Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Big Bang

Creat de adryan, Februarie 15, 2014, 11:24:49 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

adryan


valangjed

adryan dumneata nu intelegi ca , dupa ultimele masuratori, spatiul, retinespatiul se "intinde" mai repede decat lumina.Iti recomand , inca odata, "Scurta istorie a timpului" de Stephen Hawking.O gasesti, on line, gratuit, la o simpla cautare pe "Gogu",dupa ce citesti acea carte (are doar 127 de pagini) mai vorbim.(am vrut sa scriu vb dar regulamentul nu da voie,cand scrii pe acest forum respecta regulamentul, te rog!)
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.

adryan


valangjed

@adryan   Ce "spui" eu si ce intelegi mata?  MS? Asta e "limbaj" de forum?
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.

adryan

Aaa scuze nu mi am dat seama..Ok Multumesc!

valangjed

Ai auzit de semne  de punctuatie, "gen", virgula, cratima(liniuta), doua puncte, etc.?
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.

adryan

Aaa, scuze! Nu mi-am dat seama!
Ok, multumesc! :)

Electron

Citat din: adryan din Februarie 21, 2014, 12:21:01 AM
ok .. am gresit sorry nu tre sa fii ironic..
Nu sunt ironic, stai linistit. Pe aici se perinda foarte multi foarte sensibili, adica cu niste orgolii cat china, ca atare evit ironia din oficiu. Tot ce spun eu spun la modul serios, si daca glumesc o spun clar ca sa nu fie dubii.

Citatvreau sa mi rsp la intrebare fara sa iei in calcul ca am gresit..
Asta nu pot sa fac, pentru ca atata timp cat pleci de la premise gresite, si insisti in eroare, nu prea avem cum sa dialogam in mod constructiv. Iar daca tu nu vrei sa ti se corecteze greselile ci doar sa ti se raspunda, eu cred ca ai gresit forumul. Aici se incearca popularizarea stiintei, nu doar in sensul de a explica rezultatele stiintifice, ci mai ales in sensul explicarii metodei si demersului corespunzator. A incerca sa obtii concluzii pertinente plecand de la premise gresite este ceva ce eu combat in acest context. Mai sunt si altele, dar sa nu o lungim pe langa subiect prea mult.

Citat din: adryan din Februarie 21, 2014, 12:34:54 AM
Mi as da seama ca lumini I au trebuit 13 mil.ani sa ajunga la mine ca eu sa vad aceea galaxie care sa format acum 13 mil ani...
Cum anume ti-ai da seama? Esti constient ca spre noi vine lumina de la o gramada de galaxii, nu doar de la primele formate? Deci, sunt de fapt 2 intrebari: cum distingi lumina de la cele mai vechi de lumina care vine de la celelalte, si cum determini timpul care i-a trebuit luminii de la cele mai vechi sa ajunga la noi?

Citatacum vroiam sa te intreb..Daca tu nu ai vedea lumina emisa de primele galaxii formate dupa big bang tu cum ti ai da seama de varsta universului?
Iar intrebarea cu capastrul si calul ...
Varsta Universului rezulta din modelul Big-Bang. Inca nu stiu cat de multe stii tu despre acest model, intrebarile tale sunt foarte confuze, deci nu inteleg nici macar cum gandesti, de aceea iti pun aceste intrebari. Hai sa ne lamurim: ce stii tu despre Big-Bang la ora actuala?

Citat din: adryan din Februarie 21, 2014, 12:48:52 AM
cand am spus imediat dupa big bang..ma refer la cateva sute de milioane de ani dupa BB
http://www.puterea.ro/special/astronomii-au-descoperit-o-galaxie-formata-la-700-de-milione-de-ani-dupa-big-bang-80266.html
Aha, atunci te rog ca de acum ianinte sa explicitezi la ce te referi, ca sa putem purta un dialog eficient. Daca tu te referi la altceva ("dupa sute de milioane de ani")  decat spui ("imediat dupa"), eu nu pot sa ghicesc la ce te referi.


e-
Don't believe everything you think.

adryan

Suprafata, s, in metri patrati, a unei sfere cu raza r, in metri, este

s = 4 x pi x r2

Astfel, pentru o sfera cu raza = 1 metru,
suprafata = 4 x pi x 12
= 4 x pi
= 4 x 3.14159
= 12.56636 metri patrati.

Daca un bec are luminozitate de 100 wati, atunci la distanta zero de bec, luminozitatea este 100 wati. La distanta de 1 metru de bec, lumina merge in toate directiile, asa ca acopera suprafata unei sfere cu raza de 1 metru cu becul in centrul sferei, asa ca la distanta de 1 metru de sursa luminii, luminozitatea de 100 wati se imparte pe suprafata sferei de 12.56636 metri patrati, asa ca luminozitatea aparenta a unei surse de 100 wati la distanta de 1 metru =

= L / s
= L / ( 4 x pi x r2 )
= 100 wati / 12.56636 metri patrati
= 7.95775 wati/metru patrat.

Asadar, luminozitatea absoluta a becului este 100 wati, iar luminozitatea aparenta la distanta de 1 metru de bec este 7.95775 wati/metru patrat.
Spre exemplu, distanta medie intre soare si planeta noastra, r, este 149597870691 metri, iar la aceasta distanta, luminozitatea aparenta a soarelui, a, este 1367.6 wati/metru patrat. Care este luminozitatea absoluta, L, a soarelui?
s = 4 x pi x r2
a = L / s
L = a x s
L = a x (4 x pi x r2)
L = 1367.6 x (4 x 3.14159 x 1495978706912)
L = 3.8 x 1026wati, luminozitatea absoluta a soarelui.




distanta de sursa luminii sau
raza sferei in metri  2 x 4 x pi =  suprafata sferei in metri patrati

Incearca si tu! Introduci o distanta fata de sursa de lumina (adica raza sferei, in metri, sursa de lumina fiind centrul sferei) sa vezi suprafata unei sfere care corespunde cu o anumita raza,
sau alternativ
introduci suprafata sferei, in metri patrati, sa vezi raza care corespunde cu o anumita suprafata sferica in aceste campuri (casute) apoi apesi enter sau dai clic in afara casutei sa vezi cealalta valoare care corespunde celei pe care ai introdus-o. Daca cealalta valoare nu se seteaza imediat inseamna ca javascript nu este activat in programul de navigare pe retea.

luminozitatea aparenta
in wati/metru patrat  = luminozitatea absoluta  wati / suprafata sferei in metri patrati

Apoi introduci o luminozitate absoluta a sursei de lumina, in wati, sa vezi luminozitatea aparenta in wati / metru patrat la distanta de sursa luminii (raza sferei) aratata in casuta de sus,
sau
introduci luminozitatea aparenta observata, in wati / metru patrat, la distanta de sursa (raza sferei aratata mai sus) sa vezi luminozitatea absoluta, in wati, a sursei de lumina in centrul sferei.
Acum poti schimba raza sferei (distanta de sursa luminii) sa vezi ce efect are asupra luminozitatii aparente la acea distanta.




Cele mai departate stele Cepheid-variabile identificate sunt in roiul de galaxii Virgo, in directia constelatiei zodiacale Virgo (Fecioara) la distanta de 60 milioane ani lumina. Cu cat este o galaxie mai indepartata, cu atat e mai dificil sa vezi stele individuale in acea galaxie, fiindca lumina stelelor din galaxiile indepartate arata ca o pata difuza. Stelele Cepheid-variabile sunt numite dupa prima stea descoperita avand aceasta calitate, anume steaua delta Cepheus. Stele Cepheid-variabile vizibile cu ochiul liber si avand variatii mari de luminozitate sunt eta Acvila, zeta Gemeni, si delta Cepheus, toate trei vizibile din Romania, si beta Dorado, vizibila din emisfera sudica, adica din Peru spre exemplu. Si steaua polara, alfa Ursa Minor, este o stea Cepheid-variabila. Asadar, pana la distanta de cateva sute ani lumina, distanta poate fi masurata exact folosind metoda paralaxa trigonometrica. Pana la distanta de cateva milioane ani lumina, distanta poate fi masurata exact gasind o stea Cepheid-variabila si obtinand distanta pana la ea prin observarea perioadei de variabilitate.

Paralaxa fotometrica pentru distante intergalactice 

Distanta pana la obiecte mai indepartate, spre exemplu galaxii si obiecte cvasistelare (cvasari) se calculeaza observand lumina emisa de aceste obiecte si cat a fost trecuta spre rosu pe spectrul electromagnetic. Obiectele care se departeaza au lumina tot mai rosie cu cat se departeaza mai repede, si deci se afla mai departe, iar obiectele care vin spre noi au lumina tot mai albastra cu cat se apropie mai repede si deci se afla mai aproape. Majoritatea obiectelor din univers se departeaza fiindca universul este in expansiune.

Astfel, pentru obiecte mai departate, aflate la mai multe milioane ani lumina distanta si pana la capatul sau inceputul universului, se foloseste metoda numita paralaxa fotometrica. Aceasta metoda de fapt nu are nimic de a face cu paralaxa stelara trigonometrica, ci este pur si simplu observarea spectrului unui obiect departat, o galaxie sau un cvasar de exemplu, situat la sute de milioane, sau miliarde ani lumina distanta.
Se stie ca universul se mareste in continuu, chiar cu viteza tot mai mare, asadar datorita efectului doppler, lumina obiectelor mai departate este mutata spre rosu (redshift) pe spectrul luminii si cu cat sunt mai departate cu atat apar mai rosii fiindca se departeaza de noi cu viteza mai mare daca sunt la distanta mai mare. Daca un obiect vine spre noi, atunci lumina sa este mutata spre albastru (blueshift), dar majoritatea obiectelor din univers se departeaza unele de altele datorita expansiunii universului.

Astfel stim ca o galaxie care apare foarte rosie este de fapt probabil alba, dar foarte departe. Calcularea distantei folosind paralaxa fotometrica nu este precisa fiindca depinde de diferenta intre cat de rosie pare o galaxie, si cat de rosie se estimeaza ca este ea de fapt, dar nu se stie cat de rosie este de fapt, asa ca nu se stie cat de mult a fost mutata lumina ei spre rosu pe spectru. Asa ca folosind paralaxa fotometrica, o distanta pana la o galaxie situata la 10 miliarde ani lumina departare este masurata plus/minus cateva sute de milioane de ani lumina. Comparativ, diametrul galaxiei noastre este doar 100 mii ani lumina.

Aplicare practica 

Satelitul Hipparcos a masurat cu precizie directia, deplasarea aparenta, culoarea (clasa spectrala) si luminozitatea (magnitudinea vizuala) pentru aproape 118218 stele (cateva nu au putut fi masurate corect) in toate directiile pana la cateva sute de ani lumina distanta. Comparativ, galaxia noastra are 100 de mii de ani lumina diametru, iar centrul galaxiei noastre este la distanta de 26-30 de mii de ani lumina de planeta noastra in directia constelatiei Sagittarius, asadar, lista de peste 100 mii stele obtinuta de satelitul Hipparcos reprezinta un procent mic din cele vreo 200 miliarde stele din galaxia noastra.

Distanta si numarul stelelor indica dificultatea realizarii unei harti stelare cu toate stelele din galaxie, astfel, o harta stelara contine stelele care pot fi observate relativ usor pe cer pana la distanta de cateva sute de ani lumina de soarele nostru, pentru care se poate aplica si metoda de masurare precisa a distantei folosind paralaxa trigonometrica. Satelitul Hipparcos a functionat intre luna brumar, anul romanesc 7497 (noiembrie 1989, pe vremea lui Ceauşescu) si martisor 7501 (martie 1993)

adryan

Am dat copy paste..banuiesc ca asa afli si cat timp ia luat lumini sa ajunga pana la noi de la alta galaxie

adryan

Iar cum disting lumina de la o galaxie fata de lumina celorlalte galaxii...Atata timp cat privesc acea galaxie banuiesc ca este lumina acelei galaxii.

Electron

Citat din: adryan din Februarie 22, 2014, 11:12:01 PM
Am dat copy paste..
Ai si citit cu atentie ceea ce aduci aici cu copy-paste? Ce ai inteles din acel fragment?

Citatbanuiesc ca asa afli si cat timp ia luat lumini sa ajunga pana la noi de la alta galaxie
Asa cum? In fragmentul acela se vorbeste despre mai multe lucruri. Fii mai precis.

Citat din: adryan din Februarie 22, 2014, 11:19:12 PM
Iar cum disting lumina de la o galaxie fata de lumina celorlalte galaxii...Atata timp cat privesc acea galaxie banuiesc ca este lumina acelei galaxii.
Da, dar cum stii ca "acea galaxie" este una din primele formate, sau una mai recenta?

e-
Don't believe everything you think.

adryan

 Astfel stim ca o galaxie care apare foarte rosie este de fapt probabil alba, dar foarte departe. Calcularea distantei folosind paralaxa fotometrica nu este precisa fiindca depinde de diferenta intre cat de rosie pare o galaxie, si cat de rosie se estimeaza ca este ea de fapt, dar nu se stie cat de rosie este de fapt, asa ca nu se stie cat de mult a fost mutata lumina ei spre rosu pe spectru. Asa ca folosind paralaxa fotometrica, o distanta pana la o galaxie situata la 10 miliarde ani lumina departare este masurata plus/minus cateva sute de milioane de ani lumina.

adryan

Vroiam sa te mai intreb..Daca putem vedea galaxiile din cealalta parte a Universului,daca Universul este in expansiune lumina lor ar putea fii vizibila?

valangjed

#29
Ce inseamna cealalta parte a universului?
Ca sa fac "economie de scris" :D , ai auzit sau ai citit despre motorul Alcubierre?
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.