Din punctul meu de vedere studiul in strainatate are si anumite dezavantaje. Poate ca voua vi se par minore, dar nu e putin lucru sa fi departe de casa, intr-o tara in care se vorbeste o limba straina, singur, dintr-odata pus in situatia sa ai grija de casa, masa si scoala plus chestii administrative. Eventual sa te mai si confrunti cu neincrederea celor din jur pentru ca esti strain, eventual sa te integrezi si foarte greu. Nu spun ca din cauza asta trebuie sa renunti la a merge la studii in strainatate, ci doar ca mi se pare ca din ce citim si din ce ne spun alti (ca doar nu o sa recunoasca vreodata ca le e greu) putem pleca de aici cu impresia ca va fi foarte bine acolo, iar cand ne vedem pusi in fata situatiei, mai ales ca nu am fost avertizati de ea, se prea poate sa nu facem fata psihic la noua conjuctura. E bine sa stii de dinainte prin ce poti trece.
Eu personal cunosc persoane care nu sunt capabile sa isi poarte singure de grija nici daca se muta in alt judet din Romania, ce sa mai vorbim de plecat undeva in Europa sau in SUA. Si am si trecut prin etapa in care m-am simtit descurajata si depasita de situatie.
Cred ca in momentul in care alegi o universitate e bine sa ai in vedere politica universitatii fata de stundentii internationali. E bine sa te intrebi sincer pe tine daca te simti pregatit pentru pas, nu e ca si cum te-ai muta la Bucuresti. E bine poate sa iti faci contacte cu romani care sunt deja acolo. E bine sa te intrebi daca esti dispus sa inveti serios. Unii chiar nu isi doresc asta, de ce sa nu o admitem? E bine sa te intrebi daca vrei sa studiezi intr-un loc cu multi (20.000) sau putini (2.000) de studenti. Sa vezi ce ai putea face cand nu inveti, sa vi cu un plan pregatit, sa ai in minte unde mergi ca sa cunosti oameni si sa socializezi.
Eu cred ca in alegerea universitatii nu trebuie sa ne preocupe strict criteriul profesional, trebuie avut in vedere si conform psihic si social, pentru ca sunt aspecte cruciale pentru dezvoltare ca om.