Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Despre pariul lui Pascal

Creat de A.Mot-old, Noiembrie 19, 2019, 07:11:16 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

A.Mot-old

Citat din: Electron din Noiembrie 18, 2019, 06:50:03 PM
Propun un topic pentru "logica aplicata", adica pentru a discuta despre cum se aplica logica in general, in viata de zi cu zi, nu la nivel de formalism ci mai ales atunci cand lipseste si apar erorile de logica in argumetnare, adica asa-numitele "logical fallacies" in engleza.

Ideea mi-a venit citind o postare recenta de pe acest forum:
Citat din: atanasu din Noiembrie 18, 2019, 03:00:16 PM
Si cum se apropie o aniversare(23/24 noiembrie) respectiv a momentului revelatiei crestine pe care a avut-o un mare savant, un geniu al omenirii si un mare crestin si ma refer la Blaise Pascal(19 iunie 1623-19 august 1662) voi incepe sa pregatesc aceasta aniversare deocamdata doar reamintind-o si cand vorbesc de Pascal si de Port- Royal si de "Les pensées"  sunt(devin) un foarte bun catolic.
Concepţia lui Pascal era, în cuvinte puţine: "Dumnezeu există pentru că este cel mai bun pariu"  iar Pascal avea nevoie de existenţa lui Dumnezeu pentru a îndrepta din când în când dezordinea din Univers. :)

PS Pascal este intemeietorul teoriei probabilitatilor. Asta o spun apropo la :cel mai bun pariu...si cred ca stia ce spune.

Pe scurt, in acest caz avem asa: https://yourlogicalfallacyis.com/appeal-to-authority

Adica, se apeleaza la "autoritatea" celui care a emis un rationament (in acest caz Blaise Pascal cu faimosul sau "pariu"), pentru a deduce faptul ca rationamentul ar fi corect.

Dar, oricat de importante ar fi contributiile lui Pascal in domeniul probabilitatilor (si in general in Matematica), corectitudinea rationamentului sau se judeca strict pe baza continutului acelui rationament.


e-
Foarte interesant acel link...
---------------------------------
Referitor la Blaise Pascal , iată un extract din https://www.vavilapopovici.com/wp/blaise-pascal/:

   "Pascal nu era ostil rațiunii, ci doar excesului ei. Pentru el, religia creștină corespundea inimii și pentru a convinge pe alții, Pascal s-a folosit de un procedeu rațional: ,,Este mai bine să pariezi că există Dumnezeu, decât că nu există: dacă nu există și ai pariat că există, nu pierzi nimic, dacă există și ai pariat că nu există, ai pierdut totul", pariul fiind de fapt o demonstrație pentru cei ce nu pot fi convinși altfel decât prin rațiune, neavând înțelegerea inimii pe care o poartă în trup. Aprofundând gândurile și cuvintele acestui filosof, ne dăm seama că el nu poate fi privit doar ca om al trecutului, ci mai degrabă al viitorului.

   Credem sau nu credem, întrebarea existenței lui Dumnezeu este necesar a fi pusă, pentru că ,,în joc se află soarta sufletelor noastre, pe care totuși ar fi de preferat să nu o riscăm", ne amintește autorul unui articol din ziarul ,,Lumina". Tot Pascal ne deschide ochii, spunând: ,,Dumnezeul creștinilor este un Dumnezeu al iubirii și al consolării, este un Dumnezeu care umple sufletul și inima celor care-L au în ei...".

   În ,,Cugetări" mai găsim celebra-i aserțiune: ,,Nu M-ai fi căutat dacă nu M-ai fi găsit. Așa că nu fi neliniștit".

   Exprimând în alt mod: Dacă M-ai căutat, M-ai găsit și dacă m-ai găsit, poți fii liniștit!"
Adevărul Absolut Este Etern!

Pozitron

Am mutat aici tangenta lui A.Mot din discutia "Logica, bat-o vina!".

<Pozitron>

atanasu

#2
@A.Mot,
Am glumit cand te-am trimis la lucrarea mea de logica silogismului. Te informez ca dintre toti marii specialisti logicieni de pe aici nimeni nu a fost interesat. Desigur invidia bat-o vina si complexe de inferioritate ! Dar crede-ma ca nu ma ocup de asa ceva. :)
Vom continua discutia despre Pascal aici pentruca vad ca te-a interesat si sper sa nu mai vina nimeni sa o deturneze.
Vrei sa continuam ca sa stiu daca mai scriu ceva la acest subiect pe care l-am abordat tocmai pentruca si Pascal relateaza si el o experienta poate mistica, poate religioasa, poate doar fiziologica  ?


A.Mot-old

#3
Citat din: atanasu din Noiembrie 19, 2019, 12:50:10 PM
@A.Mot,
Am glumit cand te-am trimis la lucrarea mea de logica silogismului. Te informez ca dintre toti marii specialisti logicieni de pe aici nimeni nu a fost interesat. Desigur invidia bat-o vina si complexe de inferioritate ! Dar crede-ma ca nu ma ocup de asa ceva. :)
Vom continua discutia despre Pascal aici pentruca vad ca te-a interesat si sper sa nu mai vina nimeni sa o deturneze.
Vrei sa continuam ca sa stiu daca mai scriu ceva la acest subiect pe care l-am abordat tocmai pentruca si Pascal relateaza si el o experienta poate mistica, poate religioasa, poate doar fiziologica  ?
Eu vreau să știu și să învăț ca astfel să pot vedea "-Ce e rău și ce e bine-Tu te-ntreabă și socoate;...."!Când binevoiești să vorbești despre experiențele tale?
Adevărul Absolut Este Etern!

A.Mot-old

Citat din: Pozitron din Noiembrie 19, 2019, 12:19:23 PM
Am mutat aici tangenta lui A.Mot din discutia "Logica, bat-o vina!".

<Pozitron>

Mulțumesc foarte mult!
Adevărul Absolut Este Etern!

atanasu

#5
Asa cum am spus, azi fiind 23 noiembrie, zi in care in anul 1654, catre orele 10 seara, pret de cateva ore Pascal a avut o revelatie mistica care i-a schimbat destinul .
Pana atunci fiind unul dn cei mai importanți oameni de știință ai secolului al XVII-lea, matematician și inventator de geniu a deschis căi revoluționare în cercetare.
Talentul său nu s-a rezumat doar la știință, devotamentul pentru doctrina catolică, îndemnându-l să redacteze și lucrări cu caracter filosific și teologic.
Nu a fost, însă, întotdeauna un credincios înfocat.
Această transformare s-a datorat unei experiențe mistice incredibile trăite într-o seară de noiembrie. adica in acea seara de foc cum o numeste el din 23 noiembrie 1654(acum 365 ani)
In acea noapte de 23 noiembrie 1654 era singur acasa, era deja noapte și se pregătea să meargă la culcare. În jurul orei 10 seara, ceva dincolo de realitatea imediată i se întâmplă. Nu e clar ce anume nici azi, dar se pare că acea stare extatică a durat aproximativ două ore. Imediat după ce s-a terminat, Pascal și-a notat stările prin care a trecut, sub forma a ceea ce pare un imn închinat divinității. Iată cum începea relatarea impresiilor trăite si gasite notate de el pe o foaie de hrtie imediat atunci foaie  pe care a pastrat-o pana la moarte pitita in captuseala tuturor hainelor pe care le-a purtat si gasita dupa moartea sa de un servitor al familiei:

"Anul de grație 1654, luni, 23 noiembrie, sărbătoarea Sf. Clement, papă și martir și a altor martiri. De la 10 și jumătate, până după miezul nopții, FOC. Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac, Jacob, nu al filosofilor și învățaților. Certitudine. Certitudine. Emoție. Bucurie. Pace..."

Orice ar fi experimentat atunci, trebuie să fi fost senzațional. A luat hârtia pe care și-a notat întreaga poveste și a cusut-o în interiorul jachetei, purtând-o cu el întreaga viață, fiind descoperită de abia după moartea sa.

In https://www.paris.catholique.fr/IMG/jpg/me_morial_blp.jpg gasim transcrierea textului scris de Pascal in acea noapte .
Apoi el a renuntat la stiinta si s-a dat lui Hristos in mod deplin, el care insa niciodata nu o pusese Stiinta in contradictie cu Credinta ci alaturi de Anselme de Canterbury stabilise o relatie intre ele si in acest sens indic citatul de la https://drive.google.com/file/d/1BCD9fSdaf_hFZyf8_p1fGTqnyM4Phb6j/view

"L'accord de la foi et de la raison, qui échappe à la Modernité, avait pourtant été esquissé dès le XI° siècle par saint Anselme de Cantorbéry. C'est par une requête intérieure à la raison que la raison s'ouvre à la foi, puisque dans sa tentative de montée vers Dieu la raison découvre « non seulement que Dieu est le plus grand qui puisse être pensé, mais est plus grand que cequi peut être pensé ». Dieu est en même temps pensable et impensable. Quel insondable mystère ! Dieu est pensable parce qu'il est le plus grand qui puisse être pensé, il est aussi impensable parce qu'il est plus grand que ce qui peut être pensé. Mais cela, comment puis-je le penser ? Comment puis-je penser la transcendance de Dieu par rapport à la pensée puisque cette transcendance est, par hypothèse, impensable ? D'où puis-je savoir que Dieu est impensable ? Sinon parce que, depuis toujours, Dieu me l'a révélé ? Comment puis-je penser que Dieu est impensable sinon parce que, depuis toujours, Dieu a ouvert une brèche dans ma raison, Dieu a blessé ma raison d'une blessure bienheureuse qui me pousse à l'accueillir dans ma raison par la foi ?
La pensée de Dieu ramène la raison à sa petitesse et cette petitesse consiste à accueillir ce qui est plus grand qu'elle. La petitesse de la raison est bien sa véritable grandeur, ce que Pascal ne cesse de nous faire voir tout au long de ses Pensées."

Si aici intervin eu din secolul  XX-XXI si spun: Dumnezeu este transcendent si nu poate fi gandit mai mult decat functia transcendenta care descrie Universul in termeni de spatiu timp: s=e^t (cu sau fara constanta lui Hubble pe care eu am egalat-o cu unu ca sa pot cantari Universul sau cea mai usoara  particula)