Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Despre dogmele fizicii

Creat de gheorghe adrian, Octombrie 08, 2008, 09:24:51 AM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

gheorghe adrian

Daca tot stati si va cruciti si nu puneti mana pe condei sa refaceti socotelile, sa verificati formulele, este sigur ca nu o sa ajungeti vre-o data sa intelegeti modelul la care am ajuns.

Electron

Atata timp cat modelul dumneavoastra nu are puterea sa explice ceva din fizica, nici cunostintele existente, nici altele noi, eu personal nu vad interesul jongleriilor matematice facute.

e-
Don't believe everything you think.

admin

De acord cu Electron. Domnule Adrian, calculele sunt irelevante, cel putin pana ne demonstrati utilitatea lor pentru a explica natura si predictiile pe care le fac concret despre Univers. Predictii noi. Si cum le putem testa experimental. Noi avem slujbe, etc, nu le putem verifica. Dar cei de la revistele de specialitate le vor verifica (banuiesc) inainte sa publice. Propuneti teoria spre publicare.

ionut

   Nu e nevoie nici macar de predictii noi. Nu trebuie decat minimul simt de responsabilitate sa vada daca ideile dumnealui sunt compatibile cu ceea ce stim deja despre natura.

Adi

Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

princehansolo

Toate-s noi si vechi sunt toate.

Am gasit acest fir dupa cautarea pe forum a sistemului international de masuri MKS. Incercam sa gasesc o istorie a unitatilor de masura pe forum, dupa ce am citit pe RADOR Sistemul metric în România. Redau pasajul din articol care mi-a placut cel mai mult: "În anul 1668, britanicul John Wilkins, membru al Societăţii Regale, defineşte în lucrarea sa ,,An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language", o lungime, un volum şi o masă ,,universală". Spre exemplu, lungimea era definită drept 38 de ţoli de Prusia (circa 993,7 mm), corespunzând lungimii unui pendul cu semiperioada micilor oscilaţii de o secundă.

Am vazut ca acest fir este un fir vechi din 2008. In ultimele zile am discutat (vorba vine, mai mult au fost doua monologuri) cu Calahan, care este copia lui gheorghe adrian din 2017 - sau 2021 pe firul Argumente pentru identitatea dimensionala masa-sarcina.

De ce il pomenesc pe Calahan? Nu il pomenesc pentru a-mi raspunde, chiar as fi multumit sa nu mai polueze forumul cu "tangente". Nu stiu care-i definitia unui "Troll", dar vazand discutiile cu Calahan (indiferent de fir) mi se pare un troll. Sper ca Calahan sa citeasca actualul fir (Despre dogmele fizicii) de la inceput si sa vada ca
Citat din: calahan din Aprilie 07, 2018, 09:09:23 AM
Astea mi se par intr-adevar niste idei originale si revolutionare in fizica teoretica.
nu sunt chiar asa de originale (poate revolutionare, dar nu originale). Apropo de revolutionari: unii insista ca ideile lor nu sunt acceptate de majoritatea (vezi gheoghe adrian) si sunt gata sa faca revolutii. Nu vin cu nimic bazat pe observatii, ci numai cu teorie, teorie care se bazeaza pe postulate "originale si revolutionare". Din nefericire postulatele nu au nimic in comun cu realitatea observabila, ci numai cu "teoria originala si revolutionara".

Repet: Toate-s noi si vechi sunt toate. Am reinviat acest fir pentru ca unii vizitatori mai noi ai forumului sa vada ca au fost si in trecut idei "originale si revolutionare nepublicabile". O sa tac pe viitor legat de acest subiect pentru a nu creea alte "tangente" care sa mascheze mesajele importante.
Toate-s vechi și noi sunt toate

calahan

princehansolo

Nu stiu ce este cu dogmele astea. Am vazut undeva un articol. Dar am ramas cu impresia ca sunt doar fraze demagogice, gen ala -electron- si nu m-a interesat. Pe site-ul  -anthyphizica- am gasit o copie a lui  gheorghe adrian, in care se demonstreaza, chiar cu relatiile din cuantica, faptul ca momentul magnetic de spin al electronului este de fapt doar o aparenta. In alta parte se sustine ca figura produsa in experimentul Stern-Gerlak, ar fi reflectarea fidela a structurii bipolare a electronului. Din fisiere am ramas cu niste definitii ale constantelor universale, care nu se gasesc in manuale. Am intrebat de multe ori, dar nu mi-a dat nimeni nicio definitie. Am mai retinut ideile ca lumina este compusa din motorase electrice liniare, ca particulele elementare ar fi motoare electrice de foarte mare putere si turatie si ca mecanismul gravitatiei ar functiona pe principiul aspiratorului de eter. Chestiunile astea am vazut ca sunt argumentate cu pagini intregi de formule. Ideile astea mie mi s-au parut cu totul originale. Si fiind destul de ignorant si deschis la toate noutatile, le-am retinut usor, fiindca erau expuse intrun mod accesibil.

calahan

Princehansolo

Iata ce spunea candva aici -electronul-, in totala necunostinta a fisierelor.

CitatAtata timp cat modelul dumneavoastra nu are puterea sa explice ceva din fizica, nici cunostintele existente, nici altele noi, eu personal nu vad interesul jongleriilor matematice facute.

Pai din fisiere se intelege ca modelele dumnealui explica si lumina si particulele elementare si mecanismul gravitatiei si translatia si inertia substantei. Dar explica totodata si formula lui Fresnel si experimentul lui Fizeau si experimentul M-M si experimentul Stern-Gerlak si experimentul Pound-Rebka. Si predictia pe care o face asupra fluxului eteric de aspiratie este demonstrata de experimentul mai nou al lui Grusenic.

atanasu

@prince...
Nu siu daca sunt neaparat in topic dar cred ca penru moment este cel mai actual topic unde s-ar putea anunta acest experiment care se pare ca-l confirma pe Richard Hawking:
https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/un-grup-de-cercetatori-au-reusit-sa-creeze-o-gaura-neagra-intr-un-laborator-care-a-fost-scopul-experimentului-1461358

calahan

Atanasu

Chestia asta cu blac-holuri nu tine de titlul topicului. Dar daca ai pomenit de aceste gigantice cosmice, imi imagimez ca in preajma lor, un experiment de tipul Martin-Grusenic, ar evidentia un puternic flux eteric de aspiratie catre acel blac-hol. Cum spune Eminescu. Nu e nimic ... si totusi e. O sete, care-l soarbe. E un adanc, Asemenea uitarii celei oarbe.