Viteze superluminice

[Electron]

Cand a pus intrebarea in engleza tot eu l-am ajutat cu tradusul. Am tradus si raspunsurile primite, vezi mai sus.

e-

[Adi]

Am inteles. Scuze atunci, m-am bagat unde nu cunosteam. Pai spor mare mai departe atunci, poate tu sau altcineva ii va traduce ...

[Abel Cavaşi]

Iti propun o analogie, ca sa vezi mai clar mecanismul logic

Eu ţi-am cerut demonstraţia, nu analogia. Demonstrează-mi că unicitatea vidului nu este echivalentă cu principiul relativităţii, aşa cum ai susţinut. Sau dacă vrei să foloseşti analogia, spune-mi cine este vaca .

[Electron]

Sau dacă vrei să foloseşti analogia, spune-mi cine este vaca .

Vacile reprezinta legile fizicii. Faptul a au patru picioare pentru orice observator care numara corect este o "aluzie" la faptul ca legile fizicii sunt la fel pentru toti observatorii.

edit: Recitind intrebarea mi-am dat seama ca am raspuns la altceva decat ma intrebai. Iata completarea:

"Vaca" (adica acel caz particular) sunt caracteristicile vidului, sau legea conform careia vidul (spatiul care nu contine nici materie nici campuri) are anumite proprietati electrice si magnetice (proprietati determinate empiric).


e-

[Dendros]

Viteza luminii coordonata [?] nu este constanta, chiar si intr-un spatiu-timp plat, intr-un sistem de referinta neinertial. Vitezele coordonate [?] sunt relative la fiecare sistem de coordonate.

Totusi, ceea ce este independent de coordonate este conul de lumina. Cu alte cuvinte, daca ai o emisie de lumina in cadrul unui eveniment, toate sistemele de coordonate [sisteme de referinta?] vor fi de acord asupra multimii evenimentelor [un eveniment este un "punct" in spatiu-timp, adica patru-domensional] care primesc acea lumina. Geometric vorbind, este multimea tuturor evenimentelor cu un interval [distanta] in spatiu-timp egal cu zero fata de [evenimentul in care s-a produs] emisia de lumina.

Pentru sisteme de referinta locale inertiale, cele doua afirmatii "viteza luminii [in magnitudine] e constanta" si "toate sitstemele de referinta cad de acord asupra conului de lumina" sunt echivalente. Pentru alte sisteme, a doua afirmatie este adevarata desi prima nu mai este. Deci invarianta conului de lumina fata de sistemele de referinta este mai fundamentala in acest sens."

Pentru Adi: dl. Electron m-a ajutat cu traducerea in/din engleza, asa cum am mai spus, fapt pentru care ii multumesc. Referitor la semnele de intrebare din traducere, cred ca acele expresii se refera la coordonatele in care este definita viteza luminii. Cred ca vrea sa spuna ca intr-un sistem neinertial coordonatele sunt variabile, adica nu mai sunt rectilinii si ortogonale, asa cum am si inteles din cartea lui Einstein.

As adauga la ce a spus DaleSpam, ca viteza [ca magnitudine, ca modul] se masoare relativ la un sitstem de referinta. Viteza luminii [ca magnitudine] este constanta atunci cand este masurata intr-un sistem de referinta inertial, dar nu neaparat si in alte sisteme de referinta. Un sistem de referinta inertial este unul fata de care obiectele in cadere libera se misca cu viteza [ca vector] constanta.

In teoria speciala a relativitatii [TSR], sistemele de referinta inertiala ocupa tot spatiu-timpul, deci viteza luminii [ca magnitudine], masurata in orice sistem e referinta inertial, este constanta peste tot [la nivel global]. (Dar nu si in sisteme de referinta neinertiale.)

In teoria generala a relativitatii [TGR], nu mai exista sisteme de referinta inertiale globale, dar exista "sisteme de referinta inertiale locale", adica sisteme de referinta care sunt bune aproximari pentru sistemele de referinta inertiala, intr-o regiune a spatiului suficient de mica in jurul unui observator in cadere libera. In aceste sisteme de referinta viteza luminii [ca magnitudine] este mereu aceeasi ca si in locul unde se afla observatorul. Dar cand incerci sa extinzi un asemenea sistem de referinta la o zona spatiala mai mare, devine neinertial; efectele mareice gravitationale vor face ca obiectele in cadere libera (care nu sunt aproape de observator) sa accelereze relativ la sistemul de referinta, si viteza luminii [ca magnitudine] poate varia.

Deci, un observator in cadere libera masoara mereu aceeasi valoare pentru viteza luminii local, dar nu si la distanta [prea mare] fata de observator."
 
---

Acest raspuns e mai detaliat. Deci se pare ca am interpretat corect ce am citit din cartea lui Einstein: Ca intr-un sistem de referinta neinertial (sau, echivalent, intr-un camp gravitational variabil) viteza luminii nu mai este o constanta (in modul). Acum intelegeti motivele "incapatanarii" mele?

[Electron]

Deci se pare ca am interpretat corect ce am citit din cartea lui Einstein: Ca intr-un sistem de referinta neinertial (sau, echivalent, intr-un camp gravitational variabil) viteza luminii nu mai este o constanta (in modul). Acum intelegeti motivele "incapatanarii" mele?

Dendros, ceea ce ai spus tu (la inceput) ca "a spus Einstein" nu este nici pe departe ceea ce s-a explicat in aceste raspunsuri.

Ce nu inteleg eu este incapatanarea de a afirma (exprima) ceva gresit fara sa fii in stare sa fii suficient de riguros, cand ti se cer argumente. Asta imi aduce aminte de un alt utilizator care afirma cu emfaza ca dintr-o cantitate de material radioactiv, in prima perioada de timp egala cu timpul de injumatatire se dezintegreaza jumatate din cantitate, si in urmatoarea perioada se dezintegreaza restul. Asemenea exprimari sunt gresite si denota ca cel care le face nu intelege de fapt ce spune. Sa nu te superi ca te compar cu acel utilizator, dar erorile pe care le faci sunt, dupa mine, de acelasi fel.

Daca acum s-a inteles chestiunea, ma bucur. Cu aceasta ocazie am inteles si eu ca in TRG nu mai exista siteme inertiale de referinta la nivel global, ci doar la nivel local. Este genul de subtilitate pe care eu nu le stiam, pentru ca asa cum am precizat de mai multe ori, nu sunt specialist in domeniu. Am admis si admit in continuare ca nu cunosc totul pe acest subiect.

e-

[Dendros]

Dendros, ceea ce ai spus tu (la inceput) ca "a spus Einstein" nu este nici pe departe ceea ce s-a explicat in aceste raspunsuri.

Ce nu inteleg eu este incapatanarea de a afirma (exprima) ceva gresit fara sa fii in stare sa fii suficient de riguros, cand ti se cer argumente. Asta imi aduce aminte de un alt utilizator care afirma cu emfaza ca dintr-o cantitate de material radioactiv, in prima perioada de timp egala cu timpul de injumatatire se dezintegreaza jumatate din cantitate, si in urmatoarea perioada se dezintegreaza restul. Asemenea exprimari sunt gresite si denota ca cel care le face nu intelege de fapt ce spune. Sa nu te superi ca te compar cu acel utilizator, dar erorile pe care le faci sunt, dupa mine, de acelasi fel.

Daca acum s-a inteles chestiunea, ma bucur. Cu aceasta ocazie am inteles si eu ca in TRG nu mai exista siteme inertiale de referinta la nivel global, ci doar la nivel local. Este genul de subtilitate pe care eu nu le stiam, pentru ca asa cum am precizat de mai multe ori, nu sunt specialist in domeniu. Am admis si admit in continuare ca nu cunosc totul pe acest subiect.

Recunosc ca nu am fost riguros, adica am enuntat o concluzie fara sa prezint cum am ajuns la ea (sau sa prezint argumentele mele sau ale lui Einstein si ale autorilor citati). Dar partea matematica ma depaseste, si eu, cum am mai spus, rationez mai fizic, mai intuitiv. Dar dv. recunoasteti ca am avut dreptate in privinta vitezei luminii, si implicit ca dv. v-ati inselat in aceasta privinta? Nu va suparati ca va intreb asta. Dupa cat se pare, amandoi am avut de invatat, si asta mi se pare pozitiv, fiindca asa progreseaza cunoasterea, in particular si in general. E corect?
Apropo de corectitudine, am subliniat cu rosu fraza aceea. Sa inteleg ca dv. considerati in continuare ca c este o constanta globala (in modul), si deci eu care sustin altceva gresesc?

[Electron]

Dar dv. recunoasteti ca am avut dreptate in privinta vitezei luminii, si implicit ca dv. v-ati inselat in aceasta privinta? Nu va suparati ca va intreb asta.

Nu ma supar ca intrebi. Insa nici nu pot recunoaste ca ai avut dreptate de la inceput, deoarece exprimarea ta de la inceput era diferita si prea inexacta ca sa o consider echivalenta cu ceea ce am aflat din raspunsurile de pe forumul in engleza. Da, in final rezulta ca in TRG viteza luminii nu mai e constanta peste tot din acelasi sistem de referinta, desi este constanta local. Da, m-am inselat in generalizarea mea de la local la global (pentru ca nu stiam de neglobalitatea sistemeleor inertiale in TRG).

Sa stii ca pentru mine nu conteaza doar "ghicirea" raspunsurilor corecte, conteaza foarte mult si cum sunt ele aparate si transmise cu argumente. Nu de alta, dar raspunsurile corecte fara argumentatia necesara nu se pot distinge de toate celelalte fabulatii fara argumente care circula pe aici.

Dupa cat se pare, amandoi am avut de invatat, si asta mi se pare pozitiv, fiindca asa progreseaza cunoasterea, in particular si in general. E corect?

Bineinteles. Chiar ma bucur ca ai insistat pe subiect.

Apropo de corectitudine, am subliniat cu rosu fraza aceea. Sa inteleg ca dv. considerati in continuare ca c este o constanta globala (in modul), si deci eu care sustin altceva gresesc?

Nu asta consider. Partea cu (in)constanta luminii o accept, si legat de asta iti dau dreptate acum. Ce consider eu ca ai gresit de la inceput este exprimarea ideii, mai ales insuficienta sa argumenare. Nu degeaba am pus in paranteza "a afirma (exprima) ceva gresit". Vezi cazul celuilalt utilizator cu dezintegrarea radioactiva ...

e-

[Dendros]

Am inteles ce ati spus. Deci, daca imi prezint o idee sau o opinie, trebuie sa o argumentez, altfel nu s-ar mai distinge de celelalte afirmatii posibil false. Trebuie sa arat cum am ajuns la ea, pe cale logica. E corect?
Legat de asta, sa incerc sa prezint "geneza" ideii mele cu echivalenta spatiului cu toate campurile.
Cand am citit cartea lui Einstein, despre TRG, si alte carti pe aceeasi tema, am inteles ulterior ca in TRG spatiul este echivalat cu campul gravitational. Si am mai inteles ca datorita succesului geometrizarii campului gravitational, s-a incercat si geometrizarea celorlalte campuri, lucru care nu a reusit.
Pornind de la acestea, am extins (prin inductie) pur si simplu echivalenta din TRG spatiu=camp gravitational la echivalenta spatiu=totalitatea (multimea) tuturor campurilor. Am mai afirmat ca descrierea geometrica a spatiului este atunci incompleta, fiindca nu descrie decat campul gravitational, esuand in descrierea celorlalte campuri, si din acest motiv eu prefer descrierea pe baza de camp. Va este mai clara acum ideea mea?
Am dedus si o posibila aplicatie a ideii mele: ca particulele sunt expresiii ale interactiunii dintre campuri. Aceasta am facut-o pe baza unei analogii geometrice, si bazata pe ea, si fizice. Din punct de vedere geometric, mi-am imaginat campurile ca pe niste linii continue, si bazat pe asta, cum in geometrie intersectia a (cel putin ) 2 linii este un punct, atunci "intersectia" (interactiunea) dintre linii (adica campuri) determina un punct (particula). Evident ca este o analogie foarte simplificata.
Din punct de vedere fizic, bazat pe analogia geometrica, imi imaginez particulele ca fiind interactiuni intre liniile de camp ale diferitelor campuri. E mai clar asa?
Trebuie, evident, sa mai cizelez ideea, si sper ca voi reusi. Desi am recurs la analogii, nu e foarte gresit sa faci asta, daca intelegi limitele analogiei. Asa e?

[Zion]

echivalenta din TRG spatiu=camp gravitational la echivalenta spatiu=totalitatea (multimea) tuturor campurilor

Foarte clara si inteligenta idee. Adica nu particulele creaza campuri ci invers, campurile creaza particule. Intrucat totul se poate reduce la vibratii, e de asteptat ca ele sa formeze "noduri" si "ventre". Nodurile putand fi particule. Am incercat si eu o analogie.

[Electron]

Am inteles ce ati spus. Deci, daca imi prezint o idee sau o opinie, trebuie sa o argumentez, altfel nu s-ar mai distinge de celelalte afirmatii posibil false. Trebuie sa arat cum am ajuns la ea, pe cale logica. E corect?

Da, acesta este un criteriu de-al meu personal. Dupa experienta de pana acum pe acest forum, argumentarea este ceva important pentru mine. Desigur, nu toti sunt si nici nu "trebuie" sa fie de acord cu asta.

Pornind de la acestea, am extins (prin inductie) pur si simplu echivalenta din TRG spatiu=camp gravitational la echivalenta spatiu=totalitatea (multimea) tuturor campurilor. Am mai afirmat ca descrierea geometrica a spatiului este atunci incompleta, fiindca nu descrie decat campul gravitational, esuand in descrierea celorlalte campuri, si din acest motiv eu prefer descrierea pe baza de camp. Va este mai clara acum ideea mea?

Dupa discutiile purtate, imi este mai clara. Doua remarci insa:
1) nu am inteles inca ce anume concret rezulta din teoria asta, cum o putem distinge de alte fabulatii fara sens?
2) ce legatura are asta cu subiectul acestui topic, respectiv "vitezele superluminice". In cazurile in care viteza luminii nu e constanta (din cauza non-globalitatii sistemelor de referinta inertiale ale TRG), ea este incetinita de campul gravitational, deci tot nu este ceva care sa intre in categoria vitezelor superluminice. Rezulta din teoria ta ceva viteze superluminice pentru ceva ?

Am dedus si o posibila aplicatie a ideii mele: ca particulele sunt expresiii ale interactiunii dintre campuri. Aceasta am facut-o pe baza unei analogii geometrice, si bazata pe ea, si fizice. Din punct de vedere geometric, mi-am imaginat campurile ca pe niste linii continue, si bazat pe asta, cum in geometrie intersectia a (cel putin ) 2 linii este un punct, atunci "intersectia" (interactiunea) dintre linii (adica campuri) determina un punct (particula). Evident ca este o analogie foarte simplificata.

Tu o consideri o analogie simplificata, dar ce am subliniat cu rosu eu consider chiar gresit. Campurile nu sunt "linii" geometric vorbind, ele sunt spatii continue de mai multe dimensiuni (in teoria campului oficiala, particulele sunt singularitati ale campurilor).

Ca tu vorbesti de "intersectia campurilor" ca fiind ceva "punctual" este complet neadecvat pentru campurile care sunt de fapt spatii de mai multe dimensiuni. Sunt curios daca vei face si o descriere coerenta a campurilor pe baza de "linii" (ca sa poti justifica mai apoi eventual ca "intersectia" lor ar fi particulele). Pana atunci insa, sunt nevoit sa o consider o simpla fabulatie.

Din punct de vedere fizic, bazat pe analogia geometrica, imi imaginez particulele ca fiind interactiuni intre liniile de camp ale diferitelor campuri. E mai clar asa?

E clar gramatical vorbind, dar din punct de vedere fizic nu sunt deloc convins. Astept sa vad cum justifici considerarea campurilor ca fiind "linii".

Trebuie, evident, sa mai cizelez ideea, si sper ca voi reusi. Desi am recurs la analogii, nu e foarte gresit sa faci asta, daca intelegi limitele analogiei. Asa e?

Corect. Si trebuie sa eviti pe cat se poate analogiile false. Asta cred eu deocamdata depsre analogia ta intre campuri si "linii".


e-

[HarapAlb]

Pornind de la acestea, am extins (prin inductie) pur si simplu echivalenta din TRG spatiu=camp gravitational la echivalenta spatiu=totalitatea (multimea) tuturor campurilor

"Echivalenta" asta e data de ecuatiile scrise de Einstein nu numai pentru campul gravitational, ci pentru orice are energie (camp electromagnetic, fluide ... si cam gravitational). Einstein foloseste descrierea prin intermediul unei marimi denumite "tensor de energie" care inglobeaza toate formele de energie. In general corpurile cu masa au densitatea de energie cea mai mare si de aceea apar efecte gravitationale preponderent in jurul lor, insa daca am putea crea un camp electromagnetic suficient de puternic ar trebui sa observam si acolo efecte gravitationale.

[Dendros]

Dupa discutiile purtate, imi este mai clara. Doua remarci insa:
1) nu am inteles inca ce anume concret rezulta din teoria asta, cum o putem distinge de alte fabulatii fara sens?
2) ce legatura are asta cu subiectul acestui topic, respectiv "vitezele superluminice". In cazurile in care viteza luminii nu e constanta (din cauza non-globalitatii sistemelor de referinta inertiale ale TRG), ea este incetinita de campul gravitational, deci tot nu este ceva care sa intre in categoria vitezelor superluminice. Rezulta din teoria ta ceva viteze superluminice pentru ceva ?

1) Daca ma intrebati de posibile aplicatii ale ideii mele, cred ca am dat una, cea privitoare la interpretarea particulelor ca interactiuni de campuri.
2) Legatura este ca, asa cum am mai spus, ar putea exista campuri superluminice, adica campuri in care ar fi posibile viteze >c. Ca sa dau si un (posibil) exemplu, daca spatiul este campul gravitational, iar acest spatiu se extinde cu viteze >c, atunci reiese ca campul gravitational, este, in acest sens, un camp superluminic. Am mai dat acest exemplu.

Tu o consideri o analogie simplificata, dar ce am subliniat cu rosu eu consider chiar gresit. Campurile nu sunt "linii" geometric vorbind, ele sunt spatii continue de mai multe dimensiuni (in teoria campului oficiala, particulele sunt singularitati ale campurilor).

Ca tu vorbesti de "intersectia campurilor" ca fiind ceva "punctual" este complet neadecvat pentru campurile care sunt de fapt spatii de mai multe dimensiuni. Sunt curios daca vei face si o descriere coerenta a campurilor pe baza de "linii" (ca sa poti justifica mai apoi eventual ca "intersectia" lor ar fi particulele). Pana atunci insa, sunt nevoit sa o consider o simpla fabulatie.

Asa cum am spus, e o analogie simplificata. Bineinteles ca campurile nu sunt linii, dar pt. simplificare mi le-am reprezentat astfel. Ideea e ca campurile ar putea interactiona intre ele, iar o posibila concretizare a interactiunilor ar putea fi particulele. Stiu ca in teoria campurilor particulele sunt singularitati de camp, dar am inteles ca aceasta reprezentare are unele probleme, cum ar fi aparitia valorilor infinite.
In ideea mea, particulele fiind interactiuni finite intre (si nu singularitati ale unui singur camp) aceste campuri, nu apar aceste valori, cel putin asa cred.
Prin "intersectie" inteleg interactiune.

E clar gramatical vorbind, dar din punct de vedere fizic nu sunt deloc convins. Astept sa vad cum justifici considerarea campurilor ca fiind "linii".

Repet ca e o analogie f. simplificata. Cand am spus "linii", ma refeream la liniile de camp. Pe scurt, din punct de vedere fizic, imi imaginez particulele ca fiind interactiuni intre liniile de camp ale campurilor, adica intre portiuni suficient de "subtiri" ale campurilor. In acest sens imi reprezint "liniile": portiuni finite, "subtiri", daca vreti, "felii" de campuri. E mai clar?

Corect. Si trebuie sa eviti pe cat se poate analogiile false. Asta cred eu deocamdata depsre analogia ta intre campuri si "linii".

Cred ca am explicat analogia la care am recurs.

[Electron]

2) Legatura este ca, asa cum am mai spus, ar putea exista campuri superluminice, adica campuri in care ar fi posibile viteze >c.

Am subliniat cu rosu o exprimare pe care o consider incorecta. Cum adica sa fie campuri in care vitezele sa fie asa si pe dincolo? Cu asemenea exprimari, pana nu devii cat de cat riguros, nu cred ca voi ajunge sa inteleg ce vrei sa spui...

Ca sa dau si un (posibil) exemplu, daca spatiul este campul gravitational, iar acest spatiu se extinde cu viteze >c, atunci reiese ca campul gravitational, este, in acest sens, un camp superluminic. Am mai dat acest exemplu.

Dupa parerea mea, aceasta interpretare e nu doar trasa de par, ci si incorecta. Cel putin in TRG campul gravitational este reprezentat de curbura spatiului exprimata prin metrica acestuia. Iar daca s-ar descoperi unde gravitationale, s-ar putea verifica daca ele chiar se propaga cu viteza luminii in vid. A vorbi insa de expansiunea spatiului asa cum e ea descrisa in cosmologie (cf. Big-Bang) ca facandu-se cu viteze superluminice este insa o eroare, deoarece viteza de expansiune a spatiului insusi nu este comparabila cu viteza de deplasare prin spatiu, e ca si cum ai compra mere cu papuci. Daca insa tot ce te intereseaza pe tine sunt fraze si speculatii in care sa apara expresia "viteza supraluminica" desi nu are nici o semnificatie fizica in ele, asta e. Mult spor in continuare.

Asa cum am spus, e o analogie simplificata. Bineinteles ca campurile nu sunt linii, dar pt. simplificare mi le-am reprezentat astfel. Ideea e ca campurile ar putea interactiona intre ele, iar o posibila concretizare a interactiunilor ar putea fi particulele. Stiu ca in teoria campurilor particulele sunt singularitati de camp, dar am inteles ca aceasta reprezentare are unele probleme, cum ar fi aparitia valorilor infinite.
In ideea mea, particulele fiind interactiuni finite intre (si nu singularitati ale unui singur camp) aceste campuri, nu apar aceste valori, cel putin asa cred.

Dendros, in fraze (ca insiruiri de cuvinte) poti sa spui si sa crezi ce vrei tu. Dar pana nu aduci si ceva argumente, si o baza coerenta din care sa rezulte ce zici tu, ce spui tu (foarte vizibil in ce am subliniat cu rosu) sunt pure speculatii care nu au nimic fizic in ele, ce sa mai vorbim de stiintific...

Prin "intersectie" inteleg interactiune.

A vorbi de "interactiune" fara a spune clar intre ce entitati are loc ea, este absolut irelevant. Poti sa intelegi prin ea "creatio-fabulatiune" ca exact la fel de multa informatie aduci aici. Nu esti riguros, nu explici ce zici, nu aduci argumente sau rationamente inteligibile. Tu ai o idee si crezi ca spune una sau alta. Pe mine cel putin nu ma intereseaza ce crezi (in sensul ca nu esti nici macar tu sigur) despre o idee expusa ca prin ceata.

Repet ca e o analogie f. simplificata. Cand am spus "linii", ma refeream la liniile de camp. Pe scurt, din punct de vedere fizic, imi imaginez particulele ca fiind interactiuni intre liniile de camp ale campurilor, adica intre portiuni suficient de "subtiri" ale campurilor. In acest sens imi reprezint "liniile": portiuni finite, "subtiri", daca vreti, "felii" de campuri. E mai clar?

Repet, e clar gramatical, nu e clar cum poti sa faci asemenea afirmatii si sa crezi ca ele au o semnificatie fizica pe undeva.
Conceptul de "linie de camp" este ceva foarte clar in fizica, si el nu se preteaza sa-l implici in aceasta analogie, pentru ca liniile de camp nu sunt altceva decat abstractiuni, exact ca punctele din geometrie. A afirma ca intre liniile de camp exista "interactiuni" (sau  "creatio-fabulatiuni") este o eroare de acelasi grad de enormitate ca si afirmatia cuiva pe alt topic cum ca punctele geometrice "capata" masa atunci cand se deplaseaza (!!) cu viteza luminii.

Pe de alta parte, liniile de camp nu sunt izolate sau separabile, deci daca undeva "doua linii se intersecteaza" ei bine in acea zona se intersecteaza o multime de alte linii (urmare a faptului ca ele caracterizeaza un spatiu multidimensional, nu sunt "linii independente" singuratice prin spatiu). Aici devine pentru mine foarte clar ca analogia ta e falsa, deoarece nu se pot izola liniile de camp (cel putin pentru campurile cunoscute) si ca atare nu poti spera sa gasesti "interactiuni" (sau "creatio-fabulatiuni") localizate in spatiu, asa cum sunt observate a fi particulele. Deci tu vorbesti in frazele tale de "linii care se intersecteaza/interactioneaza", dar ele nu corespund cu nimic fizic, cel putin pana nu pui tu in evidenta asa ceva. Doar din vorbe particulele ar putea fi intersectia firelor de par din coama inorogului roz invizibil. Vrei sa aflii mai multe despre o astfel de idee?


e-

[HarapAlb]

Alt topic despre constanta vitezei luminii in TRG: http://www.physicsforums.com/showthread.php?t=310411
Problema principala este definitia vitezei in cazul spatiilor curbe. Faptul ca "viteza nu e constanta" nu stiu cata relevanta are pentru ca spatiul nu este euclidian si practic nu putem aplica formulele cunoscute (sistemul de coordinate se modifica datorita curburii spatiului). De fapt asta e o problema mai generala (definitia operatorilor in spatii curbe) pe care ar trebui s-o rezolve gravitatia cuantica.

Probabil la aspectul asta se referea mm cand tot spunea ca viteza nu e bine definita. Da, nu e bine definita (sau trebuie sa avem grija cand o definim) in spatii curbe, dar in spatiul euclidian este bine definita.