Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Viteze superluminice

Creat de staetualex, Septembrie 16, 2008, 04:43:42 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 2 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Dendros

În spațiul (câmpul gravitațional) nu se poate depăși c, dar s-ar putea ca o navă să depășească c într-un alt spațiu (câmp), asta era ideea mea. Practic, ca să fac o paralelă, aș spune că seamănă cu ce a descris Asimov. El descria deplasarea cu viteze mai mari decât c ca făcându-se prin salt în hiperspațiu: treci într-un alt spațiu, unde viteza limită e infinită și astfel "sari" peste teoretic orice distanță din spațiul normal.

Diferența dintre ideea mea și a lui e că eu presupun că există mai multe câmpuri cu rază de acțiune infinită, analog cu câmpul gravitațional, deci mai multe "hiperspații", iar fiecare "hiperspațiu" are o viteză-limită finită (evident, mai mare decât c).
Mai precis, presupunerea mea e că ar putea exista o mulțime (posibil infinită) de "hiperspații" deci o mulțime, tot posibil infinită, de valori de viteze-limită, adică fiecare valoare luată în parte este finită, dar mulțimea acestor valori, care ar fi egală cu mulțimea "hiperspațiilor",  ar putea fi nelimitată.

Ierarhia asta mi se pare plauzibilă, dar recunosc că e pură speculație.

Electron

Citat din: Mishulanu din Noiembrie 25, 2009, 05:08:13 PM
Eu ma gandeam ca o metoda de a calatori sau transmite informatii cu o viteza aparent mai mare decat cea a luminii nu va duce la paradoxuri.
Iata ca totusi se ajunge la paradoxuri: http://www.pitt.edu/~jdnorton/teaching/HPS_0410/chapters/spacetime/index.html#Tachyon

Sper ca desi este in engleza, aceasta pagina iti va lamuri problema.

CitatDar totusi care este metoda corecta de masurare a vitezei? Daca am putea contrui un dispozitiv de genul celui propus de Alcubierre, care sa dilate sau sa contracte spatiul, cum poti masura cat % din viteza este datorata miscarii prin spatiu si cat % expansiunii spatiului in sine?
Eu as zice ca e destul de simplu: masuram distanta parcursa (efectiv) si timpul deplasarii, si din raportul lor aflam viteza. Daca se folosete un dispozitiv ca cel amintit de tine, atunci trebuie sa se cunoasca magnitudinea efectului de dilatare a spatiului, pentru ca altfel nu mai e un efect controlat si e ca si cum ai vrea sa calculezi traiectoria unei frunze intr-un uragan. Desi teoretic e posibil, practic nu ai cum sa faci masuratorile necesare.

CitatSau alt exemplu: Cand se fac masuratori ale vitezelor galaxiilor indepartate, cum se poate determinata procentul corespunzator vitezei prin spatiu a galaxiei si cel al expansiunii spatiului?
Eu presupun ca se face asta folosind distributia in spatiu a galaxiilor, si pe baza estimarilor maselor ce le corespund. Cand se vorbeste de "ciocniri" de galaxii, se fac calcule cinematice la scara galactica, tot pe baza de pozitii si mase. Efectul expansiunii Universului (a spatiului) este detectat cel mai fidel in cazul galaxiilor care nu au motive sa aiba vreo viteza prin spatiul insusi (adica nu sunt "deranjate" de apropierea altei galaxii). Imagineaza-ti o avalansa, in care o multime de bolovani sunt dusi spre baza muntelui. E clar ca nu toti bolovanii au exact aceeasi viteza/traiectorie, dar totusi se poate determina evolutia globala si defini o viteza a avalansei, iar fata de avalansa se pot calcula vitezele individuale ale bolovanilor. ;)


e-
Don't believe everything you think.

Electron

Citat din: Dendros din Noiembrie 28, 2009, 08:36:31 AM
Ierarhia asta mi se pare plauzibilă, dar recunosc că e pură speculație.
Daca ma intrebi pe mine, cel mai mare defect al acestei speculatii este faptul ca e complet netestabila. Adica e un fel de ruda a Unicornului Roz Invizibil. Cine stie, poate tocmai s-au intalnit la o cafea in acest moment si rad de incapacitatea noastra de a gandi in mod relevant.

e-
Don't believe everything you think.

Dendros

Aveți simțul umorului, dar aveți și dreptate parțial. Nu cred că e complet netestabilă, dacă se descoperă un câmp în care există interacțiuni ce se propagă mai repede decât c atunci asta ar fi testul ideii mele. Și HarapAlb a spus mai sus:

Citat din: HarapAlbDe acord cu asta, nimeni nu stie daca exista sau nu un camp care sa medieze interactiuni cu viteze mai mari decat a luminii in vid. In cazul in care ar exista limita superioara a interactiunii va fi data de acest nou camp, insa ea fiind finita ne intoarcem tot de unde am plecat. Formularea TRR-ului pleaca de la ipoteza ca exista o viteza limita superioara de transmitere a unei interactiunii, nu trebuie neaparat sa fie viteza luminii.

Deci ipotetic ar putea exista astfel de câmpuri, nu este o idee absurdă.

Electron

Citat din: Dendros din Noiembrie 28, 2009, 08:54:37 PM
Nu cred că e complet netestabilă, dacă se descoperă un câmp în care există interacțiuni ce se propagă mai repede decât c atunci asta ar fi testul ideii mele.
Este exact la fel de netestabila ca si existenta Unicornului Roz Invizibil. Nu de alta, dar daca mergem pe ipoteze de acest gen, atunci daca se descopera undeva ca gravitatia nu respecta legea scrisa de Newton, atunci multe din fizica se vor schimba. Este un foarte mare  "daca". Despre asta e vorba.

CitatDeci ipotetic ar putea exista astfel de câmpuri, nu este o idee absurdă.
Intre irelevant si absurd este o mare diferenta. Eu nu am vorbit aici despre al doilea concept absolut deloc.

e-
Don't believe everything you think.

Electron

Consider ca e nevoie de inca o precizare: a spune ca "Daca se descopera cutare, atunci acesta este un test al unei ipoteze" este o echivocare logica. O asemenea descoperire ar fi o confirmare a ipotezei, nu un test.

Pe de o parte, daca se descopera, atunci nu mai este nici un dubiu, ceea ce se presupunea in ipoteza e sigur cert. Pe de alta, a testa inseamna a incerca ceva concret (explicit: un procedeu bine definit) cand nu sti ceva sigur, in urma caruia sa poti decide daca ipoteza e adevarata sau falsa. A testa ceva si a obtine un rezultat negativ e la fel de important (si valoros) ca obtinerea unui rezultat pozitiv. Importanta este posibilitatea deciderii rezultatului, nu valoarea sa de adevar.

Spre exemplu: se poate construi un test daca un numar oarecare e prim sau nu. La prima vedere, numarul 763527388834421 nu stim daca are proprietatea de a fi prim. Dar exista un procedeu bine definit in urma caruia putem decide daca acest numar e sau nu prim, in mod inechivoc. Ca are sau nu aceasta proprietate nu e ceva ce "asteptam sa se descopere", e ceva testabil si astfel decidabil.

Alt exemplu: este viteza luminii finita sau infinita? Pentru asta exista proceduri bine definite care au aratat ca viteza luminii nu este doar finita, ci si constanta (in conditii similare), fiind maxima in vid.

Din pacarte, ipotezele legate de existenta (in sine) a ceva sunt cele mai multe netestabile. Faptul ca ceva nu a fost observat pana acum nu e o dovada logica a faptului ca acel ceva nu exista. Dar nimic nu ne obliga sa concluzionam ca acel ceva totusi exista, tocmai pentru ca nu a fost observat (sau "descoperit") niciodata pana acum. De aceea asemenea ipoteze sunt de cele mai multe ori irelevante in stiinta. Cel mult putem vorbi despre plauzibilitatea existentei, in functie de prorpietatile presupuse.


e-
Don't believe everything you think.

Mishulanu

Citat din: Electron din Noiembrie 28, 2009, 12:36:36 PM
Iata ca totusi se ajunge la paradoxuri: http://www.pitt.edu/~jdnorton/teaching/HPS_0410/chapters/spacetime/index.html#Tachyon

Paradoxurile la care se refera acel link implica o intoarcere in timp. Eu spuneam ca daca informatia poate calatori printr-o gaura de vierme, sau printr-un fel de space warping, nu se va produce acea intoarcere in timp care sa genereze paradoxuri. Daca eu as avea un telefon cu care sa pot comunica live cu cineva de pe Alpha Centauri, nu cred ca se va produce nici un fel de paradox.

CitatEu presupun ca se face asta folosind distributia in spatiu a galaxiilor, si pe baza estimarilor maselor ce le corespund. Cand se vorbeste de "ciocniri" de galaxii, se fac calcule cinematice la scara galactica, tot pe baza de pozitii si mase. Efectul expansiunii Universului (a spatiului) este detectat cel mai fidel in cazul galaxiilor care nu au motive sa aiba vreo viteza prin spatiul insusi (adica nu sunt "deranjate" de apropierea altei galaxii).

Nu cred ca este atat de usor sa separi viteza prin spatiu a galaxiilor de expansiunea spatiului in sine. Daca pentru calcule folosim TRG, care este teoria oficiala a universului la scara cosmica, atunci galaxiile ar fi trebuit de mult sa se fi dezintegrat. Si pentru ca observatiile nu corespund cu teoria noastra, am introdus notiunile de materie intunecata si de energie intunecata, despre care nu stim mare lucru. Deci, cu fizica pe care o avem acum, nu cred ca se pot face astfel de masuratori.

Ca sa continui ideea de viteze superluminice, eu cred ca viteza se poate masura in doua feluri: liniar, in care o viteza poate lua valori intre 0-300.000km/s si neliniar, dupa relatia: v=(viteza liniara)/sqrt(1-(viteza liniara)^2/c^2) ce poate lua valori de la 0 la infinit.
O nava spatiala care se deplazeaza cu 90% din viteza luminii, va parea ca se deplazeaza cu viteza 2c daca se tine cont de dilatarea timpului. O nava care s-ar putea deplasa fix cu viteza luminii va ajunge instantaneu in orice loc din univers, din perspectiva ocupantilor acesteia, viteza de deplasare masurata neliniar fiind infinita.

Deci, pot exista viteze superluminice fara paradoxuri. Totul depinde de modul in care este masurata viteza.




Electron

Citat din: Mishulanu din Noiembrie 30, 2009, 12:16:58 PM
Paradoxurile la care se refera acel link implica o intoarcere in timp.
Nu e chiar asa. Acolo se arata ca o calatorie cu viteza superluminica implica o calatorie in timp (din punctul de vedere al unor sisteme de referinta) si deci la paradoxuri. Cum tu insa, te referi la scurtaturi de gen "gaura de vierme" unde nu avem viteze superluminice, e o alta macare de peste, cel putin la prima vedere.


CitatCa sa continui ideea de viteze superluminice, eu cred ca viteza se poate masura in doua feluri: liniar, in care o viteza poate lua valori intre 0-300.000km/s si neliniar, dupa relatia: v=(viteza liniara)/sqrt(1-(viteza liniara)^2/c^2) ce poate lua valori de la 0 la infinit.
O nava spatiala care se deplazeaza cu 90% din viteza luminii, va parea ca se deplazeaza cu viteza 2c daca se tine cont de dilatarea timpului. O nava care s-ar putea deplasa fix cu viteza luminii va ajunge instantaneu in orice loc din univers, din perspectiva ocupantilor acesteia, viteza de deplasare masurata neliniar fiind infinita.

Deci, pot exista viteze superluminice fara paradoxuri. Totul depinde de modul in care este masurata viteza.
Nu prea inteleg cum adica masori viteze "neliniar". Ce inseamna sa "tii cont de dilatarea timpului" ?

e-
Don't believe everything you think.

Mishulanu

Citat din: Electron din Noiembrie 30, 2009, 01:36:46 PM
Nu prea inteleg cum adica masori viteze "neliniar". Ce inseamna sa "tii cont de dilatarea timpului" ?

Conform TRG, odata cu cresterea vitezei de deplasare, trecerea timpului este incetinita. Cand zic viteza neliniara ma refer la raportul dintre distanta dintre doua puncte, A si B, masurata din punctul A, si timpul intern masurat de o nava spatiala care se deplaseaza cu viteze apropiate de viteza luminii, de la punctul A la punctul B. Cand nava spatiala va depasi 70% din viteza luminii, relativ la punctul A, atunci ocupantii navei vor incepe sa experimenteze viteze superluminice, fara ca nava sa depasesta totusi viteza luminii fata de vreun sistem de referinta.
Poate te lamureste mai bine graficul de mai jos.

http://www.fileden.com/files/2008/6/24/1974165/IMG0003_16693133.PNG

Electron

Citat din: Mishulanu din Noiembrie 30, 2009, 04:48:11 PM
Conform TRG, odata cu cresterea vitezei de deplasare, trecerea timpului este incetinita.
Sa-mi fie cu pardon, dar aceasta afirmatie, mai ales formulata in acest fel, este complet falsa. Chestiunea asta cu "trecerea timpului este incetinita", fara sa precizezi un reper, este un complet nonsens, si te asigur eu ca TRG nu se refera la asemenea lucruri. TRG (ca si TRR) spune ca timpul intr-un sistem de referinta care se deplaseaza cu o viteza fata de cel din care observam noi, se scurge mai incet decat timpul din sistemul de referinta din care observam noi evenimentele. Aceasta dilatare nu este in nici un caz "absoluta", deoarece din celalalt sistem (in miscare fata de al nostru), se observa ca timpul nostru este dilatat fata de al lor. Ambele concluzii sunt exact la fel de corecte (pentru ca sunt facute din sisteme de referinta diferite) si asta asigura ca "dilatarea" nu este ceva absolut. Ea nu are sens decat daca precizam fata de cine se poate observa.

CitatCand zic viteza neliniara ma refer la raportul dintre distanta dintre doua puncte, A si B, masurata din punctul A, si timpul intern masurat de o nava spatiala care se deplaseaza cu viteze apropiate de viteza luminii, de la punctul A la punctul B.
E foarte curioasa aceasta formulare. Ce intelegi tu prin "timpul intern" ? Timpul propriu unui sistem de referinta nu depinde de viteza de deplasare a sa fata de un eventual reper. Tocmai de aceea e numit "propriu" pentru ca in acest sistem, viteza sistemului este fix zero. Ca atare nu prea inteleg cum folosesti acest timp "intern" (presupunand ca voiai sa zici "propriu") pentru a masura viteza. Cand folosesti timpul propriu viteza este, repet, exact zero.

CitatCand nava spatiala va depasi 70% din viteza luminii, relativ la punctul A, atunci ocupantii navei vor incepe sa experimenteze viteze superluminice, fara ca nava sa depasesta totusi viteza luminii fata de vreun sistem de referinta.
Poate te lamureste mai bine graficul de mai jos.

http://www.fileden.com/files/2008/6/24/1974165/IMG0003_16693133.PNG
Din pacate figura nu ma ajuta mai deloc. Cum adica "nava depaseste 70% din viteza luminii relativ la punctul A" ? Este in A centrul unui sistem de coordonate? Daca da, viteza navei (fata de A) se masoara ca fiind raportul dintre distanta parcursa (in sistemul de referinta cu centrul in A) si timpul de deplasare (masurat evident in sistemul de referinta al sistemului centrat in A). Fata de nava (sau un sistem de referinta legat de nava), nava are, repet, viteza fix 0. Deci, te rog sa incerci sa mai detaliezi un pic ce inseamna pentru tine "viteza neliniara".

As prefera sa incepi cu a detalia definitia pe care o propui pentru acest concept, sa vedem ce semnficiatie fizica are (daca are vreuna).

e-
Don't believe everything you think.

Mishulanu

@Electron

Ai dreptate, poate ca nu m-am exprimat potrivit dar ma gandeam ca unele lucruri se subinteleg. O sa incerc sa-ti explic printr-un exemplu concret. Sa luam o calatorie de la Pamant la Alpha Centauri situata la aproximativ 4 ani lumina de Pamant si o nava spatiala capabila sa atinga 90% din viteza luminii, avand Pamantul ca sistem de referinta.

Pana cand nava va ajunge la destinatie, pe Pamant vor trece 1620 de zile, adica aproximativ 4 ani si 5 luni. Pentru ca nava se va deplasa foarte repede fata de Pamant, de pe Pamant vom avea senzatia ca timpul se scurge mai incet pe nava spatiala. Calculand, vom vedea ca pe nava spatiala au trecut doar 1620*sqrt(1-(0.9c)^2/c^2) = 706 zile. Desi cei de pe Pamant vor astepta 1620 de zile pentru ca nava sa ajunga la destinatie, pasagerii navei vor putea spune ca drumul a durat doar 706 zile.

In cazul acesta viteza neliniara este egala cu distanta Pamant-Alpha Centauri, 4 ani lumina, impartita la timpul masurat de catre pasagerii navei, adica, 706 zile, fiind egala cu putin peste 2c. Desi, inainte de plecare pasagerii navei vor masura ca au de parcurs o distanta de 4 ani lumina, pentru ca vor trai efectiv doar 706 zile pe nava, vor putea pune ca au mers mai repede decat viteza luminii. Sper ca acum m-am exprimat suficient de clar.




Electron

Citat din: Mishulanu din Noiembrie 30, 2009, 07:36:17 PM
Sper ca acum m-am exprimat suficient de clar.
Da, te-ai exprimat mai clar. Chiar suficient de clar pentru a putea vedea si singur unde gresesti. Iata:

CitatIn cazul acesta viteza neliniara este egala cu distanta Pamant-Alpha Centauri, 4 ani lumina, impartita la timpul masurat de catre pasagerii navei, adica, 706 zile, fiind egala cu putin peste 2c.
Daca eu te intreb fata de ce sistem de referinta e calculata aceasta viteza, vei avea urmatoarea dilema:

- nu e viteza fata de Pamant, deoarece din premisele experimentului viteza fata de Pamant este 90% din c.
- nu e viteza fata de nava, deoarece viteza fata de nava e ZERO.

Deci?

Raspunsul e ca acest calcul este o jonglerie matematica ierelevanta fizic, iar cauza este desigur faptul ca ai folosit masuratori din doua sisteme de referinta diferite pentru acest calcul. Adica:
-timpul de 706 zile este cel masurat pe nava (aidca in sistemul de referinta al Navei)
-distanta de 4 ani lumina este masurata in sistemul de refrerinta in care Pamantul si Alpha Centauri sunt in repaus (adica din sistemul de referinta al Pamantului)

Ca sa afli viteza din punctul de vedere al calatorilor de pe nava, trebuie sa folosesti distanta Pamant-Alpha Centauri masurata de ei. Ca sa o masori, trebuie sa te gandesti ce efect relativist apare cand vorbim de dimensiunile in directia miscarii. Daca intre Pamant si Alpha Centauri ar fi un baston lung de 4 ani lumina (masurat de pe Pamant, adica in repaus fata de bat), ce lungime are batul cand se misca cu 90% din viteza luminii de-a lungul sau? Asta e viteza lui fata de nava, nu?

Fa acest calcul si imparte lungimea gasita la 706 zile si prezinta rezultatul sa-l vada toata lumea.

Succes.

e-
Don't believe everything you think.

Mishulanu

Citat din: Electron din Noiembrie 30, 2009, 09:12:07 PM
Ca sa afli viteza din punctul de vedere al calatorilor de pe nava, trebuie sa folosesti distanta Pamant-Alpha Centauri masurata de ei.

Bineinteles ca odata cu cresterea vitezei, spatiul pe se va contracta pe directie de miscare, cu factorul Lorentz si astfel pasagerii navei vor putea spune ca se deplaseaza tot cu 90% din viteza luminii. Eu nu ma refeream la viteze superluminice masurate fata de un sistem de referinta, stiint foarte bine ca acest lucru este incompatbil cu fizica pe care o stim astazi. De cauza asta i-am si zis viteza neliniara. In orice caz, in felul acesta, distante aparent foarte mari de spatiu pot fi parcurse intr-un timp foarte scurt, cu inconvenientul ca pe Pamant timpul se va scurge mult mai repede fata de timpul masurat de pasagerii navei.

Tinand cont de fenomele de mai sus, daca nava spatiala ar atinge teoretic fix viteza luminii, spatiul se va contracta pana la dimensiunea 0 si pasagerii navei vor putea spune ca sunt peste tot in acelasi timp. Daca la viteza luminii spatiul s-a contract pana la dimensiunea 0, atunci depasind acesta viteza si masurand intradevar viteze superluminice, nu prea pot sa-mi dau seama ce se va intampla cu spatiul. Din fericire n-are rost sa-mi bat capul cu asa ceva, stiind ca este un fenomen fizic imposibil. :)

Intrebarea mea este daca exista o explicatie fizica fundamentala pentru aceste fenomene. Stim ca odata cu crestera vitezei, timpul se dilata, spatiul se contracta si masa creste cu acelasi factor pentru ca asa rezulta din ecuatii. Dar care este explicatia fizica fundamentala din spatele acestor ecuatii. Cum arata interactiile dintre spatiu, timp, materie si energie care duc la aparitia acestor fenomene? Am citit cateva carti si articole despre aceste lucruri dar n-am gasit nicaieri o explicatie satisfacatoare.

Electron

Citat din: Mishulanu din Decembrie 01, 2009, 03:50:16 PM
Eu nu ma refeream la viteze superluminice masurate fata de un sistem de referinta, stiint foarte bine ca acest lucru este incompatbil cu fizica pe care o stim astazi. De cauza asta i-am si zis viteza neliniara.
Daca nu e definita fata de un sistem de referinta, atunci inventia ta nu se pe poate numi "viteza" decat daca faci un abuz de limbaj. Nefiind o viteza nu ai cum sa o compari cu viteze din fizica, si nici nu poti pretinde sa gasesti semnificatii coerente pentru ea, cu relevanta fizica. Recomand sa-i gasesti al nume si sa nu o mai amesteci cu vitezele din fizica.

CitatIn orice caz, in felul acesta, distante aparent foarte mari de spatiu pot fi parcurse intr-un timp foarte scurt, cu inconvenientul ca pe Pamant timpul se va scurge mult mai repede fata de timpul masurat de pasagerii navei.
La ce te referi cand spui "in felul acesta" ? In ce fel?

CitatTinand cont de fenomele de mai sus, daca nava spatiala ar atinge teoretic fix viteza luminii, spatiul se va contracta pana la dimensiunea 0 si pasagerii navei vor putea spune ca sunt peste tot in acelasi timp.
Dat fiind ca se stie faptul ca obiectele materiale nu au cum sa ajunga fix la viteza luminii, aceasta presupunere este complet irelevanta. Adica nu e relevanta pentru realitatea fizica.

CitatDaca la viteza luminii spatiul s-a contract pana la dimensiunea 0, atunci depasind acesta viteza si masurand intradevar viteze superluminice, nu prea pot sa-mi dau seama ce se va intampla cu spatiul. Din fericire n-are rost sa-mi bat capul cu asa ceva, stiind ca este un fenomen fizic imposibil. :)
Mda, de aceea fabulatiile de acest fel sunt complet irelevante.

CitatIntrebarea mea este daca exista o explicatie fizica fundamentala pentru aceste fenomene.
Din ce scrii tu pe aici, mi-e teama ca ce crezi tu ca semnifica aceste "fenomene" este gresit. Adica tu astepti niste explicatii pentru niste interpretari incorecte, ceea ce fizica nu are cum sa faca.

CitatStim ca odata cu crestera vitezei, timpul se dilata, spatiul se contracta si masa creste cu acelasi factor pentru ca asa rezulta din ecuatii.
Din nou, precizez faptul ca formulate in acest fel, aceste afirmatii sunt fara sens si ca atare complet false. (Adica "nu stim" asa ceva, pentru ca asa ceva nu rezulta de  nicaieri din teorie). Retine ca nu exista "fenomenul de dilatare a timpului" sau "fenomentul de contractie a spatiului" la modul absolut.

CitatDar care este explicatia fizica fundamentala din spatele acestor ecuatii.
Ecuatiile Transformarilor Lorentz nu fac altceva decat sa permita calculul unor coordonate la trecerea dintr-un sistem de referinta in altul. Ele descriu realitatea pentru ca s-a ajuns la ele plecand de la cele doua principii care se pare ca descriu in mod adecvat realitatea. De ce acele principii descriu realitatea si nu altele, e o intrebare la care fizica nu are cum sa raspunda.

CitatCum arata interactiile dintre spatiu, timp, materie si energie care duc la aparitia acestor fenomene?
Ele arata exact asa cum sunt descrise de teoria relativitatii. De ce arata asa, trebuie sa intrebi eventual pe creatorul Universului (daca exista asa ceva si daca-l prinzi la o cafea).

CitatAm citit cateva carti si articole despre aceste lucruri dar n-am gasit nicaieri o explicatie satisfacatoare.
Cum trebuie sa arate o explicatie "satisfacatoare" pentru tine? Care sunt mai precis intrebarile la care crezi ca fizica are datoria sa dea un raspuns? E foarte important sa identificam aceste intrebari, ca sa putem stim daca sunt adresate cui trebuie. ;)

e-
Don't believe everything you think.

Electron

Am mutat tangenta despre intrebarile la care e datoare fizica cu raspunsuri --> aici.

e-
Don't believe everything you think.