Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: A Treia Cale  (Citit de 34497 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #45 : Mai 02, 2014, 12:27:52 p.m. »
Ar fi pacat sa se inchida acest forum . Foarte pacat. Caci, fii sigur, sunt multi cei care il urmaresc si tocmai datorita unor posibile afirmatii "pseudostiintifice" ca pe cele stiintifice le stiu si ei si daca vei urmari istoria stiintei vei vedea cati au profitat siintific si cu laurii de rigoare de ideile pseudostiintifice sau chiar parastiintifice ae unora (desigur procentul de asemenea idei utilizabile este infim) dar nu se stie exact unde pot apare. :)
Scuze pentru exprimarile incorect redactate sau chiar formultate dar sunt foarte grabit si nu am nici posibilitatea (nu reusesc ) sa-mi vad greselile la o citire imediata a textului .
Exista o teorie despre frana psihica interioara(adica la un bal vrei sa inviti o fata la dans si daca nu o inviti in primele 5 secunde de la gandirea intentiei sunt mari sanse sa nu o  mai faci caci se pune acea frana -timiditate, delasare etc). In cazul meu si al unui mesaj pe care vreau sa-l transmit este posibil sa nu-l mai postez, mai ales si daca vad vre-o greseala, la mine motivul principal cu care intervine frana fiind: la ce bun? pentru cine si cu ce sens? sa mai fiu luat la misto? etc 
Asa ca daca nu scriu si nu postez aproape dintr-un suflet se alege praful.
Si cu continuarea pe care vreau sa o redactez se poate intampla la fel  :)

Eu sunt o prada pentru acei consumatori (vampiri ) energetici care descurajeaza tot ce pot descuraja.Exita niste teorii si despre acest vampirism energetic deliberat sau inconstient9adica facut cu buna credinta)

Offline Şumi

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 771
  • Popularitate: +62/-32
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #46 : Mai 02, 2014, 02:39:13 p.m. »

Ion Adrian tu ca si persoana poti fii plin de calitati (carismatic,sociabil,s.a.m.d) Ideile tale propagate in acest topic nu au nimic de a face cu persoana ta,te rog intelege urmatoarele:nu te mai victimiza,nimeni dintre partenerii tai de discutie din acest topic nu se incadreaza in enuntarile facute de tine.

...am fost primit cu fie cu tacere absoluta fie cu un cor de insulte...

...de acuze ca propag o ideologie comunista neintelegandu-se ce sustineam...

..sa mai fiu luat la misto?..

Ca si partener de discutie civilizata nu sunt de acord cu unele idei ale tale din acest topic, este de datoria ta sa ma faci sa iti inteleg ideile propagate,deoarece tu esti promotorul acestei discutii.

Cu ceva timp in urma am citit o carte cei drept superficial (Teoria socialismului si capitalismului-Hans Hermann Hoppe ,editata sub egida Institutul Ludwig von Mises România ) cartea se poate gasi pe internet in format pdf.

Sa stii ca o voi reciti cu atentie sa iti inteleg ideile propagate in acest topic.

Ca cineva sa iti inteleaga ideile trebuie sa fii clar in exprimare pt a nu produce confuzie,altfel ajungi la propia-ti concluzie:
...neintelegandu-se ce sustineam...

Ion Adrian te rog nu insulta spiritul critic care anima acest forum,cu teorii explicate aiuritor!

Eu sunt o prada pentru acei consumatori (vampiri ) energetici care descurajeaza tot ce pot descuraja.Exita niste teorii si despre acest vampirism energetic deliberat sau inconstient9adica facut cu buna credinta)

Inca te consider un partener civilizat de discutie ca atare te rog nu uita sa imi raspunzi intrebarilor adresate.

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #47 : Mai 02, 2014, 04:04:34 p.m. »
De ce crezi tu ca tu si altii sunteti un fel de ombelico del mondo. Vorbeam in general de situatii cu cre m-am confruntat in trecut si care pentru acest forum nu se potrivesc decat eventual referitor la  termenul infatuare suficienta plus aroganta, dar asta am indicat-o atunci cand am crezut ca este asa(pot si gresi )  si in mod clar cu referinta directa la cel vizat si nu la modul general
Asadar extrasele din textele mele, pe unde or fi si contextele lor...?  nu spun nimic .
Cred ca ti-am raspuns
E bine sa citesti materiale ale respectivului Institut,  caci tu ai dorit sa se discute aici si probleme economice si eu de aceea am ridicat una demna de acest forum, ca doar nu se dorea sa discutam despre cont debitor sau creditor .

PS. De ex o alta  problema care ar merita dar nu acum, ar fi o discutie despre rezerva fractionara in sistemul bancar, dar dupa ce lamurim cat de cat problemele Caii a treia.

Offline Şumi

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 771
  • Popularitate: +62/-32
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #48 : Mai 02, 2014, 05:46:03 p.m. »

Ion Adrian daca valorile tale morale si intelectuale iti permit sa ai atitudine ofensatoare fata de orce partener civilizat de discutie fie el prin internet sau in societate atunci imi permit sa cred ca orce initiativa de a discuta cu tine pe orce subiect este sortita esecului.

Poti sa folosesti diferite fraze din diferite limbi care au o nota de intelectualitate,de asemenea s-ar putea sa fii posesorul unei educatii inalte si sa fii interesat de subiecte utile si de actualitate,degeaba!

Atitudinea ta fata de partenerii tai de discutie care nu sunt de acord cu unele idei este graitoare,uite-ti atitudinea:
De ce crezi tu ca tu si altii sunteti un fel de ombelico del mondo.

Cred ca ti-am raspuns

Ai raspuns cu totul altceva.

Probabil subiectul ar fii unul interesant asa ca nu voi mai continua sa port aceasta discutie cu tine dintr-un motiv extrem de simplu.Refuz sa imi folosesc timpul si energia pe un subiect care nu este inteles si explicat de initiator.

...Asadar extrasele din textele mele, pe unde or fi si contextele lor...?  nu spun nimic .

Daca doresti sa iti recitesti mesajele si contextele de unde sunt extrase citatele esti liber s-o faci.

Din partea mea poti linistit sa iti cauti un alt partener interesat de acest subiect.Doua motive principale care o sa ma faca sa ma abtin de ati mai raspunde la vre-un mesaj.Linistit acum poti sa meditezi de ce le-am scos din context.


...colegi de specie dar nu si de regn...


De prosti si de non liberi ce sunt.

In incheiere permite-mi sa te citez :
Numai bine

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #49 : Mai 02, 2014, 06:24:27 p.m. »
Nu tiam raspuns altceva. Dar daca tu asa crezi nu am ce face si nu are rost sa mai insist.
Totusi:
Ce te-a deranjat in exprimarea de prosti si de nonliberi ce sunt ? Dar in cea colegi de specie si nu de regn?
Asta ca sa vezi ca te inseli in aceasta incrancenare pe ceva ce nu are consistenta.

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #50 : Mai 02, 2014, 06:25:17 p.m. »
Erata: Nu ti-am raspuns altceva.

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #51 : Mai 02, 2014, 06:33:28 p.m. »
Postez elementel de detaliu cu care-mi sustin consideratiile referitoare la A treia cale deja prezentate la inceputul firului si poate si in alte postari si pe care le-am postat mai intai pe un alt blog unde s-a deschis subiectul capitalism versus socialism

In cele ce urmeaza ma voi ghida dupa structura articolului dlui Liiceanu in sensul ca  se refera la modurile de productie prin care a trecut in vietuirea ei societatea omeneasca. Chiar daca vor parea banalitati ca intotdeauna cand se abordeaza fundamente, sper sa considerati  ca rezultatul nu este deloc banal.(nota : acest este pentru   cei de pe blogul care m-a decis sa scriu ca un comentariu la ce s-a spus acolo de dl Liiceanu)
Adica voi analiza componentele modului de productie ca fiind fortele de productie cu componentele lor bine cunoscute si care sunt munca si mijloacele de productie(obiectele muncii si mijloacele de munca) si relatiile de productie.
De acum s-ar putea ca definitiile sa nu fie intocmai sau poate sa fie , cu cele de dictionar.
 Inteleg prin munca exercitarea de catre fiinta umana a capacitatilor sale inteligente  si fizice in actiunea asupra obiectelor muncii in vederea satisfacerii unor nevoi materiale si spirituale prin modificarea acestora in scopul dorit .Si evident ca intelegand prin obiect al muncii orice resursa asupra careia se exercita munca .
Desigur ca fata de animal, omul a inventeaza, produce si foloseste unelte(si cimpanzeul se pare ca produce si foloseste niste unelte foarte simple dar nu le pastreaza, poate considerand ca poate sa le refaca rapid desi un ciomag pana sa-l faci, adversarul te poate omora). In sens mai larg uneltele se numesc mijloace de munca(unelte si toate artefactele care intervin in procesul muncii fizice sau intelectuale)
Obiectele muncii la primul nivel la care se exercita munca sunt resursele naturale care se numesc astfel fiind create independent de existenta omului (desigur ca azi si omul creaza resurse biologice sau minerale dar eludam acest aspect nenecesar celor ce vrem sa afirmam) si acestea sunt pamantul cu solul si subsolul sau aerul si apa cu tot ce se afla in ele in mod natural sau independent de intentia omului(de exemplu deseurile de orice soi  rezultate din activitati industriale  toate acestea fiind materii prime pentru  procesul  de munca care actioneaza asupra lor.
Desigur ca la nivele ulterioare obiectele muncii nu mai sunt resurse naturale ci resurse rezultate din prelucrarea la diferite grade a primelor .
De exemplu minereul de fier este o resursa naturala care dupa extractie devine obiect al muncii in metalurgie si ulterior ca fier prelucrat aliat etc in toate nivelurile activitatilor econiomice unde este folosit acest element natural , fierul.
De exemplu pamantul agricol este o resursa naturala dar productia agriciola fiind rezultatul unui proces de munca, a unei activitati umane, este o materie prima, este resursa penhtru multe activitati si mai ales hrana, dar nu mai este o resursa naturala, in timp ce graul salbatic daca exista este .
Deci repet, consider resursa naturala pura cea care este in stare naturala inainte de exercitara unei munci cat de reduse. In continuare o voi denumi resursa naturala celelalte fiind generic denumite cu alte obiecte ale muncii .
Deci obiectele muncii vor fi in acceptiunea noastra resursele naturale si alte obiecte ale muncii care rezulta dintr-un proces anterior de munca.

Relatiile de productie sunt relatiile care se stabilesc intre cei care participa la si realizeaza un proces de productie. Evident gandite doar ca relatii sociale.
Pentru mine relatiile sociale se compun din tipul de proprietate care se exercita  in procesul de productie in raport cu toate componentele acestuia si felul in care se realizeaza repartitia valorilor nou create in procesul muncii si nu voi discuta acum despre proprietatea „miraculoasa” a muncii cum spunea Marx de a produce valoare (de a se reproduce) si de a produce suplimentar si plus valoare.
Voi accepta ca in cadrul procesului de productie se produc bunuri materiale sau spirituale utile adica necesare si dorite,  a caror valoare exprimata baneste se determina pe piata , piata care ar trebui sa fie libera ca sa nu perturbe procesul, caci piata metaforic este cantarul pentru economie si o piata nonlibera este un cantar mai mult sau mai putin trucat.
Deasemeni consider ca banii in aspectul lor pozitiv si nu in cel negativ speculativ, sunt greutatile folosite in procesul cantaririi, si de aceea eu ii consider a fi sangele economiei. Cine ataca banul ataca sangele organismului economic.

Un mod de productie ideal este acela unde proprietatea este distribuita asa fel incat repartitia sa fie echitabila.
Si desigur ca urmeaza intrebarea: ce inseamna echitabil? Intrebare la care voi incerca sa raspund in materialul care va urma


Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #52 : Mai 03, 2014, 08:16:16 p.m. »
continuare:

Istoriceste vom vedea ca repartitia nu a fost niciodata perfect echitabila dar ca a fost  din ce in ce mai echitabila <b>cu exceptia  cancerului comunist cand o mare parte a populatiei exploata o alta mare parte, fara sa doreasca neaparat ci in consecinta regulilor arbitrare impuse economiei socialiste de o ideologie economica arbitrara adica cea marxista.</b>
Dar pentru aceasta mentionez ca o sa apara din nou lucruri foarte simple, dar ca sa nu va plictisiti o sa spun ca si radacinile unui copac par simple dar din ele decurge tot copacul cu intreaga sa complexitate si pe care ca sa-l abordam stiintific trebuie sa aplicam pricipiul simplitatii al lui Occam care in opinia mea este o transpunere a principiului de minim care insoteste intreaga natura.
Asadar pentru a vedea ce inseamna repartitia echitabila ar trebui sa vedem structura celor care in final ajung sa fie implicate in procesul de repartitie adica sa analizam mai detaliat procesul de productie in contextul formelor de proprietate care se manifesta si care sunt determinante in procesul de repartitie.
Productia de bunuri este un lant care incepe cu exploatarea unei/unor resurse naturale asupra carora actionand munca umana se ajunge la bunul final de consum care este consumat sau folosit de om fara a mai participa in procesul de productie.
Desi este un lant, fiecare veriga(ciclu) este similara  ca structura, existand o prima veriga, cea in care se realizeaza actiunea asupra reurselor naturale, urmand apoi un sir indefinit de verigi, unde cea precedenta furnizeaza resursa ciclului urmator care de data asta este o materie prima si asa mai departe pana la ultima veriga, cand se obtine ultimul produs din lant ,cel destinat doar consumului adica folosirii lui in scopuri neproductive, de catre cel care-l cumpara.  Aceste bunuri materiale sau culturale sunt  bunuri consumabile(hrana, resurse energetice) sau bunuri de folosinta indelungata.   Asadar  putem analiza doar trei  verigi pentru a intelege fenomenul economic, cea de a doua putandu-se sa se repete indefinit. Odata aceste bunuri  vandute la pretul scontat sau poate chiar peste , lantul se incheie cu succes altfel apare productia pe stoc , falimentul total sau partial al lantului productiv respectiv.
Desigur ca aceste trei verigi se pot condensa intr-una singura in cazuri rare azi, dar destul de dese in trecutul nu inca foarte indepartat si anume in cadrul economiei naturale.
Aceasta unica veriga inseamna ca asupra unei resurse naturale se exercita munca celui care o exercita acesta fiind si proprietarul si consumatorul produsului nou creat.
Exemple: captarea unui isvor sau saparea si intretinerea unei fantani pentru uzul proprietarului acesta fiind chiar cel care a creat-o  sau culitivarea unui lot de pamant apartinand celui care il lucreaza si care apoi consuma recolta obtinuta.
In acest caz constatam ca munca exercitandu-se asupra resursei naturale produce un bun nou desigur cu  o anume utilitate(valoare de intrebuintare) ,  bunul produs este consumat de proprietarul lui acest consum fiind scopul producerii lui.
In acest proces de economie naturala nu intervine notiunea de valoare(de schimb) sau de ban, ci doar resursa munca si utilitatea noului produs care se poate exprima si prin notiunea de valoare de intrebuintare desi nu are nimic banesc, adica legat de economia de schimb decat faptul ca la fel ca si  in economia de schimb, produsul  la care vanzatorul poate renunta (lipsa de necesitate fata de acel tip de bun sau faptul ca ii prisoseste). este   purtator  de valoare de intrebuintare, motiv pentru care il si cumpara.
Daca omul cu unelte ultra rudimentare nu poate  sa produca decat ce consuma atunci rezulta ca productia este egala cu munca investita adica productia egaleaza necesarul de intretinere a vietii si a capacitatii fortei  de munca de a se reproduce care cuprinde necesarul conservarii vietii (un minim) la care se adauga surplusul necesar conservarii si reproducerii capacitatii  de munca.
Asemenea situatii se intalneau in comuna primitiva cand nu existau sclavi caci munca lor nu putea produce nimic peste ce trebuiau sa consume ei pentru a trai si a o si reproduce , si deci prizonierii de razboi erau fie schimbati fie ucisi neavand nicio alta utilitate.
Desigur ca odata cu dezvoltarea uneltelor, un lucrator putea produce ca unealta vie , mai mult decat era necesar pentru intretinerea sa  si deci apare sclavia ca pret platit de prizonier in schimbul vietii date de inviingator (originea initiala a sclaviei) ceea ce in epoca era echitabil, ajungandu-se insa in cele din urma ca sclavul sa fie privit ca o resursa naturala de munca si ca o marfa, razboaiele din epoca avand drept scop mai ales accesul la aceasta resursa umana, cat timp densitatea era redusa si deci nu se punea problema numai a cuceririi de pamant si alte bunuri.
Deci pe atunci razboiul, orice motivatie suplimentara i se putea gasi, era de fapt un razboi de jaf asa cum a ramas pana azi, desigur pentru atacator si atunci cand atacul nu pornea invers dintr-o reala nevoie de aparare prin atac. De aparare,  desigur fata de  jaful potential pe care-l putea realiza dusmanul daca nu era stopat mai inainte.
Asadar daca primului mod de productie bazat pe economie naturala si pe jaf ii este suficient un lant de productie cu o singura veriga (resursa naturala - munca(jaf)=bun nou – consum) celui de al doilea corespunzator unei dezvoltari a mijloacelor de productie(unelte), celui sclavgist, i se va asocia economia de schimb caci din surplusul  pe care-l realizeaza munca individului, apare posibilitatea obtinerii de bunuri  suplimentare , atat prin munca proprietarului de resurse naturale cat si din utilizariea  sclavului ca producator de bunuri  suplimentare, permitand astfel aparitia comertului adica  a pietii si a banului si care se vor desvolta odata cu evolutia istorica.
In continuare vom analiza in cadrul economiei de schimb aceiasi veriga in care insa bunul produs nu mai este consumat ci este valorificat pe piata.
In acel moment bunul primeste o valoare comerciala adica o suma de bani si o sa-i spunem Vc(pret)
Ce reprezinta acea valoare ?
Evident ca ea trebuie sa reprezinte suma  valorilor componentelor  care concura la realizarea bunului adica obiectul muncii(Vob)  respectiv resursa naturala si/sau o materie prima obtinuta printr-un proces prealabil de munca , munca depusa pentru obtinerea produsului(vm) si milocul de munca / unealta (valoarea totala a acesteia, Vu, cand pentru simplitate consideram ca se amortizeaza intr-un singur ciclu de productie) si daca este posibil si trebuie sa fie caci asta este scopul unei munci care sa depaseasca subsistenta, o valoare suplimentara care sa reprezinte un profit(Pr) produs de  respectiuul proces de productie.
Adica Vc=Vob + Vu + Vm
Sa presupunem ca pentru obiectul muncii producatorul plateste acea valoare Vob dictata de piata  la fel si pentru unelte care se amortizeaza intr-un singur ciclu de productie achita Vu. Rezulta ca pentru munca sa ii ramane Vc-Vob -Vu.
Este de presupus ca valorea Vu reprezinta valoarea medie necesara unui om pentru traiul civilizat mediu in epoca iar ce depaseste aceasta valoare ar fi un profit aferent componentei de munca din produs stabilita de piata care da valoara Vc.
De asemeni si uneltele poarta in Vu valoarea de productie a lor si un profit al producatorului care deci este stabilit pe piata .
La fel si cu materiile prime.
Ce se intampla insa cu valoarea resursei naturale ?
Raspund: daca Marx a gasit ca sursa a plusvalorii munca ca fiind acea marfa miraculoasa a carei valoare de intrebuintare este mai mare decat valoarea(adica ca produsele ei sunt mai valoroase decat necesarul pentru refacerea ei) eu consider ca resursa naturala este asa ceva.
Astfel  in procesul exploatarii si folosirii unei resurse se produce o valoare mai mare decat valoarea muncii si a celorlalte cheltuiei consumatepentru respectivul proces .
Adica resursele naturale poseda o valoare de intrebuintare decat cheltuielile de munca si alte resurse folosite la exploatarea lor si atunci daca Marx isi aseaza intreaga teorie pe plusvaloarea creat da munca cu vloare de intrebuintare decat valoarea noi ne vom findamenta teoria pe resursa naturala .

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #53 : Mai 03, 2014, 10:02:58 p.m. »
Erata: Adica resursele naturale poseda o valoare de intrebuintare mai mare decat cheltuielile de munca si alte resurse folosite la exploatarea lor si atunci daca Marx isi aseaza intreaga teorie pe plusvaloarea creata de munca cu valoare de intrebuintare mai mare decat valoarea, noi ne vom findamenta teoria pe resursa naturala .

Offline valangjed

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1060
  • Popularitate: +62/-18
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #54 : Mai 03, 2014, 11:44:22 p.m. »
Erata: Adica resursele naturale poseda o valoare de intrebuintare mai mare decat cheltuielile de munca si alte resurse folosite la exploatarea lor si atunci daca Marx isi aseaza intreaga teorie pe plusvaloarea creata de munca cu valoare de intrebuintare mai mare decat valoarea, noi ne vom findamenta teoria pe resursa naturala .
Cred ca Marx a mers pe ideea ca resursele naturale neexploatate  raman simple "gunoaie".Sa "ma explic":Un minereu de fier (cel mai raspandit metal, de ce e cel mai raspandit? tine de fizica nucleara si reactiile nucleare din stele, cum bine spunea un om de stiinta:"Suntem praf de stele.") neexploatat ramane doar o imensa masa de fier neutilizabila.In momentul in care , acest fier, e prelucrat devine util oamenilor deci munca nu este, neaparat, mai valoroasa decat resursa naturala dar este sigur necesara.
Un alt exemplu ar fi cultura de cereale.Iti spun din experienta, un hectar de porumb nemuncit va da doar samanta pentru ca anul viitor sa mai rasara ceva porumb, in timp se ajunge la "porumb salbatic" care va creste "unde vrea el".
Probabil mai ai multe de spus dar am vrut sa-ti atrag atentia din punctul meu de vedere, fara suparare!
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #55 : Mai 04, 2014, 12:28:21 p.m. »
Nimic din ce spun eu nu contrazice ce spui tu.Si oricum nu am terminat eseul la care inca lucrez.

Offline puriu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 362
  • Popularitate: +31/-21
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #56 : Mai 06, 2014, 10:30:49 a.m. »
Marx nu era prost. Ce valoare are apa grea din lacul de acumulare de la Vidraru? Dar aurul din Apuseni? Cam la fel.

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #57 : Mai 06, 2014, 02:25:49 p.m. »
Nu inteleg.
Ps. Desigur ca Marx nu era prost dar are o minte mult prea imbarligata . Se pare ca principiul lui Occam nu este nici pentru destule persoane altfel foarte docte.
Ce deosebire fata de Einstein. :)

Offline ion adrian

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 230
  • Popularitate: +8/-76
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #58 : Mai 06, 2014, 09:06:17 p.m. »
Continuare:
Desigur ca trebuie sa argumentam incercarea de a inlatura sustinerea lui Marx cum ca plusvaloarea insusita pe nedrept de capitalist si care constituie  piatra unghiulara (in opinia mea) a teoriei economico-sociale marxiste,  adica considerarea caracterulului  dual al muncii care ca marfa este platita la o valoare mai mica decat cea pe care o adauga ea bunului produs cauza unica a exploatarii muncitorului in epoca lui Marx ,  sustinere care duce inerent la solutia proprietatii comune asupra mijloacelor de productie (cea strict personala exercitata de fiecare muncitor fiind evident azi practic imposibila), introdusa de Engels in lucrarea Problema ţărănească în Franţa şi în Germania(1894) cat si la necesitatea instaurarii dictaturii proletariatului afirmata de Marx in Critica Programului de la Gotha (1875)
Remarc deasemeni ca Marx s-a referit in primul rand la productia de bunuri materiale si nici in cadrul ei nu a acordat atentie munci creative a omului ci mai mult la o munca a omului cu baloturi de bumbac din care se obtin  desigur fire, prin folosirea unei  masini din industria textila, asemeni unui animal sau azi a unui robot, caci si un animal poate produce mai mult decat mananca daca este pus in mod inteligent la lucru sau produce bunuri cu valoare de intrebuintare mai mare (carnea, laptele) decat propria sa intretinere, ca sa nu mai vorbim de robotul care inlocuindu-l pe muncitor va fi scos insa din domeniul muncii si dus in domeniul utilajului.
Daca iei ad literam ce spune Marx ai impresia in termeni energetici (si azi prin mecanica cuantica totul in  lumea materiala poate fi pus astfel) ca am fi in fata unui soi de  <b>perpetuum mobile</b>.
De fapt ce este miraculos la om este munca inteligenta, creatoare si nu cea in care poate fi inlocuit de animal daca e vorba de simpla forta musculara sau de robot daca este vorba de indemanare in manipulare de unelte sau in care robotul inlocuieste pana si unealta . Sa retinem insa ca materia prima sau resursa natarula nu poate fi inlocuita de unealta robotizata. Desiguri, azi si asta uneori poate fi creata dar cu costuri de regula mai mari decat pe calea naturala.
Iar pe Marx nu l-a interesat inteligenta, aceasta  fiind ceva din domeniul suprastructurii, ceea ce evident este una din erorile lui fundamentale.
De fapt constatam ca munca se exercita pe de o parte cu efort, dezvoltare de energie care se compenseaza si se reface prin consum energetic( hrana ) , unde omul este concurat mai bine de animal si pe de alta parte atat datorita conformatiei care permite miscari mult mai complicate decat ale animalelor de povara, ceea ce face din maini o prima unealta si apoi, pe de alta parte , mai ales prin inteligenta care-i permite inventia, crearea si perfectionarea de unelte.
De aceea  la sfarsitul unui proces de munca omul poate sa transforme in bunuri o cantitate mai mare de resurse naturale sau de materii prime a caror valoare sa depaseasca valoarea bunurilor care-i refac nevoile minimale de baza.  Acestea sunt resurse enegetice necesare pur si simplu  intretinerii vietii sale(desigur ca in acest calcul se adauga, daca exista, si cei  aflati in intretinerea sa ), cu un supliment pentru refacerea fortei de munca , elemente potential calculabile in stiinta economica actuala.
Asa cum am aratat in prima epoca de dezvoltare a societatii umane omul nu avea decat unelte rudimentare(paleolitic si neolitic) astfel ca nu putea prin munca sa,  sa ia de la natura mai mult decat aceste nevoi minimale de baza care-i permiteau doar conservarea sa si a speciei. Unii oameni avand dotari de inteligenta peste medie au inventat noi unelte si sa vorbim doar de roata, de descoperirea metalelor, de la care sirul descoperirilor si inventiilor nu s-a mai oprit si s-a ajuns in cateva mii de ani la nivelul de azi.
Conchizand, <b>munca numai prin unelte si  prin inteligenta folosirii lor creaza o valoare mai mare decat ce necesara reproducerii vietii si capacitatii ei de exercitiu. </b>
 Asadar as compara munca cu o resursa naturala care exploatata cu unelte da inapoi mai mult decat primeste.
Sa exemplificam cu un zacamant de petrol :
Daca se scoate o unitate din zacamant cu un consum de munca si mijloace de productie aceasta devine un produs de tipul unei materii prime si se va vinde desigur cu un pret mai mare caci utilitatea ei care in acest caz poate fi si numai capacitatea energetica, adica valoarea energiei continute  este mai mare decat valoarea investitiei in exploatarea ei( valoare munca si utilaje)
Valoarea unitatii de petrol care in starea sa naturala nu exista decat ca potenta exact cum nici munca pana la a o efectua nu este decat o potentionalitate, odata ce acesta era exploatat cu notatiile introduse mai inainte va fi:
Vpetrol= Vc-(Vm +Vu)
observam ca este o relatie similara formal cu valoarea Vob a obiectului muncii(materie prima)
Astfel resursa naturala este de fapt un obiect al muncii care insa nu are o valoare cunoscuta anterior procesului de obtinere  ci este dedus din evaluarea facuta de piata produsului rezultat din exploatarea resursei.
Daca de exemplu ca sa exploatam unitatea de petrol ne-ar costa cat obtinem pe produsul de petrol, rezulta ca produsul nu are nici-o valoare.
Sau daca dintr-o anume materie prima am putea obtine petrol cat este nevoie si produs cu un pret de cost mai mic, exploatarea anterioara devine inutila.
In orice caz este evident ca <b>proprietarul resusei din simpla proprietate a acesteia ca obiect al muncii are un profit neacoperit de nimic, caci petrolul a rezultat din activitatea naturala a soarelui si a pamantului(subsolului)</b>
Cu alte cuvinte forma de proprietate asupra resurselor naturale va inflenta cu siguranta procesul repartitiei valorii noucreate adica a  valorii adaugate .
Voi spune ca aceasta prima valoare suplimentara obtinuta in procesul exploatarii resurselor este valoarea adaugata  primara din care decurge o parte consistenta din cea finala.
O explicatie devine necesara caci altfel ar reapare ideea de perpetuum mobile la care ma refer ceva mai jos : Daca suntem atenti observam ca toate resursele planetei sunt un cadou facut omului sau acesteia de catre soare prin  plante care acumuleaza   energie solara in mod direct(fotosinteza )  , animale dependente de acestea(direct si indirect), apa transportata de energia solara (toata hidroenergetica  o exploateaza) , vantul idem , petrolul, carbunele (materie organica plus procese geologice) , mineralele care sunt  rezultatul proceselor geologice si ale caldurii telurice etc
Toate astea ne sunt create  gratis de natura si indic cea mai evidenta resursa data si existenta inca gratuit la dispozitia noastra : aerul
Si atunci intreb : <b>daca aerul este proprietate comuna de ce alte resurse puse acolo unde sunt si rezultate din fenomene naturale de ce nu ar fi la fel?</b>
Sa ne fereasca Dumnezeu ca cineva, undeva, sustinut de o putere militara enorma sa poata extrage oxigenul din aer si astfel aerul sa poata deveni o resursa mult mai cumplita in intrebuintarea sa ca instrument de santaj sau ca marfa vitala, decat resursa energetica ruseasca . Statul sau grupul sau prin absurd omul(ar fi un fel de zeu) care ar indeplinii conditiile de mai sus ar transforma daca ar vrea, restul oamenilor in sclavii sai .
Un despotism asiatic tehnologic, de noua generatie :)
Evident ca aerul este un produs al naturii si deocamdata inca nimanui din acea parte intunecata  a regnului uman (este o licenta pe care mi-o permit) nu i-a venit ideea sau inca nu poate sa se impropietareasca  cu aerul, desi cu totii il poluam in diferite grade fiecare , dar inca ne comportam ca egali proprietari asupra sa .
Am dat acest exemplu limita pentru ca eu ca cercetator stiu ca un domeniu este cel mai bine cunoscut cand il poti privi de la limitele sale atunci cand  le poti defini si deci intelege si fiind convins ca astfel prin raportare la acest adevar  cele ce urmeaza se vor putea urmari mai usor. La fel cu observarea unui teritoriu de la o anume inaltime.
Daca luam acum in studiu resursa de pamant agricol care produce cea mai mare parte din hrana noastra vegetala si indirect animala vom vedea ca odata ce uneltele au atins un anume nivel, productia agricola depasea necesarul conservarii vietii si refacerii fortei de munca a lucratorului pentru care acest pamant era liber sa fie exploatat de el ( era cel putin pentru perioada de care discutam in folosinta acestuia)  ulterior a devenit odata cu stabilitatea teritoriala a oamenilor obiect al proprietatii celui mai puternic exact ca si la animale de prada caci ierbivorele neavand colti si gheare aplica un principiu de propriete comuna similar cu omul primitiv.
Daca acceptam acum ca pentru a indeplinii dezideratul ca <b>oamenii sa se nasca liberi si egali</b> (de fapt egali in libertatea lor spune foarte corect  cineva?) pentru ca <b>libertatea lor sa fie efectiva</b> trebuie ca sa poata sa dispuna de resuse naturale pentru ca altfel se afla intr-un anume fel si chiar se aflau in timpul acumularii primitive destul de aproape de exemplul dat  mai sus cu oxigenul privatizat, caci nu pot trai  daca nu au minimul necesar reproducerii vietii
Marx in mod gresit a crezut ca in socialism vor fi liberi si egali dar intr-un sens mecanicist sau religios si nu realist desi a introdus totusi repartitia dupa calitatea si cantitatea muncii (principiu corect si neegalitarist )care in acea oranduire  finala comunista, este inlocuit cu repartitia dupa nevoi, deci egalitarism pur, caci cine va discrimina nevoile care evident pentru a fi satisfacute vor trebuii sa fie  plafonate ca nu suntem intr-un perpetuum mobile desi se pare ca Marx cu teoria sa privind marfa munca ne trimite spre acesta si desigur ca daca ar fi avut dreptate in modul mecanicist in care lucreaza cu baloturile de bumbac ,chiar ca il si realiza :).
Tocmai de aceea, intelegand  acestea i-am cerut metaforic dlui Tismaneanu acum zece ani  sa arate ca la fel ca si un perpetuum mobile, marxismul in latura lui de revolutie sociala si de creare a unui nou mod de productie este imposibil, adica este incorect .
Il intrebam atunci:
a).Care sunt principiile false in ordine economica pe care se bazeaza marxismul si marxism-leninismul(ideologia comunista) si de ce sunt ele false?
b).Care sunt atributele false in ordine sociala(si chiar si morala) pe care se bazeaza ideologia comunista si de ce sunt ele false?

Evident a raspunde la acestea in mod teoretic consistent, adica demontand premizele marxismului si nu doar aratand efectele oribile ale acestor premize ar fi insemnat sa dovedim stiintific si ma citez, ca "Sistemul Comunist este nu numai o eroare ideologica, economica si morala dar ca duce in mod necesar la totalitarism si la teroare(terorism)"
Considerand ca acest lucru nu este definitiv realizat nici azi, caci altfel nu s-ar mai putea sustine principiul iliescian al „intinarii idealurilor” promovat chiar de cercetatori insemnati, problema  ramane actuala
Daca analizam valoarea de intrebuintare a resursei naturale constatam ca in forma existenta ea este data omului in mod gratuit sau destul de ieftin. Apare problema numarului de oameni care o utilizeaza in raport cu caracterul finit si deci limitat al acesteia, dar asta este o alta problema care poate duce si  duce la razboi, insa nu este relevanta  pentru ce urmarim aici.
Deasemenea trebuie sa acceptam ca forta de munca fiind tot o resursa naturala care are toate caracteristicile resursei naturale evidentiate mai sus adica lipsa de valoare cat timp muncitorul nu si-o instraineaza vanzand folosirea si uzufructul investitorului (care poate sau nu sa fie si proprietarul mijloacelor de productie)si inteligent folosita cu ajutorul unor unelte potrivite ca si resursa naturala produce o valoare mai mare decat valoarea de exploatare sau de refacere9care este echivalenta cantitativ cu cea de explloatare)
Asadar Marx a considerat repartitia incorecta si evident inechitabila in capitalism ceea ce nu este total fals dar trebuie spus ca azi este mult mai echitabila decat in timpul lui pe cand  Marx sustinand ca a desfiinteaza exploatarea a introdus una si mai ampla adica acel tip de exploatare difuza generalizata in care o parte a populatiei in mod <b>inconstient</b> caci desigur ca lucra si ea, uneori cu destul efort , dar efectuand din vina sistemului si regulilor socialismului activitati ineficiente consumatoare de resurse si cu valoare adaugata negativa de fapt exploata chiar fara sa-si dea seama o alta parte a populatiei care producea valoare adaugata reala, pozitiva.
De ce spun inconstient?
Pai exact din motivul pentru care Ludwig von Mises pe buna dreptate spune ca o piaţă presupune însă existenţa proprietăţii private. Planificatorii doreau să lichideze proprietatea privată şi să organizeze totul în chip birocratic. Primul efect, a apreciat Mises, va fi lipsa unor valori pe care să le folosească planificatorii în calculele lor. Nu complexitatea calculelor ca atare este problema majoră, ci lipsa oricărui criteriu pentru a stabili dacă o resursă este mai valoroasă decât alta.
<b>Într-o economie de piaţă normală este posibil calculul economic. Fiecare individ poate estima dacă pierde sau câştigă atunci când întreprinde o acţiune. În societatea socialistă planificată acest calcul devine în mod logic imposibil</b>

Offline valangjed

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1060
  • Popularitate: +62/-18
Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #59 : Mai 06, 2014, 11:46:41 p.m. »
Domnule ion adrian, astfel de "discutii" aud aproape zilnic :D.Nu vreau sa va minimalizez ideile dar nu am inteles, cum s-ar putea face repartizarea echitabila a resurselor naturale.
Sa explic , ce nu am inteles:Planeta pe care traim are multe resurse naturale, sa le spun "statice" (minereuri metalifere, petrol, carbune, etc.), mai are "resurse dinamice" (plante, animale salbatice) , le spun "dinamice" pentru ca se schimba dupa anumite perioade de timp, in final avem "forta de munca" , "foarte dinamica" si "reproductiva".Acum 20 de ani , Pamantul, avea 6 000 000 000 de locuitori umani, daca imparteam "resursele" naturale atunci, revenea "x%" pentru fiecare cetatean al planetei, astazi suntem cca. 7 300 000 000 deci ar reveni , din resursele naturale, (x*6 000 000 000/7 300 000 000) pentru fiecare cetatean.Intrebarea mea ar fi:Cum rezolvam cu aceasta "dinamica"?
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.