Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Viteze superluminice  (Citit de 124536 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Mishulanu

  • Vizitator
Re: Viteze superluminice
« Răspuns #375 : Decembrie 30, 2009, 04:11:53 p.m. »
Pt. Mishuleanu
Îmi cer scuze dacă răspunsul ar putea deranja, însă trebuie s-o spun pe şleau: se pare că nu înţelelegi deloc fundamentul TRG (Teoria Relativităţii Generalizate). Adică faptul că pentru observatori diferiţi Universul poate arăta foarte diferit.
Că pentru un observator extern "singularitatea" (şi interiorul găurii negre) nu există din cauza existenţei orizontului găurii negre şi că pentru un observator care cade în gaura neagră această limitare dispare.

Nu am studii de specialitate in domeniul fizicii si este posibil sa fi inteles gresit unele aspecte ale TRG. Inteleg ca Universul poate arata diferit pentru observatori diferiti si ca valorile masurate ale intervalelor de timp si de spatiu nu vor fi aceleasi pentru observatori aflati in stari diferite, dar mai cred ca Universul trebuie aiba sens pentru orice observator.
Una e ca doi observatori sa nu se inteleaga asupra valorii unui interval de timp si alta e cand valoarea timpului masurat de un observator este un numar real si valoarea masurata de un altul este un numar imaginar.
De asta spun ca interiorul unei gaurii negre nu are un sens fizic, la fel cum fara sens ar fi sa vedem particule care se deplaseaza mai repede decat viteza luminii.
Nu cred ca odata ce treci de orizontul evenimentului te vei gasi intr-un spatiu inchis si ca in centru te asteapta singularitatea, sau ca un observator se va afla vreodata in situatia de a avea in spate orizontul evenimentului si in fata lui singularitatea.
Din cate stiu, nu exista dovezi experimentale care sa ne spuna ce se intampla la orizontul evenimentului sau dupa ce treci de el. Pana cand nu va fi probata experimental, aceasta parte a TRG ramane doar o constructie matematica care poate, sau nu, sa aiba legatura cu realitatea.

Offline barbuionut403

  • Novice
  • *
  • Mesaje postate: 25
  • Popularitate: +0/-3
Re: Viteze superluminice
« Răspuns #376 : Ianuarie 08, 2018, 05:14:16 p.m. »
Depasirea vitezei luminii
Viteza luminii in raport cu un reper fix se poate depasii usor, universul face asta demult, trebuie doar sa cumulam vitezele.
Un exemplu este sa spunem viteza unui electron sau foton care este lansat in vid printr-un dispozitiv propulsat magnetic maglev care se deplaseaza teoretic aproape de viteza lumini (paradoxul omului care se deplaseaza intr-un tren in miscare el are viteza trenului sau a trenului plus viteza sa de miscare).
Alt exemplu ar fi viteza sunetului care are de asemenea o constanta fizica. Un avion care depaseste viteza sunetului, unda sonora de la sol nu se va propaga lana la el, dar in avion se propaga se poate vorbi, cel din coada avionului poate vorbi cu cel din cabina fara probleme (daca mediul se deplaseaza, viteza de propagare in acel mediu ramane constanta in raport cu mediul nu cu un reper fix exterior mediului (exemplu: turnul de control pe langa care zboara avionul).
Viteza de deplasare a galaxiei Calea Lacteie este de aproximativ 22.000.000, Pamantul se deplaseaza cu o Viteza de 30 km/s viteza de expansiune a universului este de 73.8 Km/s, cea mai mare viteza a unei nave spatiale 720000 Km/ ora, nu credeti ca este vre-o diferenta intre viteza de feplasare a unui fascicul laser sau electon daca il orientam in stanga sau in dreapta directiei de deplasare a pamantului fata de univers sau in diretia opusa sau paralel cu aceasta orientare nu viteza este constanta ceea ce denota limita maxima de viteza dintre electon (materie) sau lumina si mediul inconjurator, dar fata de un punct fix de referinta materia si lumina pot circula mai repede daca se afla intr-un mediu care se deplaseaza, solutia ar fi ca si mediul poate circula cu o viteza.
Or ice mediu chear si vidul are in el un camp cuantic, Higgs sau chear termic, o masurare simpla ar fi ca in vid de obicei in funtie de sursa de caldura sunt temperature diferite de 0 absolut (-273 C) chear si intr-un mediu lipsit de fotoni sau radiatii cosmice. Constanta de deplasare prin acest camp este viteza luminii, dar mediul acesta se poate deplasa si el cu o viteza in spatiu si elementele din el vor avea viteza lor de deplasare exemplu un foton plus viteza de deplasare a mediului in care este eliverat fotonul sau electronul.
1) Sa presupunem ca un volum de materie  dintr-o galaxie se deplaseaza in directia de expansiune a universului din acest volum face parte un quasar ce arunca materia cu viteze colosale in aceasi directie. Daca adunam viteza de deplasare a galaxiei cu viteza de deplasare a quasar-ului si cu jetul acestuia fata de un punct fix putem depasi usor viteza lumini, sau de ce nu sa dam exemplu unei gauri negre in care rata vitezei de implozie depaseste viteza de deplasare a luminii.
Alt caz ar fi daca intr-o racheta s-ar aprinde un bec viteza acelei lumini fata de un punct fix ar fi viteza rachetei plus constanta vitezei lumini plus eventual viteza de deplasare a pamantului in spatiu, racheta avand deaja imprimata inertia vitezei de deplasare a acestuia.
Pentru depasirea vitezei cu o naveta spatiala sau un satelit propun urmatoare ideie.
2)Stim ca viteza unui electon este aproximativ 99% din viteza luminii si ca frecarea in spatiu e aproate de 0.
Un satelit sau nava pus pe o pista circulara maglev (suspendata magnetic) poate fi acelerata in functie de materialele din care e facuta naveta pana la viteze procentuale din viteza luminii.
Pe aceasta pista circulara punem o alta pista circulara pe care s-o invarta prima pista, apoi a treia pista, a patra si cate e nevoie pentru a multiplica viteza de deplasare a navetei situata pe ultima pista cu cat vrem peste viteza lumini singura problema ar fi costurile alimentarea cu energie a ultimelor piste (ce se poate face de la una la alta dar daca se depaseste viteza de propagare a electonului e posibil sa fie nevoie de surse proprii incluse in pistele centrifuge ce depasesc viteza electronului)
La lansare nava poate fi prinsa de sine paralel cu acestea si desprinsa de ele printr-un camp magnetic si catapultata in spatiu, singura problema ar fi calcularea directiei si oprirea navetei la destinatie in timp util dar si acolo se poate face ceva asemanator cu un camp magnetic pentru deceleratie.
3) Alt mod de depasire a vitezei prin multiplicare ar fi o roata (ex. roata de bicicleta). la baza ei o rotatie a axului reprezinta apoximativ 3 cm, la marginea ei aproximativ 1 m cu cat ne departam de centru cu atat creste distanta.
Daca invartim centru intr-un camp magnetic suspendat in vid (in spatiu) centru se va invartii cu viteze procentuale din viteza luminii iar extremitatile vor avea o viteza factoriala crescand de 10, 100. 1000 de ori sau cat vrem in funtie de rezistenta la rupere a materialului, realizant o distanta parcursa mult mai mare in aceai timp de rotire ca si a axului.
Si aici se poate in loc de roata sa avem decat axul si o raza sau doua pentru contracararea greutatii iar cercul exterior sa fie cuprins de camp magnetic pentru a permite cresterea rezistentei la rupere a barei de care e legata naveta.
Se poate creste sau micsora viteza si prin deplasarea navetei mai aproape sau mai departe de ax pe bara ce leaga axul rotii de marginea exterioara a acesteia.
Acesta este si principiul de functionare al unei gauri negre (sau al giroscopului sau al titirezului), masa se roteste in jurul unui centru gravitational, cu cat ne apropiem de centrul masei cu atat creste viteza de rotatie in jurul axei gravitationale pana ce aceasta poate depasii viteza lumini.
Daca naveta necesita protectie impotriva microparicolelor se poate crea un camp magnetic (ne putem inspira din campurile magnetice folosite la reactoarele cu fisiune)
In rest pentru aceleratie sau schimbare de viteza se pot folosi motoarele inertiale, motoarele cu propulsie ionica, motorul EM cu microunde sau si metodele clasice sau una din cele 15 metode antigravitationale descoperite pana in present https://www.youtube.com/results?search_query=anti+gravity+method+1+of+15
4) E un concept asemănător gaurii negre daca vreti, numai ca putin îmbunătățit. Gaura neagra i-si datorează viteza de atracție datorita masei si in special vitezei unghiulare prin acel vortex pe care il creaza la baza cu o viteza sub viteza lumini iar in centru mai mare decat aceasta ce nu permite lumini sa părăsească orbita sau materiei sa emită electroni sau radiații conceptul e asemănător ca la o roata de bicicleta la margine avem o viteza la ax alta de aceia sunt si roti mai mari de viteza si altele mai mici. Problema cu crearea si folosirea unei gauri negre este ca aceasta atrage materie in centrul sau si am si striviți de conglomeratele ce se găsesc acolo ceva asemănător cu vortexul unui uragan care aduna acoperișuri se case garduri si alte gunoaie numai ca aceasta face lucrul asta de mii de ani si nuntă mult mai multe densitatea materiei mi se pare prea mare si singurul punct de ieșire doar daca arunca un jet de materie din centrul sau pentru a elibera presiunea si cand se intampla asta, ca sa nu mai spunem de distanta pana pa un astfel de gaura neagra, dar ne arata ca se poate si asta ne bucura. Conceptul meu folosește aceiași pasi da in sens invers, asemenea praștiei folosite de David contra lui Goliad, ii creiem o anumită viteza datorita straturilor centrifuge si eliberam obiectul de pe stratul exterior, calculam putin traiectoria si asta e. Si chear daca nu am ajunge imediat la rezultate peste viteza lumini ca sunt si multi sceptici ar fi îmbucurător sa se ajungă si la 90 % din viteza lumini si de acolo sunt sigur ca oameni se vor hotari cu ușurință sa treacă pragul asa cum l-au trecut si pe cel al sunetului. O zi buna va doresc si sper ca v-am ajutat.

--------------------------------------------------------------------------------------------------
Dar daca fotonul sau electronul este emis in interiorul navetei. Viteza lumini sau a electronului este constanta dar este constanta in interiorul mediul ei de propagare daca mediul o naveta sau sa zicem un tren maglev propulsat in vid se misca elentronul sau fotonul navete se va misca cu viteza sa constata de aproximativ 300 000 000 m/s
Dar campul magnetic poate avea si are o viteza aproximativ egala cu cea a lumini. Iar problema poate fi comparata cu o roata de bicicleta in care punctul e axa care se roteste cu un camp magnetic sa spunem cu o viteza apropiata de viteza lumini si spitele roti sunt raza cercului e o intrebare teoretica cu cat creste viteza de la axul roti pana la raxa de 1 metru teoretic daca nu am tine cont de campul higgs, cuantic, termic (caci exista temperatura si in vid) care nu permite particulelor o deplasare mai mare de viteza lumini. Daca va ajuta considerati ca axul se roteste cu 10% din constanta vitezei lumini. E o problema buna ne ajuta sa multiplicam exponential vitezele pana aproape de constanta de deplasare.
« Ultima Modificare: Septembrie 21, 2018, 03:26:25 p.m. de barbuionut403 »

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Re: Viteze superluminice
« Răspuns #377 : Septembrie 24, 2018, 10:02:10 a.m. »
Viteza luminii in raport cu un reper fix se poate depasii usor,
Fizica actuala (in speta Teoria Relativitatii) contrazice acest lucru. Ai ceva probe ca fizica actuala este eronata? Te invit sa le prezinti aici sa le vedem si noi.

universul face asta demult,
Serios? Unde? Cum?

trebuie doar sa cumulam vitezele.
De fapt, la ce regula de "cumulare" te referi? Daca folosim formula de compunere a vitezelor din fizica actuala (compunerea relativista in acest caz), rezultatul nu este cel promis de tine, adica nu se depaseste viteza luminii. Poti sa fii mai explicit?

Un exemplu este sa spunem viteza unui electron sau foton care este lansat in vid printr-un dispozitiv propulsat magnetic maglev care se deplaseaza teoretic aproape de viteza lumini
Cum arata acest exemplu ca afirmatiile tale de mai sus sunt corecte?

(paradoxul omului care se deplaseaza intr-un tren in miscare el are viteza trenului sau a trenului plus viteza sa de miscare).
De ce este acesta un paradox? Nu ai auzit de sisteme de referinta?

O zi buna va doresc si sper ca v-am ajutat.
O zi buna si tie! Nu ai ajutat deloc, pentru ca afirmatiile fara argumente nu sunt relevante. Hai si raspunde la intrebari, poate vei reusi intr-adevar sa ne ajuti.


e-
Don't believe everything you think.