Chimie, biologie, medicină şi antropologie > Istoria chimiei
top 10 in chimie.
florin_try:
Ma chinui sa compilez o lista cu TOP 10 descoperiri in chimie, ce sunt ce sunt asa de importante caci definesc insasi chimia ca stiinta.
Am dat search si pe internet, nu am fost insa de acord ce am gasit in acest sens prin diverse locuri on-line.
In lista compilata de mine am ajuns la 8. Mai imi trebuie vre-o 2. S-ar putea ca unele incluse de mine sa nu fie insa chiar asa de importante.
Listez lista mai jos in speranta ca voi primi opiniile altor forumisti ce sa mai includ (mai trebuie 2) sau ce sa scot din aceasta lista. Tnanks.
1. Legea conservarii maselor, formulata de Lomonosov (1748) si Lavoisier (1772), care este un bilant al maselor pentru o reactie chimica, si spune suma maselor intrate in reactie este egala cu suma maselor produsilor de reactie. Lavoisier a reusit sa capteze si masoare gazele din reactii si a demonstrat ca insumand si gazele captate de el, bilantul se inchide perfect: ce intra este egal cu ce iese.
2. Legea proportiilor simple data de Proust in1805, care spune ca in substantele chimice raportul intre elementele constituiente nu poate fi decit bine definit. De exemplu intr-un amestec de Fe si S poti avea Fe si S in orice proportie. In compusul chimic FeS, care e total diferit in proprietati de amestecul de Fe si de S, raportul intre atomii de Fe si S nu poate fi decit 1:1. Daca raportul ar fi diferit, sa zicem 2:3 ca in Fe2S3, atunci pur si simplu avem de a face cu alta substanta chimie. O variatiune a legii proportiilor simple e legea proportilor multiple, data de Dalton in 1808.
3. Legea echivalentilor a lui Ritcher (1871), spune ca raportul compusii chimici reactioneaza in proportii bine definite, sau de la echivalent la echivalent. De exemplu daca are loc reactia Fe cu S sa formeze FeS, atunci raportul intre reactantii Fe si S e bine definit (1mol la 1 mol, sau mai bine spus 1 echivalent la 1 echivalent) si cantitatea de FeS formata e de asemeni bine definita. Fara legea proprotiilor definite si a echivalentilor, nu am putea scrie o formula chimica sau rezolva o problema tipica de chimie de gimnaziu.
4. Legea lui Avogadro (1811): spune ca numarul de molecule dintr-un mol de substanta este acelasi si este 6.023e23.
5. Stabilirea periodicitatii in proprietati a elementelor chimice, si a tabelului periodic al elementelor chimice (Mendeleev, 1869).
6. Electroliza si pilele electrice si in general descoperirea caci electricitatea poate induce reactii chimice, si invers, anumit reactii chimice pot genera electricitate. Humphry Davy si M Faraday au fost pionerii acestui domeniu. Fara electrochimie no mp3-player, i-pod sau cellular…..
7. Experimentele lui Ratherfood (1909-1911) care au demonstrat structura atomului asa cum o stim azi (majoritatea masei atomului e concentrata intr-un volum f. mic numit nucleu) iar electronii orbiteaza in jurul nucleului la distante surprinzator (pentru vremea aceea) de mari de nucleu. Atomul lui Rutherfood nu e insa stabil conform electrodinamicii clasice, explicarea stabilitatii orbitelor electronului a dus mai tirziu la descoperirea mecanicii cuantice.
8. Descoperirea radioactivitatii si a radio-chimiei. Descoperirea ca unele elemente pot fi transformate in alte elemente datorita radioactivitatii. Sotii Curie au fost pionerii acestui domeniu. Fara radioactivitate nu am avea centrale electrice nucleare, raze X la spital, etc.
Adi:
Buna initiativa.
Unele descoperiri pot fi considerate ori fizica, ori chimie.
Mai ar trebui analizate premiile Nobel de pana acum, ele ar arata descoperirile importante.
As mai adauga si descoperirea radioactivitatii artificiale, au luat premiul Nobel pentru chimie, desi e oarecum de fizica.
florin_try:
Punctul 7 (experimentul lui Rutherfood) l-as inlocui cu:
7) Punerea bazei chimiei teoretice moderne ce explica structura atomului/moleculelor si reactiile chimice pe baza mecanicii cuantice.
Poate unii nu vor fi de acord, dar eu cred ca punctul de plecare catre chimia moderna cuantica nu e modelul Bohr, ci un pic mai devreme, si anume experimentele si modelul propus de Rutherfood nu neaparat pentru ce explica modelul Rutherfood ci mai ales prin problemele pe care le ridica. Modelul Rutherfood arata ca atomul are "mult spatiu gol" si majoritatea masei atomului e concetrata intr-un volum f. mic. Conform experimentelor lui Rutherfood, electronii ar fi trebuit sa orbiteze in jurul nucleului insa conform electrodinamicii clasice acest gen de orbita e instabila caci o sarcina in miscare circulara ar pierde energie rapid.
Mai departe, pasul critic pentru a explica rezultatele lui Rutherfood a fost facut probabil de Bohr? ? ? ? - care a postulat ca electronii pot ocupa doar anumite orbite in jurul nucleului.
Ceva mai tirziu a venit Schrödinger (prin 1926 parca) cu faimoasa lui ecuatie care arata ca folosind o functie similara cu cea a undelor din mecanica si opereaza asupra acestei unde cu operatori ce definesc energia cinetica si cea potentiala a interatiei nucleu-electron, se pot obtine valori proprii ce descriu corect starile energetice ale hidrogenului.
Probabil asta sa fie si incepulul fizicii cuantice?
Si apropo de ecuatia de unda din formularea lui Schrödinger. Mie tot nu imi este clar care e natura acestui gen de unda. Pot intelege natura undei sonore, a celei electromagnetice caci e ceva fizic. Dar nu imi este clar care e natura fizica a undei din ecuatia de unda a lui Schrodinger. "What is waving"? - nu mai stiu cine , dar parca cineva asa a pus problema.
In fine, tot imi mai trebuiesc 2 puncte sa ajung la 10.
mircea_p:
In unele cazuri din lista e mai greu de spus daca e vorba de chimie sau fizica.
In domeniul mai chimic as aduga cel putin doua, din sec 19:
- Sinteza ureei (Woehler) care a aratat ca substantele "organice" nu trebuie sa provina neaprat din organisme vii.
- Determinarea structurii benzenului (Kekule) .
florin_try:
Pai chimia este o ramura a fizicii la urma urmei.
Cred ca imi scapa de ce descoperirea structurii benzenului a fost importanta. Probabil in contextul istoric de atunci?
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă