Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

O ipoteza a domnului Adrian Gheorghe

Creat de Adi, Iulie 21, 2008, 05:42:14 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 3 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Adi

Domnul Adrian Gheorghe ne ofera la acest link pe www.ipoteza.com o idee de ipoteza stiintifica care insa nu este acceptata spre publicare pentru ca contrazice teoria relativitatii. Dumnealui insa ne roaga sa oferim critici si sugestii la teoria aceasta, care este prezentata cu capitole, ca o carte.

http://ipoteza.com/Cuprins.php

Va multumesc pentru timpul acordat. Iata mai jos emailul dumnealui.
Adi

***

Domnule Adrian Buzatu! Incerc acum sa reiau legatura cu dumneavoadtra. Va reamintesc ca am postat in paginile site-ului "ipoteza.com" o intreaga teorie in care expun citeva consecinte pe care le produce o ipoteza noua in fizica precum si incercarea de explicitare a constantelor fizice universale si de modelare a structurilor dinamice ale particulelor elementare. Astept cu nerabdare parerea dumneavoastra ca specialist in domeniu. Adrian
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

Electron

Am inceput sa citesc ipoteza propusa, si inca de pe prima pagina ("In loc de introducere") apar niste afirmatii cel putin "ciudate":
Citez:


Cum vine asta? Ce dimensiune in S.I. are frecventa? Dar densitatea? Cum poate cineva, in mod serios, sa scrie prima fraza citata?

Apoi, la aplicarea ei (partea a doua din citat), apare un factor sub fractie (la puterea a treia ???), care contine si litera "k", despre care nu se spune nimic, deci trebuie sa fi o constanta adimensionala (altfel nu ar fi consistenta aceasta aplicare cu prima fraza citata). Eu am facut calculul dimensional si egalitatea prin care e inlocuit pfv cu fractia e gresita la nivel calitativ. De asemenea, la nivel cantitativ, as fi curios de unde a scos factorul de proportionalitate cu valoarea 1/(4*Pi*k)^3, si evident ce valoare are "k"?

Daca domnul cu ipoteza e dispus sa raspunda la intrebari, as fi incantat, pentru inceput, sa citesc aici ce are de spus despre problema "minora" de mai sus.

e-
Don't believe everything you think.

Adi

Multumesc ca te-ai uitat pe aceasta, Electron. Ii scriu un email domnului Adrian sa il informez ca are un prim raspuns la ipoteza dumnealui, daca doreste sa initieze o discutie.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

gheorghe adrian

#3
                   Pentru  domnul Electron am raspunsuri punctuale:

1)   In  S.I. frecventa se masoara in herti (cicluri sau perioade in unitatea de timp, adica intr-o secunda) (Hz=1/t), iar densitatea masica ρm se masoara in  kilograme pe metru cub (Kg/m³).  In sistemul bidimensional al marimilor fizice (s.b.m.f. care este prima consecinta a ipotezei adoptate) masa are dimensiunea (l³/t²). Dar masa  este data de produsul  volum ( l³) x densitate. Deci daca impartim masa la volum obtinem densitatea; adica avem:
ρm  = m/V = (l³/t²)/(l³)= 1/ t² =f² ;[Kg/m³=Hz²}

2)    constanta k din formule este constanta interactiunilor electrice si reflecta o data raportul intre suprafata integratoare a campului electric (suprafata sferica –inchisa- pe care se insumeaza toate contributiile de camp ale sarcinilor unui corp electrizat) si suprafata generatoare –deschisa- de camp a acelor sarcini, apoi reflecta gradul de multiplicare a tensiunii electrice (a potentialului electric) a(l) undei stationare a electronului in raport cu potentialul unei unde a fotonului in vid si tot odata este numarul de unde (al trenului de unde) al fotonului (gama indice fae) Yfae    de la anihilarea electronului. Adica avem:
k = Sint/Sgen  = Uese/Uλfv = (5,17 x 10 exp 5)/(5,687 x 10 exp -5)=
      = nλfaev   =  9 x 10 exp 9 (unde)]=  adimensional. 
3 ) Factorul [1/(4∙π∙k)]³  rezulta la calculul presiunii fotonului  in  vid cu
      relatia: pfv  =  εo∙ (Efv)²=(Bfv)²/μo ; (din formula lui Poynting,   formula care  arata fara de indoiala ca undele electromagnetice, deci si lumina sunt unde de presiune in eter). Intensitatea campului electric  E  in  s.b m.f.  are dimensiunea fizica a acceleratiei  a (E = a= l/t² si reflecta  acceleratia eterului intr-o perioada a fotonului tf, pentru a ajunge din repaus la viteza data de admitanta vidului (Yo). Deoarece admitanta vidului este inversul impedantei vidului (Zo) care are dimensiune fizica la fel  ca rezistenta electrica R, si anume a inversului de viteza; adica:
(legenda: √ = radical)
Yo  = 1/ Zo  = √εo/uo   = √(1/4∙π∙ k)∙c²/(4∙ π ∙ k)= c/(4∙π∙ k) =
= 2,65 x 10 exp -3 (m/s) = 2,65(mm/s);

       si Z = R = 1/v = t/l; → Y=1/Z = v = l/t
       Deci intensitatea campului electric al fotonului in vid este:
  Efv = Yo /tf) = c/(4∙ π ∙ k)∙tf   = c∙ ff  /(4∙ π ∙ k)=(V/m=l/t²);

iar presiunea fotonului in vid este:
pfv = εo ∙ (Efv)² = (1/4∙ π ∙ k) ∙ [c∙ ff  /(4 ∙ π∙ k)]² =
=c²∙ff ²/ (4∙ π ∙ k)³=Pfv ∙ (vlv)² = Pfv ∙  c²
De aici rezulta densitatea fotonului in vid ρfv prin impartirea     presiunii fotonului in vid la patratul vitezei de translatie (propagare) a fotonului in vid. Avem deci ca:
Pfv= pfv /(vlv)² = pfv /c²= ff ²/(4∙π∙ k)³ ;
Presiunea  p  si densitatea  ρ apar si in formulele care dau viteza de propagare a undelor fie longitudinale fie transversale;
vulg=vutr =√(p/ρ )=√a²/ρ = √ [(l/t² )]²/f²=√l²/t² = l/t =v;(m/s)
In  s.b.m.f. presiunea  p are dimensiunea  acceleratiei la puterea a 2-a (la patrat) (p=a² =a ∙ a=a1∙ a2).


<M1: reparat format vizual. Cu aceasta ocazie am inlaturat si repetitiile care nu mai erau necesare.>
 

ionut

Citat din: gheorghe adrian din August 20, 2008, 11:59:09 AM
                   Pentru  domnul Electron am raspunsuri punctuale:

1)   In  S.I. frecventa se masoara in herti (cicluri sau perioade in unitatea de timp, adica intr-o secunda) (Hz=1/t), iar densitatea masica ρm se masoara in  kilograme pe metru cub (Kg/m³).  In sistemul bidimensional al marimilor fizice (s.b.m.f. care este prima consecinta a ipotezei adoptate) masa are dimensiunea (l³/t²). Dar masa  este data de produsul  volum ( l³) x densitate. Deci daca impartim masa la volum obtinem densitatea; adica avem:
ρm  = m/V = (l³/t²)/(l³)= 1/ t² =f² ;[Kg/m³=Hz²}
Buna,
   Imi este destul de greu sa citesc tot ce ai scris la link-ul postat de Adi. Ai putea te rog sa imi explici pe scurt cum ai obtinut ca masa are dimensiunea l3/t2 ? Pentru mine este putin ciudat pentru ca in S.I. kilogramul, metrul si secunda fac parte din grupul unitatilor de masura fundamentale ceea ce inseamna ca ele nu se pot exprima unele in functie de altele.

Adi

Subscriu la ce spune Ionut. Adrian, ne poti explica mai bine?
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

Electron

Eu as merge mai departe, in acest "prim pas": Cum se exprima, in ipoteza dumneavoastra, marimile fundamentale din Sistemul International? Nu doar masa, ci si celelalte?

e-
Don't believe everything you think.

Adi

Sunt de acord si cu Electron.

Domnul Adrian, care sunt ipotezele clare de la care plecati? Porniti prea brusc cu aceste formule, cu frecventa fotonului si altele, luati-o cu bazele ...
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

cristi

CitatPentru mine este putin ciudat pentru ca in S.I. kilogramul, metrul si secunda fac parte din grupul unitatilor de masura fundamentale ceea ce inseamna ca ele nu se pot exprima unele in functie de altele.
Si totusi, in teoria relativitatii timpul si distanta se masoara cu aceeasi unitate! Aici se ia in calcul viteza luminii (pe care unii fizicieni o scriu simplu c=1). Cu toate acestea, cum stim ca exista spatiu-timp, iese in mod necesar ca spatiul si timpul se masoara cu aceeasi unitate in final, altfel nu ar putea fi puse la un loc... In felul acesta se pot amesteca o gramada de constante. Daca de exemplu campul electric este o manifestare a unei a cincea dimensiuni (cum zicea Kalutza-Klein), atunci nu m-as mira ca si curentul, care se masoara in SI in amperi (pentru ca este independent), sa se poate masura apoi in metri...
autor Fizica povestită,
www.stiinta.club

Adi

De acord ca in teoria relativitatii este mai convenabil sa se foloseasca un alt sistem de unitati din punct de vedere practic, dar si cel SI este valabil in teoria relativitatii. In orice caz, il rugam pe Adrian sa faca un rationament similar celui facut de tine, care sa demonstreze unitatile de masura folosite de el.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

cristi

Da, m-am uitat si eu din nou pe site (stiam de el mai de mult...) Daca nu ma insel, incep sa prind idea.  Dar s-ar putea sa ma insel :)


Dupa mine, ea este asa: nu exista decat spatiu-timp (care se masoara in metri), si particule miscatoare. Acum, deoarece aceste particule se misca, si noi nu stim cum, noi percep interactiile dintr ele sub forma unor forte "necunoscute": electrica, magnetica, tare, slaba, etc... De aceea pentru fiecare din acestea vom avea constante fundamentale.... Daca insa am sti miscarea, am vedea ca forta electrica nu este decat miscarea de un anume tip. Consecinta logica: orice constanta electrica (curent, sarcina, etc.) se exprima prin constantele miscarii (care ar fi metri si secunde, dar de, in spatiu-timp sunt numai metri), deci numai prin metri!

Acum, pe undeva, domnul Gheorghe merge mai departe, si urmeaza o sugestie nefinalizata a lui Einstein (nu stiu care e primul...) ca de fapt si particulele in miscare n-ar fi decat manifestari ale curburii spatiu timpului... Si atunci ce ramane din tot modelul standard? Un spatiu gol, cat se poate de torsionat... Desigur, ignoram ecuatia lui Einstein care spune ca un spatiu gol nu poate fi torsionat, la urma urmei suntem in cautarea unor relatii mai adanci..

In rest, nu pot sa nu remarc intr-adevar greutatea textului. Asta insa nu anuleaza eferotul dansului si eventualele idei adevarate... La urma urmei, un cercetator nu este mereu si un profesor bun (de cele mai multe ori nu, cred...).. De aceea probabil greutatea textului... Dar poate ca el contine si idei mai interesante!
autor Fizica povestită,
www.stiinta.club

Adi

Foarte interesanta explicatia ta, Cristi, cum fiecare forta nu ar fi decat un altfel de tip de miscare. Tot cam asa era cred si ideea lui Abel, despre miscarea elicoidala a particulelor elementare. Pana la urma, poate toate interactiile sunt miscari de un anume fel in un anume spatiu. De asta e fascinanta cautarea relatiilor fundamentale din Univers ...
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

ionut

Citat din: cristi din August 21, 2008, 11:23:46 PM
CitatPentru mine este putin ciudat pentru ca in S.I. kilogramul, metrul si secunda fac parte din grupul unitatilor de masura fundamentale ceea ce inseamna ca ele nu se pot exprima unele in functie de altele.
Si totusi, in teoria relativitatii timpul si distanta se masoara cu aceeasi unitate! Aici se ia in calcul viteza luminii (pe care unii fizicieni o scriu simplu c=1). Cu toate acestea, cum stim ca exista spatiu-timp, iese in mod necesar ca spatiul si timpul se masoara cu aceeasi unitate in final, altfel nu ar putea fi puse la un loc... In felul acesta se pot amesteca o gramada de constante. Daca de exemplu campul electric este o manifestare a unei a cincea dimensiuni (cum zicea Kalutza-Klein), atunci nu m-as mira ca si curentul, care se masoara in SI in amperi (pentru ca este independent), sa se poate masura apoi in metri...
Buna Cristi,
   Teoria relativitatii nu are nici o treaba cu conventia c=1. Conventia c=h=1 (h este constanta Planck) este definitia sistemului natural de unitati care este corect doar in ipoteza enuntata la inceputul frazei. Si oricum, sistemul natural respecta sistemul international. Chiar daca o sa vezi de multe ori ca energia, masa si impulsul sunt exprimate in GeV sau ca spatiul si timpul se exprima in fm asta nu inseamna ca ele se masoara cu aceeasi unitate. Sistemul natural este facut pentru usurarea scrierii formulelor si de aceea viteza luminii si constanta Planck sunt omise la orice putere din formule. Daca se face transformarea in S.I. a diferitelor observabile atunci factorii h si c trebuie adaugati la loc in mod corect. In faza asta se pot face adeseori greseli. Impulsul se exprima in GeV/c, masa in GeV/c2 iar timpul in fm/c. Asta e forma corecta.
    Adrian nu a precizat o astfel de conventie care sa lamureasca lucrurile, de asta am intrebat. Afirmatia lui este una foarte puternica si trebuie argumentata serios inainte sa mergem mai departe cu disecarea teoriei lui pentru ca altfel putem ajunge sa nu stim ce discutam.

Adi

Foarte corect zice Ionut. Acum aseptam si ca Adrian sa contribuie cu explicatii mai departe.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

cristi

CitatTeoria relativitatii nu are nici o treaba cu conventia c=1.
Eu raman la parerea mea  :), ca forma compacta a spatiu-timpului ne permite sa folosim c=1 pe buna dreptate. Tot asa cum inaltimea si lungimea se masoara in aceeasi unitate, tot asa se va masura si timpul, caci face parte din spatiu-timp. Cu restul ramane de vazut (vezi ideeile mele precedente). P.S. Sper ca nu am suparat pe nimeni daca am ramas putin incapatanat  :)
autor Fizica povestită,
www.stiinta.club