Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Avem un nou ministru al Educatiei, cum comentati?

Creat de Adi, Octombrie 07, 2008, 04:23:57 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 2 Vizitatori vizualizează acest subiect.

florin_try


Eu sunt de acord ca anumite lectii sa se tina in alta limba decit cea romana. In general utila ar fi engleza.

Problema cu asumarea responabilitatii pe legea educatiei e urmatoarea: Daca legea trece prin asumare si nu prin vot, atunci ea poate fi amendata si ras-amendata dupa bunul plac al parlamentului asa incit nu va mai ramine nimic de ea; si tot acolo se va ajunge caci dinozaurii vor sti unde sa preseze. 

AlexandruLazar

Ce pot să zic, m-a impresionat textul acela până la lacrimi ;D.

CitatProfesorii universitari pot iesi la pensie la 70 de ani, dar si dupa aceasta varsta titularizarea le poate fi prelungita, anual, de catre Senatul universitar, pana la plecarea naturala. In acest timp, tinerilor cu doctorate la universitati de prestigiu, care bat la usa universitatilor noastre, li se spune cinic: nu sunt locuri. Altfel spus, gerontocratia invinge meritocratia.

După vârsta de 70 de ani profesorii pot rămâne ca profesori consultanţi, nu mai au voie să predea cursuri (nici în plata cu ora), deci nu se pune problema că din cauza asta nu sunt locuri. Cât priveşte tinerii cu doctorate la universităţi de prestigiu care bat la uşa universităţilor noastre dar sunt posturile blocate, imaginea e poetică dar ştie cineva vreunul? În schimb prin articolul acela niciun cuvânt despre cât este salariul unui asistent de exemplu. Deficit mare de tineri era şi înainte de blocarea posturilor, şi nu din cauza moşilor hâtri ci pentru că salariul de asistent e cam jumătate din venitul unui căpşunar amator.

CitatRectorii sunt alesi in continuare de Senatul universitar, format la randul sau din persoane agreate de grupurile de influenta si clientelare. Nici macar alegerea rectorilor cu votul secret al tuturor cadrelor didactice n-a fost admisa.

Bite me. Varianta propusă de guvern cred că ne-ar fi inclus în clubul select din care mai fac parte Iranul, China şi Koreea de Nord, în care nu există autonomie universitară. Varianta propusă de tov. Funeriu presupunea o structură în care numai 50% din membri făceau parte din universitate -- restul erau din administraţie locale şi a ministerului, iar rectorul nici măcar nu trebuia să deţină vreo funcţie didactică pentru a fi ales. Nimic de zis -- alegerea prin vot secret de către toate cadrele didactice mi s-ar fi părut şi mie mai nimerită, dar încă e mai bine aşa decât varianta... cealaltă.

CitatRectorii si directorii de scoala vor putea indeplini functii de conducere in partidele politice, o dovada ca depolitizarea clamata de opozitie este de o ipocrizie fara margini

Asta era explicit interzis până acum, şi nu e un amendament introdus de senat ci o prevedere a legii propusă de Guvern ;D. Sigur că băieţii n-au de ce să refuze aşa ceva, dar "divină" pentru asta nu-s parlamentarii hâtri că nu ei au introdus-o.

CitatProcedura de abilitare, existenta si in tari europene precum Germania, care incearca sa separe valoarea de nonvaloare, a fost anulata de Comisia Senatului. Varianta angajata de Guvern presupune ca accesul in functii de conducere, de profesor universitar, de conducator de doctorat, sa fie precedat de o procedura de abilitare, prin care candidatii sa dovedeasca ca nu si-au obtinut diplomele si titlurile pe bani sau influenta politica

Ce nu spun este că în ţări precum Germania, procedura de abilitare (echivalentă practic cu tenure-ul din ţările anglo-saxone) este, pe de-o parte, foarte bine reglementată şi pe de altă parte verificarea îndeplinirii lor se face de către organisme independente. Legea propusă de guvern nu preciza explicit normele de abilitare, iar verificarea abilitării se face de un organism numit pe cale politică.

CitatPrevederea antinepotism a fost edulcorata in varianta Comisiei, comparativ cu varianta Guvernului, care interzicea functionarea in aceeasi universitate a unor soti, afini si rude pana la gradul III, daca unul dintre ei indeplineste functie de conducere sau evaluare.

Asta e o chestie care funcţionează într-o ţară mare cu mai multe centre universitare importante. La noi este eminamente imposibilă chestia asta -- cum faci, de exemplu, cu profesorii de la Conservator, care e unul singur? În plus, prin funcţie de conducere nu te gândi că e vorba de una în cadrul conducerii universităţii. Legea propusă de guvern îţi interzice de exemplu să predai la facultatea X dacă o rudă de gradul III e şef de catedră la facultatea Y, deşi e la mintea cocoşului că nu au treabă unul cu altul. De asemenea, prevederea în sine este ilogică prin ideea că se aplică retroactiv -- oamenii de bună-credinţă care până acum au ajuns în aceeaşi facultate deşi sunt rude n-au nicio vină pentru asta. La mine în facultate sunt destui profesori care s-au cunoscut când erau studenţi şi acum sunt căsătoriţi şi nu îi împiedică în vreun fel să fie buni profesori.

CitatPrevederea antiplagiat se aplica, in varianta Comisiei, doar pentru cei care plagiaza de acum inainte. Cei care au plagiat pana in prezent vor ramane linistiti in functii.

Ceea ce reprezintă un principiu fundamental al dreptului, nicidecum vreo găselniţă a bandiţilor. Constituţia României (şi de fapt a oricărui stat) nu permite aplicarea retroactivă a unei legi. E ca şi cum după majorarea TVA-ului la 24% s-ar fi apucat să ceară tuturor firmelor diferenţa de 5% pe ultimii ani ;D.

Nu strică niciodată puţină prudenţă în examinarea claim-urilor mai bombastice. România are mare nevoie de o reformă în învăţământ, şi asta dă cale liberă oricărui fel de cal troian de tipul legii propuse de guvern, unde sunt câteva prevederi ok-ish ca să aibă oamenii de ce să se bucure şi o grămadă de prevederi obscure care să legitimeze controlul politic asupra universităţilor sau să permită absorbţia mai eficientă a banilor din Universităţi.

Adi

Am citit detaliat raspunsul tau, dar nu stiu ce sa zic. Ramane de sperat ca varianta ce va deveni lege va fi cea mai buna pentru tara.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

AlexandruLazar

Şi eu sper la fel dar mediocritatea cultivată cu grijă şi între profesori, şi între politicieni, va ţine în loc orice fel de reformă în domeniu pentru încă ceva ani de acum încolo. Pe de altă parte n-ar fi rău să ne păstrăm puţin sânge rece. Nu orice schimbare făcută iresponsabil, după ureche şi fără consultări cu toate părţile implicate contează ca "reformă".


Adi

Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

AlexandruLazar

Întrucât cel puţin deocamdată lucrurile astea mă privesc direct, aştept şi eu un interviu a tov. ministru Funeriu în care, în loc să ne bâzâie despre cât de dezastruoasă e situaţia actuală (de parcă eu n-aş învăţa şi lucra într-o universitate românească), să ne explice cum anume o să rezolve noua lege a educaţiei din problemele actuale.

De sloganuri d-astea mi s-au strepezit dinţii. Unul ne explică cum "Alti mari beneficiari ai acestei legi sunt profesorii, care vor beneficia de o formare profesionala mult mai buna si mai sanatoasa decat cea din trecut.", iar noua lege a salarizării încadrează un profesor universitar cu 35 de ani vechime mai jos decât un procuror stagiar şi cu foarte puţin mai sus decât un secretar în administraţia publică. Cine naiba o sa mai beneficieze de această formare profesională mult mai bună decât cea din trecut când salariul unui profesor debutant este cu 10 lei mai mare decât salariul minim pe economie?

mircea_p

Cred ca valoarea relativa a salariului in invatamant nu e chiar parametrul optim.
Ar fi mai bine daca salariile profesorilor ar fi mai mari decata ale altora, in conditiile in care totii au salarii de mizerie?
Nici in alte parti profesorii nu au salarii mari, comparativ cu alte profesii (avocati, functionari publici, industrie, etc).
Partea buna, (in alte parti ale lumii) e ca salariul in valoare absoluta permite un trai decent. Motivatia principala de a urma o cariera academica ramane pasiunea pentru ceea ce faci. Insa ajuta faptul ca poti trai decent. Se adauga securitate si beneficiile, care pot fi mai bune, relativ la alte profesii.


AlexandruLazar

CitatMotivatia principala de a urma o cariera academica ramane pasiunea pentru ceea ce faci. Insa ajuta faptul ca poti trai decent.

Cu 700 de lei cât ar trebui să aibă un profesor debutant în sistemul preuniversitar şi 1100 cât ar trebui să aibă un asistent după noua grilă de salarizare? Asta abia face cât chiria pentru o garsonieră într-o zonă unde poţi să te întorci după 12 noaptea fără escortă. În asemenea condiţii, poate legea învăţământului să fie cea mai bună dintre câte au fost, în scurt timp n-o să rămână nimeni sub 40 de ani care să o aplice.

Sigur că motivaţia principală e pasiunea pentru ceea ce faci, însă există o limită până la care asta poate compensa un venit mai mic. Nu "ajută" că poţi să ai un trai decent -- e o condiţie esenţială ca să poţi măcar să iei în calcul să lucrezi în domeniul respectiv.

mircea_p

Corect, de acord cu ce spui. Ideea mea era ca e putin relevant cat castiga procurorul debutant, daca ambele salarii sant sub limita necesara.
Cand am zis "ajuta" era ironic. Sigur ca e necesar sa ai un trai decent.

AlexandruLazar

De acord. Problema de aici nu e că "un profesor" câştigă cât "un procuror" -- în fond, de la un nivel încolo lucrurile devin mult prea complexe pentru judecăţi generale. De exemplu, e dubitabil faptul că în general un profesor de liceu ar trebui să câştige cât un procuror de la crimă organizată, presupunând că amândoi îşi fac treaba cum trebuie. Problema de aici e că un procuror debutant (chestie pentru care trebuie să termini facultatea de drept şi să iei un examen -- desigur că ambele grele, dar totuşi...) câştigă cât un profesor universitar cu 35 de ani vechime, chestie pentru care trebuie să termini o facultate, un masterat, un doctorat (deci cel puţin trei examene de admitere ţapene fără a le pune la socoteală pe cele de la doctorat), să ai ţşpe articole în reviste cotate ISI, nu ştiu câte cărţi si monografii publicate, nu ştiu câţi ani de experienţă didactică, studenţi la doctorat, proiecte de cercetare şi câte si mai câte -- lucruri de care în fond au beneficiat înainte de asta generaţii şi generaţii de studenţi care ulterior s-au angajat şi plătesc impozite.

Adi

Astazi se dezbate la Curtea Constitutionala legea educatiei in varianta in care Guvernul si-a asumat raspunderea.

http://www.contributors.ro/dezbatere/invatamantul-romanesc-la-rascruce/
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

Adi

Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

AlexandruLazar

Eh, să sperăm că cei care vor putea beneficia de ele nu știu despre celelalte articole ;D. Păcat că n-au discutat și despre prevederile legate de învățământul preuniversitar, acolo să te ții.

Cel puțin articolele discutate acolo mi se par, în principiu, de bun-augur. Singurul care mi se pare nerezonabil este cel legat de conducătorii de doctorat. Ideea probabil vine din necesitatea de a nu mai avea ca și conducători de doctorat profesori "expirați", pentru care subiecte închise de 20 de ani sunt încă lucruri noi. Ce-i drept, am avut și eu unul de-ăsta care a înghesuit inversorul CMOS undeva pe la sfârșitul cursului pentru că "e o structură foarte nouă și nu foarte folosită în industrie". Din păcate, cum dpretul de a conduce doctoratul este păstrat pentru toți cei care îl au deja, treaba n-o să se rezolve decât pe măsură ce "ies din sistem" ca să-l citez pe tov. Băsescu. Pe de altă parte mi se pare absurd să ai conducător de doctorat un șef de lucrări, indiferent cât de priceput ar fi. Elanul tineresc vine la pachet și cu lipsa de experiență; cei mai buni dintre ei vor spune, pe bună dreptate, că mai au de învățat și nu se vor "înfige", iar cei care chiar vor începe să conducă doctorate vor fi cei mai slabi și mai tupeiști. Așa că dacă nu ajungeau tezele de doctorat de genul Contribuții la studiul circuitelor RC prin metode simbolice, acuma să te ții ;D.

Acu dacă tot m-am apucat, o altă prevedere bună din lege mi se pare următoarea:

Citat

(6) Universităţile se clasifică, pe baza evaluării programelor de studii şi a
capacităţilor instituţionale, în 3 categorii:
a) universităţi preponderent de educaţie;
b) universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică/de creaţie artistică;
c) universităţi de cercetare avansată şi educaţie. 

[...]
(9) Statul finanţează programele de excelenţă pentru toate categoriile de universităţi.
Sunt finanţate din fonduri publice: programe de licenţă în universităţile menţionate la alin.(6)
lit.a), programe de licenţă şi master în universităţile menţionate la alin.(6) lit.b.) şi programe de
licenţă, master şi doctorat, în universităţile menţionate la alin.(6) lit.c).

Din păcate, toate astea sunt puternic dependente de organismele de evaluare, prin care probabil că se vor trage toate sforile.