Forţe gravitaţionale, forţe electrice.

[Teodor Sarbu]

Forţe gravitaţionale, forţe electrice.
Nu doresc să prezint în detaliu aceste forţe. Ceea ce doresc este să fac unele mici comentarii despre acestea. Evident că nu voi da aici formulele lor care sunt cunoscute.
Este greu să faci o paralelă între ele. Forţele gravitaţionale depind direct proporţional de produsul a două mase în cauză şi sunt invers proporţional cu pătratul distanţei dintre centrele de greutate ale  celor două mase. Forţele electrice depind direct proporţional de produsul sarcinilor electrice în cauză şi invers proporţional tot cu pătratul distanţei.
Hai să luăm un caz. Să considerăm un atom de hidrogen. Vom vedea foarte simplu că forţele electrice sunt de cca 2x10^55 ori mai puternice decât cele gravitaţionale. Deci se poate spune fără îndoială că cele gravitaţionale sunt de neglijat. Evident că ele pot fi neglijate şi în mecanica cuantică. Totuşi teoretic parcă aş vrea să văd cum ar arăta ecuaţia lui Schrödinger dacă ar ţine cont şi de forţele gravitaţionale. Ca să nu mai vorbesc cum ar arăta această ecuaţie celebră dacă ar ţine cont şi de câmpul gravitaţional al Pământului. Dar poate mă înşel eu şi deja toate acestea s-au făcut.
Sigur că se pot imagina tot felul de ipoteze care de care mai fantastice. De exemplu că în cazul de mai sus forţele gravitaţionale nu intervin. .

[Electron]

Pana la urma, care e scopul postarii tale?

e-

[florin_try]

Totuşi teoretic parcă aş vrea să văd cum ar arăta ecuaţia lui Schrödinger dacă ar ţine cont şi de forţele gravitaţionale. Ca să nu mai vorbesc cum ar arăta această ecuaţie celebră dacă ar ţine cont şi de câmpul gravitaţional al Pământului.

Probabil ecuatia lui Schrödinger in cimp gravitational are forma:

 Hψ=Eψ

unde H este operatorul Halmitonian (al energiei totale), E este un numar ce da energia unei stari cuantice descrisa prin functia ψ.
Cimpul gravitatinal ar putea fi inclus in Hamiltonianul H.

Rezolvarea unei astfel de ecuatii ar trebui sa fie un mess.

[Electron]

[...] ar trebui sa fie un mess.

Cum adica? Ce inesamna "un mess" ?

e-

[florin_try]

inseamna greu de rezolvat numeric. nu am insa experienta in acest domeniu.

mi-am dat doar o opinie. daca as sti mai exact, as fi publicat intr-un jurnal stiintific.

[HarapAlb]

Vezi aici.

[Electron]

mi-am dat doar o opinie.

Nu zic sa nu iti exprimi opiniile. Dar macar fa-o in mod inteligibil in romaneste. Mersi.

e-

[calahan]

 Teodor Sarbu
Forţe gravitaţionale, forţe electrice.

Dl Sarbu.
 Am gasit undeva o postare (foarte originala) in care se sustine ca campul gravific ar fi derivat din campul electric. Aceasta derivare s-ar produce la nivelul nucleonilor imaginati ca niste rotoare (colivii) cilindrice care se rotesc cu turatie foarte mare (10^20 rot/s). In rotatia lor foarte rapida, peste campul electric al semiundelor (care materializeaza zabrelele coliviei cilindrice sau gratarul cilindric al nucleonului), se suprapune campul centrifugal, generand o asimetrie a undelor din sistemul undelor stationare al nucleonului. Asimetrie care genereaza un flux eteric de aspiratie prin bazele cilindrului (coliviei) nucleonului. Fluxul eteric de aspiratie al substantei ar fi componeta principala a atractiei gravifice. In acea postare se spune ca nucleonii ar fi sisteme de unde stationare de foarte mare amplitudine. Sistemul de unde stationare al nucleonului ar fi format din 3680 de curenti radiari si alternativi (unii centrifugi si printre ei cei centripeti) care se propaga (translateaza) cu viteza c/274 m/s, pe un cerc de raza nucleonului si se comporta ca niste motoare electrice rotative de foarte mare putere si cu turatia de 10^20 rot/s, la tensiunea de 6,75 V si curentul de 3680 A pe fiecare semiunda.  Fiecare unda ar avea masa unui electron. Curentii  radiari, laminari, si foarte scurti, asupra carora actioneaza forta electromagnetica, ar fi ca niste fasii (benzi) foarte subtiri, paralele cu axa de rotatie. In jurul acestor curenti s-ar gasi zona curentilor divergenti, amestecati cu liniile divergente al campului magnetic. Din acel volum pleaca campul de densitate al masei, care este proportional cu patratul inductiei magnetice de la nivelul sistemului de unde stationare al nucleonului. Zona curentilor divergenti ocupa un volum mult mai mare decat volumul energiei cinetice. In acel volum se gaseste stocata energia potentiala a masei.  Situatia este asemanatoare cu energia scanteii de la bujie, care este stocata inainte de producerea scanteii, in campul magnetic al bobinei de inductie. Puterea totala instalata in structura nucleonului ar fi de  915 MW.  DE ACEEA SPUN CA AI DREPTATE CAND SPUI CA FORTELE GRAVIFICE AR FI DE FAPT FORTE ELECTRICE. Peste efectul produs de fluxul eteric de aspiratie al substantei s-ar suprapune campul de densitate al masei, camp care ar avea efect repulsiv si ar compensa mai mult de jumatate din efectul atractiv al fluxului de aspiratie. (Fiindca in lipsa acestei compensari acceleratia gravifica a planetei ar fi de 23 (m/s^2). Se demonstreaza cu mai multe socoteli ca la nivelul nucleonilor, constanta gravitationala Gn ar fi egala cu 8.epsilon,o [Gn=2/(pi.k)=8/(4.pi.k)=8.epsilon,o]. k=9.10^9 [(N.m^2)/(C^2)] este constanta interactiunilor electrice si este egala cu 9 miliarde, iar epsilon,o este permitivitatea electrica a vidului.  Peste efectul atractiv al fluxului eteric de aspiratie al substantei s-ar suprapune efectul repulsiv al campului de densitate al masei, care ar compensa mai mult de jumatate din efectul atractiv al fluxului eteric de aspiratie aL substantei.  Din aceste motive intre mase ar exista numai atractie si interactiunea gravifica ar fi atat de mica.