Diverse > Critici ale paradigmei curente in stiinta
Teoria similitudinii sistemelor micro si macrocosmice.
Virgil:
Atasez linkul lucrarii mele revizuite, sub denumirea "De la atom la galaxie" cu rugamintea de a fi lecturata si analizata de dvs;
https://drive.google.com/file/d/1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7/view?usp=sharing
A.Mot-old:
--- Citat din: Virgil din Septembrie 12, 2020, 06:23:24 p.m. ---Atasez linkul lucrarii mele revizuite, sub denumirea "De la atom la galaxie" cu rugamintea de a fi lecturata si analizata de dvs;
https://drive.google.com/file/d/1dKTnctVAdSsbGliwZMFJ2ynbIMwVIEk7/view?usp=sharing
--- Terminare citat ---
Întrebarea I-a:
Care este diferența dintre un sistem stelar și un sistem solar?
Virgil:
Intre un sistem stelar si un sistem solar sunt mai multe diferente. Aceste sisteme trebuiesc privite ca niste oscilatori cosmici care se impart in patru categorii mari; galaxii, sisteme stelare sau microgalaxii, sisteme solare, si sisteme de sateliti.
Regulile de baza dupa care sunt organizate aceste sisteme se aseamana cu regulile sistemelor atomice, aflate la scari complet diferite.
Pentru comparatie trebuie sa luam doua sisteme de acelasi numar de sarcina gravitationala notat cu Zg. Cel mai simplu este sa comparam doua sisteme formate doar din nucleu si un singur corp care orbiteaza nucleul.
1. Dimensiunile sistemelor, respectiv razele orbitelor fundamentale sunt;
R1 stelar=8,44.10^14 m ; iar R1 solar=4,6.10^11 m;
2. Masele stelelor din nucleul sistemului;
M.stelar=0,8.10^28 kg; M.solar=5,36.10^25 kg;
3. Masele corpurilor ce orbiteaza nucleul sunt;
m.stelar=5,36.10^25 kg; m.solar=2,92.10^22 kg;
4. Viteza maxima de orbitare atunci cand nucleul are sarcina gravitationala maxima;
Vmax, stelar=2,42.10^7m/s ; Vmax, solar=1,98.10^6 m/s ;
5. Sarcina gravitationala maxima, reprezentand suma tuturor maselor stelelor ce se regasesc in nucleul sistemului, raportata la masa unei stele considerata cu Zg=1(vezi pct 2);
Zmax, stelar=2,75.10^5 ; Zgmax, solar=2,25.10^4;
6. Constanta momentului cinetic notata cu H ;
H stelar =2,59.10^43 [J.s] ; H solar=7,33.10^36 [J.s] ;
Mai sunt inca pe atatea diferente .
ilasus:
Desigur că între microcosmos și macrocosmos - între electromagnetism și gravitație – există similitudini, dar există și diferențe insurmontabile ce nu pot fi ignorate. De exemplu, spre deosebire de electromagnetism, unde sarcinile de același semn se resping, în gravitație se atrag. Plus că în gravitație există doar sarcină gravitațională pozitivă (masă pozitivă).
Virgil:
Daca in macrocosmos ar actiona numai gravitatia, atunci toate galaxiile vor converge intr-un singur loc si universul ar disparea. Realitatea ne arata ca galaxiile pastreaza intre ele o distanta relativ stabila, deci intre masele acestora actioneaza si alte campuri in afara de cele gravitationale.
Referitor la observatia ca sarcinile de acelasi fel se resping, trebuie sa spun ca nici un experiment fizic nu a luat doi electroni, sau doua "pachete" de electroni pe care sa-i puna in apropiere sa sa demonstreze ca se resping. Observatiile facute pe corpurile electrizate demonstreaza ca acestea se resping daca au aceiasi incarcare electrica, dar acele corpuri sunt formate din atomi si molecule la care se adauga sau se scad electroni prin procesul de electrizare. Deci ceia ce se atrag sau se resping se datoreaza procesului de electrizare a structurilor moleculare si nu a particulelor directe. Daca electronii s-ar respinge asa cum se sustine, nimeni nu ar fi putut da nastere la spoturile electronice din tuburile catodice ale vechilor televizoare, si nimeni nu ar fi obtinut marirea de sute de mii de ori a imaginilor cu ajutorul microscopului electronic. Relatia de apropiere sau distantare dintre doi electroni este data de starea lor energetica, adica de lungimea de unda ce caracterizeaza energia electronului. Electronii nu orbiteaza nucleul atomului pentru ca sunt atrasi electrostatic, ci pentruca ei oscileaza pe aceiasi frecventa cu frecventa campului nuclear, sau pe o armonica a acesteia. Dovada acestei afirmatii consta in principiul de functionare al laserului, adica atunci cand atomii sunt excitati cu o anumita frecventa electronii de pe o anumita orbita vor sari pe o orbita exterioara desi sarcina nucleului si a electronilor ramane aceisi. Prin incetarea pompajului energetic electronii respectivi revin pe vechea orbita emitand acea raza laser.
Deasemeni in roiurile stelare sau nucleiele galactice sunt aglomerari de sute sau mii de stele, intre care se pastreaza o distanta corespunzatoare, desi energia cinetica a acestora, respectiv forta centrifuga nu este suficient de mare ca sa mentina constanta distanta dintre ele. Ceia ce le tine la distanta este un camp de o alta natura decat cea gravitationala, sau este o latura necunoscuta a gravitatiei. Nu mai vorbim de gaurile negre care ar creste la nesfarsit datorita fortelor de atractie gravitationale.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă