Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Hibele teoriei Big-Bang-ului,si ipoteze sau sugestii alternative.

Creat de mircea_hodor, Martie 01, 2015, 09:40:51 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

cristina85cristina

         Imi pare rau ca nu pot "gusta" noutatile,primul link e in franceza  :-\ iar ptr. cel de-al doilea  nu ma bazez suficient pe engleza mea ca sa pretind ca-l inteleg  :o

atanasu

Capitolul 8 -continuare

8.2 Inapoi la Edwin Hubble

De ce acest titlu si intentie? Pentruca asa cum am spus la inceputul capitolului, aceasta lege liniara de o simplitate matematica orbitoare este piatra unghiulara a oricarei teorii cosmologice si daca lucrurile nu ar sta asa ar fi greu , foarte greu sa ne imaginam o istorie a Univerului cat de cat coerenta. Daca obiectele cosmice s-ar misca toate doar asa cum vom vedea la punctul 8.2.2, cand vom vorbi mai detaliat despre viteze, ca se misca relativ unele fata de altele fara a se adauga si adevarul ca  in final se supun curgerii cosmologice numita expaniune universala(Hubble flow) care le pozitioneaza intrun univers coerent, probabil ca nu am fi prea departe de perioada anterioara aparitiei acestei legi.
Inapoi acum 90 de ani, la articolul initial, din 1929, al lui Edwin Hubble:
http://www.pnas.org/content/15/3/168.full.pdf
unde acesta la final scrie urmatoarele(sublinierile imi apartin):
,,The results establish a roughly linear relation between velocities and distances among nebulae for which velocities have been previously published, and the relation appears to dominate the distribution of velocities ,,
,,New data to be expected in the near future may modify the significance of the present investigation or, if confirmatory, will lead to a solution having many times the weight. For this reason it is thought premature to discuss in detail the obvious consequences of the present results"
,,The outstanding feature, however, is the possibility that the velocitydistance relation may represent the de Sitter effect, and hence that numerical data may be introduced into discussions of the general curvature of space. In the de Sitter cosmology, displacements of the spectra arise from two sources, an apparent slowing down of atomic vibrations and a general tendency of material particles to scatter. The latter involves an acceleration and hence introduces the element of time. The relative importance of these two effects should determine the form of the relation between distances and observed velocities; and in this connection it may be emphasized that the linear relation found in the present discussion is a first approximation representing a restricted range in distance. ,,
Nota :am pastrat textul original in limba engleza pentru nuantele care se pot degaja mai ales din cuvintele bolduite, adica chiar Hubble considera ca relatia liniara este ceva destul de grosolan  (roughly), adica cred ca se refera la o aproximtie destul de grosolana, care insa daca prin datele ulterioare va fi confirmata va avea o mare greutate (many times the weight). Azi  noi putem confirma ca in ciuda erorii de masurare a distantelor, toate insa la acea vreme subapreciate sistematic cam cu un acelasi raport si tocmai de aceea, caracterul liniar chiar si grosier al dependentei viteza spatiu se pastreaza corectandu-se doar valoarea efectiva.
Spre exemplu la distantele  din 1929 evaluate ca fiind de 7 ori mai mari -constanta Hubble(H) rezulta de 7 ori mai mica, fiind vorba astfel de o simpla eroare de scara.
Asadar nefiind total sigur privind caracterul liniar al acestei dependente,pe care deocamdata o considera a fi doar o prima aproximatie destul de grosolana cum a scris,  Hubble s-a abtinut sa traga acele consecinte care se impuneau, adica fenomenul B.B cat si evaluarea varstei Universului fata de momentul B.B.(T0 ) daca H=H0.
Ce este uimitor atunci cand urmaresti acest text este abtinerea sa de a se avanta in interpretari ale legii descoperite de el adica cu privire la semnificatia fenomenului redshiftului, care este cu siguranță una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul stiinței. În nici una din scrierile sale, Hubble nu a comentat importanța esentiala a faptului că forma legii redshift/distanta  este liniară, singura sa referire fiind la cosmologia lui De Sitter. Nu cunostea probabil pe atunci lucrari teoretice cu care sa-si poata corela masuratorile respectiv cum era lucrarea obscur publicata de abatele Lemaitre in 1927, unde pornind de la TRG se propunea deja o relatie de felul celei descoperite de el, adica proportionalitatea vitezei de recesie cu distanta si nici pe cele ale sovieticului Alexandru Friedmann (din 1922 aplicand TRG pentru curbura pozitiva a universului  si din 1924 pentru curbura negativa) . Asadar nu a renuntat la rezerva sa pentru a credita total acesta variatie liniara gasita, de consecintele careia era perfect constient (many times the weight)motiv pentru care cum, cred ca am mai mentionat acest aspect, intr-o scrisoare catre De Sitter scrie ca impreuna cu colaboratorul sau Humason prefera sa foloseasca termenul de viteza "aparenta" tocmai pentru a sublinia caracterul empiric al dependentei liniare descoperite prin masuratori lasand altora mai competenti sa discute consecintele acestei descoperiri, lucru ce s-a si intamplat in tot secolul care urmeaza.

Asadar viteza variind liniar cu distanta , această caracteristică unică este cea mai importantă pentru modelul standard din care de fapt acesta decurge si asa cum am mentionat in cap 4, ultimele decenii au condus la o crestere deosebita a preciziei in evaluarea distantelor, la convergenta unor metode diferite si independente de determinare a distantelor cosmice mari si deci la fiabilitatea variatiei liniare Hubble.
Heckmann (1942) a fost probabil primul care a subliniat semnificația singulară a formei liniare de variatie a vitezei cu spatiul.
Am mentionat deja aceasta in cap 4, dar o repetam fiind foarte importanta:
Un câmp de viteză liniară are două proprietăți fundamentale;
(a) fiecare observator oriunde s-ar afla vede acelasi fenomen de expansiune in raport cu pozitia sa care aparent ar fi centrala din orice punct de vedere si
(b) este singurul câmp de viteză care permite tuturor punctelor din univers  să fie "împreună" la un moment dat în trecut. Descoperirea formei liniare este de obicei considerată a fi la fel de importantă ca si descoperirea expansiunii însăsi, dacă fenomenul are vreo relevanță pentru "crearea universului". Dar nu există nici un indiciu despre acest lucru în scrierile lui Hubble, în ciuda descoperirii lui  privind tocamai aceasta linearitate a variatiei redshiftului(vitezei de recesie)  cu distanta.


Un articol important gasit in https://en.wikipedia.org/wiki/Edwin_Hubble si intitulat
http://www.pnas.org/content/101/1/8.full.pdf intitulat ,,Hubble's diagram and cosmic expansion" face o sinteza a relatiei dintre teoria expansiunii cosmice cu determinarile lui Hubble si cu evolutia lor ulterioara, in fig.2 prezentandu-se evolutia valorii constantei in timp adica incepand cu datele obtinute chiar de Hubble in deceniul al treilea al secolului trecut(cca  500km/sec/Mpc) si pana in prezent cand nu se mai discuta de ordinul de marime care este in mod clar in jurul valorii de H0 = 70km/sec/Mpc si T0=978/H0= 13,971 mlrd ani, ci doar de valoarea cat mai exacta si de nivelul statistic de eroare posibila.
Pentru detalii trimitem la textul deja citat si la tabelul continut de acesta cu evolutia in timp a lui H0 din https://en.wikipedia.org/wiki/Hubble%27s_law

Adaugam ca referirea lui Hubble la efectul de Sitter mai sus mentionata este de fapt legatura pe care o face el cu relativitatea generala pentru care de Sitter daduse o solutie pentru cea mai simpla situatie a universului gol fara materie.
Respectiva solutie ducea la un univers in care particulele se imprastie accelerat crescator cu distanta. Desigur ca si in aceasta situatie ar apare un redshift corespunzator si unei cresteri a vitezei cu distanta, acest efect fiind o prima aproximatie a universului accelerat
Aceasta referire este destul de ciudata pentru acea epoca(1929) mai ales ca termenul de acceleratie cosmica  nu a aparut decat dupa 1995 in discutia cosmologica.
De altfel atat Einstein cat si de Sitter dupa aparitia legii Hubble incetasera sa sa se mai preocupe de modelele lor anterioare ci chiar elaborasera un prim model de Big Bang numit modelul Einstein-De Sitter pe care l-am prezentat si noi in cap 5, model pentru care constanta lui Hubble sau efectul gravitational al decelerarii cosmice intrun model Friedmann de expansiune, de fapt un model Eistein-De Sitter in termeni moderni, poate fi considerat unul de expansiune Friedmann cu o geometrie de curbura nula iar efectul de Sitter de accelerare ramanand o simpla curiozitate,dar azi cand credem ca ne aflam intrun univers accelerat de tip Einstein- de Sitter cu spatiu euclideean, aceasta aluzie a lui Hubble la acceleratie pare un fel de premonitiune.
Nota: Personal credem ca ideea de acceleratie cosmica care apare ca posibilitate si la Hoyle este continuta in matematica cea mai simpla aplicata cinematicii Hubble.
Din Ned Wright Cursul de cosmologie : http://www-cosmosaf.iap.fr/Cours_cosmo.pdf
vom prelua unele aspecte chiar daca cu o anumita redundanta fata de cele deja prezentate
Astfel in acest curs se indica foarte clar de ce este atat de importanta liniaritatea legii lui Hubble intrucat orice  alta lege decat cea liniara (spre exemplu o lege cuadratica in care distanta intra la puterea a doua) va prezenta comportari diferite pentru doi observatori aflati in doua galaxii diferite , adica universul nu va mai aparea omogen si izotrop decat din punctul nostru de observatie ceea ce ne duce la doua situatii: ori noi suntem in centrul universului ca in evul mediu ceea ce ar contrazice principiul lui Copernic ori legea nu poate fi cuadratica si extinzand rationamentul, altfel decat cea lineara, singura care face ca orice observator oriunde ar fi el sa constate aceiasi lege a lui Hubble neexistand locuri preferentiale, cum deja am aratat in primele capitole ale lucrarii,

In acelasi timp doar legea lineara genereaza o expresie homoloaga care nu schimba forma obiectelor introduse in fluxul dilatarii universale, acestea ramanand asemenea cu sine de oriunde ar fi privite,  oricare alte legi viteza/distanta  distorsionand formele aflate in curgerea, in expansiunea universala
Asta inseamna ca doar legea lui Hubble liniara defineste un referential privilegiat pentru orice punct al Universului, astfel ca un observator aflat in miscare proprie fata de ,,valul" de expansiune universala va observa un decalaj spre albastru in directia miscarii si spre rosu in directia opusa in locul decalajului izotrop spre rosu a tuturor galaxiilor in raport cu el considerat a fi in repaos produs doar de expansiunea universala. Rezulta ca noi putem observa miscarea  noastra proprie in raport cu ,,curgerea universala" definita de legea lui Hubble care caracterizeaza miscarea noastra relativa fata de universul observabil.
Un observator co-mobil adica care nu se misca in raport de dilatarea universala ci evolueaza odata cu ea este in repaos fata de acest referential privilegiat.
Mentionam ca sistemul nostru solar nu este co-mobil ci are o viteza relativa de 370km/sec fata de universul observabil la fel cum si galaxia noastra odata cu grupul local de galaxii din care face parte are o miscare relativa de 600 km/sec in raport cu acelasi univers observabil.

Din tot ce am descris pana acum este evident ca problema esentiala  in cazul determinarii constantei Hubble odata redshiftul cunoscut este evaluarea distantei ceea ce ne face sa detaliem putin acest capitol de cosmologie.
Asadar sa ne ocupam putin mai in detaliu de distantele din univers care vom vedea ca pot fi privite in mai multe feluri http://atunivers.free.fr/universe/redshift.html
problema distantelor fiind una delicata datorita expansiunii universului peste care se suprapun miscari relative-miscari proprii de regula gravitationale.

Vom face aceasta incursiune in evaluarea distantelor cosmologice folosind si uramarind ca exemple elementele prezentate in catalogul cosmologic cel mi cunoscut si anume   NED(NASA/IPAC EXTRAGALACTIC DATABASE)  parametrii cosmologici de baza
https://en.wikipedia.org/wiki/NASA/IPAC_Extragalactic_Database
https://ned.ipac.caltech.edu

Incepând cu luna martie 2014, NED conține 206 de milioane de obiecte astronomice distincte, cu 232 milioane de identificări încrucisate pe mai multe lungimi de undă, cu măsurători de redshift pentru 5 milioane de obiecte, 1,9 miliarde de puncte fotometrice, 609 milioane de măsurători diametru, 71 mii distante independente de redshift pentru peste 15 mii de galaxii, 310 mii de clasificări detaliate pentru 230 mii de obiecte și 2,6 milioane de imagini, hărti si legături externe, împreună cu legături către 65 de mii de articole de jurnal, note si rezumate

Pentru a  fi mai clar cum se sintetizeaza munca de cercetare a Universului si a da si o imagine minimala referitor la dimensiunile acesteia pana la a se ajunge la teorii  confirmate apoi un timp , perfectionate si poate apoi parasite cand una mai exacta apare si se dezvolta, am urmarit prezentarea din catalogul NED, ce trece in revista cum am vazut un numar enorm de galaxii a caror caracteristica principala  este redshiftul corelat cu viteza de recesie(viteza cu care universul se dilata, expansioneaza) in regiunea lor de Univers si definita prin raportul dintre viteza v de indepartare(recesie) si viteza luminii c.

Am urmarit astfel cateva zeci de galaxii(grupuri de galaxii) aflate la diverse distante de noi(conform legii lui Hubble), in diverse domenii ale valorii redshiftului z, respectiv intre cele mai mici , adica caracterizand corpuri ceresti exterioare galaxiei noastre dar foarte apropiate de noi si deci indepartandu-se cu viteze de recesie foarte mici, de ordinul zecilor de km/sec(30 km /sec inseamna z=0.0001), viteze care pot deveni chiar de apropiere(blueshift) cum este in cazul uneia din cele mai apropiate galaxii de a noastra, respectiv galaxia Andromeda, din cauza faptului ca fortele gravitationale conduc la o viteza de apropiere mai mare decat cea de expansiune si pana la cele mai indepartate corpuri ceresti cunoscute , respectiv cu  z mai  mare decat unu si cu o viteza aparenta de indepartare peste viteza luminii, viteza care se normalizeaza tinand cont de teoria relativitatii asa cum am aratat in capitolul.4 si care se poate calcula folosind relatia data in
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/Astro/redshf.html cat si in cap.4.

(Nota: am descoperit ca exista si un catalog numit Simbad vezi ref http://skyserver.sdss.org/dr8/en/tools/explore/obj.asp?id=1237667228221046878 si
http://skyserver.sdss.org/dr13/en/home.aspx
http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/care insa se refera mai mult la stelele din galaxia noastra)

Galaxiile urmarite, galaxii cu z in domeniul cel mai mic adica mai mic chiar decat 0,0001  si apoi cu viteze de recesiune mai mari,  respectiv z intre 0,01 si 0,1; apoi intre 0,1 si 1 si mai mare decat 1, sunt desigur alese arbitrar doar dupa valoarea lui z,  dar prin aceasta se poate constata legatura dintre z si caracteristicile esentiale ale unui obiect cosmic ,,vizibil" azi cu aparatura existenta.

Vom prezenta in final rezultatele esentiale observate urmarind datele din catalog dar nu inainte de a face cateva observatii teoretice :

O galaxie este descrisa prin distanta D(Mpc) si prin viteza v(km/sec) fata de noi. Acestea sunt calculate pe baza observatiilor astronomice in mod independent una de cealalta sau dependent adica folosind o relatie viteza / distanta care in cadrul teoretic actual este legea lui Hubble .
In NED se indica reshifturi(sau uneori blueshifturi ) z(v/c) din care se poate deduce viteza v cat si D.
Se indica bibliografic si articolele de baza cu masuratori utilizate in deducerea acestor elemente.

Inainte de prezentarea  celor selectate vom preciza cateva notiuni pe care nu le-am definit in mod suficient pana acum dar care se vor folosi in cele ce urmeza referitor si la datele prezentate:

1) Scara de masura a distantelor extragalactice.
2) Sisteme de referinta astronomice pentru masurat viteze
3) Tipuri de distante in cosmologie in corelatie cu modele cosmologice  care se bazeaza pe legea lui Hubble si ecuatiile TRG , modele prezentate foarte succint in cap 5 finalizat cu modelul acual, modelul ΛCDM (Lambda cold dark matter)

atanasu

Capitolul 8 -continuare bis

8.2.1. Scara de masura a distantelor extragalactice

https://fr.wikipedia.org/wiki/Mesure_des_distances_en_cosmologie
https://arxiv.org/abs/1612.09263 Redshift-Independent Distances in the NASA/IPAC Extragalactic Data, base: Methodology, Content and Use of NED-D

Estimările distanțelor la care se afla galaxiile  bazate pe indicatori independenți de redshift-ul cosmologic sunt fundamentale pentru astrofizică. Cercetătorii le folosesc pentru a stabili scala de distante extragalactice, pentru a susține estimările constantei Hubble si pentru a studia vitezele specifice induse de atractiile gravitaționale care perturbă mișcările galaxiilor cu privire la fluxul Hubble al expansiunii universale. În 2006, baza de date extragalactică NASA / IPAC (NED) a început să pună la dispoziție o compilatie cuprinzătoare a estimărilor de distanțe extragalactice independente de redshift. Un deceniu mai târziu, acest compendiu al distanțelor (NED-D) contine peste 100.000 de estimări individuale bazate pe indicatori primari si secundari, disponibili pentru mai mult de 28.000 de galaxii, si compilati din peste 2.000 de referințe în literatura astronomică analizată.

Asadar este evident ca problema esentiala in cazul determinarii constantei Hubble odata viteza obiectelor cosmice (redshiftul) cunoscuta este evaluarea distantelor cosmice,  evaluare a carei imprecizie se datoreaza faptului ca datorita marilor distante se ajunge la masura acestora pornind de la cele mai apropiate obiecte cosmice si construind un esafodaj metodologic foarte complex, o scara in care erorile se pot cumula cand se trece de la un nivel la altul. ceea ce ne face sa detaliem putin acest capitol de cosmologie folosind ca exemplu concret, un studiu de caz al unui obiect cosmic special ales.

NGC 4258 sau dupa catalogul Messier obiectul cosmic M106 este o galaxie de tip spirala intermediara, https://en.wikipedia.org/wiki/Messier_106, si a fost desoperita din 1781 fiind la o distanta relativ mica fata de pamant de cca 7+-0.5 Mpc si o viteza de recesie de cca 448km/sec(z=0.0015). Aceasta galaxie a jucat un rol important in implementarea scarii de masura a distantelor extragalactice adica a succesiunii de metode prin care astronomii determina distantele pana la obiectele din Univers. https://en.wikipedia.org/wiki/Cosmic_distance_ladder

Pentru calibrarea masuratorilor de distanta se pleaca de la masuratorile directe facute prin metoda paralaxei , se calibreaza masuratoarea distantei la cefeide prin comparatie cu masuratoarea paralaxei la cefeide mai apropiate si la asta a fost folosita galaxia M106 care contine cefeide comparabile cu cele din galaxia noastra si astfel se calibreaza apoi masuratori la cefeide mult mai indepartate de la care similar se trece la  masuratori pentru supernove de tip Ia din zone unde se afla cefeidele deja masurabile si astfel se ajunge la mari distante: http://www.ca-se-passe-la-haut.fr/2016/04/rien-ne-va-plus-avec-la-constante-de.html.

Mai nou asa cum am aratat si in cap 4, distantele se pot masura cu o noua metoda independenta si directa adica neimpunand calibrarile in etapele anterior mentionate ci utilizand quasarii care sunt gauri negre supermasive, situati in centrul unor galaxii si care emit cantitati enorme de energie electromagnetica,  folosind un fenomen cosmic denumit ,,lentila gravitationala ,, in care o masa enorma curbeaza spatiul -timp, galaxiile actionand ca niste lentile cosmice ceea ce permite masura distantei pana la sursa de lumina care in acest caz este quasarul, https://actu.epfl.ch/news/la-vitesse-d-expansion-de-l-univers-revelee-par-le/
Cu aceasta tehnica constanta lui Hubble a fost masurata cu o precizie de 3,8% in cadrul Modelului cosmologic standard in mod,asa cum am spus, independent de alte metode confirmandu-se masuratorile bazate pe ,,candelele cosmice" cefeide si supernove.adica valoarea caracteristica modelului ΛCDM de cca 72 km/sec/Mpc si deci mentinandu-se in continuare acea deosebire destul de insemnata anuntata in cap.4.fata de valoarile de cca 67km/sec/Mpc, obtinute prin metoda total indirecta a evaluarii dilatarii universului pornind de la analiza caracteristicilor fondului difuz cosmologic(CMB), divergenta de cca 8% inca neexplicata in cadrul teoriei standard actuale si care l-a facut pe Adam Riess (premiul Nobel 1911) care a coborat incertitudinea masurarii constantei Hubble de la 3,3%  pana la 2,4%  sa declare ca este posibil ca in modelul standard  ΛCDM sa existe ceva care inca nu este inteles, lamurit. http://www.ca-se-passe-la-haut.fr/2016/04/rien-ne-va-plus-avec-la-constante-de.html

Acesta este unul din motivele pentru care in acest capitol final am revenit asupra constantei lui Hubble mentionand ca in NED aceasta se considera cu valoarea de 73km/sec/Mpc astfel ca orice calcul sau data preluata de acolo are la baza aceasta valoare.

In legatura cu metodele ,,clasice" de masura independenta de redshift a distantelor
indicam https://media4.obspm.fr/public/AMC/pages_galaxies/distances_impression.html
si https://media4.obspm.fr/public/FSU/pages_distance/impression.html
texte sintetice  foarte bune  privind masurarea distantelor prin metod directe:  paralaxa geometrica (stele apropiate, 100pc) si cea spectroscopica sau cele  indirecte utilizand indicatori de distanta(lumanari sau candele cosmice ):cum sunt cefeide, supernove, relatia Tully-Fisher si pentru cele mai departate legea Hubble.
Tot in aceiasi zona de linkuri indicam si un link foarte instructiv unde de la Pamant in sistemul solar si pana la situarea sa in Universul local ce acopera o  raza de cca 500mil.a.l. se efectueaza un traseu foarte bine explicat la  https://media4.obspm.fr/public/AMC/pages_distances-temps/intro-distances-temps.html
De altfel aceste linkuri media4.obspm.fr cu toate deschiderile pe care le ofera cred ca lamuresc si completeaza foarte bine tot ce am incercat eu sa fac aici si sunt un compendiu complet privind un proiect amplu denumit ,,Astrofizica pe baza de masuratori (Astrophysique sur Mesure)"

Astfel masura distantelor pleaca de la masurarea in pixeli a dimensiunii obiectului cosmic, pixeli care se pot transforma in dimensiunea unghiulara proiectata pe cer a obiectului cosmic luminos care apoi se transforma prin rationament geometric(metoda paralaxei) in distanta.
Un parsec(pc) este o unitate de lungime astronomica corespunzand unei distante la care paralaxa unui obiect luminos este o secunda de arc(1/3600 grade)
Unitatea de masura comoda pentru galaxii este este Mpc adica un milion de parseci (pc), un pc fiind 3,26 a.l.respectiv un Mpc fiind 3,26 mil a.l
In interiorul unei galaxii este comod sa exprimam distantele in kpc(1000 pc)
Metoda bazata pe masuratori astronomice folosita la masura distantelor este cea directa si cea din aproape in aproape  folosind indicatorii de distanta care sunt niste proprietati fizice (utile acestei masuratori), care sunt aceleasi pentru un grup dat de obiecte. Avem astfel indicatori primari , secundari si tertiari si evident ca erorile se pot cumula de la etapa la etapa.
a1) Distanta la o stea apropiata se poate masura direct prin metoda paralaxei geometrice, o metoda trigonometrica simpla a carei precizie depinde insa de masura dimensiunii unghiulare care daca este prea mica adica obiectul prea mic sau prea indepartat nu mai prezinta o precizie suficienta. De exemplu luna plina reprezinta un unghi de jumatate de grad iar steaua cea mai apropiata Proxima Centaur, are o paralaxa de 772 mili secunde de arc.
Satelitul Hipparcos a masurat paralaxele si deci distantele a cca 100.000 stele la inceputul anilor `90`si satelitul european Gaia al ESA a fost lansat in 2013 si detaliaza si amplifica rezultatele privind galaxia noastra obtinute cu Hiparcos investigand cca 1 miliard de stele(de zece mii de ori mai mult decat Hiparcos) cu precizii care vor ajunge pana la 10% pentru cca 20 milioane stele si pana la 1% pentru cca 200 milioane stele dar si pentru surse extragalactice si sute de mii de quasaruri.
b) Pentru stelele din exteriorul galaxiei adica de fapt pentru galaxiile exterioare se folosesc masuratorile indirecte folosind indicatorii de distanta primari, secundari, tertiari.
b1)Un prim indicator primar de distante au fost cefeidele descoperite de Henrietta Leavitt  la inceputul sec 20 si folosite de Hubble pentru determinarile sale din anii `20` ai secolului trecut. Aceste stele au avantajul de a avea o mare luminozitate si deci pot fi observate la mare distanta( cca 25 Mpc cu telescopul spatial Hubble). Henrietta Leavitt a descoprit relatia dintre luminozitate si perioada cefeidelor a caror luminozitate variaza periodic, perioada acestei variatii fiind cu atat mai scurta cu cat luminozitatea este mai slaba gasind o relatie de forma :
M= a*log(P) +b
unde P este perioada si M este magnitudinea absoluta a stelei care este magnitudinea pe care ar avea-o steaua daca ar fi situata la o distanta de 10 pc  iar a si b sunt constante care se determina experimental fo losind observarea cefeidelor a caror distanta a putut fi calculata direct, geometric prin metoda paralaxei si sa deducem magnitudinea aparenta m cu relatia :
m-M=5log(D)-5  sau  D=10^log[(m-M)/5 +1]
Astfel cunoastere lui a si b, masura perioadei P, ne permite sa-i calculam magnitudinea absoluta si masurand si magnitudinea aparenta « m » a unei cefeide situata la o distanta necunoscuta, sa-i calculam si  distanta D, motiv pentru care cefeidele au devenit indicatori primari numiti si « candele standard ». Marimea [m-M] este de regula cea care se da in cataloage si se numeste « modulul distantei » iar magnitudinea aparenta este o marime care exprima cantitatea de lumina ajunsa la noi de la respectiva stea si este deasemnea masurabila fizic.
b2) Un al doilea indicator primar de distanta sunt supernovele, stele masive care la sfarsitul evolutiei lor cosmice explodeaza, curba de luminozitate in acea perioada reprezentand magnitudinea aparenta in functie de timp cand in prima faza cu o durata de cateva zeci de zile stralucirea stelei creste puternic si rapid apoi descreste la fel de rapid pentruca ultima faza (sute de zile)  sa fie caracterizata printr-o descrestere mult mai lenta.
Exista supernove de mai multe tipuri din care cele de tipul Ia la care maximul absolut de stralucire este acelasi iar acestea pot fi de aceea folosite tot ca niste « candele cosmice » pentru obiecte mai indepartate, supernovele fiind vizibile de la distante mai mari
b3) A doua clasa de indicatori de distanta sunt cei secundari bazati  nu pe caracteristicile fizce ale unui obiect de comparat cu cel cercetatat ci pe proprietati statistice sau globale ale grupurilor de galaxii. Relatia Tully-Fisher(1977)  este un asemenea indicator secundar odata ce a fost etalonat cu ajutorul cefeidelor stabilind corelatia intre magnitudinea absoluta(luminozitatea)  unei galaxii si viteza sa maxima de rotatie. Masura vitezei maxime de rotatie permite evaluarea magnitudinii absolute si prin comparatie cu stralucirea aparnta se poate determina distanta.
Precizam ca in NED inafara de rezultate a diferite masuratori privind valoarea redshiftului gasit pentru un anume obiect cosmic, masuratori care conduc la o paleta de valori mai mult sau mai putin restranse(cu cat distanta este mai mare cu atat si aceste valori ale lui z sunt mai apropiate, tinzand ca la obiectele foarte indepartate sa nu putem avea decat una sau doua evaluari, se indica si o gama mai larga sau mai retransa de valori obtinute prin masuratori de distanta de tipul celor prezentate mai sus, adica independente de redshift si care conduc la evaluarea modulului distantei(m-M) la care ne-am referit anterior, valori care au condus la calibrarea cat mai exacta a valorii constantei lui Hubble, asa cum am specificat deja.
Obiectele cosmice care prezinta si referinte la determinari de distanta independente de redshift(majoritatea din cele analizate) au aceste referinte in diverse linkuri, altele decat in cele care au aparut la determinarile de viteze in diverse referentiale.

Astfel la  galaxia model prezentata, NGC 4258 exista cateva zeci de referinte despre calculul distantei D pornind de la date astronomice independente de redshift care incadreaza valoarea distantei masurata direct fata de noi in domeniul 3,3-9,5Mpc(med. 7,4Mpc) dar niciuna din ele nu trimite la referintele legate de viteze si redshifturi.
Acelasi lucru este valabil pentru toate celelalte cazuri urmarite  in gama valorilor z de la cele mai mici la cele mai mari

Este de precizat insa ca pentru valori mari ale lui z(z>1) nu am gasit distante independente de z adica masurate direct ci masurate doar folosind legea Hubble.
La cele aflate sub valoarea de z=1 cu niste exceptii, toate au determinari ale lui D independente de redshift(z)

b4) Si astfel, in acest mod, din treapta in treapta s-a ajuns cu masurarea  independenta de redshifturilor pana la mari distante, la redshifturi mari ramanad doar posibilitatea teoretica de evaluare cosmologica a distantei bazata pe legea lui Hubble calibrata din ce in ce mai bine in zona de masura descrisa mai sus si extrapolata la aceste distante foarte mari apreciate ca atare dupa redshiftul calculat spectroscopic(a treia clasa de indicatori cei tertiari)  stiind ca vitezele proprii ale galaxiilor se elimina la aceste distante in raport cu viteza enorma de recesie care apare .
Vezi si https://media4.obspm.fr/public/AMC/pages_distances-temps/conclu-distances-temps.html (vezi videoul prezentat)
https://media4.obspm.fr/public/AMC/pages_galaxie-univers-local/distances-et-mouvements.html
Vedem asadar ca problema msuratorii distantelor cosmice este foarte complexa dar trebuie sa creditam astronomia ca si-a dezvoltat cele mai potrivite si performante metode de masura la nivelul tehnologic de azi chiar daca in folosirea acestora pentru  calculul constantei Hubble pot aparea in continuare unele probleme.

In linkul urmator se afla o diagrama a valorilor mai recente a constantei Hubble dupa diverse metode
http://www.forbes.com/sites/briankoberlein/2017/01/26/the-universe-is-expanding-faster-than-expected-but-new-results-raise-more-questions/#733e5d79123b


8.2.2. Sisteme de referinta astronomice pentru masurat viteze

In astronomie putem măsura viteza unei stele sau a unei galaxii utilizând redshiftul sau blueshiftul adica deplasarea spre rosu sau spre albastru a undelor luminoase sau in general electromagnetice respectiv aplicand efectul efectul Doppler. Lumina emisă de obiectele cereşti suferă o schimbare a frecvenţei sau a culorii care poate fi măsurată în funcţie de viteza cu care se apropie sau se îndepărtează. Lungimea de undă creşte (deplasare spre roşu) atunci când mişcarea este de îndepărtare de noi, respectiv scade (deplasare spre albastru) atunci când se apropie de noi.
In astronomie viteza spatiala a unui obiect cosmic este viteza relativa de deplasare in raport cu soarele care este reprezentata vectorial de un vector cu trei componente spatiale Componenta in directia soarelui (apropiere sau indepartare) se numeste viteza radiala
si se masoara spectroscopic pe baza efectului Doppler. Componenta transversala care compusa cu cea radiala conduce la cea denumita miscare proprie https://en.wikipedia.org/wiki/Proper_motion, se poate calcula facand o serie de relevee ale pozitiei stelei in raport cu obiecte mai indepartate pe o durata mai mare de ordinul anilor.
Miscarea stelei se poate de exemplu determina relativ la referentialul soare(heliocentrica) sau relativ la referentialul in repos local (local standard rest-LSR) care se definese ca un reper care se misca odata cu soarele in jurul centrului galactic
In general o viteza determinata fata de un sistem de referinta fix fata de un anume obiect cosmic se numeste viteza peculiara fata de acel reper de tip rest. In cosmologie viteza peculiara se refera la componentele vitezei unei galaxii masurand deviatia acesteia de la curgerea spatiala Hubble care este expansiunea  globala a spatiului cu viteza radiala proprtionala cu distanta: https://en.wikipedia.org/wiki/Peculiar_velocity
Pentruca viteza radiala este asadar aproximativ suma dintre viteza de recesiune data de legea lui Hubble si cea locala, proprie, rezulta ca  viteza peculiara se obtine scazand din viteza totala masurata pe  cea data de relatia Hubble pentru distanta la care se afla respectivul obiect cosmic si gasind astfel viteza relativa a unei galaxii fata de cealalta.
In ceea ce priveste notiunea de referential in astronomie va desemna un sistem de coordonate spatial cu una pana la trei dimensiuni la care se adauga o axa pentru timp.

In anii 20 ai secolului trecut cand a descoperit Hubble legea care-i poarta numele nici vitezele nu erau suficient de precise datorita faptului ca galaxiile au pe langa miscarea generala in fluxul cosmic de expansiune si miscari proprii de pana la cateva sute de km/sec in timp ce vitezele masurate de el nu depaseau 1200km/sec.
Cu cat galaxiile sunt mai departe si viteza lor de recesiune creste si vitezele datorita efectelor gravitationale devin mai mici ca pondere si deci nu mai influenteaza semnificativ datele care se incadreaza in legea sa care astfel prin masuratorile sfarsitului de secol trecut si in continuare pana astazi a fost in permanent confirmata singura problema ramanand determinarea cat mai corecta(exacta) a constantei sale, H0. Astfel pentru viteze mai mari de 3000km/sec si deci redhifturi peste 0.01 influentele acestor viteze proprii eratice scad suficient de mult pentru a nu mai influenta semnificativ valoare lui H0.

Am vorbit in cap 4 despre difeitele tipuri de redshift asa ca nu vom mai reveni specificad doar ca la viteze mari se tine cont si de efectul relativist care corecteaza formula vitezei functie de z(redshift). Am indicat acolo efectul evaluat prin relativitatea restransa dar TRG permite evaluarea unor corectii de ordin superior care depind si de modelul de univers folosit.
Astfel in modelul universului cu densitate asimptotic nula 1+z=e^(v/c) sau v/c=ln(1+z)  http://www-cosmosaf.iap.fr/Cours_cosmo_2.pdf
Multe redshifturi pentru obiectele extragalactice sunt determinate si publicate ca fiind redshifturi heliocentrice ceea ce inseamna ca miscarea de rotatie si miscarile orbitale au fost eliminate din vitezele masurate astfel ca viteza radiala va fi cea a obiectului(galaxie sau grup de galaxii) fata de sistemul nostru solar, fiind insa necesare in continuare si corectia redshiftului si fata de alte miscari ale galaxiei noastre : de rotatie, in interiorul grupului local , impreuna cu grupul local catre supergrupul local si miscarea cosmologica cu referentialul definit de radiatia de fond de microunde la 3 K
https://ned.ipac.caltech.edu/help/velc_help.html

Baletul cosmic, vom denumi astfel toate miscarile pe care le descriu in univers obiectele cosmice, fata de diferite referentiale , balet creat de gravitatie  in zonele din univers la care ea este inca importanta fata de miscarea generala de expansiune cu care se compun diversele miscari locale. Mentionam ca aceasta compunere este de fapt o aparenta intrucat compunem astfel o miscare de extindere a spatiului in sine cu miscari  locale  relative la acest spatiu.

In cap 2 am prezentat structura Universului cunoscut pornind de la sistemul solar trecand prin galaxia noastra, grupul local , clustere si superclustere si terminand cu superclusterul Laniakea care se întinde peste 500 de milioane de ani lumina, cu Marele Atractor spre care se deplaseaza separat de miscarea de expansiune Hubble cam tot universul vizibil pentru noi
Astfel grupul local de galaxii din care face parte si galaxia noastra din care facem si noi parte se deplaseaza relativ la fondul cosmic de microunde in care suntem scaldati de la Big Bang astazi cu o viteza de cca 631km/sec
Daca detaliem aceste miscari putem spune ca ne miscam mai intai in jurul soarelui cu cca 30 km/sec, apoi impreuna cu acesta in jurul centrului galaxiei noastre cu cca 230km/sec iar iesind din galaxie putem constata ca aceasta cu tot ce cuprinde se deplaseaza spre galaxia Andromeda cu care se va intalni in viitor cu cca 90 km/sec ajungand in cele din urnma la acei 630 km/sec cu care se indreapta spre marele Atractor si Atractorul din aglomerarea Shapley.
Fata de toate aceste miscari pentru a ajunge doar la miscarea de expansiune pentru galaxiile mai apropiate trebuie sa le eliminam si astfel viteza ramasa va fi cea care va trebui sa se supuna legii lui Hubble dar pentru galaxii mai indepartate cu viteze de ordinul miilor si  zecilor de mii de km adica cu redshituri peste 0.01-0.1, vitezele fata de referentiale locale nu mai au o pondere insemnata si deci corelatia cu distanta este mai direct evidenta

Va urma: 8.2.3.Tipurile de distante in cosmologie in corelatie cu modele cosmologice

atanasu

8.2.3.Tipurile de distante in cosmologie in corelatie cu modele cosmologice

https://media4.obspm.fr/public/AMC/pages_relat-gene/distance-cosmo.html
cat si http://atunivers.free.fr/universe/redshift.html

Ce semnifica de fapt termenul de distanta intrun univers cu spatiul in continua si lineara dilatare adica in care se schimba in permanenta distantele intre obiectele cosmice.De aceea s-au definit mai multe feluri de distante care intrun univers clasic ,newtonian,  ar avea aceleasi valoare iar in universul relativist deasemenea vor tinde sa aiba aceiasi valoare cu cat si z va tinde sa fie mai mic adica obiectele cosmice sa fie mai apropiate.
Aceste distante sunt distanta proprie care devine comobila daca z creste adica daca universul se extinde, distanta luminoasa si distanta unghiulara. Respectivele distante nu mai sunt identice daca universul este in expansiune si relatia dintre ele este functie de decalajul spectral catre rosu(z)   
Mai apare si distanta parcursa de lumina(timpul parcursului luminii de la emisia ei in trecut si pana la noi in prezent.
Asadar sa le explicam pe rand:

(a) Distanta proprie si distanta comobila (DC)

https://fr.wikipedia.org/wiki/Distance_comobile  https://en.wikipedia.org/wiki/Comoving_distance

Distanta proprie(propriu zisa) este asadar distanta pe care am masura-o intre noi si galaxia emitenta la momentul emisiei luminii daca masuratoarea s-ar face cu o viteza infinita sau daca am imobiliza in timpul masuratorii universul si o notam cu d(t) fiind deci distanta de la un obiect cosmic care se schimba in timp odata cu expansiiunea universului.
Intre doua astfel de distante considerate la doi timpi diferiti exista o relatie de proportionalitate  ce depinde de factorul de scara respectiv, adica d(t)/a(t)=d(t0)/a(t0) adica d(t)=d(t0)x a(t)/a(t0) si daca t0 este  momentul prezent  atunci a(t0) =1 si in final avem: d(t)=d(t0)xa(t)=d(t0)/(1+z)
In cosmologia relativista  distanta comobila D, este definita ca distanta proprie impartita la scara din momentul respectiv(D=d(t)/a(t)=d(t)*(1+z)). La  momentul prezent a(t) este 1 si deci si ditanta comobila este egala cu distanta proprie D=d(t0)
La fel si  daca galaxia este foarte aproape de noi atunci momentul emiterii luminii ar fi foarte aproape de cel actual si deci z=0, respectiv D=d(t0) .
Distanta comobila este de fapt scara distantelor care se extinde cu universul si ne spune unde se afla acum galaxiile, chiar daca noi vedem universul cum era in diferite momente de timp mai tanar si deci mai mic. Cu aceasta scara, marginea extrema a universului vizbil se situeaza azi dupa modelul ΛCDM la cca 47 miliarde ani lumina iar galaxiile cele mai indepartate vizibile azi prin telescopul spatial Hubble se afla la 32 mlrd a.l.
(b) Distanta unghiulara – DA
https://fr.wikipedia.org/wiki/Distance_de_diam%C3%A8tre_angulaire

Distanta unghiulara(Distanta in diametru unghiular) este un indicator, mai ales in cazul universului plat, al distantei reale  la care se afla in trecut fata de noi galaxia cand a emis lumina pe care o vedem acum  si este singura marime direct masurabila in astronomie cu exceptia paralaxei stelelor apropiate  , motiv pentru care daca este posibila masuratoarea, valoarea obtinuta este deosebit de fiabila. Evident ca cu cat emisia este mai tanara(varsta universului la emisie este mai mica ) cu atat galaxia este azi mai departe  de noi. De aceea galaxii care azi sunt la o mare distanta de noi, la momentul emisiei erau mult mai apropiate si deci distantele DA se vor micsora fata de  celelalte distante cosmologice odata cu cresterea lui z, vezi si www.icosmos.co.uk/index.html
Distanta unghiulara, DA , este data de raportul dintre diametrul aparent delta al obiectului cosmic si unghiul θ(talia unghiulara)  sub care acesta se vede si este definita de relatia DA  = delta / θ. Este evident ca cu cat un obiect este mai departe cu atat talia sa unghiulara scade.
Distanta unghiulara este practic opusa  distantei comobile dandu-ne date  din momentul cand a fot emisa lumina(trecutul mai apropiat sau mai indepartat) pe care o vedem in prezent adica fiind legata de distanta comobila prin relatia DA=D/(1+ z) unde D este distanta comobila si deci  DA = d(t)x(1+z)/(1+z) adica DA=d(t) are aceiasi expresie cu distanta proprie ceea ce este un lucru foarte important. De aceea azi si pentru galaxiiile apropiate cu z apropiat de zero distanta proprie este egala cu cea comobila dar si cu cea unghiulara.
(c) Distanta de luminozitate- DL
https://fr.wikipedia.org/wiki/Distance_de_luminosit%C3%A9
Asa cum am vazut un indicator important pentru evaluarea distantei este fluxul luminos primit de la un obiect emitent a carui luminozitate absoluta la emisie  se considera cunoscuta prin intermediul acelor ,,candele standard". Cu cat distanta este mai mare cu atat fluxul luminos primit este mai mic.  Acesta permite definirea distantei de luminozitate DL prin : F(Flux) = L(Luminositate)/(4*Pi*DL^2) care conduce la  DL=[ L/(4Pi *F)]^0.5
In mod curent se foloseste relatia deja indicata anterior in functie de magnitudinea aparenta si absoluta a obiectului luminos: m-M=5log(D)-5
Trebuie adaugat ca intr-un univers relativist plat expansiunea universului dilueaza acest flux(desigur ca o contractie ar amplifica fluxul) . Din acest motiv pentru fluxul primit in prezent la factorul de scara unitar(si patratul acestuia ramnand astfel unitar) este valabila relatia: DL=D(1+z) unde D este distanta comobila la a=1. Constatam ca pentru obiecte foarte apropiate cu z foarte mic si distanta de luminozitate este egala cu cea proprie dar creste foarte mult fata de aceasta odata cu cresterea lui z.
Constatam ca distanta de luminozitate DL=DA(1+z)^2 adica creste mult in raport cu distanta unghiulara  pe masura ce z creste  asa cum se poate vedea si din diagramele din figura din finalul articolului http://atunivers.free.fr/universe/redshift.html
Putem afirma din acest motiv ca de fapt de la valori mai mari ale lui z distanta de luminozitate nu este o scara de distante realista pentru galaxiile mai distante(z mai mare). De fapt intr-un univers in expansiune galaxiile indepartate sunt mult mai putin luminoase,  lumina emisa repartizandu-se pe o suprafata mai mare din cauza dilatarii spatiului motiv pentru care ele par mult mai indepartate necesitand telescoape foarte puternice pentru a fi vazute . Stim ca galaxiile vazute cu ajutorul telescopului spatial Hubble sunt atat de slabe ca apar ca si cum s-ar afla la o distanta de 350 miliarde a.l. evident aceasta fiind doar o distanta aparenta ele fiind mult mai aproape. De fapt aceasta distanta este cea care s-ar obtine daca s-ar aplica legea lui Hubble fara a limita superior viteza.
(d) Distanta  de Propagare a Fotonilor sau Timpul de parcurs al luminii 
Aceasta a patra distanta(de fapt timp) si este definita ca diferenta dintre timpul present (varsta universului Tpr  minus varsta universului la emisie Tem care este durata parcursului luminii cu viteza c). Asta inseamna de fapt expresia gresit folosita ca universul are o raza de cca 14 mlrd a.l. corect fiind sa spunem ca universul are o varsta de cca 14 miliarde ani si ca deci lumina din surse mai indepartate nu a avut inca timpul sa ne parvina.Practic aceasta ar fi o distanta reala intre obiectele cosmice receptor si emitator doar daca universul nu ar fi in expansiune, distanta asa dar fixa nevariind cu timpul. De aceea la valori mici ale lui z aceasta este distanta si comobila si unghiulara si de luminozitate fiind data strict de legea lui Hubble.
In diagrama finala de la  http://atunivers.free.fr/universe/redshift.html se traseaza aceste patru scari de distante descrise, respectiv distanta functie de redshift(z), adica inversa legii lui Hubble care este z functie de distanta. Se constata ca pentru redshifturi mici(pana la un z=0.1-0.2(d=cca 2 mlrd a.l) asa cum apare si din formule, variatia este liniara conform legii lui Hubble descrise , pantele curbelor in zona de liniaritate reprezentand varsta universului aceiasi indiferent de curbe lucru regasit si in diagramele prezentate.
De altfel orice model cosmologic la care nu se realizeaza aceasta situatie adica aproape identitate intre diversele tipuri de distante si liniaritate a curbelor de acest tip in zona valorilor mici ale lui z, este considerat azi invalid fiind automat eliminat.
Cateva concluzii fata de aceste date ar fi urmatoarele:
Galaxiile cele mai indepartate dar totusi vizibile prin telescopul Hubble au ajuns la un redshift z=10 si putem considera ca protogalaxiile cele mai indepartate din univers au proabil un redshift de cca z=15. Repetam ca este vorba de viteze de recesiune , de expansiune spatiala care nu au nicio limita superioara, redshiftul 1  corelandu-se dupa cum stim cu viteza luminii dar in cadrul formulelor relativitatii restranse date in cap 4, viteza de recesie  pentru z=1 este de 0.6 c si cand z creste nelimitat aceasta tinde la viteza luminii c. Teoretic marginea universului vizibil poseda un z =infinit pentru ca ar tebui sa vedem la momentul zero cand factorul de scara era zero si deci z era infinit..
Distanta de luminozitate  (DL) ne arata de ce este atat de greu sa vedem galaxiile cele mai indepartate odata ce o protogalaxie cu un redshift de 15 conform diagramei referite apare ca fiind la o distanta imposibila dar aparenta optic de 560 mlrd a.l. chiar daca distanta sa unghiulara ne spune ca era la cca 2,2 mlrd a.l cand a emis lumina prin care o vedem azi. Distanta parcursa de lumina ne indica ca aceasta protogalaxie  a voiajat cca 13.6 mlrd ani de cand a fost emisa lumina si pana acum si infine distanta comobila (DC) ne spune ca aceasta galaxie azi daca mai exista si daca am putea-o vedea ar fi la cca 35 miliarde ani lumina de noi Deasemeni pentru z=infinit distanta comobila este raza universului actual adica cca 47,2 mlrd a.l.
Un element considerat sigur este ca tinand cont de valoarea constantei lui Hubble dat in NED ca fiind 73km/sec/Mpc putem spune ca procentul de crestere per unitate de timp a scarii lungimilor , respectiv a distantei dintre galaxii este de 2,52 x 10-16 % pe seconde, 7,93 x 10-9 % pe an sau 7,93 % intrun miliard de ani http://physique.merici.ca/astro/chap17ast.pdf
Diversele modele cosmologice relativiste pentru expansiune prezentate in cap 5 ne dau diferite distante cosmice pe care le vom revedea in cele ce urmeaza:
  -Astfel dupa modelul De Siter -Einstein (EDS) varsta universului azi este de  9,61mlrd ani . In acest model ca si in celelalte de altfel  se poate calcula care era  distanta fata de noi a unui obiect cosmic luminos cand acesta a emis lumina pe care o vedem azi adica d, distanta proprie dar si care este distanta de la obiect fata de noi astazi(distanta D comobila) si din diferenta dintre ele putem deduce cu cat a crescut distanta de la sursa si pana la noi in acest timp, cat si timpul de sosire(dupa cat timp)a luminii plecata azi spre noi, factorul de scara la primirea in viitor a luminii si distanta la care ne vom afla atunci fata de respectivul obiect luminos.
Astfel quasarul 3C 273 deja analizat(http://physique.merici.ca/astro/chap17ast.pdf)
era la momentul emiterii luminii pe care o vedem azi la o distanta de 1,78 mlrd ani. Iar azi se afla la o distanta de 2,06 mlrd a.l. corespunzator factorului de scara a=0.86, indepartandu-se de noi cat timp lumina emisa ne-a ajuns, cu inca 280 milioane a.l.
Tot pentru acest quasar cunoscand distanta comobila lumina emisa in prezent ne va ajunge cand universul va atinge varsta de 11,82 mlrd ani respectiv dupa un timp de 2,21 mlrd ani (diferenta dintre 11,82 mlrd ani si varsta acuala de 9,61mlrd ani) cand factorul de scara va fi a=1,148((11.82/9.61)^.66)= si deci distanta pana la quasar va fi de 2,06mlrd a.l.x1,148=2,36mlrd.a.l.
Putem determina si evolutia  razei a universului observabil care este data de relelatia: D =3ctv unde tv este varsta universului in momentul in care evaluam aceasta distanta.Daca tv este dat in mlrd a.l. atunci distanta d va fi 3tv mlrd a.l.
Daca tv este T varsta actuala a universului(9,61mlrd ani)atunci D=3T=28,83mlrd.a.l distanta care reprezinta raza universului observabil azi, dar cand de exemplu universul va avea 12 mlrd ani  atunci  raza universului observabil dupa acest model cosmologic va fi de 36 mlrd.a.l. Aceasta inseamna ca  azi nu putem vedea un obiect cosmic aflat la o distanta de 30 mlrd a.l. pentruca lumina nu poate sa ajunga pana la noi chiar daca a fost emisa la BB
Putem raspunde si la o problema de tipul cand vom vedea un obiect cosmic aflat azi in afara razei observabile, de ex la 40mlrd al, raspunsul fiind ca atunci cand universul va avea varsta T de 25,67 mlrd ani adica dupa inca 16,06 mlrd de ani desigur doar conform acestui model cosmologic.
Si ce este cel mai interesant aspect al acestui model este ca in principiu este doar o problema de timp pentru a avea in raza universului observabil tot ce exista in Univers aceasta raza crescand mai repede decat timpul si deci in cele din urma vom vedea toate galaxiile indiferent de distanta care este azi pana la ele.
Din cele de mai sus vedem care sunt datele ce se pot obtine cu acest model cosmologic daca se cunoaste redshiftul z al unui obiect cosmic si constanta lui Hubble. Aceleasi tip de date se pot obtine si in modelul azi considerat cel mai corect respectiv  modelul actual ΛCDM.

   -Dupa modelul actual ΛCDM varsta actuala a unversului este de 13,8 mlrd ani(valoarea din http://physique.merici.ca/astro/chap17ast.pdf) iar raza universului observabil este deasemeni mult mai mare respectiv de  47,2 mlrd a.l. asadar Universul observabil are un diamtru de cca 95,4 mlrd a.l., sursele aflate la limita acestuia au emis primele raze de lumina la inceputul universului, dar instrumentele noastre nu au atins aceasta distanta. Deci nu am putea vedea lumina unei surse mai indepatate pentruca in 13,8 miliarde de ani de la aparitia luminii si cu viteza acesteia de 300000km/sec nu ar fi avut timpul sa alunga la noi. Daca ne intrebam cu ce decalaj spectral z ar trebui dupa acest model sa vedem lumina primita din epoca cand universul avea zece la suta din dimensiunea de azi adica un factor de scara a=0.1, ceea ce se intampla cca acum aproape 13 miliarde ani, aplicand relatia indicata in cap 5, a=1/(z+1 ) adica z=1/a-1 avem z=9 .
Evolutia crescatoare cu timpul a factorului de scara se face dupa o relatie in sinus hiperbolic,
a=[0,667 sinh(t/11,56 mlrd a) ]^(2/3) unde sinh(x) =(e^x-e^x)/ 2
rezultand pentru a=1 varsta universului T=13,80 mlrd ani. Din aceasta curba hiperbolica se observa ca in prima perioada de existenta a universului adica pana la varsta de cca 8 miliarde ani graficul are o usoara convexitate in sus desnsitatea de materie fiind mai mare decat cea a vidului, materia provocand o incetinire a expansiunii dar pe masura ce universul se dilata densitatea materiei scade fiind la un moment dat egalata de cea a vidului (acea varsta de 8 mlrd ani)apoi sensul inversandu-se, densitatea vidului depasind-o pe cea a materiei si deci si rata de expansiune a universului creste cu timpul mai repede graficul devenind concav si fata de modelul EDS unde constanta Hubble tindea foarte lent spre zero aici constanta lui Hubble desi scade in timp, nu mai tinde la 0 ci spre o limita egala cu 56,4 km/sec/Mpc asta insemnand ca dupa acest moment galaxiile vor continua sa se indeparteze cu o viteza crescatoare conform legii lui Hubble disparand in timp din raza noastra de observatie astfel ca universul observabil s-ar reduce in cele din urma doar la propria noastra galaxie unde legaturile intre stele sunt realizate in baza gravitatiei mai ales newtoniene.
Daca in unversurile EDS si Friedmann deschise un corp ceresc sfarsea prin a intra in raza noastra vizuala constanta Hubble scazand catre zero si deci viteza de indepartare scazand si ea corespunzator si putand fi deci intrecuta in final de viteza luminii, in acest univers din calcule rezulta ca pentru corpurile aflate azi la o distanta de peste 17,34 mlrd a.l. lumina emisa azi  nu va ajunge niciodata la noi la fel cum daca inoti contra curentulu cu o viteza mai mica decat a acestuia nu vei ajunge niciodata mai departe de punctul de plecare ci din contra. Daca lumina a fost emisa la BB adica la momentul zero si aceasta este asteptata indefinit(t este infinit) rezulta ca daca azi este la peste 63.68mlrd a.l.niciodata nu va putea fi vazuta de noi.
In modelul ΛCDM  se calculeaza cele patru distante prezentate mai sus  odata ce se calculeaza distanta comobila functie de z.
Exista un program care livreaza rapid aceste elemente functie doar de z si de date ale modelului dupa cum vom vedea ca face si NED.
Acest program se afla la http://www.icosmos.co.uk/index.html si vom prezenta rezultate returnate pentru modelul cu datele de baza de la a) si apoi de la b) pentru diferite valori ale lui z pentru cele patru distante cosmologice discutate anterior care vor rezulta in rapoartele determinate mai inainte teoretic functie de 1+z

          Parametrii de baza ai modelului ΛCDM  (Ωm + ΩΛ)=1

a) H0= 73km/sec/mpc;  Varsta univ=T0=13.299 Mlrd ani 
    Ωm+ ΩΛ =1;  Ωmatter= 0.27;   Ωvacuum = 0.73

z                                                    0.0001         0.001         0.01        0,1           1             10     

Distanta comobila(z)                 0.4107        4.106      40.984         402      3227       9400
D[Mpc]

Distanta unghiulara(z)              0.4106        4.102       40.578        366      1613          854
DA[Mpc]

Distanta de luminozitate(z)       0.4107        4.11         41.394        442      6453   103396
DL[Mpc]

Varsta univers la z, Tem        13.2975     13.2846      13.17        12.05     5.78        0.47



b) H0= 67km/sec/mpc;  Varsta univ=14.4898 Mlrd ani 
    Ωm+ ΩΛ =1;  Ωm= 0.27;   ΩΛ = 0.73

Distanta comobila(z)                 0.45         4.47              44.65       438.2       3515   10241
D[Mpc]

Varsta univers la z, Tem       14.4883      14.475          14.34     13.13        6.30      0.51



Nota: Se constata ca modificarea lui H0 modifica in acelasi sens si aproape in acelasi raport rezultatele obtinute cu modelul ΛCDM cu exceptia varstei universului care este schimbata in sens invers.

Cat despre distante pana la valori mai mici ale lui z adica pana la 0.01 (v=3000km/sec) ele se mentin destul de apropiate indiferent de natura lor pentru ca ulterior asa cum spune si teoria sa inceapa sa se deosebeasca substantial datorita inflentei diferite a factorului de scara

Toate aceste elemente se regasesc intrun anume fel sintetizate in ceea ce se numeste universul obsevabil(https://en.wikipedia.org/wiki/Observable_universe) ale carui dimensiuni mult mai mari decat distanta parcursa de lumina intrun timp egal cu varsta universului daca acesta nu s-ar extinde permanent, le-am evidentiat si noi in cazul celor doua modele de univers analizate mai consistent unde am vazut ca in universul Einstein- de Sitter diametrul comobil al universului este de cca  28.83mlrd.a.l pentru o varsta de 9,61 Gal iar in universul standard actual (ΛCDM) diametrul comobil este de cca 46-47 Gal la o varsta de 13.8 Ga (aceste valori depind de valoarea constantei lui Hubble de azi si desigur de ceilalti parametrii considerati in modelul cosmologic utilizat).
In corelatie cu acest univers observabil care, trebuie sa atragem atentia ca va fi altul din punct de vedere al componentei galactice daca va fi construit pornind de la observatii realizate sa zicem in zona Marelui Atractor, respectiv ca vor intra obiecte cosmice nevizibile de la noi dar legea lui Hubble fiind unica in Univers si legile acestuia deasemenea si TBB care s-ar crea acolo ar trebui sa fie aceiasi si chiar daca dupa inflatie aceste doua universuri nu ar fi identice trebuie sa consideram ca pana la inflatie ( https://en.wikipedia.org/wiki/Chronology_of_the_universe ) fiind in zone diferite de Univers tot ce exista consatatabil sau nu de catre noi s-a aflat in acel punct fierbinte cu care incepe B.B, dar repet, ca in corelatie cu universul nostru observabil trebuie sa mentionam diversele sale limite,  respectiv asa numitele orizonturi din care despre cel observabil(orizontul comobil)  deja am tot vorbit care sunt urmaribile plecand de la https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_cosmological_horizons
si care sunt  caracterizate de urmatoarele distante comobile conform  ΛCDM
-Orizontul comobil( cosmologic) deja discutat, azi (la varsta universului de 13.8 Ga)  cu raza de cca 46 -47 Gal  si care deci da o limita pentru distanta pana la care vedem datorita varstei finite a Universului.
-Orizontul (raza, sfera ) Hubble care este un orizont conceptual care separa sfera in interiorul caruia obiectele cosmice se indeparteaza cu v< c(z<1),  de spatiul exterior acesteia cu z>1.Pe acest orizont, z=1 si de aici rezulta si valoarea razei care este in functie de valoarea lui H0. Asadar raza Hubble a variat si va varia cu timpul exact precum constanta Hubble, adica creste pe masura ce H scade.In timp obiectele aflate la un moment dat la limita z=1 vor intra in interiorul sferei Hubble datorita cresterii acesteia si deci nu se poate spune ca in afara razei lui Hubble actuale nu vom vedea niciodata obiectele cosmice exterioare acesteia cum se intampla cu orizontul evenimentelor cosmice (cosmic event horizon). Valoarea ei este cam ce cred cei care nu inteleg extinderea universului in chiar timpul propagarii luminii, cifra ce da varsta universului dar in unitati de distanta adica ani lumina(adica cca 13.8-14 Gal)
-Orizontul evenimentelor care este diferit de orizontul cosmologic in sensul ca daca acesta reprezinta cea mai mare distanta comobila de la care lumina poate ajunge la observator intrun anume timp, in speta varsta universului,orizontul evenimentelor reprezinta cea mai mare distanta la care poate ajunge in viitor lumina emisa acum  si cu datele universului nostru observabil rezulta de cca 16.3 Gal
-Orizonturi practice cum este orizontul optic de la care putem vedea primii fotoni la 380000 ani de la Big Bang sau orizontul pentru neutrino adica cel mai indepartat de la care apar neutrinii cat si orizontul undelor gravitationale respectiv cea mai departata distanta de la care undele gravitationale pot circula liber si care se considera cand va fi detectat a fi dovada directa  a sfarsitul epocii inflatiei cosmice.

Putem finaliza aceaste considerente subliniind ca fiecare locatie din Univers isi are propriul sau Univers observabil care nu trebuie neaparat sa se suprapuna cu al nostru care este centrat pe galaxia si sistemul nostru solar, dar si ca toate acestea la momentul inceputului se confundau ai acea regiune unde spatiul si timpul luau nastere. Nu exista nici-o proba ca universul in intregul sau s-ar limita doar la cel numit de noi 'observabil" si ca galaxiile pe care noi le putem vedea nu ar fi decat o parte infima a celor pe care nu le putem vedea.
Astfel sunt estimari ale unor valori minimale pretinzand ca universul in total eeste de cca 250 de ori mai mare decat cel observabil Il y a [https://www.universetoday.com/83167/universe-could-be-250-times-bigger-than-what- is-observable /] si exista si estimari care trimit la valori mult mai mari de cel putin 10^10^10^122 mai mari decat universul observabil[https://arxiv.org/pdf/hep-th/0610199v2.pdf]


Va mai urma 8.2.4. Cinci studii de caz din catalogul NED

atanasu




8.2.4. Cinci studii de caz din catalogul NED

Vom  exempllfica cele descrise cu date din catalogul NED pentru doua cazuri din extremitatile domeniului vitezelor de recesie(z=0.000754 si z=7.1) si trei  din interiorul domeniului din care unul este NGC 4258 considerat un exemplu de bune practici fiind folosit si la calibrari in domeniu asa cum am mentionat.
Aceste date se gasesc in  NED unde  insa sunt si situatii cand ele nu apar in mod complet sau chiar pentru unele galaxii nu apar deloc.
Comentariile care ne apartin in totalitate sunt prezentate bolduit si cu italice.
In legatura cu diferite viteze determinate in campul expansiunii  universale putem determina distante  corespunzatoare cu ajutorul relatiei lui Hubble aplicata pentru o anume valoare considerata pentru Ho, constanta lui Hubble, asa cum le vedem prezentate si in NED.
Mentionam ca doua apar ca fiind viteze esentiale si anume prima, cea raportata la soare respectiv cea heliocentrica (prima din cele opt viteze calculate si corectate in diverse siteme de referinta) care este si viteza care caracterizeaza prin redshiftul asociat, obiectul din catalog  la prima definire a sa, asa cum vom arata mai jos si a doua, cea calculata si corectata fata de referentialul radiatiei cosmice de fond de 3K, cea cu al carui redschift se aplica modelul cosmologic ΛCDM asa cum deasemenea vom vedea in continuare.

Asadar:
I. Obiectul cosmic Sextans Dwarf Sph  (satelit al Caii Lactee) aflat la o distata masurata independent de redshift, D=0.086Mpc , cu un redshift z=0.000754 caruia ai corespunde o viteza de recesiune de 226 km/sec(v=cz)
In NED se indica o gama de valori masurate petru z de la 0.00047 la 0.00076(sau v=141-228km/sec) si o gama de distante masurate independent de redshift(z) in domeniul 0,075 Mpc pana la 0.096 Mpc.
Se observa ca pentru aceste valori ale redshiftului adica ale vitezei de recesie daca miscarea ar fi guvernata doar de legea lui Hubble(v=H0*D, H0=73 km/sec/Mpc) atunci distanta ar trebui sa fie in domeniul cz/H0 adica de la minim 141/73 la maxim 228/73 respectiv de la 1,93Mpc la 3,12Mpc , care este dupa cum se vede un cu totul alt domeniu,mult mai ridicat decat cel al distantelor masurate astronomic fara a se folosi legea lui Hubble care sunt sub un Mpc si sunt certe (cat pot fi de certe astfel de masuratori)
Explicatia este faptul ca vitezele si ele masurate exact cu deplasarea spre rosu (redshift) sunt cum am explicat anterior o suprapunere intre viteza cosmologica data de legea lui Hubble si cele locale date de gravitatia in siatemul local si celelalte referentiale folosite.
Reamintim ca in cap 5 am explicat valoarea vitezei cu care se apropie de noi Andromeda(D= 0, 767 Mpc) la care fortele de atractie depasesc  fluxul cosmologic decris de legea lui Hubble.
In capitolul de date de baza se prezinta opt tipuri de viteze calculate si corectate in opt referentiale si vom da tabelul ca atare mentionand ca sunt situatii cand pentru unele obiecte cosmice de regula dintre cele mai apropiate, toate opt sau doar unele pot fi de apropiere(blueshiftate):

Calculated and Corrected Velocities
V (Heliocentric):        226 +/-1 km/s       2011MNRAS.411.1013B
V (Kinematic LSR):       218 +/-1 km/s       1986MNRAS.221.1023K
V (Galactocentric GSR):   74 +/-6 km/s       1991RC3.9.C...0000d
V (Local Group):          8 +/-13 km/s       1996AJ....111..794K
V (3K CMB):             583 +/-25 km/s       1996ApJ...473..576F
V (Virgo Infall only):    8 +/-13 km/s       2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA only)       8 +/-13 km/s       2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA + Shapley)  8 +/-13 km/s       2000ApJ...529..786M

Nota : Se constata ca viteza heliocentrica de 226 km/sec(z= 0.000754 este aceiasi cu viteza definitorie  a obiectului prezentat dar si ca viteza 3k CMB de 583km/sec(z=0.00194) mai mare decat dublul primeia va caracteriza campul « curgerii »(expansiunii) Hubble in aplicarea legii  lui Hubble in cadrul modelului ΛCDM la calcul distantelor cosmologice . Mentionam ca aceiasi constatare se va face si la urmatoarele obiecte cosmice aici prezentate ca si la toate cele prezentate in NED si nu vom mai repeta aceasta Nota.

Obsevam pentru aceast obiect foarte apropiat  o variatie semnificativa a vitezelor in ciuda valorilor lor mici, respectiv de la 8km/s (valoare foarte mica in sistemul local , mai mica si decat eroarea de masura posibila de +/-13 km/s) pana la 583km/s cu patru subdomenii si anume primele doua heliocentric si kinematic LSR cu viteze de cca 220km/s, viteza GSR de 74/km/s, vitezele referite la zone indepartate incepand cu grupul local, clusterul Virgo singur sau impreuna cu Marele Atractor(GA)si cu aglomerarea Shapley deasemeni cu valori foarte mici de 8km/s si in cele din urma relativ la radiatia cosmica de fond de 3K cu o viteza de 583 km/sec.
Ce este interesant este ca in conformitate cu aceasta imprastiere in rezultatele privind vitezele pentru ultimele sase tipuri (intrucat in continuare se elimina primele doua referitoare la sistemele locale Heliocentric si Kinematic LSR), prin aplicarea legii lui Hubble se obtin cum este de asteptat distante cu valori in aceiasi masura de imprastiate, adica de la 0,11 Mpc la 8Mpc.
 
D (Galactocentric GSR):  1.01 +/-0.11 Mpc     (m-M) = 25.03 +/- 0.22 mag
D (Local Group):         0.11 +/-0.18 Mpc     (m-M) = 20.25 +/- 2.07 mag
D (3K CMB)   :           7.99 +/-0.66 Mpc     (m-M) = 29.51 +/- 0.17 mag
D (Virgo Infall only):   0.11 +/-0.01 Mpc     (m-M) = 20.13 +/- 0.22 mag
D (Virgo + GA only):     0.11 +/-0.01 Mpc     (m-M) = 20.22 +/- 0.21 mag
D (Virgo + GA +Shapley): 0.11 +/-0.01 Mpc     (m-M) = 20.23 +/- 0.21 mag

Ne intrebam daca pentru niste viteze care sunt relative la un referential anume se pot admite diferente atat de mari conducand si la variatii pentru distanta de la obiect la noi si ce semnificatie sa dam acestui aspect?

Astfel de situatii se intampla la toate obiectele analizate in zona redshifturilor foarte mici adica sub 0.001
Deasemenea in zona valorilor foarte mici si mici pentru z, se constata ca pot exista diferente mari intre aceste viteze fiind chiar si de semne diferite adica aparand blueshifturi,uneori chiar si in toate referentialele  cum este pentru M31(Andromeda) cand apropierea de noi nu mai poate fi pusa la indoiala si  unde nu se mai pune problema aplicarii legii lui Hubble si nu se mai indica in NED nimic referitor la distante.
Totusi uneori daca la referentialul 3k CMB se indica o viteza pozitiva si mai exista si alta la unul din cele 6 referentiale care nu se elimina pe parcurs, atunci se calculeaza distante cu Hubble pentru acele viteze care sunt pozitive si se aplica modelul ΛCDM pentru referentialul 3k CMB, dar nu si daca doar viteza din referentialul 3k  CMB este singura pozitiva
O situatie ciudata constatata in zona valorilor mici ale lui z este cea in care desi se indica viteze in toate cele 8 referentiale, asadar si in referentialul 3k CMB , toate pozitive(redshifturi) nu apare nicio distanta calculata cu legea lui Hubble!? noi considerand aceasta ca o anomalie pentru care nu avem vreo explicatie.

In final modelul cosmologic aplicat   ΛCDM conduce la :
Cosmology-Corrected Quantities [Ho = 73.00 km/sec/Mpc,  Ωmatter = 0.27,  Ωvacuum= 0.73]
[Redshift 0.001946 as corrected to the Reference Frame defined by the 3K Microwave Background Radiation]
Luminosity Distance:               8 Mpc          (m-M) = 29.52 mag
Angular-Size Distance      :      7.97 Mpc      (m-M) = 29.51 mag
Co-Moving Radial Distance  : 7.99 Mpc      (m-M) = 29.51 mag
Co-Moving Tangential Dist. :  7.99 Mpc      (m-M) = 29.51 mag
Co-Moving Volume           :     2.13e-06 Gpc^3
Light Travel-Time          :         0.026 Gyr
Age at Redshift 0.001946   :   13.273 Gyr
Age of Universe            :         13.299 Gyr

Nota: Din tabelele mai sus prezentate cu referire la viteze, constatam ca pentru referentialul 3K CMB viteza (z) este    583km/sec(z=0.00194) +/- 25 km/s  adica acesta este redshiftul cu care se va lucra in modelul  ΛCDM  iar distanta calculata corelat cu curgerea Hubble in acel referential este 7.99 +/-0.66 Mpc,  (m-M) = 29.51 +/- 0.17 mag, adica exact valoarea distantei comobile.
Observam de asemenea ca cele patru distante(Dl, Da , d si cea strabatuta de lumina in timpul de la varsta univerului la factorul de scara indicat prin z si pana azi(varsta acuala a universului de 13.299 mlrd.a.l. conform acestui model cosmologic sunt aproape identice ceea ce este normal pentru valori atat de mici ale lui z.

In acelasi timp constatam ca datele de baza si care nu tin cont  de expansiunea universului, asadar care nu sunt corectate in functie de aceste elemente fundamentale ale modelului cosmologic dau cu totul alt raport pentru constanta lui Hubble respectiv 226km/sec/0.086Mpc= 2628km/sec/Mpc  cu un domeniu minim /maxim determinat de valorile minim /maxime ale lui z(v) si d de 141/0.096 – 228/0.075 adica 1354km/sec/Mpc – 3040 km/sec/Mpc !?

II. Obiectul cosmic  NGC 4258 considerat in literatura  un exemplu de bune practici in domeniu.
Acesta este aflat la o distata masurata independent de redshift, D=7,0 +/-0.5Mpc  avand  un redshift z=0.001494 caruia ai corespunde o viteza de recesiune in sitemul helioentric  de 448 km/sec(v=cz).
In NED se indica o gama de valori masurate petru z de la 0.0014 la 0.0017(sau v=420km/sec - 510km/se)c si o gama de distante masurate independent de redshift(z) in domeniul 3.9 Mpc pana la 9.5 Mpc.
Se observa ca pentru aceste valori ale redshiftului adica ale vitezei de recesie daca miscarea ar fi guvernata doar de legea lui Hubble(v=H0*D, H0=73 km/sec/Mpc) atunci distanta ar trebui sa fie in domeniul cz/H0 adica 420/73 la 510/73 respectiv de la 5.75Mpc la 6.99Mpc , care sunt  dupa cum se vede intrun domeniu acoperit si de masuratorile independente de redshift, ceace ne indica faptul ca miscarea  este guvernata in principal de expansiunea universala asa cum se va vedea si din ce urmeaza

Calculated and Corrected Velocities

V (Heliocentric)                  448 +/-3 km/s                1991RC3.9.C...0000d
V (Kinematic LSR)             456 +/-3 km/s                1986MNRAS.221.1023K
V (Galactocentric GSR)      508 +/-4 km/s                1991RC3.9.C...0000d
V (Local Group)                  507 +/-5 km/s                1996AJ....111..794K
V (3K CMB)                       654 +/-15 km/s              1996ApJ...473..576F
V (Virgo Infall only)            531 +/-5 km/s                2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA only)            578 +/-6 km/s                2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA + Shapley)   581 +/-6 km/s                2000ApJ...529..786M
In aceasta zona a distantelor fata de noi cu redshifturi mai mari decat 0.001 si deci viteze de peste 300km/sec imprastierea valorilor celor opt campuri de viteze este mult mai redusa vitezele fiind in domeniul 448-654 km/sec. Si in acest caz viteza maxima este data de campul radiatiei cosmice de fond.
Datorita restrangerii domeniului de variatie al celor sase campuri de viteze se obtin valori corespunzatoare ale distantelor in curgerea universala Hubble(Hubble Flow Distance) dupa cum urmeaza:

Hubble Flow Distance and Distance Modulus(where Ho=73.0 +/-5 km/sec/Mpc)

D (Galactocentric GSR)       6.95 +/-0.49 Mpc    (m-M) = 29.21 +/- 0.15 mag
D (Local Group)                   6.95 +/-0.49 Mpc    (m-M) = 29.21 +/- 0.15 mag
D (3K CMB)                        8.96 +/-0.66 Mpc    (m-M) = 29.76 +/- 0.15 mag
D (Virgo Infall only)            7.27 +/-0.51 Mpc    (m-M) = 29.31 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA only)            7.92 +/-0.56 Mpc    (m-M) = 29.49 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA + Shapley)   7.96 +/-0.56 Mpc    (m-M) = 29.51 +/- 0.15 mag

In final modelul cosmologic aplicat   ΛCDM conduce la
Cosmology-Corrected Quantities [Ho =  73.00 km/sec/Mpc, Ωmatter =   0.27, Ωvacuum =   0.73]
[Redshift 0.002181 as corrected to the Reference Frame defined by the 3K Microwave Background Radiation]
Luminosity Distance        : 8.97 Mpc      (m-M) = 29.76 mag
Angular-Size Distance      : 8.93 Mpc      (m-M) = 29.76 mag
Co-Moving Radial Distance  : 8.95 Mpc      (m-M) = 29.76 mag
Co-Moving Tangential Dist. : 8.95 Mpc      (m-M) = 29.76 mag
Co-Moving Volume           : 3.01e-06 Gpc^3
Light Travel-Time          :    0.029 Gyr
Age at Redshift 0.002181   :   13.270 Gyr
Age of Universe            :   13.299 Gyr

Nota: Din tabelele prezentate pentru viteze constatam ca pentru referentialul 3K CMB viteza (z) este 654(0.002181) +/- 15 km/s  adica acesta este redshiftul cu care se va lucra in modelul  ΛCDM  iar distanta calculata corelat cu curgerea Hubble in acel referential este 8.96 +/-0.66 Mpc; (m-M) = 29.76 +/- 0.15 mag adica aproape exact valoarea distantei comobile calculate cu modelul  ΛCDM
Observam de asemenea ca cele patru distante: Dl, Da , d, si cea strabatuta de lumina ca si la obiectul anterior  sunt foarte aproapiate ceea ce este normal pentru valori atat de mici ale lui z.
In acelasi timp constatam ca datele care nu tin cont de z, de expansiunea universului, asadar care nu sunt corectate in functie de aceste elemente fundamentale ale modelului cosmologic dau  un raport pentru constanta lui Hubble respectiv 448km/sec/7Mpc= 64km/sec/Mpc  cu un domeniu minim /maxim determinat de valorile minim /maxime ale lui z(v) si d de 420/9.5 – 510/3.9 adica
44 km/sec/Mpc – 130.7km/sec/Mpc, adica intrun domeniu acceptabil pentru constanta Hubble.

III. Obiecul cosmic NGC 7619
Cu o scurta mentiune in care precizam ca este cel mai indepartat obiect din cele pe care le-a urmarit in 1929 Hubble fiind o galaxie dintrun grup de galaxii din constelatia Pegasus dar pe acesta neintroducandu-l in graficul sau intrucat masratori de viteza de ultima ora indicau 3779 km/sec(adica un z >0,01)
Azi din NED avem urmatoarele valori z= 0.012549 respectiv v=3762 km/sec
Distante independente de z : 32,4Mpc– 102Mpc si valori ale redshiftului z intre z=0.0125 – 0.012806 respectiv pentru viteze intre 3750km/sec si 3842 km/sec.
La aceste valori ale lui z(v) legea lui Hubble ne situeaza cu distanta in domeniul 51,4-52,6 Mpc adica in domeniul indicat si de masuratorile independente de redshift  ceace ne confirma  faptul ca miscarea galaxiei este guvernata in principal de expansiunea universala asa cum se va vedea si din ce urmeaza:


Calculated and Corrected Velocities
V (Heliocentric)           : 3762 +/- 5 km/s       2000AJ....119.1645T
V (Kinematic LSR)          : 3767 +/- 5 km/s       1986MNRAS.221.1023K
V (Galactocentric GSR)     : 3911 +/- 8 km/s       1991RC3.9.C...0000d
V (Local Group)            : 3987 +/- 14 km/s      1996AJ....111..794K
V (3K CMB)                 : 3391 +/- 26 km/s      1996ApJ...473..576F
V (Virgo Infall only)      : 3848 +/- 17 km/s      2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA only)        : 3775 +/- 18 km/s      2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA + Shapley)   : 3768 +/- 18 km/s      2000ApJ...529..786

Hubble Flow Distance and Distance Modulus(where Ho=73.0+/-5 km/sec/Mpc)

D (Galactocentric GSR)   53.6 +/-3.8 Mpc      (m-M) = 33.65 +/- 0.15 mag
D (Local Group)          54.6 +/-3.8 Mpc      (m-M) = 33.69 +/- 0.15 mag
D (3K CMB)               46.5 +/-3.3 Mpc      (m-M) = 33.34 +/- 0.15 mag
D (Virgo Infall only)    52.7 +/-3.7 Mpc      (m-M) = 33.61 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA only)      51.7 +/-3.6 Mpc      (m-M) = 33.57 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA + Shapley) 51.6 +/-3.6 Mpc      (m-M) = 33.56 +/- 0.15 mag

Se constata o si mai mare reducere a marjei din domeniul de variatie al vitezelor ceace inseamna ca miscarile independente de expansiunea universala isi reduc mult importanta,acest domeniu in care se pot masura cu precizie si redshifturile dar si distantele independent de redshift, fiind unul in care legea lui Hubble poate fi pusa in evidenta cu precizie mai ridicata. Este interesant ca daca pentru redshifturi mai mici viteza (si desigur ca si distanta) pentru referentialul radiatiei cosmice de fond 3K CMB erau mai mari sau chiar mult mai mari fata de celelalte, aici valorile sunt apropiate, in cazul de fata usor mai mici)

Distantele calculate cu modelul cosmologic  ΛCDM sunt:
Cosmology-Corrected Quantities [Ho =  73.00 km/sec/Mpc, Ωmatter =   0.27, Ωvacuum =   0.73]
[Redshift 0.011313 as corrected to the Reference Frame defined by the 3K Microwave Background Radiation]
Luminosity Distance        : 46.9 Mpc      (m-M) = 33.35 mag
Angular-Size Distance      : 45.8 Mpc      (m-M) = 33.31 mag
Co-Moving Radial Distance  : 46.4 Mpc      (m-M) = 33.33 mag
Co-Moving Tangential Dist. : 46.4 Mpc      (m-M) = 33.33 mag
Co-Moving Volume           : 0.000417 Gpc^3
Light Travel-Time          :    0.150 Gyr
Age at Redshift 0.011313   :   13.149 Gyr
Age of Universe            :   13.299 Gyr


Se constata in continuare ceea ce stim de la definirea diferitelor tipuri de distante cosmologice si anume ca pentru redshifturi mici, z<(0.1-0.2) adica pentru viteze de recesie sub cateva zeci de mii de km/sec, ele sunt de acelasi ordin de marime si cu valori din ce in ce mai apropiate pe masura ce z scade, desigur cea mai mare ramanand asa cum est normal distanta de luminozitate(DL)si cea mai mica cea unghiulara(DA).Totusi cand vitezele cresc  incepand de la 3000km/sec(z=0.01) diferentele incep sa fie de cateva procente
In acest caz pentru Ho=73 Km/sec/Mpc distanta Hubble(distanta comobila) este de 46,4 Mpc.

IV. Obiectul cosmic Abell 2218  care este un cluster de galaxii la D=719 Mpc, si cu z=0.1756, v=cz=  52644km/sec
Din NED: z are un domeniu de variatie de 0,17-0,18 si cu un domeniu de distante independente de z de 660Mpc-1750Mpc
Nota: In NED pentru z >0.1 nu se mai indica o viteza relativa la redshift adica v=c*z ci doar faptul ca este mai mare de 30000km/sec ceea ce ne face sa credem ca aceasta viteza este o limita a aplicarii acestei relatii simple de tip Dopller.
Oricum valorile din domeniul redshifturilor masurate, z, conduc conform legii lui Hubble la un domeniu al distantelor de ordinul celor masurate independent de redshift dar din zona valorilor mai mici ale acesora in jur de peste 700Mpc.
In acest caz valorile mari ale vitezelor in cele 8 referentiale si ale distantelor corelate acestora calculate cu legea lui Hubble sunt foarte apropiate :

Calculated and Corrected Velocities
V (Heliocentric)           52644km/s             1999ApJS..125...35S
V (Kinematic LSR)          52659km/s             1986MNRAS.221.1023K
V (Galactocentric GSR)     52828 +/-7 km/s       1991RC3.9.C...0000d
V (Local Group)            52877 +/- 14 km/s     1996AJ....111..794K
V (3K CMB)                 52626 +/- 1 km/s      1996ApJ...473..576F
V (Virgo Infall only) 52958 +/-15 km/s           2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA only)  52811 +/-18 km/s            2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA + Shapley) : 52811 +/- 18 km/s     2000ApJ...529..786M

Hubble Flow Distance and Distance Modulus (where Ho =73.0 +/- 5 km/sec/Mpc)
D (Galactocentric GSR) 723.7 +/-   50.7 Mpc  (m-M) = 39.30 +/- 0.15 mag
D (Local Group)        724.3 +/-   50.7 Mpc  (m-M) = 39.30 +/- 0.15 mag
D (3K CMB)             720.9 +/-   50.5 Mpc  (m-M) = 39.29 +/- 0.15 mag
D (Virgo Infall only)  725.5 +/-   50.8 Mpc  (m-M) = 39.30 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA only)    723.4 +/-   50.6 Mpc  (m-M) = 39.30 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA+Shapley) 723.4 +/-   50.6 Mpc  (m-M) = 39.30 +/- 0.15 mag

Distantele calculate cu modelul cosmologic  ΛCDM sunt:
Cosmology-Corrected Quantities [Ho =  73.00 km/sec/Mpc, Ωmatter =   0.27, Ωvacuum =   0.73]
[Redshift 0.175540 as corrected to the Reference Frame defined by the 3K Microwave Background Radiation]
Luminosity Distance        : 816 Mpc      (m-M) = 39.56 mag
Angular-Size Distance      : 591 Mpc      (m-M) = 38.86 mag
Co-Moving Radial Distance  : 694 Mpc      (m-M) = 39.21 mag
Co-Moving Tangential Dist. : 694 Mpc      (m-M) = 39.21 mag
Co-Moving Volume           : 1.4 Gpc^3
Light Travel-Time          :    2.088 Gyr
Age at Redshift 0.175540   :   11.210 Gyr
Age of Universe            :   13.299 Gyr

Se constata ca la aceste valori ale lui z distantele cosmologice asa cum este de asteptat incep sa se distanteze una de cealalta conform cu relatiile influentate de valoarea lui z date la punctul 8.2.3 anterior.
Se mai constata ceva interesant si anume ca distanta din  Hubble flow incepe sa difere de cea din calculul dupa modelul cosmologic, respectiv ca cea din simpla expansiune dupa legea lui Hubble fara a tine cont de factorul de scara respecta cum este normal  legea lui Hubble si atunci D (3K CMB) este strict raportul  dintre viteza si constanta lui Hubble respectiv:52626/73=720.9 Mpc in timp ce distanta comobila fiind determinata cu modelul cosmologic conduce la o valoare mai mica de 694Mpc, valoarea 3K CMB parand ca urmareste  distanta de luminozitate.

V. Obiectul cosmic  ULAS J1120+0641
A fost referit si in cap. 4
Din NED: z=7,084-7,10 si nici-un D independent de z, rezultand ca doar legea lui Hubble ne va spune ceva despre distanta.
Daca se calculeaza viteza cu relatia c*z vor rezulta viteze superluminice  de peste 2.100.000km/sec

Vitezele in diferitele referentiale sunt:

Calculated and Corrected Velocities
V (Heliocentric)      : 2124030  km/s                2011Natur.474..616M
V (Kinematic LSR)     : 2124028  km/s                1986MNRAS.221.1023K
V (Galactocentric GSR): 2123925 +/- 4 km/s           1991RC3.9.C...0000d
V (Local Group)       : 2123864 +/- 10 km/s          1996AJ....111..794K
V (3K CMB)            : 2124390 +/- 25 km/s          1996ApJ...473..576F
V (Virgo Infall only) : 2124054 +/- 17 km/s          2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA only)   : 2124267 +/- 22 km/s          2000ApJ...529..786M
V (Virgo + GA + Shapley): 2124323 +/-23 km/s         2000ApJ...529..786M
Nota: Toate aceste viteze superluminice sunt foarte apropiate, practic egale, deosebirile astea minimale fiind probabil rezultate din calculele numerice.

Hubble Flow Distance and Distance Modulus(where Ho =73 +/- 5 km/sec/Mpc)
D (Galactocentric GSR 29094.9 +/- 2036.6 Mpc  (m-M) = 47.32 +/- 0.15 mag
D (Local Group)       29094.0 +/- 2036.6 Mpc  (m-M) = 47.32 +/- 0.15 mag
D (3K CMB)            29101.2 +/- 2037.1 Mpc  (m-M) = 47.32 +/- 0.15 mag
D (Virgo Infall only) 29096.6 +/- 2036.8 Mpc  (m-M) = 47.32 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA only)   29099.6 +/- 2037.0 Mpc  (m-M) = 47.32 +/- 0.15 mag
D (Virgo + GA + Shapley) 29100. 3 +/- 2037.0 Mpc         (m-M) = 47.32 +/- 0.15 mag

Distantele calculate cu modelul cosmologic  ΛCDM sunt:
Cosmology-Corrected Quantities [Ho =  73.00 km/sec/Mpc, Ωmatter =   0.27, Ωvacuum =   0.73]
[Redshift 7.086202 as corrected to the Reference Frame defined by the 3K Microwave Background Radiation]
Luminosity Distance        :    69607 Mpc      (m-M) = 49.21 mag
Angular-Size Distance      :     1065 Mpc      (m-M) = 40.14 mag
Co-Moving Radial Distance  :     8608 Mpc      (m-M) = 44.67 mag
Co-Moving Tangential Dist. :     8608 Mpc      (m-M) = 44.67 mag
Co-Moving Volume           : 2.67e+03 Gpc^3
Light Travel-Time          :   12.550 Gyr
Age at Redshift 7.086202   :    0.749 Gyr
Age of Universe            :   13.299 Gyr

Se constata ca la aceste valori foarte mari ale lui z asa cum si vitezele devin puternic superluminice, distantele cosmologice asa cum este de asteptat incep sa se distanteze major una de cealalta conform relatiilor influentate de valoarea lui z date in punctul 8.2.3 anterior.
Distanta parcursa de lumina este si ea destul de influentata de z fiind intre distanta unghiulara (cea mai mica) si cea comobila.

Se precizeaza constatarea anterioara si anume ca distanta din  Hubble flow incepe sa difere din ce in ce mai tare de cea din calculul dupa modelul cosmologic,  respectiv cea din simpla expansiune dupa legea lui Hubble fara a tine cont de factorul de scara respecta legea lui Hubble si atunci D (3K CMB) este strict raportul  dintre viteza si constanta lui Hubble respectiv: 2124390/73= 29101.2 Mpc, in timp ce distanta comobila este determinata cu modelul cosmologic si conduce la o valoare mult mai mica respectiv 8608Mpc,  valoarea 3K CMB parand sa urmareasca  si distanta de luminozitate.

In finalul acestui punct  in care am prezentat cateva obiecte cosmice din pana la milioanele de obiecte inventariate in NED , pentru a da o idee despre enormul volum de munca necesar pentru a crea , tine si a updata la zi acest catalog vom mai prezenta cate ceva despre referintele bibliografice folosite  la indicarea vitezelor in cele opt referentiale, la masuratorile pentru redshiftul z sau pentru distantele independente de redshift

1) Referitor  la viteza heliocentrica se gasesc cele mai multe trimiteri(linkuri) diferite intre ele cum se poate vedea si din exemplele date mai sus, totusi mai putine decat numarul de obiecte urmarit intrucat  mai multe obiecte pot face referirire la un acelasi link.
Se constata ca  de regula in rezumatul dat in aceste referinte nu exista mentiuni directe sau explicite la viteza ci la diferite elemente cosmologice pe intelesul doar al specialistilor.

2)  In cazul vitezei in referentialul Kinematic LSR am gasit o singura referinta indicata la toate obiectele prezentate din NED insa doar pentru acest tip de viteza si care este linkul 1986MNRAS.221.1023K
Asadar doar un singur link, care dupa cum se poate observa nu este o referinta la anume obiecte cosmice ci la aspecte de precizie ale unor determinari  specifice si la niste valori standard care se modifica in timp, ultimele fiind cele pomenite ca fiind adoptate intr-o rezolutie de la Delhi a IAU comision 33/1985, 21 moiembrie.
Desigur(vezi si cuvintele cheie indicate) ca aceste valori se refera la calculele privind probabil stabilirea si a acestui tip de viteza in respectivul referential corespunzator.
Nota: Se poate gasi acelasi link referit si  in lista de referinte din NED pentru diferite masuratori de redshift z, dar numai pentru sistemul  heliocentric si uneori galactocentric

3) In cazul vitezei in referential Galactocentric  am gasit deasemenea o singura referinta in toate obiectele urmarite din NED, indiferent de redshiftul lor si anume 1991RC3.9.C...0000d cu observatia ca sunt si obiecte care au aceiasi referinta si la sistemul Heliocentric cum este la obiectul descris   mai sus : NGC 4258 
Aceasta referinta  se refera la 23004 obiecte dar care doar face trimitere la un alt link care este insa inoperant in sensul ca ne comunica ca niciun rezuat valid nu a putut fi selectat pentru aceste obiecte

4) In cazul vitezei in referentialul Local Group am gasit doar o singura referinta pentru toate obiectele urmarite din NED si anume1996AJ....111..794K care se refera la 103 obiecte urmarite astronomic inclusiv cele urmarite si de noi. :
Se intituleaza : THE GALAXY MOTION RELATIVE TO NEARBY GALAXIES AND
THE LOCAL VELOCITY FIELD
Se constata ca acest rezumat desi la fel de greu de urmarit pe fond ca si celelalte pare ca raspunde mai direct la problema vitezei in referentialul Grupul Local

5) In cazul vitezei in referential 3K CMB am gasit doar o singura referinta pentru toate obiectele urmarite din NED si anume 1996ApJ...473..576F in care se prezinta rezultatele in sinteza pentru a observatiile pentru programele FIRAS (Far-InfraRed Absolute Spectrophotometer) on board the COBE (COsmic Background Explorer)
si este intitulat : « The Cosmic Microwave Background Spectrum from the Full COBE FIRAS Data Set

6-8) Nota: Referitor la referintele date pentru cele opt tipuri de viteze din analiza a catorva zeci de obiecte cosmice acoperind intreaga paleta de redshifturi adica valori ale lui z de la sub 0.001(viteze peste 300km/sec, distante de cativa Mpc) si pana la valori ale lui z de peste 1 cu viteza aparenta depasind  viteza luminii  si distante de peste  4000 Mpc(13mlrd a.l.) putem spune ca in cazul vitezei in referentialele legate de Grupul Virgo( Virgo Infall only, Virgo + GA only si Virgo + GA + Shapley ) am gasit doar o singura referinta pentru toate obiectele urmarite din NED si anume 2000ApJ...529..786M cu titlul : The Hubble Space Telescope Key Project on the Extragalactic Distance Scale. XXVIII. Combining the Constraints on the Hubble Constant. Nota mea: Este un articol care merita citit  iar cele doua obiecte cosmice folosite in acest studiu din 1999 dar deosebit de important sunt Marele Nor al lui Magelan cu z=0.000927(v=278km/sec) si Virgo cluster cu z=0.0036(v=1079km/sec) iar constanta lui Hubble rezultata este de 71+/-6 Km/sec/Mpc
Oricum  acest articol detaliaza rezultate obtinute de la lansarea Telescopului Spațial Hubble (HST) cu 9 ani inainte , in care distante la cefeide  la  25 de galaxii au fost determinate în scopul calibrarii indicatorilor de distanța secundară pe o distanta de 25 Mpc in jurul Caii lactee urmarind obtinerea unei bune aproximari a constantei Hubble la o valoare de 71+/-6km/sec/Mpc insistandu-se pe natura si reducerea erorilor iar modelul de viteză folosit include influența clusterului Fecioarei, a Marelui Attractor si a superclusterului Shapley, care insa  nu joacă un rol semnificativ în determinarea rezultatului. 
Nota: nici una din referintele bibliografice gasite pentru ,,z ,,  nu se regaseste si la cele care indica valori pentru D independent de redshift ceea ce ne dovedeste si indirect independenta reala intre masuratorile pentru z si cele pentru D.
Nota personala : Singura problema care este ininteligibila pentru mine este ce sens are sa legi diversele viteze din cele 6 referite de niste distante prin intermediul legii Hubble cand este evident ca exact cate viteze vom avea, tot atatea distante vom avea , exceptand viteza in referentialul 3K CMB.
Desigur ca acest aspect dispare sau se aplatizeaza odata cu cresterea lui z cand peste  0,05- aceste valori se uniformizeaza si in acelasi timp si distantele.
Am putea sa privim aceste date ca o masura a imposibilitatii de a folosi numai legea lui Hubble pentru a descrie miscarile unor galaxii mai apropiate adica cu z<0.01?
In acelasi timp retinem si observatia facuta pentru valori mai mari ale lui z unde distanta din referentialul  3K CMB devine mai mare decat distanta comobila dar ramanand mult sub valoarea distantei de luminozitate care creste foarte marcat odata cu z!?

Nota concluziva: Evoluţia Universului nostru este fascinantă; faptul că în prezent avem posibilitatea de a efectua mai multe măsurători care să ne spună cum a evoluat Universul de-a lungul timpului ne va ajuta să înţelegem mai bine compoziţia acestuia şi, într-un viitor sperăm cu toţii nu prea îndepărtat, să identificăm sursele materiei şi energiei întunecate. Atunci vom avea inclusiv o idee nu doar despre cum am ajuns de la Big Bang aici, ci şi despre cum va evolua Universul nostru.
In ultimul capitol  voi prezenta  cateva idei eronate care circula legat de acasta evolutie a Universului cat si unele discutii privind cele prezentate.
Oricum din acest moment, din punctul meu de vedere,  aceasta monografie, acest text documentar desigur prezentat in viziune personala s-a terminat asa ca de acum  consider orice  observatii si discutii  ca fiind binevenite.

atanasu

#245
Intrerup un moment curgerea ultimelor postari la tema filmului Big Bangului cu care ma ostenesc pe aici cu o stire de ultima ora dar care ar putea sa aibe legatura cu dark matter si deci si cu B.B.:
https://www.facebook.com/groups/stiinta/?multi_permalinks=1470727493002844&notif_id=1508273750791248&notif_t=group_highlights.
si iata ca ligo cu undele sale gravitationale incepe sa-si arate posibilitatile.
Vezi si https://ro.wikipedia.org/wiki/Stea_neutronic%C4%83
dar si https://www.agerpres.ro/sci-tech/2017/10/16/detectarea-undelor-gravitationale-rezultate-din-ciocnirea-a-doua-stele-neutronice-marcheaza-o-noua-era-in-astronomie-19-51-01

Totusi daca trecuram de 80000 asta merita un UPDATE:
Dau o stire poate inca incerta :

http://science.hotnews.ro/stiri-spatiul-22069418-ultimele-masuratori-cern-arata-universul-nu-trebui-existe.htm

Respectiv se pare ca la CERN s-a dovedit experimental ca  nu exista nici-o asimetrie intre materie si antimaterie si ca deci anihilarea uneia de catre cealalta ar fi trebuit sa fie totala.
Totusi ceva , ce anume? a impiedecat acest lucru sa se produca conform concluziei celor de ls CERN care daca era cum spun ei nu mai aveau ocazia sa o spuna  :)

atanasu

Acest text al cap 9 a fost modificat si mutat mai jos.Tot ce este scris despre el de aici si pana la noua lui apritie de mai jos trebuie citit tinand cont de acest aspect

mircea hodor

#247
    Buna Seara domnule Atanasu.Ca tot mentionati ca e momentul deschiderii discutiilor "mai putin canonice"(ca sa parafrazez  exprimarea dumneavoastra) as vrea sa supun atentiei dumneavoastra un aspect care mie personal mi-a parut cel putin interesant ca si concluzii pe care le poate genera; Este vorba despre...hidrogen.Intr-un documentar recent vizualizat mi-a atras atentia afirmatia ca acest element chimic isi are limitele sale cantitative,si ca va veni o vreme cind sorii nu se vor mai naste datorita lipsei acestuia...Ma intreb fireste...de unde provine acest element(practic principala caramida a intregului univers caci e cert ca-n lipsa lui nu putea exista acest univers), pare sa fi existat de la inceput dar sa tot fi fost consumat fara a mai fi reprodus?! Nu intimplator pun aceasta intrebare,caci de raspunsul ei poate depinde in cele din urma o teorie cu privire la aparitia  sau disparitia universului...2) Ati mentionat ca nu veti aborda tema pe linia acelui vortex pe care l-am sugerat ca trecere intre 2 sau mai multe universuri prin intermediul unei gauri negre...totodata sugerati o varianta de calcul- "prin compunerea vitezelor dintre galaxii care in univers ar conduce la o rezultanta indreptata spre acel loc unde s-a produs big bangul indicandu-l astfel in cazul cand B.B. s-ar fi produs intr-un spatiu preexistent."(ca sa reiterez exprimarea  dumneavoastra);dar oare nu e exact acelasi lucru dar "al rovescio"(invers)?! Imi amintesc ca sugeram iesirea dintr-o gaura neagra cert ca pe un alt univers,delimitat de ruptura spatio-temporara creata de acea gaura neagra care practic "soarbe" energie dintr-un inivers transferind-o in celalalt.Abordarea secundara cu privire la compozitia acestor universuri distincte (ca fiind materie respectiv antimaterie)nu a avut la origine decit logca dualista subliniata in zilele noastre in special de noile descoperiri ale mecanicii cuantice prin care orice lucru isi are propriul alter-ego,si deasemeni datorita "dificultatii" de a gasi antimaterie in universul nostru.  Imi cer scuze,am recitit redactarea dumneavoastra si am realizat ca sint in eroare cu privire la punctul dumneavoastra de vedere legat de acel calcul al compunerii vitezelor dintre galaxii-in realitate pare a fi genul de calcul caruia nu-i acordati prea mult credit,am preferat sa fac aceasta completare decit sa sterg tot textul nemaistiind ce apare si ce nu.

mircea hodor

   Imi amintesc scepticismul dumneavoastra de la inceput,in special ptr. ca reiteram un fir abordat in paralel sau mai devreme pe relativ acelasi subiect;ma intreb daca stiati la ce munca va inhamati in acesti 2 ani ,va mai apucati de ea? O adevarata teza de doctorat domnule
Atanasu. Felicitari :)  Dar nu va ascund ca astept si unele recenzii ,caci as minti sa spun ca ptr. mine totul e 'limpede";In definitiv inca tot n-am aflat raspunsul principal "to be or not to be"nu-i asa?!  :)

atanasu

#249
Mircea, multumesc dar o teza fara elemente de originalitate nu este teza ci doar referat documentar, bun, amplu, dar atat. Desigur ca originalitatea poate incepe si de la noi conexiuni , noi corelari nefacute inca intre elementele de baza prezentate. nu stiu dar poate ca fara sa fiu constient am produs asemenea judecati. Dar ca sa te indreptatesc voi publica si aici desi nu aici prima data ci pe firul unde m-a provocat un nick Calahan si pe unul special deschis de mine, niste contributii din foarte tanara tinerete a mea unde in anii 1980-1983 pretind ca am cantarit neutino(pe atunci era considerat cam fara masa in cadrul modelului standard , azi are dar nu este foarte clara cestiunea)  dar si Universul (cred ca nici pentru acesta pe atunci nu se indicau datele de azi sau nu se indicau poate deloc. O sa ma mai documentez ca sa fiu sigur ca pe atunci chiar eram prioritar in mod absolut. Asta asa pentru mine caci cele ce le consideram eu mai degraba distractii frumoase stiintifice nu m-am ostenit sa le public si pe atunci net nu era si ulterior pana nu mi-a reamintit Calahan de cestiune, cam uitasem de cele facute desi acest fir ar fi trebuit sa mi le reaminteasca(de fapt mi le-a reamintit dar mi-a fost lene sa caut prin vechi si dezordonate notite-Calahan m-a facut sa o fac)

atanasu

#250
UPDATE la textul cu nr #173 : Aprilie 23, 2016, 11:50:24 a.m unde am scris:
" Astept cu interes lansarea satelitului francez Microscope

http://www.agerpres.ro/sci-tech/2016/04/22/franta-lanseaza-vineri-un-satelit-microscope-care-vrea-sa-verifice-daca-teoria-lui-einstein-nu-e-gresita-21-15-27

amanata cu 24 de ore adica pentru azi care daca reuseste fara probleme va incerca sa verifice TRL a lui Einstein, importanta si pentru acest topic  intrucat va verifica principiul de echivalenta intre masa grea(ca factor de proportionalitate in legea gravitatiei universale si de care se leaga constanta gravitationala universala ) si masa inerta(măsura inerţiei unui corp sau particulă care intra in legea inertiei in sensul legii lui Newton de factor de proportionaltate intre forta si acceleratia imprimata de forta corpului cu acea masa inertiala).
Vezi: https://fr.wikipedia.org/wiki/Masse

Echivaleta intre aceste doua mase care nu sunt aprioric (adica prin definitie) echivalente se constata experimental pana la aceasta masuratoare care va urma cu acest satelit Microscope, este de 10^-12
Principiul de echivalenta a fost postulat de Einstein si pentru detalii privind forma slaba si cea tare a acestui principiu vezi
https://fr.wikipedia.org/wiki/Principe_d%27%C3%A9quivalence

In orisice caz  experimentul Microscope va verifca aceasta echivalenta la o preczie mult mai mare decat cea de pana acum adca la 10^-15( raportul dintre o muscă minusculă și un 'pod de 500.000 de tone) precizie care considera fizicienii, ca ar da o lovitura in caz
ca se confirma in continuare echivalenta,  atat teoriei corzilor cat si posibilitatii ca sa fim cufundati de fapt intr-un spatiu cu mai multe dimensiuni sau invers daca este infirmat ar fi un argument de intarire a acestor ipoteze stiintifice actuale inca neverificate exprimental
...
In fine este de urmarit ce se intampla cu acest experiment deosebit de interesant pentru fizica si astrofizica actuala."

si cateva zile mai tarziu intr-un schimb de idei cu Harap Alb am scris la nr  #175 : Aprilie 26, 2016, 12:25:50 p.m :

" Lansarea a avut loc cu succes ieri seara si  in comunicatul de presa de mai jos sunt si cateva date privind instrumentul de masura:
http://www.onera.fr/sites/default/files/actualites/breves/CP20160426b-Lancement_Microscope.pdf
Personal nu m-am preocupat de acest aspect pentruca nu sunt de specialitate si nu urmaresc decat rezultatele care daca sunt creditate si omologate  de lumea stiintifica, eu le consider bune caci nici nu as putea faca altceva( doar un experiment de tip OPERA nu m-ar putea convinge asa cum nici atunci nu m-a convins deloc intrucat  personal si independent de Einstein sau orice experiment, consider ca c este o constanta si ca este viteza maxima in universul material, ca de cel spiritual nu ma pot apropia prin intermediul fizicii si experimentului)
Ma intereseaza doar in ce masura se verifica posibilitatea sau se pastreaza rezerva asupra teoriei corzilor care se pare ca implica cufundarea spatiului- timp cu 4 dimensiuni intr-un spatiu cu mai multe, lucru discutat foarte mult la acest topic si la toate cele referite  in sintezele facute, despre care am scris cate ceva chiar in cateva comentarii anterioare;
....Desigur ca mentinerea echivalentei pentru 10^-15 nu inseamna ca ea va fi dovedita si pentru 10^-20, dar deocamdata la nivelul preciziei masuratorilor noastre ne aflam "inca" in spatiul-timp  cu patru dimensiuni si curand voi reveni la aceasta, caci deocamdata caut sa vad ce anume in TBB m-ar obliga sa ies din acesta si nu prea gasesc. Dar mai este timp pentru aceasta si daca cei care citesc ar putea interveni la acest punct dar nu cu povestea cu balonul ca fiind unica explicatie posibila, caci daca era asa s-ar fi stiut ca acele puncte de pe balon se misca si accelerat unele fata de altele si doar s-ar fi cerut masuratorilor sa verifice aceasta ipoteza bazata pe o lege acceptata (Hubble) dar se pare ca nu prea era nici ca ipoteza aceasta idee a acceleraii expansiunii Universului daca rezultatele au fost o surpriza(nu si pentru mine, desi poate ca in mod gresit :)  )

AZI in decembrie 2017 s-au facut publice primele rezultate ale masuratorilor fectuate cu satelitul Microscope:

http://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-22157954-satelitul-microscope-confirma-teoria-relativitatii-generale-lui-albert-einstein-precizie-neegalata-pana-prezent.htm

Citez: "Pe Pamant, principiul echivalentei a fost verificat cu un grad de precizie de ordinul a 13 zecimale.

Obiectivul Microscope, a carui misiune se incheie la sfarsitul lui 2018, este sa ajunga la o precizie de 15 zecimale.

Luni, cercetatorii au publicat in revista Physical Review Letters primele rezultate, bazate pe analiza a 10% dintre datele deja primite de satelit, ale carui instrumente au reusit sa ajunga la o precizie de 14 zecimale.

"In termeni de precizie, este deja de zece ori mai bine decat cele mai bune experimente pe Pamant care au testat principiul echivalentei", a declarat Pierre-Yves Guidotti, responsabil pentru proiectul Microscope la Cnes.

"Este o veste buna, in sensul ca inseamna ca teoria lui Einstein este si mai adevarata decat se credea", a spus fizicianul Thibault Damour, coautor al studiului. "Dar, pentru teoreticienii fizicii, ar fi fost si mai excitant sa gasim ceva nou", a adaugat el.  "

Adaug si eu destul de bucuros ca se pare ca pana una alta teoria Standard este inca odata intarita in timp ce Teoria corzilor si ideea unor spatii cu peste trei dimensiuni spatiale rezulta mai incerta, tot pana una alta  :) 

atanasu

#251
La multi ani tuturor ce se ostenesc sa intre aici!
Draga Mircea si sper sa citesca si Electron si/sau Harap Alb,
Tu ai deschis firul cautand si sperand sa gasesti "hibe" sau chiar ipoteze si sugestii alternative.
Eu foarte cuminte am incercat sa inteleg cu adevarat ce sustine TBB dar mai ales pe ce si cum se fundamenteaza.
Acum dupa ce oarecum documentarea s-a terminat, eu incepand inca din noiembrie(eram optimist) sa public acel capitol 9 care sper sa fie si ultimul si care se intituleaza : Cap 9. Aspecte eronate in intelegerea curenta a TBB si unele aspecte discutabile m-am blocat atunci cand eram sa postez partea finala, gandindu-ma ca daca de atunci cand l-am anuntat si pana acum numarul de vizite a crescut de la 81000 la aproape 88000,  este cazul sa evidentiez totusi niste hibe in TBB sau poate doar in textul sau intelegerea mea si pana voi termina de facut niste analize (poate se ajunge pana aunci la 100000 vizite) doresc sa urmaresc niste aspecte mai deosebite
Doresc insa sa intreb ceva inainte sa dau eu raspuns prin analiza ce o voi face. Eu inca nu cunosc sigur raspunsul  dar intrebarea este:

Cum ar trebui sa difere TBB si datele acesteia daca niste ratiuni aflate  in universul nostru observabil de pe Terra, acum ceva  vreme , sa zicem ca la varsta de 1Ga(un miliard de ani, fata de cele 13.8 miliarde cat credem noi azi ca are ), ar emite TBB -ul timpului lor.
In ce masura s-ar deosebi aceasta de asta de azi
Sa facem ipoteza ca ar descoperii tot ce am descoperit si noi, adica legea Hubble si toate celelalte legi ale fizicii despre care nu avem nici-un motiv sa credem ca atunci acum 12.8 Ga sa fie altele decat cele de acum .
Reamintesc ca am aratat in cap 6 ca la cca 4-500 mil ani deja se formasera primele stele si galaxii, si atunci  la un timp dublu(un miliard de ani) trebuiau sa fie formate destule si cerul trebuia sa nu difere foarte mult ca aspect general de cel actual .

M-as bucura sa am niste rezultate anticipative eu nestiind inca la ce concluzie voi ajunge desi si eu banuiesc  la ce ar fi normal sa ma astept.
Succes tuturor

atanasu

La Multi Ani celor care purtand numele Sf Ioan Botezatorul adica Ioan sau Ion si o serbeaza azi.
Doresc si eu sa cinstesc aceasta data importanta, introducand o noua regula spre usurarea intelegerii textelor scrise.
Recunosc ca in timp, asa cum si numarul de vizite a crescut mereu, cand si cand, fiind in situatia sa-mi revad unele capitole integral sau partial am observat destule erori, unele de scriere si usor de corectat de cititor dar altele chiar daca de scriere(o virgula sau un cuvant nu foarte fericit ales) pot schimba sau modifica sensul celor dorite a fi exprimate de mine, sau uneori fiind vorba chiar  de  necesitatea unor adaosuri de text . De aceea cine citeste azi textele chiar daca este anuntat la final de existenta unor corectii (de fapt doar de data ultimei corectii facute) nu are cum sa stie care sunt alea si chiar si cineva care a citit textele anterior nu prea poate daca nu urmareste foarte atent textul sa observe care a fost corectia. Din acest motiv chiar de acum (si voi face cateva corectii in ultimele texte ) acestea vor fi facute cu aldine si bolduite, putand fi astfel observate de oricine.

atanasu

#253
Deja am inceput sa adaug unele elemente la capitolele deja scrise asa cum am anuntat, cu caractere bolduite si aldine, respectiv la cap 1(Raspuns  202/20.11.2016), cap 3(R205/02.12.2016; R207/ 28.12.2016), cap.5(R213/ 25.03.2017), cap.6(R 216/15.o4.2017), cap.8(R236/10.08.2017).
Unele dintre acestea puteau fi introduse in discutia de la cap 9 dar mi s-a parut mai organic sa procedez astfel si eventual sa le rezum si in cap 9.

Dar acum va fac un cadou si pentruca dupa 1.1 Ioan : " La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul"
va transmit si eu in topic primele cuvinte spuse de Univers in acele momente primordiale, cuvantul desigur fiind asociat cu sunetul :

https://www.youtube.com/watch?v=KP9XihMvu0s ,



http://people.virginia.edu/~dmw8f/BBA_web/index_frames.html , la care veti gasi si multe informatii interesante privind tema abordata aici adica TBB scrise de un specialist de la Univ.Virginia din USA.

atanasu

@Ariel, @Mircea
Ati ridicat problema dark energy destul de recent si deci va semnalez un articol;

http://evz.ro/universul-si-misterul-expansiunii-accelerate-ne-a-izolat-energia-intunecata-galaxia.html

Citez dar nu comentez decat tangenial fiind vorba doar de ipoteze stiintifice desigur dar doar, inca, ipoteze:
....Iata insa ca recent Stephen Hsu de la Michigan State University a avut o idee extrem de interesanta si indrazneata. Hsu sustine ca energia intunecata ar putea avea efecte nu doar la nivelul intregului Univers, ci si la distante mult mai mici – cum ar fi cea a unei galaxii!
Nu putem sa ne asteptam sa masuram efecte in sistemul Solar si nici chiar in interiorul galaxiei, intrucat forta gravitationala domina si este mult mai intensa decat orice fel de energie intunecata – orice forma ar avea aceasta.
Daca insa ne indepartam de galaxie, incepand de la o anumita distanta, un fel de raza critica, energia intunecata ar putea sa isi spuna cuvantul. Dupa aceasta raza critica energia intunecata ar respinge obiectele care ar vrea sa se pozitioneze acolo. Care ar fi rezultatul? In jurul galaxiilor nu ar trebui sa existe sateliti (de obicei galaxii pitice) la distante mai mari ca cea critica. Energia intunecata ar fi mai puternica decat atractia gravitationala exercitata de galaxie.
Pentru galaxia noastra raza critica este in jur de 1.6 milioane de ani lumina.

Nota mea: Foarte interesant si pare sa-l confirme pe Onicescu cu cea de a doua sa constanta gravitationala cea de respingere. Seamana cu raza unei gauri negre dar in sens invers.