a strecurat o gresala. Si cand dl de chimie i-a spus ca verificat formulele de cateva ori si nu a gasit erori, a inceput sa bage teoria fenomenelor neliniare, care nu respecta formulele intocmai. Eu am vrut doar sa arat cum este explicata refractia luminii, prin parcurgerea unui traseu scurt curbat, in zona stratului gradient, din cauza asimetriei interactiunii luminii cu mediul refringent. Dupa ce a traversat stratul gradient, interactia luminii cu densitatea mediului fiind simetrica, in planurile perpendiculare la directia razei, lumina urmeaza drumul drept. Dar aceste fenomene ar fi valabile doar pentru fotonii optici. Pentru fotonii grei, de mare energie, ics si gama, care vin cu o densitate si masica si energetica, foarte mare, nu se mai pune problema. Fiindca fotonii grei nici nu se reflecta nici nu se refracta, dar interactioneaza cumva cu structurile grele ale substantei. Eu cred ca traseul asta curbat al fotonilor grei, in mediul cu densitate energetica foarte mare al nucleului, ducand la nasterea particulelor elementare, imi pare ca este foarte verosimil si usor de intuit.