Dl Virgil
Este adevarat ce spui dumneata in legatura cu sediul cuarcilor in nucleoni. Mi-a venit ideea vazand asemanarea vortexului din poza, cu inelul foarte multipolar din modelul neutronului. Totusi mie nu imi este clar de loc cum apare campul electric al sarcinii elementare, din acel toroid. Am vazut pe un site, ca niste cercetatori, imi pare germani, au facut un experiment prin care au demonstrat ca electronul este perfect sferic. Si atunci m-am gandit ca sfera perfecta a electronului, ar putea fi generata prin rotatia torului in jurul unui diametru. Si rotatia toroidului, in jurul unui diametru, ar genera in spatiul din jur pulsatia eterului. Pulsatie care ar genera vibratia campului electric al sarcinii elementare. Dar se pune problema ce anume ar putea pune torul in rotatie. Si m-am gandit ca cuplul rotitor al torului ar putea aparea din interactiunea vortexului cu spatiul fizic. Si aceasta interactiune ar fi mai puternica in zona ventrelor undelor stationare. Daca acesta ar fi modelul real al sarcinii elementare, ar trebui ca niste specialisti sa vina cu argumentarea matematica a modelului. Acum vad ca modelarea asta duce tot la rotorul bipolar al d-lui inginer. Modelul asta de rotor este cumva argumentat cu vagoane de formule. Dar un domn profesor, m-a atentionat, ca nu se poate dovedi experimental nimic si ca formulele acelea ar fi doar metafizica. Fiindca sunt luate din electrotehnica si nu pot fi aplicate la mecanica subcuantica. Si fiindca nu exista curenti electro-eterici radiari in sanul electronului, asa cum admite dl inginer. Aceasta afirmatie am vazut ca este contrazisa pe un site, unde se spune ca desenul obtinut in experimentul Shtern-Gerlak ar reflecta cu fidelitate structura bipolara a electronului.