Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Interpretarea vectoriala a relatiei lui Einstein.

Creat de Virgil, Septembrie 12, 2020, 05:50:02 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

atanasu

Mi se pare oK si raspunsul lui. Probabil ca daca ar intrevedea sanse de succes pentru aceasta teorie daa ar fi ca mine ti-ar spune si te-ar indema sa continui poate s-ar implia si el, daca ar fi ca unii de pe aici ar fi evaziv sau chiar distructiv si de fapt s-ar gandi cum sa-ti fure ideile si daca este chiar cinstit si raspunsul lui a fost exact cum a gandit, atunci nu are atitudine ditructiva si  te lasa in norocul tau ca sa spun astfel, aica  nu vrea sa se angajeze intr-o actiune fatisa de sprijin probabil ca de frica , aceasta frica difuza care este inca in multi si nici macar nu si-o pot explica dar care este cea pe care s-au bazat toate dictaturile, totalitarismele, samavolniciile si grozaviile istoriei . Dar oricum nu a spus ca este o prostie ci o ipoteza si probabil ca trebuie analizat -eu nu stiu destul ca sa fac asta,  in ce masura teoria invatata de el si este canonica ca sa spun asa, azi poate fi privita mai mult decat o ipoteza adica are cumva la baza vre-un "experiment crucial " care sa o confirme.

A.Mot-old

#46
Citat din: Virgil din Septembrie 21, 2020, 07:45:01 AM
Citat din: atanasu din Septembrie 20, 2020, 10:27:10 PM
De ce nu ti-ai expus aceste idei cu cativa ani mai devreme cand pe aici era un Harap Alb care ar fi ridicat manusa (dar poate ii poti scrie in privat ca nu si-a desfiintat nickul de aici ) si nu ti-ar fi cerut sa definesti aia sau ailalta ca sa-si camfleze propria impotenta intelectuala facandu-se ca vorbeste despre fizica pe cand de fapt  te baga in diferite sofisme . Asta este. Cu Harap Alb ai fi putut discuta. Eu recunosc ca felul in care pui problemele si cum raspunzi la intrebari care nu cred ca pe fond te ajuta cu ceva ci doar ma conving pe mine ca sunt sanse sa ai consistenta in ce gandesti ma face sa-ti doresc sa ai sansa sa ajungi si in fata unora care stiu fizica. Nu ai incercat cu Cristian Presura?   

PS Scuze ; H.A. nu mai este in tabelul userilor asa ca....Dar el activeaza pe alte forumuri si cred ca mi- a si recomandat doua dar nu stiu pe unde sunt linkurile date de el , posibil in topicul legat de BB.
Multumesc pentru incurajare. Cu Cristian presura am vorbit dar raspunsul lui a fost laconic, adica; "interesanta matematica, cu interpretarea de la sfarsit a electronului nu sunt de acord, dar e doar o ipoteza. interpretarea asa cum am invatat-o eu e in teoria cuantica a campului si merge destul de bine"
Deci nu se abate de la fizica invatata.
Fizicianul Cercetător Cristian Presură a fost politicos cu tine și nu a vrut să te mâhnească spunându-ți că acea interpretare vectorială a ta este de fapt greșită nu numai din punct de vedre fizic dar și din punct de vedere matematic... ???
Ai trimis articolul inițial al tău la Secția de Științe Fizice a Academiei Române?Dacă nu , atunci trimite-l.
Adevărul Absolut Este Etern!

atanasu

@Virgil,
Si uite ca deja ce ti-am scris este confirmat. Sper sa ai vreun folos din discutiile pe care accepti sa le porti  cu alti useri, desi orice discutie poate avea utilitatea ei, dar tu stii mai bine . Adica sper dar...si succes ca eu cred ca am cam terminat ce puteam spune la acest topic.

Virgil

#48
Citat din: A.Mot-old din Septembrie 21, 2020, 07:09:18 AM
"Virgil",

Referitor la articolul inițial , articolul revizuit 1 și articolul revizuit 2 postez mai jos alte observații.

Observații II

1) Toată materia din Univers și deci orice particulă inclusiv fotonul prezintă simultan proprietăți ondulatorii și corpusculare. Singura legatură între particula aceea sau alt corp și un foton este doar cea referitoare la Factorul Lorentz din Teoria Reltivității Restrânse și care se regăsește în formulele relativiste ale spațiului , timpului și masei ...
2) Fotonul se mișcă rectiliniu având o vibrație ondulatorie de tip elicoidal ceea ce este cu totul altceva.
3) Printr-un punct al unei elicoide cilindrice se pot duce o infinitate de drepte tangente.
4) Doi vectori necoplanari și 
sunt paraleli , altfel spus nu se intersectează niciodată.Aducerea punctului de aplicație al vectorului în punctul de aplicație al vectorului prin translație implică un cuplu unde este mărimea vectorului și este distanța dintre punctele de aplicație ale celor doi vectori iar acest cuplu nu este coplanar cu cei doi vectori și 
care după translația respectivă au un punct comun de aplicație.
5) Produsul vectorial al doi vectori nu este cuplu.
6) Din desenele tale cu acele cercuri și acei vectori ar rezulta în general faptul că vectorul viteză al oricărei particule sau corp se calculează cu formula ceea ce eu nu cred că este adevărat.

1.De acord cu punctul tau de vedere, numai ca trebuie sa mentionez ca pentru o cuanta de energie caracterul de particula decurge din echivalenta; E=mc2 echivalent cu E=h.niu; Din aceasta echivalenta rezulta o masa a fotonului m=h.niu/C2, si  impulsul;
p=h.niu/C ;
Deci caracterul de particula decurge din aceasta echivalenta dar trebuie subliniat ca echivalenta nu inseamna identitate.

Fotonul si particula sunt doua entitati fizice distincte, astfel ca niciodata o particula nu va capata viteza luminii si nici un foton nu va putea avea o viteza in vid mai mica decat viteza luminii.
2.Cand vorbim despre foton inseamna ca discutam despre o singura entitate. De unde rezulta ca fotonul are o miscare elicoidala, din moment ce lumina polarizata isi pastreaza planul de polarizare, deci fiecare foton din aceasta lumina polarizata isi pastreaza planul de oscilatie pe toata durata propagarii prin spatiu.
3.Printr-un punct al elicoidei nu se poate duce decat o singura tangenta. Te rog sa verifici cu atentie acest lucru.
4.5. Nu stiu despre ce vectori necoplanari care sa dea un cuplu vorbesti. In cazul aratat de mine produsul vectorial dintre Vt si R care sunt coplanari, au ca rezultat vectorul viteza unghiulara omega, care impreuna cu vectorul V si C genereaza elicoida. Tu ai zis intr-un comentariu de cuplu si eu am fost de acord, apoi am revenit si am aratat ca vectorul omega este rezultatul produsului vectorial.
6. Indiferent de viteza unei particule, asocierea ei cu fotonii este incontestabila, din moment ce energia cinetica a particulei la o ciocnire se transforma in caldura,  deformare plastica, transfer de energie sau alte efecte fizice. Insa la viteze mici factorul Lorentz este unitar pana ce particula sau corpul atinge cca. o  zecime din viteza luminii.
https://drive.google.com/file/d/1kB6930x-OBo7SNsr49GGAgg01WRDE7-E/view?usp=sharing

calahan

AMot-old

CitatFotonul se mișcă rectiliniu având o vibrație ondulatorie de tip elicoidal ceea ce este cu totul altceva.
Cu prima parte, ca fotonul se misca rectiliniu si uniform sunt de acord. Asa este. Dar cu ideea ca fotonul ar fi vibratie nu mai sunt de acord. Eu am retinut ideea foarte interesanta, ca orice foton ar fi un relief electromagnetic, un fel de motor(as) electric liniar, care luneca prin spatiul fizic, fiind propulsat de forta electromagnetica.  Aspectul vibrator al fotonului apare doar la interactiunea cu substanta, cand prin inductie electromagnetica sunt puse in vibratie sarcinile electrice din sanul substantei.

Virgil

Citat din: calahan din Septembrie 21, 2020, 02:57:06 PM
AMot-old

CitatFotonul se mișcă rectiliniu având o vibrație ondulatorie de tip elicoidal ceea ce este cu totul altceva.
Cu prima parte, ca fotonul se misca rectiliniu si uniform sunt de acord. Asa este. Dar cu ideea ca fotonul ar fi vibratie nu mai sunt de acord. Eu am retinut ideea foarte interesanta, ca orice foton ar fi un relief electromagnetic, un fel de motor(as) electric liniar, care luneca prin spatiul fizic, fiind propulsat de forta electromagnetica.  Aspectul vibrator al fotonului apare doar la interactiunea cu substanta, cand prin inductie electromagnetica sunt puse in vibratie sarcinile electrice din sanul substantei.
Cum explici interferenta undelor, difractia razei de lumina la trecerea printr-o prisma, polarizarea luminii etc.

calahan

#51
Virgil
Vreau sa spun ca difractia luminii, adica deviatia razei de lumina, astfel ca patrunde in umbra geometrica, se produce doar la marginea unui plan. La trecerea luminii printro prisma se produce dispersia luminii albe. Adica se produce descompunerea luminii albe in componente monocromatice, de o singura frecventa. Fenomenele acestea am vazut ca au o explicatie la sfarsitul unui articol in care se explica -Trecerea luminii prin mediul dens si transparent-. Daca retin bine ce spune acolo, explicatia s-ar baza pe insumarea densitatii masice a mediului transparent cu densitatea masei  fotonului, in stratul tranzitoriu, de la suprafata materialului prismei, in care lumina urmeaza un traseu curbiliniu. Traseu care este mai lung cand frecventa luminii este mai mare. Dar aceasta teorie nu mai este valabila in cazul fotonilor grei, ics si gama, care merg dea dreptul, nu mai sufera nicio deviere. Imi pare ca am postat pdf-ul asta pe aici pe undeva. La fel imi pare ca am postat un pdf cu explicatia efectului fotoelectric, facuta astfel incat sa se respecte conservarea impulsului si energiei fotonului incident. Fiindca spune pe undeva si se argumenteaza, ca dupa formula de la efectul fotoelectric, nu se conserva simultan si energia si impulsul fotonului incident. Dar un domn profesor de chimie, m-a admonestat ca am savarsit o blasfemie ca am postat o teorie care pune in discutie teoria lui Einstein.

Virgil


calahan

#53
Virgil
Topicul la care duce linkul dumitale este inchis cu lacatul. Dar oricum daca sunt chestiuni de relativitate, sunt total ageamiu si nu pot sa imi dau nicio parere. Daca vectorul asta al lui Eistein este viteza luminii in vid c, vreau sa spun ca mi-am adus aminte, ca prin 2004 sau 2007, cand am inceput sa navighez pe internet, am gasit o teorie a- Marei unificari- facuta de un romanas din Canada. Care imi pare ca se numea Eugen Manescu.Teoria, daca nu ma insala memoria, pleca de la ipoteza nastrusnica, foarte indrazneata, ca  c  ar fi vector in cateta unui triunghi dreptunghic, in care ipotenuza ar fi o viteza superluminica. Cealalta cateta nu mai stiu ce viteza era. Dar parca era o sistematizare a marimilor relativiste pe spatiu, timp, masa,viteze. Pe o intindere de 24 de pagini de formule, cu derivate si radicali, parca demonstra legatura intre electromagnetism si gravitatie. Nu am priceput nimic ce era acolo. Niste ziare spuneau ca lucrarea a fost publicata in reviste de specialitate si ii faceau elogiul, zicand ca a fost propusa pentru premiul ziaristilor de presa stiintifica. Dar dupa un timp ar fi venit un specialist care a demonstrat ca teoria este gresita. Si cu asta a murit. A disparut de pe internet

Virgil


calahan

#55
Virgil

Am vazut articolul dumitale. Este foarte frumos redactat. Am vazut ca ti-a editat cineva lucrarea. Deci a fost vazuta de referenti care si-au dat avizul la publicare. Cum ti-am spus, mie imi pare o lucrare savanta. Este destul de vasta si nu am nicio putere de cuprindere. In articolul asta am gasit ceva care ma nedumireste. Eu retinusem ca viteza electronului pe prima orbita permisa ar fi de 137 de ori mai mica decat viteza luminii in vid. Fiindca constanta structurii fine ar fi data de raportul intre viteza electronului pe prima orbita permisa si viteza luminii. Dar am vazut ca la dumneta viteza electronului este de 566 ori mai mica decat viteza luminii. In teoria d-lui Gheorghe A, inversul constantei de structura fina este considerat indicele de refractie al mediului atomic. Fiindca zice ca miscarea electronului este asimilata propagarii unei unde. Si am vazut ca esti pasionat de calculele numerice, cu care ai umplut lucrarea. Dar nu mi-ai spus daca ai facut socoteala aceea cu inpartirea lungimii de unda a fotonului gama electronic din vid la  137.2.pi. Mi s-a parut ca de la aceasta socoteala a gasit ca electronul ar fi unda stationara bipolara, de mare amplitudine a fotonului gama electronic. Si spune udeva ca figura care apare pe ecran, in experimentul Shtern-Gerlak, ar reflecta cu fidelitate structura bipolara a electronului. Fiindca si cuanta de actiune si energia electronului  ar fi distribuite in doua semiunde diametral opuse. Asa cum scrie si in formula momentului magnetic al electronului.

Virgil

Asa rezulta din calcule ca viteza electronului din atomul de hidrogen aflat in starea fundamentala este de 2,189.10^6 m/s; adica de 137 de ori mai mica decat viteza luminii. Nu retin unde am scris ca viteza ar fi de 5,3 .10^5 m/s; chiar sunt curios.

Virgil


(Extras din Wikipedia)
Experimentul Stern-Gerlach a demonstrat că orientarea spațială a momentului cinetic este cuantizată . Astfel s-a arătat că un sistem la scară atomică are proprietăți cuantice intrinseci. În experimentul inițial, atomii de argint au fost trimiși printr-un câmp magnetic care variază spațial, care i-a deviat înainte de a atinge un ecran al detectorului, cum ar fi o lamă de sticlă. Particulele cu moment magnetic diferit de zero sunt deviate, datorită gradientului câmpului magnetic , de la o cale dreaptă. Ecranul dezvăluie puncte discrete de acumulare, mai degrabă decât o distribuție continuă, [1] datorită rotirii lor cuantificate. Din punct de vedere istoric, acest experiment a fost decisiv în convingerea fizicienilor de realitatea cuantificării momentului unghiular în toate sistemele la scară atomică.
Aceasta problema a cuantificarii momentului cinetic nu m-a preocupat neavand aplicatie directa in legatura cu macrocosmosul, in lucrarea mea.

calahan

Virgil
CitatNu retin unde am scris ca viteza ar fi de 5,3 .10^5 m/s; chiar sunt curios.

Pai asa apare scris in ultimul rand de la pagina a-4-a a articolului dumitale.
La experimentul Stern-Gerlak eu am retinut ca aflat in camp magnetic, electronul interactioneaza cu campul exterior doar cu o semiunda. Iar electronul fiind inrotatie, cele doua semiunde se misca in sensuri contrare. Si exista probabilitatea egala ca unii electroni sa interactioneze cu campul cu o semiunda, iar altii sa interactioneze cu cealalta semiunda. Ceeace are efectul ca unii electroni sunt deviati intrun sens, iar altii in sens opus. Iar amplitudinea deplasarii, respectiv a interactiei ar fi determinata de faza interactiunii. Ce spui dumneata este exact ca in carte. Nu am de ce sa te contrazic. Dar mie mi s-a parut explicatia asta mult mai intuitiva. Si pare ca este in acord cu  formula momentului de spin. Vroiam sa mai spun ca folosind acele componente ale lui h, a gasit niste lucruri cu totul antirelativiste. (Fapt pentru care in mod sigur nu o sa fie publicata niciodata) Ca fotonul are dimensiuni, are lungime, sectiune, volum, densitate, masa, presiune si inca vreo 50 de alti parametri. Cu acesti parametri ai fotonului a gasit formula lui Fresnel, (de antrenare a eterului), care se spune ca este verificata cu precizie in experimentul Fizeau. Este demonstrat ca formula lui Fresnel rezulta de la insumarea densitatii fotonului cu densitatea mediului transparent si cu densitatea emanata din substanta Pamantului. Si acest cuplaj al luminii cu densitatea planetei ar explica simplu si intuitiv si experimentul  M-M. Chestiunile astea, pe mine m-au convins ca relativitatea este doar metafizica.

Virgil

Citat din: calahan din Septembrie 30, 2020, 03:42:49 PM
Virgil
CitatNu retin unde am scris ca viteza ar fi de 5,3 .10^5 m/s; chiar sunt curios.

Pai asa apare scris in ultimul rand de la pagina a-4-a a articolului dumitale.
La experimentul Stern-Gerlak eu am retinut ca aflat in camp magnetic, electronul interactioneaza cu campul exterior doar cu o semiunda. Iar electronul fiind inrotatie, cele doua semiunde se misca in sensuri contrare. Si exista probabilitatea egala ca unii electroni sa interactioneze cu campul cu o semiunda, iar altii sa interactioneze cu cealalta semiunda. Ceeace are efectul ca unii electroni sunt deviati intrun sens, iar altii in sens opus. Iar amplitudinea deplasarii, respectiv a interactiei ar fi determinata de faza interactiunii. Ce spui dumneata este exact ca in carte. Nu am de ce sa te contrazic. Dar mie mi s-a parut explicatia asta mult mai intuitiva. Si pare ca este in acord cu  formula momentului de spin. Vroiam sa mai spun ca folosind acele componente ale lui h, a gasit niste lucruri cu totul antirelativiste. (Fapt pentru care in mod sigur nu o sa fie publicata niciodata) Ca fotonul are dimensiuni, are lungime, sectiune, volum, densitate, masa, presiune si inca vreo 50 de alti parametri. Cu acesti parametri ai fotonului a gasit formula lui Fresnel, (de antrenare a eterului), care se spune ca este verificata cu precizie in experimentul Fizeau. Este demonstrat ca formula lui Fresnel rezulta de la insumarea densitatii fotonului cu densitatea mediului transparent si cu densitatea emanata din substanta Pamantului. Si acest cuplaj al luminii cu densitatea planetei ar explica simplu si intuitiv si experimentul  M-M. Chestiunile astea, pe mine m-au convins ca relativitatea este doar metafizica.


1.La pag.4 am studiat cazul unui electron liber accelerat la un potential de 1 ev, ceia ce nu este identic cu un electron aflat in starea fundamentala a atomului de hidrogen, unde viteza electronului este de 2,18.10^6 m/s, adica de 137 de ori mai mica decat viteza luminii.

2. Electronul trebuie privit ca un mic giroscop, care poate avea sensul de rotatie spre dreapta sau spre stanga avand spinul +/- 1/2. In functie de sensul de rotatie, momentul magnetic, adica mgnetonul Bohr, poate fi orientat pe cele doua directii atunci cand un camp magnetic exterior actioneaza asupra electronului, motiv pentru care apar doua puncte distincte in experimentul Stern-Gerlach. In rest nu ma pot pronunta pentru ca nu am citit materialul respectiv, dar oricum nu pot spune ca sunt de acord cu acele mii de semiunde, si concluziile trase despre dimensiunile fotonilor.