Modelul elicoidal al gazelor

[Abel Cavaşi]

Ce părere aveţi despre următorul model al gazelor?

Moleculele unui gaz se mişcă pe elice circulare cu pasul foarte mare. Temperatura gazului este o funcţie de viteza reală a moleculelor, presiunea din gaz este o funcţie de viteza longitudinală a moleculelor (proiecţia vitezei reale pe axa elicei de mişcare), iar volumul gazului este o funcţie de pasul elicei.


Editare ulterioară:
Am înlocuit "este proporţional cu" cu "este o funcţie de", pentru a îndepărta posibilitatea de confuzie.

[Electron]

Ce părere aveţi despre următorul model al gazelor?

Parerea mea este ca e un model prezentat in mod pseudo-stiintific.

Moleculele unui gaz se mişcă pe elice circulare cu pasul foarte mare.

Cat de "foarte mare"? Macar un ordin de marime, ceva ...

[...] este proporţională cu viteza reală a moleculelor,

Ce e aceea "viteza reala"? Lipseste definitia.

In rest, ai studiat care sunt consecintele acestui model? Sau astepti sa faca altii aceasta munca in locul tau?


e-

[Abel Cavaşi]

-Ce crezi că ar mai trebui adăugat pentru a nu fi „pseudoştiinţific”?

-Ordinul de mărime al pasului se poate determina din experienţă. El poate fi ales în aşa fel încât să reziste modelul. Ar putea fi, de exemplu, un raport între raza unui volum molar şi numărul lui Avogadro.

-Viteza reală este viteza propriu-zisă. Am adăugat adjectivul „reală” pentru a sublinia deosebirea dintre această viteză şi viteza longitudinală.

-N-am studiat consecinţele modelului, dar am studiat premisele sale. Modelul însuşi este o consecinţă a studiilor mele îndelungate.

[Electron]

-Ce crezi că ar mai trebui adăugat pentru a nu fi „pseudoştiinţific”?

Pe scurt se numeste rigurozitate. Dar am mai avut aceasta discutie cu tine, iar atitudinea ta ridicola despre asta (ascunzandu-te in spatele omului de paie al imposibilitatii "rigurozitatii infinite"   ) face inutila continuarea ei.  

-Ordinul de mărime al pasului se poate determina din experienţă. El poate fi ales în aşa fel încât să reziste modelul. Ar putea fi, de exemplu, un raport între raza unui volum molar şi numărul lui Avogadro.

Te-as intreba ce e aceea "raza unui volum molar", dar sincer presimt ca o sa fie o regresie infinita de termeni nedefiniti asa ca da-i pace.

-Viteza reală este viteza propriu-zisă. Am adăugat adjectivul „reală” pentru a sublinia deosebirea dintre această viteză şi viteza longitudinală.

Faptul ca-i dai inca un nume (adica "propriu-zisa") nu defineste cu nimic mai precis "viteza reala". Se vede treaba ca inca nu intelegi cum se definesc vitezele in Fizica. Incearca asta: specifica fata de ce reper se masoara buclucasa viteza despre care vorbesti tu.

-N-am studiat consecinţele modelului, dar am studiat premisele sale. Modelul însuşi este o consecinţă a studiilor mele îndelungate.

Ok, nici nu ma asteptam la altceva.


e-

[Abel Cavaşi]

Ca de obicei, te agăţi de lucruri irelevante ca să bagatelizezi orice discuţie ce nu-ţi place ţie. Nu este relevant reperul pentru definirea unui model. Pentru definirea modelului actual al gazelor a trebuit vreun reper? 

[Electron]

Multumesc pentru raspuns. Spor la pseudo-stiinta in continuare.


e-

[07Marius]

Ce părere aveţi despre următorul model al gazelor?

Moleculele unui gaz se mişcă pe elice circulare cu pasul foarte mare. Temperatura gazului este proporţională cu viteza reală a moleculelor, presiunea din gaz este proporţională cu viteza longitudinală a moleculelor (proiecţia vitezei reale pe axa elicei de mişcare), iar volumul gazului este proporţional cu pasul elicei.

Orice model\lege de miscare altul decat unul haotic, dezordonat al moleculelor de gaz, introduce un gradient al tuturor proprietatilor al unei mase de gaz precum, presiune, temperatura sau proprietati specifice. Acest lucru nu este confirmat experimental, proprietatile fizice amintite fiind rezultatul unei uniformitati care practic creste odata cu gradul de dezordine in miscarea moleculelor. Termodinamica s-ar modifica radical daca ar exista o anumita lege care sa introduca o anumita ordine in miscarea moleculelor de gaz.

Dezordinea creeaza ordine este o consecinta interesanta care se poate observa si la nivelul mecanicii cuantice.

Ideile bune sau rele, pina la urma slefuiesc gandirea noastra si ne duc mai departe in cursa spre cunoastere. Cu conditia sa nu ramai orb, surd la ceea ce spun si altii.

[Abel Cavaşi]

Păi, eu cred că tot rămâne o dezordine a mişcării browniene. Moleculele se pot deplasa, în continuare, haotic, în orice direcţie, doar că, odată aleasă direcţia, mişcarea moleculei se face pe o elice circulară în jurul acelei direcţii.

[mircea_p]

Ce forta determina curbarea traiectoriei moleculei in elice, dupa ciocnirea cu o alta molecula?

[Abel Cavaşi]

Întrebi ce forţă determină menţinerea moleculei pe o elice circulară? Aş îndrăzni să spun că molecula se deplasează pe o elice circulară datorită inerţiei (sau, sub influenţa propriei sale gravitaţii), dar mă tem că este prea devreme să căutăm asemenea răspunsuri. Recomand pentru început acceptarea modelului ca atare, fără să căutăm explicaţii pentru postulatele modelului.

[Orakle]

Ce părere aveţi despre următorul model al gazelor?

Moleculele unui gaz se mişcă pe elice circulare cu pasul foarte mare. Temperatura gazului este proporţională cu viteza reală a moleculelor, presiunea din gaz este proporţională cu viteza longitudinală a moleculelor (proiecţia vitezei reale pe axa elicei de mişcare), iar volumul gazului este proporţional cu pasul elicei.

Proasta !

Hai ca primele doua marimi (T,P) sunt marimi intesive si poti sa faci o legatura cu proprietatile moleculelor dar in cazul volumului ce te faci ?
Presupui ca molecula sesizeaza marimea vasului in care se afla si isi reduce sau isi mareste pasul dupa caz  ?

Mai clar.Daca imparti gazul in doua vase de volum egal moleculele isi micsoreaza pasul la jumatate ? 

[Abel Cavaşi]

În aceleaşi condiţii de presiune şi temperatură, pasul rămâne constant. Dacă în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune ai volum mai mic, atunci traiectoria are mai puţine spire, dar pasul este la fel de mare.

[mircea_p]

Întrebi ce forţă determină menţinerea moleculei pe o elice circulară? Aş îndrăzni să spun că molecula se deplasează pe o elice circulară datorită inerţiei (sau, sub influenţa propriei sale gravitaţii), dar mă tem că este prea devreme să căutăm asemenea răspunsuri. Recomand pentru început acceptarea modelului ca atare, fără să căutăm explicaţii pentru postulatele modelului.

OK, atunci deriveaza consecintele modelului si vezi daca si cum corespund realitatii.
Altfel mi se pare o discutie sterila.
Conform fizicii curente, e un model nefundamentat.
Inteleg ca propui o alta fizica, deci the burden of proof e pe umerii tai.

Asa, din vorbe, de ce nu ar avea o miscare sinusoidala, intre ciocniri?
Sau in forma de ursuleti pe sfoara?
Ce parere ai de asa un model? 

[mircea_p]

În aceleaşi condiţii de presiune şi temperatură, pasul rămâne constant. Dacă în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune ai volum mai mic, atunci traiectoria are mai puţine spire, dar pasul este la fel de mare.

Deja se pare ca "teoria" ta are contradictii interne.
Nu ai zis in OP ca volumul e proportional cu pasul elicei?
Cum e proprtional daca la volum mai mic pasul e la fel de mare?

[Abel Cavaşi]

Asa, din vorbe, de ce nu ar avea o miscare sinusoidala, intre ciocniri?
Sau in forma de ursuleti pe sfoara?
Ce parere ai de asa un model?  

Nu-ţi interzic să propui un asemenea model. Eu nu pot să mă pronunţ asupra lui, căci nu l-am studiat (căci nu mi se pare a fi unul intuitiv). Tu poţi?

Deja se pare ca "teoria" ta are contradictii interne.
Nu ai zis in OP ca volumul e proportional cu pasul elicei?
Cum e proprtional daca la volum mai mic pasul e la fel de mare?

Este proporţional, dar factorul de proporţionalitate depinde şi de temperatură şi de presiune.