Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Relații ilasusiene.

Creat de ilasus, Martie 15, 2021, 01:52:54 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

ilasus

Relațiile deduse și explicate în acest post le-am numit 'ilasusiene' pentru a respecta o cutumă impusă de Electron în ce privește denumirile. Aceste relații au fost prima oară prezentate într-un articol atașat unui topic intitulat 'Spațiu_timp' pe care l-am inițiat în urmă cu 12 ani, mai exact în iunie 2009. Prezint în continuare o nouă abordare a acelui eseu, al cărui titlu mi se pare potrivit a fi 'O altă interpretare a transformărilor Lorentz'.

Consider trei puncte materiale O, O', M, aflate în mișcare rectilinie uniformă pe o direcție comună, astfel că în raport cu punctul O, punctele O' și M se deplasează în același sens cu vitezele constante v și respectiv u (u>v>0). Presupunând că în momentul inițial (t0=0), punctele O, O', M se aflau în același loc inițial (x0=0), distanțele parcurse de punctele M și O' în raport cu O, notate cu x și respectiv cu x1, sunt date de legile mișcării

                                              x = ut, x1 = vt       
               
unde timpul t este măsurat începând din momentul inițial. Rezultă că în raport cu punctul O, punctul M parcurge distanța x în timpul t exprimate de relațiile

                     (1)                    x = ut,  t = (1/u)x     
                 
Pe de altă parte, ținând cont că punctul M parcurge distanța

                                               x1 = (v/u)x     
                 
în timpul

                                           t1 = x1/u = (v/u2)x           

rezultă că între punctele O și O', punctul M parcurge distanța x1 în timpul t1 exprimate de relațiile

                    (2)                  x1 = vt,  t1 = (v/u2)x         
             
iar din (1) și (2), rezultă că în raport cu punctul O', punctul M se deplasează pe distanța x2 în timpul t2 date de relațiile

                     (3)              x2 = x - vt,  t2 = t - (v/u2)x                       
         
Ipoteza că punctele O' și M sunt în mișcare în același sens în raport cu O, care a condus la relațiile (1), (2), (3), este de fapt punctul de vedere al unui observator situat în originea O a unui referențial S. Un observator situat în originea O' a unui referențial S' va avea un alt punct de vedere, anume că punctele O și M sunt în mișcare în sensuri opuse în raport cu punctul O'. Mai exact, presupunând că în momentul inițial (t'0=0), punctele O și M se aflau în același loc inițial (x'0=0), respectiv în originea O' a referențialului S', atunci în raport cu punctul O', punctul M parcurge distanța x' în timpul t' date de relațiile

                     (1')                 x' = ut',  t' = (1/u)x'   
                       
între punctele O și O', punctul M parcurge distanța x'1 în timpul t'1 date de relațiile

                     (2')               x'1 = vt',  t'1 = (v/u2)x'

iar în raport puncrul O, punctul M parcurge distanța x'2 în timpul t'2 exprimate de relațiile

                     (3')         x'2 = x' + vt',  t'2 = t' + (v/u2)x'           

Însă, chiar dacă x'0=x0 și t'0=t0, distanțele și intervalele de timp omoloage parcurse de punctul M în referențialele S, S', exprimate în cazurile mai sus prezentate, nu vor putea fi egale. Mai exact, distanțele și intervalele de timp exprimate în relațiile (1'), (3) și (1), (3'), adică distanțele x', x2 și x, x'2, respectiv intervalele de timp t', t2 și t, t'2, pot fi cel mult proporționale. Cu alte cuvinte, factorul k din egalitățile

                     (4)          x' = k(x – vt),  t' = k(t - (v/u2)x)           
                     (4')        x = k(x' + vt'),  t = k(t' + (v/u2)x')         

nu poate fi unitar. De exemplu, dacă încercăm să rezolvăm sistemul de ecuații Cramer (4) în necunoscutele x, t, sau sistemul de ecuații Cramer (4') în necunoscutele x', t', constatăm că acestea au soluțiile (4') și respectiv (4), numai dacă factorului k îi atribuim valoarea

                     (5)                    k = 1/(1 - v2/u2)1/2   
                   
Remarcăm că dacă u=c, deci M este un semnal luminos, atunci relațiile (4) și (4') se identifică cu transformările Lorentz, iar k dat de (5) este factorul Lorentz.

princehansolo

Ilasus,

Concentrarea mea da rateuri in incercarea de a urmari corectitudinea relatiilor pe care le-ai scris. Dar mi se pare ca ce ai scris este foarte corect:
Citat-  Dacă presupun că u=c, unde c este viteza luminii în vid, atunci relațiile  (4), (4'), cu k dat de (5), se identifică cu transformările Lorentz-Einstein, în acest caz k fiind factorul Lorentz.

Imi pare rau ca nu ai accentuat:
CitatÎn continuare, despre reperul O' voi presupune că este fixat pe o platformă  aflată în mișcare pe șosea cu viteza constantă v. În acest caz, relațiile (1), (2) și (3) exprimă deplasarea mobilului M pe șosea, deci în raport cu platforma și nu pe platformă. Faptul că 'în raport cu platforma' nu este totuna cu 'pe platformă', deci că aceste sintagme exprimă lucruri diferite, mi se pare evident: cât timp mobilul M se deplasează 'în raport cu platforma', așadar pe șosea, este exclusă posibilitatea ca acesta să fie în mișcare 'pe platformă'. Desigur, însă, că mobilul M se poate deplasa și pe platformă, însă pe o altă distanță x' diferită de x și într-un alt timp t' diferit de t, deci distanțele și intervalele de timp parcurse de M pe platformă nu vor putea fi aceleași cu cele parcurse de M pe șosea. De exemplu, dacă presupun că în raport cu reperul O' fixat pe platformă, mobilul M se deplasează (pe platformă) pe distanța x' în timpul t' conform relațiilor
De asta se numeste Teoria relativitatii. Stiu ca nu ai inventat-o tu, a facut-o publica Einstein - cel mai proeminent dintre cei care au spus aceleasi lucruri si inaintea lui. El a fost cel mai sustinut dintre toti ceilalti.

Si eu am sustinut acelasi lucru, fara demonstratia ta matematica: "Paradoxul lui Ahile si broasca testoasa" si viteza maxima in univers

Parerea lui Electron este clara: "Viteza luminii este viteza maxima in Univers" Cand a fost intrebat de un utilizator pe un fir de discutie (nu mai stiu care) ce se intampla in cazul in care o nava se deplaseaza cu viteza luminii si in nava se aprinde un bec aflat la varful navei, Electron ca cotit-o si a raspuns paralel.

Pentru ca Electron nu mai posteaza de o vreme pe forum (el stie de ce), il intreb pe Atanasu ce parere are de ce ai scris aici. Si Atanasu sustinea acelasi lucru cu Electron.
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

#2
Daca se doreste sa intervin intr-o discutie cred ca trebuie sa fiu tratat corect adica conform adevarului si acesta este ca personal nu stiu ca Electron sa fi facut o demonstratie cum ca viteza luminii este viteza limita in Univers ci doar ca el crede in aceasta idee si in "demonstratiile" date in lumea stiintifica adica a elitei fizicii mondiale. Si poate ca la o adica o si coteste.
Eu nu o cotesc, adica eu mi-am permis sa contrazic, desigur pe atunci(2011)  alaturi de multi altii fizicieni cu state serioase in fizica, experimentul OPERA si noi cei care nu am crezut in corectitudinea lui am fost ulterior confirmati si am prezentat asa aici pe forum.
Insa contrazicerea masuratorii OPERA nu se bazeaza pe o parere, ci pe o ipoteza emisa de mine (spun ipoteza si nu demonstratie) pe care sustineam ca si un elev absolvent de liceu in 1905 puea  sa o emita si chiar si Eminescu, pe vremea lui cunostintele necesare existand deja si am si prezentat acestea  si aici si am spus ca personal eu nu cunosc daca s-a facut pana acum o demonstratie a acestei ipoteze a constantei ca limita universala  de viteza a vitezei luminii sau doar verificari bazate pe masuratori sau experimente care confirma ipoteza in cadrul fizicii clasice atuale ceea ce nu este tocmai o demonstrtie dar este o inductie inompleta multumitoare in stiintele naturii, fizica fiind una din ele.
La cele scrise de mine ipocrizia si lipsa de respect fata de aproapele de care dau dovada mai toti care intervin pe acest forum, si cred ca de fapt pe mai toate, m-au lasat fara rapuns serios.
Deci eu am facut una si Electron ca un elev cuminte ce este a spus altceva si poate ca nesigur pe ce crede o da si cotita dar fara curajul sa recunoasca asa ceva.
Dar fiindca, Printule tu in opinia mea pana acum macar esti dintre putinii de buna credinta de pe aici, ti-am raspuns tie pe acest fir si iti spun ca nu am inteles daca consideri demonstratia lui ilasus coreta adica in sensul ca poate fi considerta asa cum l-am iinpins eu sa recunoasca mai demult ca de fapt este o incercare personala de a confirma formulele lui Loreenz si daca da are asta vre-o importanta pentru fizica si cosmologie?
Eu cu ilasus nu mai discut pentruca desi cam tot ce a facut in plus se bazeaza pe ce i-am scris eu si probabil ca si acest ultim opus nu-l exclude din categoria de mitocani la care m-am referit eu si mitocan nu sste o insulta ci o deficienta de caracter si buna crestere.

ilasus

#3
Citat din: princehansolo din Martie 17, 2021, 06:10:50 AM
Ilasus,
Concentrarea mea da rateuri in incercarea de a urmari corectitudinea relatiilor pe care le-ai scris.

De fapt (ignorând particularizarea menționată în ultima frază), problema la care mă refer ar fi putut fi considerată de actualitate cel mult în urmă cu patru secole, aceasta fiind legată de întrebarea: distanța parcursă și durata mișcări unui mobil M într-un sistem de referință inerțial sunt identice cu distanța parcursă și durata mișcării mobilului în raport cu sistemul de referință respectiv? Pentru cine cunoaște transformările Galilei, răspunsul e ușor de dat. Însă (așa cum am arătat în postarea precedentă și cum încerc să demonstrez și în postarea de față), putem afla răspunsul și dacă n-am auzit de aceste transformări și de legea de compunere a vitezelor.

În desenul din Fig.1 sunt reprezentate o șosea rectilinie S pe care este fixat un reper O, o platformă S' pe care este fixat un reper O' și un mombil M despre care am presupus că se află în mișcare rectilinie și uniformă cu viteza constantă u (u>0) pe șosea. În desenul din Fig.2, mobilul M se deplasează cu viteza u pe platfotmă. Conform cu relațiile (3) (Fig.1), în raport cu sistemul de referință S' cu originea O', mobilul M se deplasează pe distanța x2 în timpul t2, iar conform relațiilor (1') (Fig.2), în acest sistem de referință, mobilul M se deplasează pe distanța x' în timpul t'. Așa cum rezultă din relațiile (4') și (5) din postarea precedentă, distanțele x', x2 și intervalele de timp t', t2 sunt diferite, deci  distanța și timpul asociate unei mișcări într-un sistem de referință nu se identifică cu distanța și timpul asociate mișcării respective într-un alt sistem de referință. Însă viteza mobilului M nu se modifică la trecerea dintr-un sistem de referință în altul - în cazul schimbării sistemului de referință se modifică distanța parcursă și durata mișcării, nu și viteza u a mobului M.

princehansolo

@Atanasu
Citat din: atanasu din Martie 17, 2021, 09:44:55 AM
... ti-am raspuns tie pe acest fir si iti spun ca nu am inteles daca consideri demonstratia lui ilasus coreta adica in sensul ca poate fi considerta asa cum l-am iinpins eu sa recunoasca mai demult ca de fapt este o incercare personala de a confirma formulele lui Loreenz si daca da are asta vre-o importanta pentru fizica si cosmologie?
...
Cred ca ilasus a raspuns la intrebarea ta indirect:
Citat din: ilasus din Martie 17, 2021, 10:34:19 AM
...
De fapt (ignorând particularizarea menționată în ultima frază), problema la care mă refer ar fi putut fi considerată de actualitate cel mult în urmă cu patru secole, aceasta fiind legată de întrebarea: distanța parcursă și durata mișcări unui mobil M într-un sistem de referință inerțial sunt identice cu distanța parcursă și durata mișcării mobilului în raport cu sistemul de referință respectiv? Pentru cine cunoaște transformările Galilei, răspunsul e ușor de dat. Însă (așa cum am arătat în postarea precedentă și cum încerc să demonstrez și în postarea de față), putem afla răspunsul și dacă n-am auzit de aceste transformări și de legea de compunere a vitezelor.
...

Despre experimentul OPERA ai scis:
Citat din: atanasu din Septembrie 04, 2020, 11:09:17 PM
...
Einstein a avut dreptate
...
Imediat lumea fizicii s-a impartit in doua: cei ce credeau ca este posibil asa ceva si cei care nu credeau fiecare cu argumente si motivatii stiintifice.
O fizicina romanca credea ca este posibil ca experienta sa fie consistenta si concludenta si citez :
" Articolul a fost publicat deoarece se obținuse de 15.000 de ori acelasi rezultat (pana pe 22 sept.)
Sincer, nu pot să cred ca 179 (!) dintre cele mai strălucite minti ale fizicii din acest moment de pe Pământ puse la un loc ar putea sa lase să le scape ceva, vreo eroare, asa cum încercau sa îsi motiveze reactia scepticii"
...
Oricum cred ca am avut noroc ca am publicat articolul meu si ca am avut acele discutii cu acea dna xxxxx inainte ca sa se certifice dreptatea mea si deci greseala celor 179 cercetatori invocati de ea, intrucat rezultatele noi, publicate online la 15 martie 2012 ,, sunt compatibile cu sosirea simultană a tuturor evenimentelor cu o viteză egală, respetiv aceea a luminii". Aici însă nu este vorba de o verificare sau repetare a experimentului OPERA, ci de experimentul ICARUS, care a măsurat neutrini pe același traseu CERN - Gran Sasso, dar a folosit un nou tip de detector numit Liquid Argon Time Projection Chamber. Asadar experimentul ICARUS arată că neutrinii nu pot depăsi viteza luminii (vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Neutrino) , lucrurile reintrand in matca lor si racind entuziasmul tineresc al unor fizicieni, entuziasm care mie imi place foarte mult dar care ulterior si-au descoperit si eroarea.
...
Deci este vorba de fapt de experimentul ICAARUS, nu de experiemntul OPERA. O sa caut si o sa ma informez ce confirma si ce nu experimentul ICARUS.


@ilasus
Chiar daca imi detaliezi ce ti se pare tie clar, mie mi se par mai clare formulele din prima postare, nu din explicarea detaliata (cu desene). Sunt prea multe detalii, pe care nu imi bat capul sa le memorez. Nu stiu daca ai citit ce am scris dupa citatul pe care mi l-ai redat. iti reiau aici ce am scris mai devreme:
Citat din: princehansolo din Martie 17, 2021, 06:10:50 AM
...
Si eu am sustinut acelasi lucru, fara demonstratia ta matematica: "Paradoxul lui Ahile si broasca testoasa" si viteza maxima in univers
...
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

#5
Experimentul OPERA pretindea ca viteza luminii poate fi depasita iar Icarus  arata ca  concluzia asta de la OPERA e gresita. Eu inainte de Icarus am spus ca Opera este probabil cu o eroare si am avut dreptate dar ma bazam pe o ipoteza rational-filozofica care pana una alta este confirmata de expeiment si masuratori nu ca Electron pe faptul ca stiinta de scoala sustine asta. :)

princehansolo

Atanasu,

Am citit pe Wikipedia ICARUS experiment si Measurements of neutrino speed

Mie nu-mi confirma faptul ca viteza luminii este viteza maxima din Univers, ci doar faptul ca viteza observabila maxima este viteza luminii. Esti sigur ca ai inteles ce-am scris in Re: Elemente de epistemologie? Adica revenim la relativitate si la felul in care masuram fenomenele...
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

Printule,
Evident ca fiind in domeniul fizicii si al stiintelor naturii ne referim la ceva observabil si deci masurabil iar OPERA in 2011 doar a considerat ca s-au masurat viteze mai mari decat viteza luminii pentru niste muon neutrino iar peste un an alt expriment Icarus a adus lucrurile in matca lor corecta, dar sa dau citatul asta ca sa fie mai clar ce am spus:
"In September 2011, OPERA researchers observed muon neutrinos apparently traveling faster than the speed of light.[8] In February and March 2012, OPERA researchers blamed this result on a loose fibre optic cable connecting a GPS receiver to an electronic card in a computer. On 16 March 2012, a report announced that an independent experiment in the same laboratory, also using the CNGS neutrino beam, but this time the ICARUS detector, found no discernible difference between the speed of a neutrino and the speed of light.[9] In May 2012, the Gran Sasso experiments BOREXINO, ICARUS, LVD and OPERA all measured neutrino velocity with a short-pulsed beam, and obtained agreement with the speed of light, showing that the original OPERA result was mistaken.[10] Finally in July 2012, the OPERA collaboration updated their results. After the instrumental effects mentioned above were taken into account, it was shown that the speed of neutrinos is consistent with the speed of light.[11] This was confirmed by a new, improved set of measurements in May 2013.[12].
Viteza maxima si constanta  este ipoteza mea descrisa cred ca anul trecut si pe aici ipoteza pe care m-am bazat in 2011 cand am contrazis rezultatele initiale de la OPERA care pe atunci au ridicat in aer lumea fizicii  si ar trebui sa stii acestea intamplate in 2011 ca au prous multora  multa galagie si entuziasm stiintific , dei OPera are legatura dor cu depairea vitezei luminii si nu cu limitarea ei mai sus sau alte chestii de asea si eu nici nu am sustinut asa ceva.

princehansolo

Atanasu,

Pe ce se bazeaza detectia neutrinilor? Pe luminozitatea lasata in urma prin detectori (de argon lichid).
De de apare luminozitatea? Pentru ca fotonii emisi de argon sunt cauzati de viteza superluminica prin argon a neutrinilor (asemanator cu bangul sonic al avioanelor supresonice prin aer). Deci prin argon neutrinii au viteza mai mare decat lumina. qed

Nu mai imi aduc aminte unde am citit despre detectia neutrinilor.

nu sunt aceeasi neutrini detectati si intr-un detector si in celalalt (presupunand ca avem doua detectoare la distanta unul de celalalt). Neutrinii detectati sunt consumati in detectorul 1, iar in detectorul 2 ajung alti neutrini. Oricum, chiar daca ar ajunge din det.1 in det.2, neutrinii din 1 au trecut prin detecotorul 1 si si-au pierdut din energia pe care o aveau. Astfel in det.2 ajung franati de det.1 si nu mai au viteza superluminica. deci nu mai sunt detectati.
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

#9
Buna dimineata , Printule,
Aici ma pierzi si era bun un fizician profesionit cum este Adi sau cred ca era si Harap Alb si posibil si electrom dar nu eu care sunt un amator si nici nu sunt interesat de amanunte experimentale de care aud prima oara acum de la tine asa ca nici nu te pot contrazice in ce spui si nici nu te pot confirma cum as putea daca m-as osteni sa o fac in cazul lui Ilasus si am si procedat astfel cat timp ilasus parea ca vrea sa fie corect in discutie.
Ma consider un om serios si daca sunt intrebat ceva, nu ma fac ca nu observ o intrebare doar pentruca nu stiu cum sa raspund sau nu vreau sa raspund.
Spun exact acest lucru si continui sa cred ca chiar si pe un blog de asta unde se pare ca se doreste sa se ajunga la relatii de tip robotic lipsite de umanitate, eu doresc sa raman fiinta omeneasca  si de aceea nu suport ipocrizia , minciuna sau chiar prostia fiind constient ca de astfel de elemente care tin de astralul nostru adica de sentimente  nu as putea acuza un computer construit strict matematic.

1)Revenind nu pot decat sa spun ca vorba dnei fizician cu care am discutat problema OPERA in 2011, nu pot crede ca sute de fizicieni straluciti nu ar fi ajuns si ei la un rationament elementar de factura celui pe care-l faci tu si nu am nici-un motiv sa contrazic concluziile finale obtinute la CERN si necontrazise pana acum de nimeni ca deocamdata nu putem spune ca am masurat si nici mcar ca am inferat cu certitudine cum faci tu, o viteza mai mare decat cea a luminii in vid. Desigur ca emitand o ipoteza fizico-filozofica ca cea emisa de mine voi fi mereu inclinat sa dau dreptate celor care sustin ce sustin si eu si care azi sunt fizicienii lumii mari sau mai putin mari printre care se afla un Adi, un Presura un electron (cred)  si deci pentru mine discutia asta se inchide si am facut-o doar de placere si fara vreun interes special.

2) Te-am intrebat indirect dar acum te intreb direct: ce crezi despre ipoteza-teorie a lui Virgil care ne ofera si cartea lui , eu insa din pacate neavand timp sa ma ocup acum de ea, desi cred ca se afla la un nivel potrivit pentru apetitul si cred ca si intelegerea mea  in ale fundamentelor fizivcii iar Virgil fiind pana acum un personaj nonelectronic adica dotat cu bun simt uman.

3)Se pare ca ilasus fortat si de problemele ridicate de mine a gasit o modalitate de a explica mai clar ce pretinde(pentru tine ) si ce a facut si a si raspuns ca daca are dreptate este doar o simpla preocupare si satisfactie epigonica a sa de a confirma experimentul  Michelson-Morley care a facut posibil emiterea teorie relativitatii restranse ceea ce este o initiativa de toata lauda dar lipsita de eficienta pentru dezvoltarea domeniului.
Un motiv in plus ca sa respect ce am spus ca nu-mi mai pierd timpul in a lucra pentru interesele lui personale pentru care nu stie sa spuna macar multumesc adica in nici-un caz sa si recunoasca acestea dar de cerut le cere ca un mi se cuvenist ce pare a fi.

princehansolo

Atanasule,

Nici eu nu sunt destul de matematizat (sunt inca destul de umanoid), deci supus greselii. Si mi se pare un efort destul de mare pentru mine sa inteleg multe formule matematice, care se deduc unele din altele fara sa se precizeze care a fost prima si din care s-au dedus celelalte. Nu se cunoaste istoria de catre cei ca Calahan, dar ne reproseaza noua ca nu intelgem ca si el. Lui i s-a parut clar dupa studierea respectivelor articole (pe care le-a invatat pe de rost vreo 2-3 ani), dar are pretentia ca si noua sa ni se para clar ca si lui. Fara sa spuna (ca Virgil de exemplu) ca nu are alte contributii personale decat faptul ca arata echivalenta unor formule (nici Virgil n-a spus la inceput de ce sunt echivalente). Sa fiu mai clar ce inteleg eu ca sustin amandoi: fenomenele electrice s-au studiat prin intermediul fenomenelor mecanice, deci din start exista o echivalenta intre ele. Asa ca demonstratiile lui Virgil sunt de fapt demonstratii prin 'reducere la absurd' fara sa ne spuna ce vrea sa demonstreze. Iar pe Calahan... nu-l deranjeaza decat faptul ca nu vedem lumea la fel de robotic ca si el. Cand am incercat sa-l fac sa ma lamureasca ce sustine el (ca vorbim o data de un newton, apoi vorbim de un newton mecanic si de un newton electric, toate echivalente fara facotri de echivalenta intre newtoni) s-a suparat pe mine...

Ilasus mi s-a parut un matematician bun, care a inteles teoria relativitatii si a explicat-o cum a putut el. Prea multe detalii pentru mine sunt de fapt peirderea mea in ceata. Nici el n-a spus de la inceput ce critica, dar critica in continuare, suparat ca nu-i recunoastem contributiile personale (facute de fapt de altii - vorba lui - de vreo 4 secole).

De asta mi-am pus semnatura mea 'Toate-s vechi si noi sunt toate'. Este greu sa vii cu o adevarata contributie personala - cel mult cu critici la adresa celor intelese gresit de cei cu 'contributii personale, originale si revolutionare', care au pretentia sa fie invatati pe de rost fara sa se inteleaga ce si de ce au spus ce au spus.

Cred ca ti-am raspuns la intrebarea 2) mai sus. Daca ai alte intrebari, iti raspund cu placere (si cu ce stiu). Oricum, am vazut ca stii mai multe decat mine:)

Inchei cu o gluma: Definitia specialistului: cineva care stie din ce in ce mai multe despre din ce in ce mai putine.
Toate-s vechi și noi sunt toate

princehansolo

Redau mai jos ce am scris pe un alt fir de discutii ieri:
Citat din: princehansolo din Martie 18, 2021, 10:08:14 AM
Recomand citirea articolelor de pe wikipedia:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tahion si https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Cerenkov.

Efectul Cerenkov explica (intr-un fel) viteze superluminice (cel putin in medii cu densitati mai mari decat a vidului).

Am postat aici pentru a explica detectia neutrinilor cu ajutorul detectorilor cu argon lichid. (apropo de experimentele OPERA si ICARUS pomenite de atanasu)

Imi cer scuze pentru spamul mascat, dar cei care nu au urmarit in direct discutiile de pe firul asta s-ar putea sa gaseasca interesant ce am scris pe firul celalalt.
Toate-s vechi și noi sunt toate

atanasu

Printule,
Acolo la mine unde ai pus linkurile este locul lor si acolo ti-am si raspuns, dar nu e nici-o problema sa le mai dai pe unde vrei tu cat timp iti spriini niste idei pe ele, adica oriunde iti sprijini acele idei. :)

princehansolo

Am postat link-urile si aici pentru ca sunt de acord cu ilasus. Cum spuneam la inceputul firului de discutie, si eu sustin acelasi lucru (fara demonstratie matematica din partea mea). Dar folozofic vorbind, daca masuram viteza lui Ahile cu ajutorul vitezei broastei testoase - ajungem la concluzia ca Ahile nu poate fi depasit de broasca testoasa.

Este complicat sa masori viteza unor unde electromagnetice cu ajutorul altor unde electromagnetice... Obtii aceleasi rezultate (ca viteza maxima a undelor electromagnetice este a undelor electromagnetice) :)
Toate-s vechi și noi sunt toate

ilasus

#14
Citat din: princehansolo din Martie 17, 2021, 01:32:23 PM
@ilasus
... Sunt prea multe detalii, pe care nu imi bat capul sa le memorez.

Probabil că se poate și cu mai puține detalii.