Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Constanta lui Planck, relatii extinse.

Creat de Virgil, Aprilie 01, 2021, 09:49:43 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

calahan

#90
Dl Virgil
Imi place ce spui aici, in textul de la linkul dumitale.
CitatCampul electric, si campul masic, sunt doua aspecte ale aceluiasi fenomen natural care asigura
interactiunea entitatilor materiale, fie particule subatomice, fie corpuri macrocosmice.
Dar cu toate asta nu poti sa admiti identitatea dimensionala masa-sarcina. Eu vroiam sa iti trimit inca o argumentare, in sprijinul acestei idei, pe care am primit-o de la -Academia. edu-. Am inteles ca daca nu este demonstratie din manual nu te intereseaza. Dar mi-ai ramas dator cu raspunsuri asupra experimentelor Pound-Rebka si Martin Grusenic. Demonstreaza aceste experimente ceva, sau nu demonstreaza nimic. Am vazut ca ai capacitatea de a transa dilemele. Acum eu am omis sa iti dau formulele pentru h  deduse de d-l inginer, din egalitatea de mai sus.
Doar se incadreaza la relatii extinse ale lui h.
O relatie este  h=(k.qe2)/(re.ffae).
O alta relatie este ca h=(k.qe.me)/(de.ffae).
unde a gasit ca de=(re)/(2.pi2.k). de ar fi o distanta elementara, la care nu mai stiu cum a ajuns. Vezi si dumneata daca aplicand aceste relatii ale lui h in formulele din cuantica, produc vreo incoerenta. Revazand lucrarea aceasta a dumitale, ma gandesc ca ar trebui sa o trimiti la un institut astronomic, de la noi sau din alta tara. Poate cineva, de specialitate, sa inteleaga, valoarea si utilitatea ei, in special pentru astrofizica.

calahan

#91
Dl Virgil
CitatFiecare merge pe drumul lui.
Rasfoind pe forumuri, am vazut ca ai luat-o pe calea poeziei, pe care ai putea sa iti perfectionezi talentul de versificator. Dar in balada dumitale, am vazut ca nu i-ai prins pe cei care i-au adus pe rusi in tara, pe cei care au facut pogromuri, pe cei care au dat tezaurul la rusi, pe cei care au salvat ce se mai putea salva, pe cei care au platit datoriile de razboi, pe cei care au facut industrializarea, pe cei care au achitat datoria la fmi, pe cei care au facut dezindustrializarea si pe cei care au indatorat tara pe cinci zeci de ani.

Virgil


calahan

Dl virgil
Ceeace spui aici:
CitatAsadar relatia lui Einstein, ne mai arata ca energia continuta in masa de repaus a
electronului este echivalenta cu o miscare periodica intrinseca a acestuia, cu o
perioada egala cu frecventa corespunzatoare lungimii de unda Compton λc
Imi pare ca coincide foarte bine cu ce spune dl Gheorghe: Ca structura dinamica a electronului se roteste pe cercul de raza electronului, cu turatia egala cu frecventa fotonului gama electronic. Dumnealui spune ca electronul este un rotor bipolar, format din doua semiunde diametral opuse, in care campul electric si curentii eterici radiari asociati, pastreaza acelasi sens fata de axa de rotatie. Campul magnetic, generat de curentii radiari, ar avea circulatii cu sensuri opuse. Circulatii care ar genera o puternica forta de atractie intre curenti. Fiindca spune ca forta inseamna deosebirea de miscare ca directie intensitate si sens. In acelasi timp curentii radiari, diametral opusi, ar fi doua semisarcini, de acelasi semn, intre care apare o puternica forta de repulsie. Si deci structura dinamica a electronului ar fi determinata de echilibrul dintre forta magnetica atractiva si forta electrica repulsiva. Dl Gheorghe sustine si argumenteaza cumva ca energia de repaus a masei electronului este stocata in campul magnetic produs de acei curenti eterici radiari diametral opusi. Fiindca spune ca densitatea masei este data de patratul inductiei magnetice, produse de acei curenti. Rotatia foarte rapida a electronului ar fi determinata de forta electromagnetica, forta care zice ca este egala cu forta de inertie la nivelul fiecarei semiunde. Si da niste relatii de calcul, pentru; viteza tensiune, curent, inductie, forta, putere si  inca alti 20-30 de parameri fizici. Spune ca prin rotatia foarte rapida, ar aparea in jurul electronului campul electric pulsator, care face sarcina electrica a electronului. In alta parte spune ca figura, de doua semi sinusoide opuse, care apare pe ecran, in experimentul Shtern-Gerlak, ar reflecta cu fidelitate structura dipolara a electronului si ar fi ca o dovada experimentala a structurii dinamice a electronului.

Virgil

D-nul Gheorghe intra in niste detalii imaginare care nu pot fi verificate in nici un fel, si nu expune niste nici o teorie plauzibila din punctul meu de vedere atunci cand afirma ca  "electronul este un rotor bipolar", sau cand spune "in care campul electric si curentii eterici radiari asociati, pastreaza acelasi sens fata de axa de rotatie. Campul magnetic, generat de curentii radiari, ar avea circulatii cu sensuri opuse." Desigur nici eu nu am suficiente cunostiinte despre cum ajunge d-lui la aceste afirmatii atat de detaliate, insa cred ca electronul este un fel de cutie neagra in care nu putem sti ce se intampla, dar putem pune in evidenta doar proprietatile lui. Putem pune in evidenta masa, momentul cinetic, momentul magnetic, si spinul, care sunt marimi masurabile prin experimente concrete.
Ce pot eu spune despre afirmatia d-lui de mai jos, decat ca sunt niste idei stranii care ridica multe semne de intrebare, cel putin la nivelul actual de cunoastere; "In acelasi timp curentii radiari, diametral opusi, ar fi doua semisarcini, de acelasi semn, intre care apare o puternica forta de repulsie. Si deci structura dinamica a electronului ar fi determinata de echilibrul dintre forta magnetica atractiva si forta electrica repulsiva."
Cred ca d-lui Gheorghe ii revine sarcina sa-si sustina ideile acestea care daca sunt adevarate sunt bine ascunse in acea cutie neagra despre care am amintit mai sus. Asa cum nimeni nu stie in ce consta masa electronului dar o exprima in electrovolti, tot asa nimeni nu poate diseca un electron ca sa constate ce se gaseste in "maruntaiele lui. Cert este ca electronul se naste in mod natural dintr-un neutron care l-a rindul lui are o structura destul de bizara in care Quarc-urile se comporta ciudat avand sarcini electrice fractionare, iar gluonii sunt atat particule cat si cuante de legatura, si asa mai departe. In lucrarea mea ma rezum numai la asemanarea care poate sa existe intre sistemele armonice naturale numite atomi, galaxii, sau sisteme solare, si nu patrund mai adanc in structura particulelor care poate fi un obiect de studiu de sine statator.

calahan

#95
Dl Virgil
Eu cand am citit pdf-ul cu modelul electronului, nu mi s-a parut de loc enigmatic. Eu am vazut ca este un model mecanicist, care pleaca de la doua idei de principiu. Intai spune ca la nivelul particulelor elementare nu poate functiona simetria sferica radiara, din cauza campului electric de intensitate gigantica, care ar deforma orice suprafata sferica. Si atunci functioneaza doar simetria radiara cilindrica. A doua idee spune ca la patrunderea fotonului incident intrun mediu cu densitate energetica foarte mare, fotonul se contracta longitudinal de 137 de ori si transversal de 4 ori si se refracta la 360 de grade. Prin refractia la 360 de grade semiundele de aceeasi polaritate se intalnesc in faza si creeaza, prin interferenta constructiva, ventrele de foarte mare amplitudine ale semiundelor din unda stationara a electronului. Unda stationara, de mare amplitudine a electronului, care este insasi electronul, se propaga cu viteza  c/137 (m/s), pe cercul de raza electronului, realizand o turatie, de frecventa egala cu  frcventa fotonului gama electronic. Am fost surprins sa vad ideea asta si in lucrarea dumitale. Si daca m-am lasat prins de idee, am mai inserat niste detalii, pe care mi le-am amintit. Era undeva un desen explicativ pentru structura imaginata a fotonului oarecare absorbit in atom. Dar spune ca este perfect valabil si pentru modelul electronului. Mai spune ca in desen nu apar circulatiile campului electric si magnetic, care ar face desenul neinteligibil. Ce mi-a placut mie foarte mult, este ca desfiinteaza modelul de bilute rigide compacte al particulelor elementare. Si apoi modelul acesta inelar al pariculelor elementare, ar permite circulatiile materiei inponderale, circulatii care fac campurile fizice generate de particule. 

calahan

#96
Dl Virgil
In postare anterioara am omis unele detalii, pe care nu mi le-am amintit atunci. Dar daca mi le-am amintit  acum, vreau sa iti spun ca in cursul refractiei si contractiei fotonului, care sufera o franare de la viteza luminii in vid  C  la viteza  C/137, energia cinetica a fotonului din vid se converteste in energia potentiala a electronului, stocata in campul magnetic al curentilor eterici radiari. Fiindca patratul inductiei magnetice, produse de curentii eterici radiari, ar face densitatea masei electronului. Densitate care inmultita cu volumul electronului face masa electronului. Curentii eterici radiari sunt sustinuti de potentialul gigantic (de 511KV) al semiundelor, si ar fi de aceeasi marime ca si in vid, data de relatia  If=Qe/Tfae~20 A. Acesti curenti eterici radiari, ar fi echivalenti prin efectele lor, unor curenti electronici de 20 A. Sensul acestor curenti, determinat de sensul campului electric din semiunde, sens care poate fi ori centripet ori centrifug, ar da semnul sarcinii electrice (+ sau -). Din cauza rotatiei foarte rapide a semiundelor=a semisarcinilor electronice, ar apare tensiuni electrice de inductie de semn contrar care ar compensa tensiunile giganice din ventrele undei stationare de mare amplitudine a electronului.  In desenul explicativ apare sectiunea ocupata de volumul energiei cinetice, care este foarte mic si apare ca o linie paralela cu axa de rotatie. Iar sectiunea volumului ocupat de energia potentiala apare ca un dreptunghi cu suprafata 2.Re.Re= 2Re^2 (m^2)

Virgil

Tot ce mai pot sa spun este ca aveti o imaginatie foarte bogata care nu este si constructiva.

calahan

#98
Dl Virgil
Mie acum modelul electronului nu imi mai pare ca cine stie ce imaginatie. Am citit fisierul de zeci de ori si am vazut ca electronul este modelat ca motor electric rotativ. Cu relatiile din electricitate gaseste tensiunea, adica potentialul static de semiunda, dar si diferenta de tensiune sau caderea de potential pe lungimea curentului laminar, curentul, lungimea curentului laminar pe care actioneaza forta electromagnetica, campul electric al semiundelor, inductia magnetica a semiundelor, densitatea masei, presiunea, volumul, energia impulsul si multe altele. Ce este intradevar spectaculos este ca avand acesti parametri fizici determina cu produsul  B.I.L forta electromagnetica, iar cu produsul  m.a  determina forta de inertie la fiecare semiunda. Si gaseste, folosind doar niste formule literale, ca aceste forte sunt egale. La fel gaseste ca puterea electrica U.I pe fiecare semiunda este egala cu puterea mecanica F.v. Si mai spune, imi pare pe site-ul -Anthyphisica- ca desenul care apare pe ecran, in experimentul Shtern-Gerlak, ar reflecta cu fidelitate structura bipolara a electronului. Si astfel ar fi o confirmare experimentala a structurii dinamice a electronului. Explica acolo ca toata energia cuantei electronului este distribuita in cele doua semiunde diametral opuse, care ocupa fiecare pi radiani din lungimea cercului. Si fiind in rotatie, cele doua semiunde, diametral opuse, ale electronului se misca in sensuri contrare. Si aflanduse in campul magnetic, electronul interactioneaza cu campul magnetic, numai cu o singura semiunda. Nu poate sa interactioneze cu ambele semiunde simultan. Si exista probabilitatea egala ca unii electroni sa interactioneze cu o semiunda si altii cu cealalta semiunda. Si aceasta ar face ca atomii de argint, din fasciculul de atomi, izvorati din cuptorasul incins, si trecand prin campul magnetic puternic si divergent al magnetului, sa fie deviati intrun sens sau in in sens opus. Amplitudinea deviatiei ar depinde de faza interactiunii. Si potrivit interpretarii oficiale, cele doua semisinusoide de pe ecran ar corespunde la doua tipuri de electroni, care s-ar deosebi intre ei prin momentul lor magnetic de spin.

Virgil

Tematica pe aceasta pagina este despre constanta lui Planck si nu despre electron, la care v-am expus parerea mea.

calahan

#100
Dl Virgil
Dumneata ai dreptate aici. Fiindca ar trebui sa discutam despre constanta de actiune h. Nici nu mai stiu cum a deviat discutia inspre structura dinamica a electronului. Dar imi pare ca a fost modelat dupa ce a fost descifrat sensul fizic al constantei de actiune. De acolo a gasit ca electronul ar fi o unda stationara de mare amplitudine, formata din doua semiunde diametral opuse, care se propaga pe cercul de raza electronului cu viteza C/137 (m/s).  Fiindca a gasit raza electronului, prin inpartirea lungimii de unda a fotonului gama de la anihilarea electronului, la 137 si la  2.pi. Eu acum te rog pe dumneata, daca ai disponibilitate sa urmaresti fisierul cu descifrarea sensului fizic al constantei de actiune. Si sa imi punctezi ce greseli gasesti dumneata in socotelile de acolo. Fiindca Atanasu m-a lasat cu ochii in soare, zicand ca poate il examineaza dumnealui si poate il arata la un academician sa isi spuna o parere cu cea mai mare competenta. Dar de atatea luni de zile, nu a facut nimic si tot vine cu diverse motive si pretexte. Eu l-am rugat pe Atanasu sa examineze doar vreo patru articole scurte, cam de o pagina si care nu au nicio legatura cu identitatea dimensionala masa-sarcina. Fiindca am vazut ca identitatea dimensionala masa-sarcina este foarte controversata si incinge tare spiritele si nu va fi acceptata niciodata de savantii nostri. Poate doar daca aceasta idee ar veni din occident, ar accepta-o si savantii nostri. Pdf-ul cu descifrarea sensului fizic al constantei de actiune este postat si se gaseste la link-ul de mai jos.
https://forum.scientia.ro/index.php?topic=5220.0

Virgil

Am recitit postarea dumitale si vad ca mergi pe aceiasi cale in care sustii ca masa si sarcina sunt acelasi lucru, si mai afirmi ca permitivitatea vidului este o marime numerica fara unitati de masura adica un coeficient. Pornind de aici desigur ca mergi pe un drum gresit dupa parerea mea, dar este alegerea d-tale. Observ totusi ca ti-ai revazut lucrarea si ai adoptat de la mine ideia ca numarul Z=137 este inversul structurii fine notat cu a, la care eu am facut si o demonstratie simpla. Nu este rau dar este corect sa specifici sursa de inspiratie. Cred ca demonstratia in continuare contine si unele afirmatii incorecte precum:"Raza electronului Re rezulta facand egalitatea intre energia potentiala a electronului  Wpe, la distanta de o raza, cu energia de repaus a masei electronului  Weo data de formula lui Einstein.", si altele precum ca "masa fotonului este egala cu masa electronului" stiind bine ca fotonul este o unda electromagnetica lipsita de masa, este doar o forma de energie in miscare, lipsita de masa. Mai sunt si alte expresii care dupa mine nu sunt corecte dar este interpretarea d-tale.
Felul cum solicitati sa va verific eu lucrarea d-vs, este ca si cum d-ta esti elevul si eu profesorul. Amandoi suntem pe forum si ne prezentam ideile bune sau mai putin bune, si altii pot sau nu sa le aprecieze. Eu nu pot sa va studiez lucrarile dvs, pentru ca am propriile mele lucrari de care ma ocup, asa ca va urez spor la lucru mai departe. Stiu ca d-ta esti d-nul Gheorghe Adrian cu care am mai discutat cu mult timp in urma, chiar am pe un alt laptop ceva conversatii dar este foarte mult de atunci.

calahan

Dl, Virgil
Ce spui aici cred ca este totusi o nepotrivire cu teoriile din fisiere.
ai adoptat de la mine ideia ca numarul Z=137 este inversul structurii fine notat cu a,
Ca sa lamurim aceasta chestiune. Eu am inteles ca dl Gheorghe a admis ca premiza de lucru, ca o axioma, ca inversul constantei de structura fina  na este indicele de refractie al mediului atomic, de foarte mare densitate energetica. Fotonul incident, patrunzand in mediul atomic, isi micsoreaza viteza de 137 de ori. Ceeace face ca si lungimea de unda se micsoreaza (se contracta longitudinal) de 137 de ori. Eu am dedus ca fotonul incident se contracta si transversal de 4 ori. Fiindca latimea fotonului in vid este de  8.Re, iar latimea electronului este doar de 2.Re. La dumneata 137 este numarul maxim de protoni in nucleu. Fapt care ar duce la numarul maxim de tipuri de elemente chimice, dar si la numarul maxim de planete intrun sistem solar. Vreau sa spun ca eu am inteles strategia urmata de dl Inginer. A demonstrat intai ca factorii  G si k  sunt adimensionali si apoi din formulele lui Newton si Coulomb, a rezultat ca sarcina si masa au aceleasi dimensiuni fizice. Fiindca ambele formule descriu o forta. Dar au venit unii critici care au afirmat ca Newtonul gravific sau newtonian, nu este la fel ca Newtonul electric sau coulombian. Fiindca sunt forte si interactiuni diferite. Eu nici nu vroiam sa aduc chestiunea identitatii dimensionale masa-sarcina in discutie. S-a intamplat insa ca Atanasu mi-a promis ca examineaza cu atentie si obiectivitate, vreo patru fisiere, fara de legatura cu argumentarea identitatii dimensionale masa-sarcina. Dar nu s-a mai tinut de cuvant. Iar eu aveam nevoie de opinia obiectiva a unui specialist. Si atunci am apelat la obiectivitatea dumitale. Doar cu parerea dumitale ca nu este valabila formula energiei potentiale a electronului (care duce la adimensionalitatea lui k) si cu parerea lui -electron- ca nu este dovedit (demonstrat) faptul ca masa si sarcina ar produce acceleratii, nu pot sa spun hotarat ca ipoteza de lucru, a d-lui Gheorghe ar fi caduca. Si mai aveam nevoie de o parere asupra teoriei noi a efectului fotoelectric. Care spune ca respecta conservarea simultana a energiei si impulsului, fotonului incident, la interactiunea cu electronul liber din metal dar si cu electronul puternic legat in atom, din adancul atomului. Fiindca spune ca in teoria lui Einstein, a efectului fotoelectric, nu se respecta simultan conservarea impulsului si a energiei, la interactiunea fotonului incident cu electronul din metal. 

Virgil

Intrebare Calahan
Fiindca spune ca in teoria lui Einstein, a efectului fotoelectric, nu se respecta simultan conservarea impulsului si a energiei, la interactiunea fotonului incident cu electronul din metal.


Posibil sa nu se respecte pentru ca fotonul incident actioneaza asupra campului care face legatura dintre nucleu si electron, rupand energia de legatura a acestuia cu atomul. Electronul nu primeste decat un eventual surplus de energie a fotonului care depaseste energia de legatura, si care ii confera energie cinetica suplimentara acestuia.

calahan

#104
Dl Virgil
Nu mai stiu ce s-a discutat aici despre constanta lui Planck. Din ce am citit eu si pe internet, nu am gasit nicaieri o definitie a lui h. Dumneata ai gasit vreo definitie care sa ne spuna semnificatia fizica a lui h.? Doar la dl Gheorghe am gasit o incercare de descifrare a sensului fizic al constantei de actiune. Si da o definitie si doua formule. Una doar cu sarcina electronului, cu raza si frecventa electronului si una in care apare si masa electronului, dar si o dimensiune elementara de 1,602.10-26 (m) in locul razei. Aceasta dimensiune este comparabila cu dimensiunea gasita de Atanasu, pentru universul singular inainte de bing-bang. In acel fisier se arata ca h-ul este compus din alte cateva constante. O constanta de tensiune, o constanta de timp, o constanta de masa, una de energie si una de impuls. Pe internet am vazut ca se dau mai multe relatii pentru h. Relatii in care mai apar si alte constante, de care habar nu am. Dumneata ce parere ai, de ce in teoria oficiala a fizicii, nu se da o definitie, o explicatie a sensului fizic exact al constantei de actiune? .Dar bag de seama ca nici una dintre constantele fizice universale nu are o semantica, o explicare a sensului fizic al acestor constante fizice.