Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Metoda stiintifica

Creat de Adi, Octombrie 03, 2008, 07:35:17 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

x-men

eu as spune in felul urmator

METODOLOGIA CUNOASTERII STIINTIFICE
1.1 ETAPELE RATIONALE
• Acumularea tuturor datelor experimentale, cu privire la fenomenul investigat, pe o anumita perioada de timp, din cat mai multe locatii posibile unde acesta a mai fost observat.
• Corelarea datelor cu un model matematic sau o teorie prin intermediul careia fenomenul devine reproductibil ori de cate ori este necesar.
• Realizarea unor predictii, pe baza teoriei sau modelului matematic descoperit, cu scopul validarii acesteia (sau acestora) privind manifestarile viitoare ale fenomenului investigat.
• Reformularea in limbaj comun a teoriei pentru persoanele care nu sunt specialisti in domeniu, aceasta reprezentand in acelasi timp si o autoevaluare a cercetatorului privind gradul de intelegere a fenomenului respectiv.

Skolon

Metoda ştiinţifică (de aflare a adevărului despre Univers) despre care se discută aici este cea care a adus cele mai multe rezultate concrete din toată istoria ştiinţei.
Este "unealta" ştiinţifică cea mai eficientă pe care a creat-o până acum omul. De aceea este absolut normal să fie folosită în continuare, cel puţin până va fi creată alta.

Putem cel mult să încercăm să vedem care sunt limitele acestei metode de cunoaştere. Şi să încercăm să le depăşim.
Deci limitările actualei metodei ştiinţifice sunt (după părerea mea):
1. Nu toate aspectele unei teorii pot fi dovedite experimental din diverse motive: nu se poate imagina un experiment care să dovedească caracteristica în discuţie, nu există mijloace materiale sau financiare pentru ca experimentul să fie realizat, evenimentul are loc atât de rar încât e puţin probabil că va fi vreodată observat (asta în cazul dovezilor experimentale "pasive"), etc.
2. Se caută doar acele rezultate ştiinţifice care dovedesc validitatea teoriilor acceptate. Este foarte greu să obţii fonduri pentru a dovedi că teoria "la zi" NU este corectă. Aceste observaţii "contra curentului" se obţin doar întâmplător. De aceea există ideea că "teoria este foarte corectă de vreme ce nu se obţin rezultate experimentale care o contrazic": normal că atunci când nu se caută dovezi ele nu "se obţin".
3. Volumul rezultatelor experimentale a devenit atât de mare încât nu mai poate fi cuprins de nici un experimentalist, cu atât mai puţin de un teoretician. În consecinţă este extrem de greu ca cineva să realizeze o teorie care să fie în concordanţă cu toate evidenţele experimental-observaţionale. Poate greşesc eu, însă nu am auzit de "grupuri" de teoreticieni (sau mixte) care să încerce să elaboreze teorii noi ci există doar încercări individuale. De obicei grupurile există doar pentru realizarea experimentelor nu şi pentru dezvoltarea teoriilor. Asta nu este o limitare a metodei ştiinţifice în sine ci a modului în care e ea pusă în practică.

Vă invit să aduceţi şi dvs. alte critici ale actualei metode ştiinţifice, sunt convins că mai există.
Precizez că acest demers este în vederea identificării slăbiciunilor actualei metode şi pentru îmbunătăţirea ei şi nicidecum pentru a o contesta.

Electron

Sunt de acord si eu ca metoda stiintifica are limite mai ales practice, si ca a cunoaste aceste limite si a incerca sa marim tot mai mult orizontul stiintei este o abordare benefica. Din pacate asa cum se vede adesea in sectiunea de critici la paradigma actuala, exista o mare limitare a oamenilor in ceea ce priveste orizontul deja acoperit de stiinta. Ignoranta este un dusman mult mai redutabil al stiintei decat imensitatea Universului. ;)

Citat din: Skolon din Iulie 07, 2009, 04:56:38 PM
1. Nu toate aspectele unei teorii pot fi dovedite experimental din diverse motive: nu se poate imagina un experiment care să dovedească caracteristica în discuţie, nu există mijloace materiale sau financiare pentru ca experimentul să fie realizat, evenimentul are loc atât de rar încât e puţin probabil că va fi vreodată observat (asta în cazul dovezilor experimentale "pasive"), etc.
Formularea subliniata de mine cu rosu e cam nefericita. Cum adica "nu se poate imagina" ? Eu cred ca se poate imagina orice, doar ca nu oricine in particular poate sa isi imagineze orice. E totusi o diferenta.
In schimb, limitarile practice (materiale si/sau financiare) sunt evidente si inconturnabile. De aceea "arme" precum ratiunea si logica sunt atat de valoroase in arsenalul stiintific.

Citat2. Se caută doar acele rezultate ştiinţifice care dovedesc validitatea teoriilor acceptate. Este foarte greu să obţii fonduri pentru a dovedi că teoria "la zi" NU este corectă. Aceste observaţii "contra curentului" se obţin doar întâmplător. De aceea există ideea că "teoria este foarte corectă de vreme ce nu se obţin rezultate experimentale care o contrazic": normal că atunci când nu se caută dovezi ele nu "se obţin".
Partea subliniata cu rosu, desi probabil adevarata in practica, nu este corect sa o imputam metodei stiintifice. Nu metoda e de vina, ci interesele financiare implicate. Trebuie subliniat ca tocmai metoda stiintifica cere ca orice rezultat teoretic sa fie falsificabil, spre deosebire de credinta oarba, de indoctrinare si alte sisteme filozofice si/sau religioase.

Citat3. Volumul rezultatelor experimentale a devenit atât de mare încât nu mai poate fi cuprins de nici un experimentalist, cu atât mai puţin de un teoretician. În consecinţă este extrem de greu ca cineva să realizeze o teorie care să fie în concordanţă cu toate evidenţele experimental-observaţionale.
Din nou, asta nu se poate imputa metodei stiintifice. Nimic nu impiedica posibilitatea de a gasi o teorie care sa explice toate rezultatele experimentale. In fond, o teorie nu e obligatoriu sa fie inceputa abea cand se cunosc toate rezultatele experimentale, ci poate fi construita plecand de la o parte din experimente, restul trebuind sa rezulte (sa fie explicate) prin rationamente logice. De aceea mai nou teoriile "constructive" (care pleaca de la principii -- mai mult sau mai putin abstracte -- pentru a deduce consecinte) sunt mai de succes si mai puternice, comparate cu teoriile "sintetice" (care se bazeaza pe multimea de rezultate experimentale pentru a "decanta", sau "sintetiza" explicatii si legi care sa le explice in totalitate).

CitatPoate greşesc eu, însă nu am auzit de "grupuri" de teoreticieni (sau mixte) care să încerce să elaboreze teorii noi ci există doar încercări individuale. De obicei grupurile există doar pentru realizarea experimentelor nu şi pentru dezvoltarea teoriilor. Asta nu este o limitare a metodei ştiinţifice în sine ci a modului în care e ea pusă în practică.
Comparand cu secolele trecute, lucrul in echipe e mult mai pus in practica acum. Ca se poate colabora mai mult, si investi mai multe resurse, e evident, dar interesele de alte feluri primeaza in lumea asta materialista.

CitatVă invit să aduceţi şi dvs. alte critici ale actualei metode ştiinţifice, sunt convins că mai există.
O critica legata tot de punerea in practica a metodei stiintifice este ca prea multi au pretentia ca o aplica fara sa aiba habar de ceea ce fac sau de ceea ce inseamna aceasta metoda. Adica, aceasta metoda ar trebui explicata si popularizata mai mult, pentru ca mintile capabile sa nu fie incatusate in doctrine si metode nestiintifice, irosindu-se astfel multe resurse intelectuale.


Iar daca tot s-a plecat pe ideea gasirii neajunsurilor si limiterlor metodei stiintifice, si a criticii lor, eu propun in paralel sa ne uitam si la avantajele si partile bune pe care metoda stiintifica le ofera fata de alte metode de "cautare in cunoastere".


e-
Don't believe everything you think.

Skolon

În legătură cu "imaginarea experimentului" doream să spun că poate există limitări ale creativităţii umane atunci când trebuie să dovedească unele aspecte ale teoriilor. Nu ştiu dacă e posibil să se dovedească limitele creativităţii umane însă nu cred că ea nu are limite.

În legătură cu comparaţia cu alte metode de "căutare în cunoaştere" eu zic că ar fi bine venită.
Dar care ar fi aceste alte metode? La ce te referi? Sper că nu la revelaţie, meditaţie transcendentală şi altele înrudite.  :)

Electron

Citat din: Skolon din Iulie 08, 2009, 02:18:00 PM
În legătură cu comparaţia cu alte metode de "căutare în cunoaştere" eu zic că ar fi bine venită.
Dar care ar fi aceste alte metode? La ce te referi? Sper că nu la revelaţie, meditaţie transcendentală şi altele înrudite.  :)
Eu ma refer la alte metode folosite de oameni, cu mai mult sau mai putin succes, in afara de metoda stiintifica. Cele amintite de tine sunt in mod cert candidate.

e-
Don't believe everything you think.

Professional No Lifer

Pentru o sustinuta idee despre ce inseamna o teorie stiintifica si cum se cerceteaza in stiinta, va recomand sa cititi "Logica Cercetarii" a lui Karl Popper. Parerea mea este ca aparatul matematic si speculatia sunt foarte necesare in fizica (vorbesc de fizica fiindca o consider mama tuturor stiintelor). Multe salturi in stiinta s-au facut urmarind initial un model matematic teoretic, care nu avea o baza reala testabila la vremea la care a fost elaborat. Matematica este limbajul naturii, cum spunea Galilei, si pentru a cerceta natura trebuie sa-i cunoastem limbajul. Desigur, cea mai mare parte a matematicii a fost dezvoltata de fizicieni si de nevoia de a explica fenomene care nu aveau corespondent in matematica. Asta nu inseamna insa ca matematica poate oferi toate raspunsurile, unele notiuni matematice nu au absolut nicio baza reala (spatiile vectoriale n-dimensionale) insa ele ofera un suport bun pentru intelegerea unor aspecte ce tin de anumite subtilitati (in cuantica, spre exemplu, spatiile Hilbert).

Adi

Frumoasa completare. Bine ai venit la noi pe forum si te invit sa scrii si tu articole alaturi de noi!
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

graethel

Eu nu sunt de acord ca fizica e mama tuturor stiintelor. Sunt chestii pe care nu vad cum le-ar putea explica fizica, de exemplu teoria evolutionismului. Ca fizica studiaza caramizile materiei si ale lumii perceptibile prin stiinta, da, cu asta sunt de acord, ca fizica apare aproape in orice alta stiita, da, si cu asta sunt de acord. Dar nu e doar fizica acolo, e mai mult.

mircea_p

Citat din: graethel din Iulie 26, 2009, 07:16:37 PM
Eu nu sunt de acord ca fizica e mama tuturor stiintelor. Sunt chestii pe care nu vad cum le-ar putea explica fizica, de exemplu teoria evolutionismului. Ca fizica studiaza caramizile materiei si ale lumii perceptibile prin stiinta, da, cu asta sunt de acord, ca fizica apare aproape in orice alta stiita, da, si cu asta sunt de acord. Dar nu e doar fizica acolo, e mai mult.

Cred ca vrei sa spui ca fizica nu ar putea explica evolutia, nu?
O teorie nu trebuie sa fie explicata ci este un instrument pentru a intelege (sau explica, daca vrei)  natura.
Adica sigur, un profesor explica teoria elevilor sai. Dar nu de sensul asta e vorba aici.

Teoria evolutiei este teoria care incearca sa explice evolutia vietii.
Fizica contine mai multe teorii care incearca sa explice diferite aspecte ale naturii. Evolutia nu este unul din ele, corect.
Dar asta e doar o chestie de clasificare.



Adi

Fizica este mama chimiei, chimia e mama biologiei iar biologia e mama evolutiei. Deci fizica e mama la toti.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

Adi

Iata un clip youtube si cu subtitrare in romana despre metoda stiintifica. Pare fain.

http://www.youtube.com/watch?v=H3IJByKEfhM
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

raul

Citat din: graethel din Iulie 26, 2009, 07:16:37 PM
Eu nu sunt de acord ca fizica e mama tuturor stiintelor. Sunt chestii pe care nu vad cum le-ar putea explica fizica, de exemplu teoria evolutionismului. Ca fizica studiaza caramizile materiei si ale lumii perceptibile prin stiinta, da, cu asta sunt de acord, ca fizica apare aproape in orice alta stiita, da, si cu asta sunt de acord. Dar nu e doar fizica acolo, e mai mult.

Corpul e format din celule , care sunt formate din molecule care sunt formate din atomi, care sunt formati din particule elementare. Cu siguranta nu se poate explica din prima cum functioneaza celulele de exemplu , in termeni de particule elementare. Intai  pt a explica ceva mare trebuie sa explicam cum functioneaza componentele mai mici din care el e alcatuit, apoi alea mai mici in functie de alea si mai mici s.a.m.d

Totusi, una din teoriile care incearca sa explice viata este urmatoarea si se bazeaza pe proprietatile cristalelor de argila (sau argilei formate din cristale de silicati). Nu se stie cum a aparut prima molecula organica capabila de autoreplicare (ceva asemanator ADN sau ARN) insa s-a constatat ca aceasta proprietate ar fi putut fi "imprumutata" de la cristalele de argila. Pt ca daca o bucata de argila de exemplu se faramiteaza iar praful este luat de vant, bucatile respective daca ajung inapoi intr-o apa , duc la formarea altor cristale de argila (functioneaza ca matrite). Si s-a observat ca partile componente ale ADN-ului sau ARN-ului , adica A, T, G, C, au un fel de afinitate pt argila, adica se grupeaza la suprafata acesteia. Deci am putea spune ca teoria evolutiei popate fi oarecum explicata prin prisma fizicii sau chimiei :)

Adi

Foarte frumos, Raul, nu stiam, aceasta proprietate a cristalelor de argila. Dar da, imi pare clar ca trebuie cautate in natura (fizica sau chimie) exemple de reproducere abiotica. Si apoi trecerea la cea biotica ar fi doar un pas suplimentar. Mie unul imi pare perfect inteligibil ca viata a aparut prin pasi mici, naturali, fara sa fie nevoie de interventia niciunei puteri supernaturale.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

Skolon

Şi eu sunt de aceaşi părere cu Adi, însă prin mesajul lui Raul se confirmă (ştiinţific dacă vreţi) fraza: "Din pământ aţi fost făcuţi ...".  ;)

Interesant, nici eu nu cunoşteam această proprietate a argilei, cu toate că ştiam cât este ea de benefică (utilizată corect) în domeniul sănătăţii.

mircea_p

Citat din: raul din Decembrie 15, 2009, 08:50:28 PM
Citat din: graethel din Iulie 26, 2009, 07:16:37 PM
Eu nu sunt de acord ca fizica e mama tuturor stiintelor. Sunt chestii pe care nu vad cum le-ar putea explica fizica, de exemplu teoria evolutionismului. Ca fizica studiaza caramizile materiei si ale lumii perceptibile prin stiinta, da, cu asta sunt de acord, ca fizica apare aproape in orice alta stiita, da, si cu asta sunt de acord. Dar nu e doar fizica acolo, e mai mult.

Corpul e format din celule , care sunt formate din molecule care sunt formate din atomi, care sunt formati din particule elementare. Cu siguranta nu se poate explica din prima cum functioneaza celulele de exemplu , in termeni de particule elementare. Intai  pt a explica ceva mare trebuie sa explicam cum functioneaza componentele mai mici din care el e alcatuit, apoi alea mai mici in functie de alea si mai mici s.a.m.d

Totusi, una din teoriile care incearca sa explice viata este urmatoarea si se bazeaza pe proprietatile cristalelor de argila (sau argilei formate din cristale de silicati). Nu se stie cum a aparut prima molecula organica capabila de autoreplicare (ceva asemanator ADN sau ARN) insa s-a constatat ca aceasta proprietate ar fi putut fi "imprumutata" de la cristalele de argila. Pt ca daca o bucata de argila de exemplu se faramiteaza iar praful este luat de vant, bucatile respective daca ajung inapoi intr-o apa , duc la formarea altor cristale de argila (functioneaza ca matrite). Si s-a observat ca partile componente ale ADN-ului sau ARN-ului , adica A, T, G, C, au un fel de afinitate pt argila, adica se grupeaza la suprafata acesteia. Deci am putea spune ca teoria evolutiei popate fi oarecum explicata prin prisma fizicii sau chimiei :)

Ai cumva vreo referinta in legatura cu teoria asta a argilei?