Ce pot să zic, m-a impresionat textul acela până la lacrimi
.
Profesorii universitari pot iesi la pensie la 70 de ani, dar si dupa aceasta varsta titularizarea le poate fi prelungita, anual, de catre Senatul universitar, pana la plecarea naturala. In acest timp, tinerilor cu doctorate la universitati de prestigiu, care bat la usa universitatilor noastre, li se spune cinic: nu sunt locuri. Altfel spus, gerontocratia invinge meritocratia.
După vârsta de 70 de ani profesorii pot rămâne ca profesori consultanţi, nu mai au voie să predea cursuri (nici în plata cu ora), deci nu se pune problema că din cauza asta nu sunt locuri. Cât priveşte tinerii cu doctorate la universităţi de prestigiu care bat la uşa universităţilor noastre dar sunt posturile blocate, imaginea e poetică dar ştie cineva vreunul? În schimb prin articolul acela niciun cuvânt despre cât este salariul unui asistent de exemplu. Deficit mare de tineri era şi înainte de blocarea posturilor, şi nu din cauza moşilor hâtri ci pentru că salariul de asistent e cam jumătate din venitul unui căpşunar amator.
Rectorii sunt alesi in continuare de Senatul universitar, format la randul sau din persoane agreate de grupurile de influenta si clientelare. Nici macar alegerea rectorilor cu votul secret al tuturor cadrelor didactice n-a fost admisa.
Bite me. Varianta propusă de guvern cred că ne-ar fi inclus în clubul select din care mai fac parte Iranul, China şi Koreea de Nord, în care nu există autonomie universitară. Varianta propusă de tov. Funeriu presupunea o structură în care numai 50% din membri făceau parte din universitate -- restul erau din administraţie locale şi a ministerului, iar rectorul nici măcar nu trebuia să deţină vreo funcţie didactică pentru a fi ales. Nimic de zis -- alegerea prin vot secret de către toate cadrele didactice mi s-ar fi părut şi mie mai nimerită, dar încă e mai bine aşa decât varianta... cealaltă.
Rectorii si directorii de scoala vor putea indeplini functii de conducere in partidele politice, o dovada ca depolitizarea clamata de opozitie este de o ipocrizie fara margini
Asta era explicit interzis până acum, şi nu e un amendament introdus de senat ci o prevedere a legii propusă de Guvern
. Sigur că băieţii n-au de ce să refuze aşa ceva, dar "divină" pentru asta nu-s parlamentarii hâtri că nu ei au introdus-o.
Procedura de abilitare, existenta si in tari europene precum Germania, care incearca sa separe valoarea de nonvaloare, a fost anulata de Comisia Senatului. Varianta angajata de Guvern presupune ca accesul in functii de conducere, de profesor universitar, de conducator de doctorat, sa fie precedat de o procedura de abilitare, prin care candidatii sa dovedeasca ca nu si-au obtinut diplomele si titlurile pe bani sau influenta politica
Ce nu spun este că în ţări precum Germania, procedura de abilitare (echivalentă practic cu tenure-ul din ţările anglo-saxone) este, pe de-o parte, foarte bine reglementată şi pe de altă parte verificarea îndeplinirii lor se face de către organisme independente. Legea propusă de guvern nu preciza explicit normele de abilitare, iar verificarea abilitării se face de un organism numit pe cale politică.
Prevederea antinepotism a fost edulcorata in varianta Comisiei, comparativ cu varianta Guvernului, care interzicea functionarea in aceeasi universitate a unor soti, afini si rude pana la gradul III, daca unul dintre ei indeplineste functie de conducere sau evaluare.
Asta e o chestie care funcţionează într-o ţară mare cu mai multe centre universitare importante. La noi este eminamente imposibilă chestia asta -- cum faci, de exemplu, cu profesorii de la Conservator, care e unul singur? În plus, prin funcţie de conducere nu te gândi că e vorba de una în cadrul conducerii universităţii. Legea propusă de guvern îţi interzice de exemplu să predai la facultatea X dacă o rudă de gradul III e şef de catedră la facultatea Y, deşi e la mintea cocoşului că nu au treabă unul cu altul. De asemenea, prevederea în sine este ilogică prin ideea că se aplică retroactiv -- oamenii de bună-credinţă care până acum au ajuns în aceeaşi facultate deşi sunt rude n-au nicio vină pentru asta. La mine în facultate sunt destui profesori care s-au cunoscut când erau studenţi şi acum sunt căsătoriţi şi nu îi împiedică în vreun fel să fie buni profesori.
Prevederea antiplagiat se aplica, in varianta Comisiei, doar pentru cei care plagiaza de acum inainte. Cei care au plagiat pana in prezent vor ramane linistiti in functii.
Ceea ce reprezintă un principiu fundamental al dreptului, nicidecum vreo găselniţă a bandiţilor. Constituţia României (şi de fapt a oricărui stat) nu permite aplicarea retroactivă a unei legi. E ca şi cum după majorarea TVA-ului la 24% s-ar fi apucat să ceară tuturor firmelor diferenţa de 5% pe ultimii ani
.
Nu strică niciodată puţină prudenţă în examinarea claim-urilor mai bombastice. România are mare nevoie de o reformă în învăţământ, şi asta dă cale liberă oricărui fel de cal troian de tipul legii propuse de guvern, unde sunt câteva prevederi ok-ish ca să aibă oamenii de ce să se bucure şi o grămadă de prevederi obscure care să legitimeze controlul politic asupra universităţilor sau să permită absorbţia mai eficientă a banilor din Universităţi.
