Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: A Treia Cale  (Citit de 35282 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #105 : Martie 11, 2019, 09:46:38 p.m. »
Sa revin la subiect prezentand experimentul finlandez cu o durata de doi ani (2017-2018) Finlanda fiind o tara cu o economie avansata, un sistem de protectie sociala pe masura si un inalt standard de civilizatie.

Experienta finlandeza privind venitul de baza a debutat in 2016 cand KELA, organismul finlandez de securitate a propus alocarea neconditionata a unui UBI in valare de 800 Euro pe luna catre 2000 de persoane alese la intamplare dintre cetateni cu varsta cuprinsa intre 25-58 ani. Din pacate programul a fost intrerupt din lipsa de fonduri fiind si nesustenabil  in raport de fondurile toatale guvernamentale daca ar fi cuprins toata populatia .
Din fericire programul nu a fost abandonat reducandu-se suma lunara la 560 euro primiti de cei 2000 de subiecti ai programului in perioada de aplicare adica de la 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018.
Valoarea alocata pentru acest UBI experimental nu este suficienta pentru a trai decent in Finlanda fiind inferioara chiriei medii pentru un apartament sau nevoilor de subsistenta de baza
Experimentul nu a fost aplicat somerilor care primesc o suma ceva mai mare adica de cca 1000 euro/ luna in primele 400 zile de somaj asa ca doar muncitorii saraci au beneficiat considerabil de acest exercitiu care le-a suplimentat niste salarii mai mici sau somerii care nu mai primeau alocatie de somaj si care odata angajati nu au pierdut UBI acordat anterior, UBI fiind o suma acordata neconditionat.
Experimentul a fost calibrat ca sa se evite ca dintre participanti sa poata fi unii care acceptand sa fie participanti ar fi avut un venit mai redus de cel anterior.
A existat si un grup de control de 5000 de persoane care corespundeau conditiilor de selectie pentru experiment.
Obiectivul acestui experiment a fost sa incerce sa gaseasca raspunsul la o dubla problema  si anume la reducerea nivelului de somaj considerand ca o anume siguranta si liberatate materiala chiar si minima va incuraja oamenii sa intre mai curajos pe piata muncii cat si daca astfel de sisteme prin renuntarea la cele existente excesiv de birocratice nu ar simplifica sistemul de securitate sociala (nota mea: acesta este o motivare libetariana) insa concluzia a fost ca valoarea destul de coborata a UBI face ca indeplinirea unor astfel de obiective sa fie si sa ramana discutabila dar alte constatari foarte utile s-au putut degaja chiar din analiza nefinalizata a rezultatelor obtinute.
Oricum experimentul in acest moment s-a terminat , nu exista intentia de a-l prelungi si rezultatele inca sunt in curs de analiza dar cele preliminare permit sa se degaje cateva concluzii care probabil ca vor fi si cele finale doar datele numerice procentuale putandu-se modifica.
Astfel  se poate constata ca cel putin in primul an experimentul nu a avut nici-un efect privind angajarea in randul subiectilor experimentului(2000)  care a fost similara ca cea din grupul martor(5000)  adica nu a fost un nivel de angajare in munca mai ridicat
Din interviurile luate participantilor a rezultat ca acordarea UBI a creat promisiunea unei vieti mai bune si mai sigure, cu mai putina birocratie guvernamentala si cu regretul ca se va termina in curand odata ce perspectiva continuarii lui nu exista iar din prelucrarea anchetelor, datele cantitative rezultate din compararea subiectilor cu grupa martor ilustreaza faptul observat si in interviuri si anume ca increderea in oameni si satisfactia de a trai a crescut modic dar a crescut, ca a crescut destul de insemnat sanatatea fizica si mentala (cresterea concentratiei si reducerea depresiei si a stresului ) , securitatea financiara.
Este foarte interesant ca datorita mediatizarii in randul populatiei a tuturor acestor efecte si a experimentului pe parcursul desfasurarii sale, a crescut cu 38% numarul celor care considera ca alocarea unui astfel de UBI la toata populatia va facilita acceptarea ofertelor de munca si cu 28% numarul celor care considera ca in Finlanda ar trebui aplicat efectiv acest concept al  UBI.

Toti comentatorii subliniaza insa ca doar doi ani de experiment si acela destul de restrans numeric nu sunt suficienti pentru a explica veritabilii parametri a unui UBI relizat si implementat conform definitiei acestuia mai ales ca nici din acest punct de vedere experimentul finlandez nu a fost conform, analistii concluzionand ca de fapt s-a urmarit indirect mai mult efectul privind impozitul prelevat de la someri  si reducerea birocratiei aferente.
De aici si pana la UBI cum este el definit de BIEN drumul este lung dar este remarcabil sa constatam ca chiar si printr-o experienta atat de limitata ajungem la niste rezultate preliminare atat de pozitive asupra sporirii binelui uman.
Sa precizam totusi ca sunt  multe definitii  privind UBI care nefiind adoptate oficial de BIEN reclama totusi ca UBI sa fie o plata sociala care sa fie suficienta pentru a acoperii cheltuielile de subsistenta de baza . Dupa aceste definitii  valoarea finlandeza este prea mica adica este sub cheltuielile minime pe care le presupune subsistenta unei persoane in Finlanda. Desigur ca in Romania suma ar fi indestulatoare dar altul este nivelul Finlandei.
De fapt asta este chiar esenta discutiei noastre adica  a legaturii dintre Calea a Treia si UBI si care este nivelul de sustenabilitate al UBI si cum trebuie el definit.
« Ultima Modificare: Martie 15, 2019, 01:13:21 p.m. de atanasu »

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #106 : Martie 14, 2019, 04:35:37 p.m. »
In continuarea studiilor de caz facute sau planificate  in lume privind UBI in maniera mai mult sau mai putin completa (adica conform definitiei standard) vom analiza cateva exemple de testare efectiva si experimentala a UBI in cateva tari si din cele bogate si din cele sarace.
Asadar:
In USA , orasul Stockton din Calfornia a experimentat un UBI destul de redus de cca 500$ /luna alocati fara conditii unor persoane foarte sarace , orasul Stockton avand o rata mare a saraciei popuatiei  pentruca una  din patru persoane se afla sub pragul saraciei. Banii au fost luati din fonduri filantropice si deci nu au costat nimic pe cetateni urmarindu-se ca dupa cativa ani sa se adune date care sa indice fezabilitatea unei astfel de solutii pentru reducerea saraciei

Tot in SUA in orasul  Oakland in 1916 s-a anuntat un experiment privind venitul de baza initiatorii motivandu-si interesul ca in viitor tehnologia eliminand in mare masura ocupatiile traditionale dar si marind nivelul de bogatie social, problema UBI va trebui sa fie pusa cu acuitate ea putand deveni un deziderat social fezabil si in acest sens s-a constituit in   Oakland  o echipa de consilieri experti condusa de doctorandul in stiinte sociale si politice Elizabeth Rhodes care a fact un studiu de fezabilitate si  propune  conceptul unei experiente pe scara larga. Dupa cele scrise in septembrie 2017 Y Combinator( institutia care se ocupa de aceasta problema) a decis sa organizeze exerimentul ca o aplicatie asupra unui grup de subiecti aleatoriu alesi si comparati cu cei care nu participa la experiment (grup de control) din aceiasi categorie de subiecti posibili a fi tinta(precum la studiile medicale privind eficenta unui tratament sau unei medicatii) . Subiectii trebuiau sa aibe o varsta de 21-40 ani iar veniturile lor sa fie inferioare medianei regionale a populatiei din regiunea in care se facea expeimentul(unul sau doua state din USA). In prima etapa grupul tinta a fost de 3000 persoane din care  1000 subiecti ai experimentului iar 2000 grup de control. Cei 1000 primesc 1000 $/luna iar grupul de control (similar cu grupul celor care in studiile medicale ar fi tratati cu placebo) doar o suma simbolica de cca 50 pe luna doar pentru deranj. Unii din cei 1000 de sbiecti vor primi alocatia UBI timp de 3 ani iar altii 5 ani.
Y-Combinator subliniaza ca intereseul sau se concentraza  mai degraba asupra efectelor individuale resimtite de participanti decat asupra efectelor asupra pietii muncii cum este experimentul finlandez si experiente deja facute in USA in anii `70  folosind procedeul  impozitului negativ.
Se spera ca experimentul va incepe in vara lui 2019.

Experimentul canadian din provincia Ontario se desfasoara cu subiecti alesi aleator din locuitori care au un venit redus si varsta intre 18-64 ani locuind in  trei zone test timp de minimum un an, urmarindu-se nu atat influenta pe piata muncii cat influenta asupra nivelului de saracie al unei populatii care primeste UBI.
Mentionand ca in Canada PIB ul mediu anual este de cca 44000$USA per locuitor si ca salariul mediu lunar este de cca 3600$ USA/luna  precizam ca participantii la studiu primesc un UBI anual de 11340 euro( 12700 $ USA) pentru celibatari si 16038 euro(18000 $ USA) per cuplu valoare reprezentand cca 37.5% din venitul median din zona pentru cei care nu au nici-o sursa privind alte venituri externe.
In caz contrar valoarea UBI se va acorda tinandu-se cont de acest aspect, UBI maximal neputand fi depasit in nici-o situatie . In raport cu aceste valori ceva mai ridicate putem afirma ca tintele studiului nu se limiteaza numai la asistatii sociali precum in Finlanda , Olanda sau Barcelona ci si la persoane deasupra acestui prag dar cu siguranta avand venituri inca mici. Deasemenea persoanele cu handicap primesc un supliment de cateva sute de dolari.
Rezultatele acestui studiu se vor cunoaste in 2020 iar pe site-ul  officiel  www.ontario.ca/page/ontario-basic-income-pilot gasim mult mai multe informatii el fiind un exemplu clar al modului in care se poate planifica, pregati, implementa  si desfasura un asemenea test.

In Spania, Catalonia respectiv in Barcelona capitala acestei regiuni mai dezvoltate a Spaniei  s-a lansat in octombrie 2017 deasemenea un experiment UBI de catre  B-MINCOME din Barcelona pentru a cerceta mai multe solutii potentiale de lupta contra saraciei si excluziunii sociale. Experienta este in curs in zona Besos cea mai saraca din oras populatia tinta fiind asemeni ca in toate experimentele de acest tip, persoanele si menajurile sarace fiind alese din randul beneficiarilor de prestatiuni sociale, fiind nu numai un test privind UBI dar si unul privind eficacitatea programelor alternative de lupta contra saraciei
Un grup aleatoriu ales si format din 2000 de menaje a fost selectionat pentru experiment. 1000 menaje  au constituit grupul martor si celelalte 1000 voluntar alese au fost impartite pe 10 grupe test
Toate grupurile test  vor primi suplimente de venituri în numerar. În general, valoarea sumei va depinde de compoziția gospodăriilor si de situația lor financiară si ar trebui să se situeze între 100 și 1676 euro pe lună pe gospodărie. Un total de 550 gospodării participante la experiment vor fi alocate unuia din cele patru programe sociale, respectiv un program de economie socială si cooperatistă, un program de locuințe garantat, un program privind participarea comunitară , inclusiv un program de ocupație și educație.  Restul de 450 de gospodării vor primi UBI  fără niciun program asociat. În cadrul acestui grup, primirea sumei alocate  nu este condiționată de muncă, de disponibilitatea de a lucra sau de participarea la un alt tip de program fiind cu adevarat neconditionat.
Prin urmare,  B-MINCOME nu este doar un test de venit, el testează si eficiența programelor sociale suplimentare insa  include si un test de venituri de bază

In Italia intr-o regiune mica din nord estul tarii,  Frioul-Vénétie Julienne, participantii au primit lunar un ajutor financiar intre 70-550 euro(75-555$ USA timp de doi ani .La o populatie de .2 milioane locuitori, 32000 au solicitat acest ajutor conditionat de dovada ca sunt in curs de cautare a unui loc de munca. Dupa ziarul La Stampa, aceasta politica nu poate fi considerata drept un UBI propiu zis autoritatile regionale denumindu-l drept o masura activa de ajutor privind venitul iar beneficiarii trebuie sa accepte o slujba odata ce aceasta le este propusa intelegand si stagii de program partial si in cazul in care sunt toxicomani sa se inscrie in programme de readaptare

In Olanda, orasul Utrecht a inceput o experienta privind UBI la inceputul anului 2017 furnizand la 250 cetateni beneficiari de ajutor de somaj un venit lunar garantat de 960 euro (1020 $USA) in timp ce un alt grup care accepta si o activitate de voluntariat obstesc primesc mai mult . Experimentul  isi propune sa  compare si sa apropie UBI cu/de sistemele de protectie sociala in actiune in Olanda . Inca trei orase au lansat experiente similare si inca altele doresc sa participe.
De fapt nu se testeaza propriu zis un UBI in conditiile de baza ale acestuia ci niste masuri care sa reduca saracia si sa creasca incluziunea sociala, dar oricum rezultatele vor da niste indicatii utile pentru o reala implementare a UBI

Un caz interesant este Franta unde la alegerile prezidentiale din 2017 Benoit Hamon a castigat nominalizarea partidului socialist la respectivele alegeri tocmai asumandu-implementarea si aplicarea UBI in cazul in care va ajunge presedintele Frantei ceea ce dovedeste ca in Franta UBI are o pondere insemnata in orientarea politica si a populatiei dar si a liderilor. Nici castigatorul Emmanuele Macron sprijinit de Hamon in turul doi nu respinge total ideea de UBI dar o accepta in alta varianta si ca o masura de protectie sociala  si nu cea totala pe care Hamon aproape ca o acepta integral  caci in campanie a pledat pentru un UBI de 750 euro(800 $USA) pentru cetatenii de peste 18 ani si care va atinge aceasta valoare dupa ce va creste progresiv timp de 5 ani de la 600 euro dar in final a scazut numarul beneficiarilo doar la cei aflati intre 18-51 ani ceea ce desigur ca l-a indepartat de UBI clasic dar este importanta orientarea actuala politica.

O alta experienta a avut loc in Iran in 2011 unde valoarea UBI a fost de cca 30% din venitul median (un venit mai mic decat cel mediu) constatandu-se ca peroanele cupinse in acest studiu nu si-au parasit locul de munca si  nici nu si-au redus numarul de ore lucrate ba chiar unele au lucrat chiar mai mult. Acest rezultat a intarit ideea pozitiva deja capatata prin studiul finlandez, desi valoarea alocatiei in cazul Iran a fost mai mica

In India se analizeaza propunerea cu un UBI de 7 620 rupii pe an adica 114 USD pentru orice cetatean indian desi  nu exista un termen apropiat de aplicare.
Dar sa mentionam ca in 2010 un experiment a avut loc in statul  Madhya Pradesh, in centrul Indiei cu o populatie de 73 mlioane de locuitori in care alegandu-se un grup de 6000 persoane din opt sate, traind sub pragul saraciei, acestia au primit un UBI dela 100-300 rupii  adica de la cca 1,5-4,5$ USA. Si aici un studiu efectuat a aratat ca s-au rezolvat probleme de subnutritie si de sanatate fata de ceilalti locuitori neintrodusi in alocarea respectiva de UBI
De curand Partidul Congresului respectiv Rahul Gandhi a promis ca daca va fi ales va introduce un venit national unic  pentru cei saraci. A spus: nimeni nu va mai fi infometat si nici foarte sarac caci fiecare  va avea un venit garantat(fara insa sa definesca nivelul de saracie pentru India) si se vor anula anumite ajutoare conditionate .  .
Insa responsabilii guvernamentali sunt sceptici fata de posibilitatile de finantare si fata de riscul unei inflatii galopante.

In Kenya, GiveDirectly, o organizație de caritate din SUA, a anunțat un plan foarte ambitios pentru 2016: primul proces controlat la scară largă, randomizat, a venitului universal de baza.  Experimentul va oferi transferuri necondiționate de numerar persoanelor din 120 de sate, cu peste 16.000 de persoane în total, dintre care unii vor primi plăți pe o perioadă de până la 12 ani. Aceasta reprezintă cea mai importantă experiență de acest tip, în ceea ce privește numărul de persoane care vor primi asistență, precum si durata mai lungă. Costul experimentului foarte ridicat va fi oferit de donatori privați.
Spre deosebire de toate experiențele din țările dezvoltate, experiența GiveDirectly analizează impactul programelor cu adevărat universale, adică programe în care transferurile sunt distribuite tuturor persoanelor care locuiesc în satele în care programul va fi implementat.
În primul grup test (cuprinzând 40 de sate), locuitorii vor primi plăți în numerar de aproximativ 23 USD (21 EUR) lunar,  aproximativ jumătate din venitul mediu din Kenya rurală, în fiecare lună timp de 12 ani. În cel de-al doilea grup test(80 de sate), rezidenții vor primi plăți lunare în numerar în aceeasi sumă, dar numai pentru doi ani. În al treilea grup test, rezidenții vor primi o sumă forfetară egală cu venitul de bază de doi ani.
Grupul de control va avea 100 de sate care nu va primi nimic.
In total 21000 de persoane au fost prinse in expriment din care  5000 in programul cu termen lung.
Compararea primului si a celui de-al doilea grup de sate va arăta cât de importantă este garanția transferurilor viitoare pentru rezultatele de azi (de exemplu, riscul de a începe o afacere).
Comparația dintre al doilea și al treilea grup ne va permite să înțelegem cum fragmentarea unei anumite cantități de bani afectează impactul acesteia.
De asemenea, organizația indică faptul că va studia următoarele rezultate: starea economică (venituri, active, standarde de viață), utilizarea timpului (muncă, educație, petrecere a timpului liber, implicare comunitară), asumarea de riscuri corporative), relațiile de gen (în special emanciparea femeilor), aspirațiile si perspectivele vieți
GiveDirectly a planificat inițial să lanseze experimentul în septembrie 2017, dar l-a amânat până după alegerile kenyene din 26 octombrie.
GiveDirectly speră să publice primele rezultate la un an sau doi ani după începerea experimentului.

Nota: Voi continua ca cateva opinii despre aceste experimente sociale si despre relatia lor cu UBI,  permitandu-mi sa le corelez si cu principiile Caii a treia
« Ultima Modificare: Martie 15, 2019, 01:29:05 p.m. de atanasu »

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #107 : Martie 19, 2019, 01:53:09 p.m. »
Analizand aceste studii pilot putem sa observam ca acopera doua domenii valorice fiind  aplicate in tari cu un PIB /locuitor  ridicat si in cateva tari cu un PIB /locuitor scazut dar se poate observa ca indiferent de tara, situatia subiectilor  a fost mai buna decat anterior intrarii in program sau fata de subiectii martor .
Acesta este ceva de necontestat si de altfel si asteptat caci este ceva normal ca venitul crescand starea de bine sa creasca si ea.
Experimentul finlandez a dat si va da in continuare multe indicatii aratand utilitatea UBI dar nu credem ca la valorile din Finlanda este sustenabil tot asa cum nu este nici  cel din provincia Ontario intrucat valorile sunt destul de mari in raport cu PIBul tarilor respective.
In masura in care valoarea sa este sustenabila si daca  programele sunt de durata suficienta adica cel putin de cativa ani, credem  ca toate concluzuiile obtinute in studii pilot sunt extrapolabile la nivelul intregii tari.
In legatura cu valoarea se poate observa ca la o anumita valoare poate putin mai mare decat cea care s-ar crede ca este sustenabila pot apare efecte financiare pozitive cum ar fi chiar o crestere insemnata a PIB ceea ce ar compensa valoarea mai crescuta a UBI dar pana ce acesta nu se vor experimenta este greu de spus numai pe baza acestor experimente restranse ca durata si ca numar de subiecti, care ar fi concluziile finale.
Asadar trebuie facut efortul ca studiul sa simuleze cu exceptia universalitatii la scara tarii respective toate celelalte aspecte si chiar daca se cheltuiesc niste bani aceia tot se cheltuiau prin celelalte mijloace de asistenta sociala pe care le inlocuieste UBI.
In ceea ce priveste temerea ca banii primiti neconditionat vor fi consumati necorespunzator(bautura, droguri etc ) concluziile studiilor sunt ca nu s-a intamplat asa ceva dar si acest aspect va fi mai bine fundamentat cand va creste numarul celor care vor fi testati cu astfel de programe.
Un lucru foarte important este faptul ca la limita supravietuirii conteza fosrte mult si sansa , pur si simplu sansa, asa ca cei care au noroc depasesc dificultatile sociale si cei care nu au se pot pierde total. Aici la acest nivel diferentele intre capabilitati nu joaca un rol prea mare in timp ce odata alocat un UBI subiectii nemaidepinzand in acest caz doar de sansa, calitatile lor  fac ca norocul sa nu mai joace un rol atat de important si meritele individuale vor prima ceea ce este un deziderat social pozitiv. Astfel putem spune ca UBI acolo unde este aplicat se manifesta ca o sansa sociala universala.
Se constata o emulatie larga in multe tari in jurul acestei idei si acest lucru se datoreste si acestor studii pilot si mediatizarii lor pe scara larga si actualmente atat in lumea stiintifica cat si in cea politica au crescut impulsuriele pentru a experimenta si studia cu seriozitate acasta problema ceea ce face ca potentialul acestei idei generoase sa creasca foarte mult.
Repetam ca esecul in Elvetia se datoreaza numai unei gresite calibrari a cerintei ce a fost pusa in fata electoratului.
Deci problema sustenabilitatii economice trebuie tratata cu toata seriozitatea si parasita dorinta utopica a satisfacerii depline si egalitare a necesitatilor omenesti.
Simplitatea acestui mod de echilibrare sociala este mult superioara metodelor complicate si dificultatilor de a beneicia efectiv de programele de asistenta sociala
Una din criticile care se aduc UBI este ca odata aplicat pe scara larga va creea inflatie. Este o sustinere falsa caci - UBI nu implica inflatia pentruca se folosesc doar banii existenti pe piata si  este vorba doar de o redistribuire a lor  iar comportamentul beneficiarilor nu se schimba astfel incat sa conduca la tendinte  inflationiste.
De altfel in studiile pilot unde UBI a fost realmente incercat si studiat rezultaul a fost o crestere a spiritului antreprenorial  oamenii invesind atat in ei insusi cat si in viitorul lor , in calificare si creere de noi intreprinderi ceea ce poate duce la scara unei intregii populatii la  desvoltare economica mai ampla si mai rapida.
Vom prezenta cateva opinii ale unor specialisti in stiinte economice si filozofie care spearam ca vor lumina si mai mult interpretarea studiilor facute in ultima vreme .

a) Matthew Zwolinski, profesor asociat de fiozofie la Uiversitatea din San Diego a publicat  cateva consideratii importante privind experimentul finlandez abia incheiat aratand ca planul iniial a fost deosebit de incitant si stimulant din punctul de vedere al stiintelor sociale si a constat in examinarea a diverse regimuri pentru un venit de baza, unele mai generoase iar altele mai putin costisitoare care sa fie testate si la un nivel regional dar si national.
Din pacate s-a renuntat din considerente financiare la planul initial si care a facut ceva valva in lume si cred eu ca si din miopie politica, pentruca daca acesta ar fi fost pus in opera ar fi fost o cercetare cu adevarat stiintifica si s-ar fi obtinut informatii importante pentru stiintele sociale in legatura cu felul in care varibilelele si detaliile  introduse in program care sunt foarte importante pentru o buna politica publica, se concretizeaza in lumea reala.
Dar Kela agentia guvernamentala finlandeza de securitate sociala nu a depasit punctul de plecare  pentruca guvernul conservator finlandez nu se interesa de UBI privit ca o reforma sociala radicala ci dorea doar sa reduca somajul crezand ca poate UBI ar fi util la asa ceva, asa ca pentru specialistii in UBI se poate spune ca experienta s-a terminat inainte sa inceapa si au inteles ca propunerile radicale privind o reforma au sanse mici sa fie chiar si testate corect asa ca trebuie sa se concentreze pe o evolutie pas cu pas privind aceasta constructie sociala numita UBI si de care se ocupa pe plan mondial BIEN si pe plan national filialele acestuia.
 Spune profesorul Zwolinski :
  -sa consolidam programele de transferuri sociale existente si sa le inlocuim pe cele in natura cu unele banesti progresand in pasi mici si social acceptabili
   -reformele graduale au o sansa mai buna sa fie aplicate dar vom invata din ele in aceste prime etape astfel ca sa putem adapta viziunea nostra atat de necesara pentru a putea raspunde constrangerilor reale.
Nota mea : Se constata imediat ca lipsa unui concept fundamental va duce mereu la astfel de intamplari. Sa ne imaginam numai daca programele UBI s-ar desfasura sub conceptul unui drept natural, universal si neconditionat  al oricarui om de pe Terra de la nastere si pana la moarte care deriva din proprietatea comuna asupra resurselor cum stipuleaza Calea a treia de dezvoltare social-economica a omenirii ?

b)Karl Widerquist, profesor asociat la Scoala de servicii diplomatice de la Universitatea din Gergetown din Quatar si copresedinte al retelei Earth Income Basic
spune : UBI nu poate fi complet testat cu usurinta efectele sale manifestandu-se la nivel national dupa mai multi ani de aplicare si nu pot fi verificate in experiente la scara strict locala chiar daca cu cateva mii sau zeci de mii de participanti si deci proiectele pilot nu pot conduce doar pe baza rezultatelor concluziilor limitate oferite catre o politica sociala generala. Cu alte cuvinte ele vor depinde de vointa politica si asta este destul de greu de prezis dar incepand la o scara mica si cu un nivel scazut al UBI acesta s-ar il putea ridica in mod treptat mult mai usor decat sa se incerce din start o valoare ridicata si considerata de multi ca fiind nesustenabila.

Widerquist, precizeaza ca experienta din Ontario si din Oakland sunt mai vaste decat cea finlandeza si ca abordeaza un numar mai mare de probleme si examineaza aceste probleme intr-o carte « Discussion critique sur les expériences d’UBI: le diable dans les mises en garde » dupa ce a mai publicat destul de mult in domeniu.
El scrie intr-un e-mail : Ceea ce UBI poate face depinde de versiunea de UBI pe care dorim sa o implementam. Majoritatea membrilor BIEN dorsc sa vada un UBI cu adevarat universal, suficient pentru a asigura traiul si in contextul unui sistem de protectie sociala furnizand grija pentru sanatate cat si o infrastructura si alte lucruri pe care UBI nu le poate oferi. Evident ca aceasta versiune se poate spune ca este cu adevarat  revolutionara . Si este greu ca lumea sa fie convinsa de o asemenea viziune asa ca  pentru moment versiuni mai modeste in pretentii pentru UBI  desi vor produce efecte mai putin pregnante, sunt cele cu care trebuiea sa incepem

Nota mea:Identica cu cea de deasupra dar subliniez ca de fapt problema fundamentala care apare si este absolut normal acest lucru este valoarea nivelul la care poate ajunge UBI ca sa fie social acceptabil dar si economic sustenabil.

c) Jason Murphy, asistent profesor de filozifie la Elms College in Massachusetts considera ca ideea ca aceste proiecte pilot la scara redusa pot oferi o baza solida pentru constatearea functionarii sau nu a UBI este  naiva pentruca venitul de baza nu este o joaca ci o luare foarte in serios a securitatii economice si a libertatii. Este o dezbatere importanta si in plan etic(Nota mea:desigur ca drepturile omului sunt o problema esentiala in planul etic) 
Proiectele pilot precum cel din Finlanda sau California nu simuleaza de fapt UBI fiind temporare iar garantarea venitului de baza nu exista ele putandu-se intrerupe oricand cum am vazut ca s-a intamplat cu cel din Ontario. De fapt singurul test veritabil pentru UBI este aplicarea in situ a unei solutii pe care cei mai vulnerabili sa poata conta.
Asadar pana cand nu-l punem in opera intr-o regiune pentru o durata mare, nu putem trage nici-o concluzie ferma privind fiabilitatea.
Cele intamplate cu proiectul pilot canadian din provincia Ontario intrerupt anul acesta dupa un an de functionare pe motiv de nesustenabilitate confirma temerea prof. Murphy .
Nota mea : Evident ca daca se accepta Calea a treia ca un tel care sta in fata umanitatii atunci altfel s-ar derula astfel de proiecte unde nu ar mai fi vorba de bunavointa unor guverne ci de un drept fundamental al omului mai ales cand te gandesi ca intr-o tara de talia Canadei(a doua din lume dupa Rusia si cu resursele naturale enorme ce revin per cetatean canadian, 1 din 5 copii traieste in saracie adica de trei ori mai rau decat in celelalte tari nordice in timp ce primele 87 familii in ordinea bogatiei au aceiasi avere ca alte 12 milioane de persoane, populatia Canadei fiind de 37 milioane in 2018.

d) Matt Bruenig, colaborator de Demo thinktank progressive, aceasta fiind o organizatie infiintata in 2000 si lucrand in domenii preocupate de echitatea sociala economica si politica  explica ca UBI este realizabil in functie de ce intelegem si ce asteptam de la el pentruca pana la un anume nivel el poate fi cu siguranta finantat. Una este sa dai 100 $/luna si alta 1000%/luna ajungandu-se astfel la un punct de inflexiune in care sustenabilitatea dispare fie din cauza constrangerilor bugetare fie de un potential negativ pe piata muncii. Nota mea : Sigur ca cu cat este mai mare suma cei care o primesc sunt mai multumiti dar asa s-ar putea ajunge la o rasturnare a sensului clasic si oarecum natural al exploatarii, in care cei care nu muncesc ii exploateaza pe cei ce muncesc lucru intamplat la scari  nationale in societatile comuniste unde din cauza ineficientei muncii si a unei productivitati chiar negative adica doar consumatoare de resurse chiar si fara voia lor o mare paete a populatiei consumatoare doar exploata cealalta parte care producea in mod real valoare adaugata si asta a fost motivul caderii economice inexorabile a sistemului comunist cum a prezis si economistul Ludwig von Mises
Acest punct de inflexiune poate sa nu fie prea ridicat pentru ca oamenii doar sa poata supravietui cam ca in comuna primitiva si atunci un venit de baza chiar si redus este salvator pentru acesti paria ai societatii . In USA existe persoane si nu putine care traiesc la nivelul a 2 $ pe zi adica 60$ pe luna sau 720$ /an . Desigur ca pentru astfel de persoane cateva mii de dolari pe an ar reprezenta o ameliorare enorma si poate ca le-ar schibma felul de viata . Nu se poate preciza sub acest aspect o cifra maxima sau minima pentru UBI fiind vorba tot timpul de o scara mobila.
Dl. Matt Bruenig grupeaza oamenii in trei grupe de varsta : copii, adultii si batranii
si judeca UBI din acest punct de vedere(nota mea : este o prima eroare mare, o indepartare de la sensul empiric pe care-l da BIEN pentru UBI(universal, egal neconditionat)  si cel pe care-l dau eu stiintific ca un drept cuvenit sa-l primeasca toti proprietarii de resurse naturale in mod egal proprietari si deci egal retribuibili fara deosebire de varsta)  caci considera ca copii primesc o alocatie remisa prin parinti(aici s-ar putea eventual aloca UBI in mod corect) dar total incorect sa se considere pensia care este un drept contributiv , o asigurare platita de varstnic atunci cand lucra si contribuia la pensiile celor varstnici pe atunci (parinti sau bunici) ca o alocatie de tip UBI , acestea trebuind sa meaga in paralel. Iarasi in mod gresit libertarienii doresc  sa se elimine toate celelalte avantaje sociale fiind inlocuite de UBI neintelegand izvorul lor etic si juridic diferit. Asta pana cand conceptia unitara a Caii a treia va elimina aceste neintelegeri si totul se va lumina.
Este important ca acest profesor considera ca un procent de 10% din PIB ar putea echivala toate aceste contributii sociale pentru cele trei grupe de varsta si asta este o  propunere economica foarte utila privind un nivel rational al unui UBI care de fapt nu este un UBI dar poate fi un punct de pornire. Considera ca 10% din PIB este fezabil si sustenabil si poate fi si marit printr-o politica de taxare suficient de elastica.
Efectele UBI pot fi diferite intre zonele unde se aplica si exemplifica cu francezii care la o valoare similara cu cel din Japonia ar fi tentati sa renunte la munca mai multi decat japonezii, pozitia lor fata de munca fiind diferita.Totusi nu crede ca munca va fi descurajata caci cei ce au unde muncii la calificarea si aptitudinile lotr vor dori cu siguranta sa traiasca deasupra unei limite care oricum nu va putea fi prea ridicata.
Profesorul recunoaste ca poate este bine sa introducem UBI pe langa ajutoarele existente cum sunt alocatiile de invaliditate si handicap, bursele de studii , alocatia de somaj etc.
Nota mea : Desigur ca toate acestea vor rezulta din calcule economice si statistice serioase astfel ca cei care se vor gasi intr-o situatie dificila sa o poata depasi. 
In final crede ca experimentele de tipul celui din Finlanda dar si din alte parti trebuiesc incurajate caci ofera cu suguranta atat informatii cat poate si certitudini suplimentare privind UBI si deasemeni crede ca tarile nordice sunt cele mai potrivite sa faca aceste studii pilot mai ales ca in statele lor programele sociale sunt mai dezvoltate decat oriunde altundeva.
e) O critica corecta  a UBI o face Kevin Milligan, profesor de economie la Vancouver School of Economics la Universitatea din Columbia Britanica

Constatand ca nu au existat pentru programele pilot de pana acum analize ecomnomice ca cele pentru modele de fezabilitate financiara analizeaza din punct de vedere economic progamele pilot luand ca exemplu Finlanda considerand pe baza de date certe ca proiectul este utopic penru ca 800 euro/luna pentru fiecare adult(atentie deci nu introduce si copii) presupune cheltuieli peste ce se aduna din taxe si ca doar o taxare dubla ar putea sa faca proiectul aplicabil(Nota mea : este ca si cum in sistemul nostru de pensii bazat pe contributivitate dar si pe sustenabilitate, legatura facand-o valoarea punctului de pensie s-ar dubla valoarea acestuia . Nu este nici-o problema tehnica aceasta doar ca trebuie sa dublezi CAS platit azi de cei care lucreaza, nu de pensionari. Ar fi de acord acestia cu asa ceva ? Nici vorba.)
Aadar trebuie sa faci calculele corecte caci banii trevbuirea sa vina de undeva adica de la contribuabil .
Profesorul Milligan  a calculat ce inseamna UBI pentru Canada(nu stiu, dar presupun ca cu valorile studiului intrerupt din Ontario si a constatat ca este vorba de sute de miliarde de dolari ceea ce nu-i de gluma.
In concluzie problemele pe care le abordeaza UBI sunt importante si merita analizate dar nu exista o bagheta magica care sa permita invingerea sfidarii economice pe care  o prezinta UBI. 

Nota mea : Absolut de acord cu acest profesor care se pare ca este unul din cei care a dat argumentele stoparii programului canadian in sensul ca neputand fii sustenabil la scara tarii sau macar a provinciei  ar fi inutil si aunci  care ramane doar ca un fel de gluma. Aici in stoparea testului poate ca nu are dreptate caci niste concluzii cu un studiu profesionist condus chiar la scara mica se pot obtine asa cum si in inginerie pe modele reduse dar cu criterii de similitudine corect calibrate se obtin rezultate remarcabile si sa ne gandim la dezvoltarea constructiei de avioane sau vapoare.
Vedem dar ca se ajunge la ce spuneam de la bun inceput ca singura problema este sustenabilitatea economica a UBI si asta nu se poate constata si calibra decat  plecand la realitatea UBI care este consecinta sa principala a Caii a treia si deci numai asa se va putea progresa. Riscul  daca nu sunt mai rapid inteles este ca specialistii economisti educati sa spunem de un von Mises (tocmai pentru ca il apreciez enorm il citez in acest sens) si politicienii sa considere acest UBI drept ce apare la o privire mai superficialla si care nu stie ce-i aia Calea a treia si sa-l considere in consecinta o utopie cum este realmente marxism-leninismul numai ca aia este una ticaloasa in timp ce UBI prost inteles si condus ar fi doar o utopie consumatoare de timp si resurse dar nefacand rau ci facand chiar celor saraci un anumit bine care insa apoi i-ar lasa dezamagiti si frustrati si ar ingroasa randurile tuturor corectitdinilor politice populiste neprofesioniste ca sunt si unele inverse dar tot asa de nocive.
f) In cautarile mele am gasit totusi si o referinta ce aproape ca trece peste pragul ce inca desparte UBI de Calea a Treia pentruca oricand apar consideratii care leaga puternic si motivat UBI de unul care-i poate fi precursor dar este si precursor al Caii a treia cum este Thomas Paine sau alti cativa antecesori prezentati in capitolele anterioare putem considera ca in mod empiric se face o astfel de corelatie si acum ma refer la “Universal Resource Inheritance” de Daniel  Larimer  creatorul lui BitShares, Steemit et EOS
. Felicitarile mele calduroase dlui Daniel Larimer
Este intersant sa vezi ca Daniel  Larimer  si-a aprofundat intelegerea privind venitul de baza in decursul timpului incepand cu articolele pe Steemit asupra UBI pana la acea incercare pe Medium unde  explica argumentarea lui Thomas Paine extinsa la nivel mondial . Fiind un libertarian putem vedea aversiunea fata de impozite si bunastarea sociala cat si o aversiune imensa fata de dominarea economica bazata pe resursele naturale (adica pe proprietatea privata asupra acestora) . Pentru a  rezolva acestea el propune un UBI finantat cu o taxa anuala de 5% pusa pe bogatie in forma ei de resurse naturale redistribuita an de an pe durata de viata pe care o presupune de 100 ani(probabil ca in calculele pe care le face). Principiul sau fundamental si provocarea in aceiasi masura consta in a asigura fiecare generatie intelegand si cele  inca nenascute si care se vor naste si peste mii de ani de mostenirea legitima ce le revine pe partea lor de Terra.
Nota mea : Asta chiar este Calea a Treia fara sa fie denumita ca atare. Bravo lui este al doilea care dupa Ion adrian spune asta desigur amandoi dupa un Thomas Paine s ceilalti parinti fondatori de data asta nu ai Americii ci ai Caii a Treia

Asadar fac tot ce pot si ce ar face si Ion Adrian adica sa argumentez asupra legaturii necesare dintre Calea a treia si UBI si atunci macar cei care nu inteleg sensul unei teorii de amploarea acesteia, adica aflata intre socialism si capitalism diferenta fiind doar in functie  de tipul de proprietate ce poate exista asupra componentelor procesului muncii dar le place echitatea unei solutii de tipul UBI, sa se convinga ca am dreptate.
Va urma o argumentatie personala in acest sens care insa nu este gata si deci poate maine, poate peste o luna poate dupa si mai mult timp o voi prezenta pe acest blog  dumneavoastra celor ce ati urmarit cele scrise de mine.
Desigur ca de acum terminand activitatea in primul rand de documentare sunt total deschis asupra oricaror idei si sugestii ce veti binevoi a le prezenta aici in acest topic.
Sumi pe tine in mod special care cred ca ai vazut ca nu este si nici nu va fi nevoie de o pregatire economica speciala pe care nici eu si se pare ca nici dl I.A. nu o avea dar poate ca sunt sau intra pe aici unii cu studii economice si cine stie poate ca vor indrazni.
Adaug : Sumi asta nu va fi deloc timp pierdut.:)
« Ultima Modificare: Martie 20, 2019, 08:49:38 a.m. de atanasu »

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #108 : Martie 20, 2019, 09:04:55 a.m. »
Inainte de orice altceva si poate nici nu va mai fi nevoie de altceva, va indic gasita acum cateva minute luucrarea de care am scris mai sus pe baza doar  unei semnalari a unui activist american al UBI :

Scott Santens, “What is There to Learn From Finland’s Basic Income Experiment? Did It Succeed or Fail?”, Medium, February 14th 2019, la
https://medium.com/basic-income/what-is-there-to-learn-from-finlands-basic-income-experiment-did-it-succeed-or-fail-54b8e5051f60, unde indica titltl a zece articole ce iau placut cel mai mult in 2018(unul din ele este semnat si de o profesoara de econiomie la Universitatea Pennsylvania romanca Ioana Marinescu).
 si care anuntat-o si comentat-o dupa acest domn Santens mai sus .

Asa cum am scris articolul deosebit la care m-am referit este : Universal Resource Inheritance” de Daniel  Larimer

Este publicat in 16 sept. 2018 si se poate citi la : https://medium.com/@bytemaster/universal-resource-inheritance-505e7ca4d048

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #109 : Martie 20, 2019, 01:08:16 p.m. »
Da asa este si  cred  ca si I.A. ar fi de acord cu mine ca unirea dintre cea de a treia cale (The Third Way) si UBI se face punand ca motto la acest senzational articol al cuiva care spre deosebire de multi altii gandeste cu instrumentul din dotare, postulatul propus de Ion Adrian pentru A Treia Cale : Oamenii se nasc si raman pana la moarte egali si imprescriptibili proprietari supra fortei lor de munca(a se citi si propriei fiinte) si egali proprietari asupra tuturor resurselor naturale inainte ca aestea sa fie exploatate intr-un fel oarecare.

Mai ramane insa de adaugat ca chiar daca UBI nu se bazeaza explicit pe nevoi nelimitate superior, cineva care ar putea sa traiasca exploatandu-si cota proprie de resursa naturala are dreptul sa primeasca de la o societate a carei organizare il exclude de la proprietatea si exploatara acestei cote de resurse cel putin minimul vital iar ce este suplimentar este ceva negociabil in cadrul sistemului de relatii sociale existent azi dar perfectibil.

PS Facand adineaori o cautare privind the third way si ubi am gasit deocamdata doar numele lui ion adrian legat de aceasta relatie ceea ce confirma originlitatea mondiala a ideii dsale. Congrastulations!
« Ultima Modificare: Martie 20, 2019, 01:11:29 p.m. de atanasu »

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #110 : Aprilie 14, 2019, 05:45:06 p.m. »
Stiam mai de mult despre  acest domn Andrew Yang care s-ar putea sa devina contracandidatul lui Trump la alegerile din USA  dar vad am omis sa va vorbesc de ideile sale asura  UBI:
https://www.revenudebase.info/2018/12/22/andrew-yang-candidat-anti-trump-revenu-de-base/

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #111 : Iulie 22, 2019, 05:45:57 p.m. »
Cred ca in textele scrise aici am omis sa subliniez ca in lumea civilizata care recunoaste si respecta Declaratia universala a drepturilor omului(ONU  1948) cat si alte dcumente emise de agentiile ONU cum ar fi ILO-International Labour Organization  (Organizatia mondiala a muncii) apare pregnant faptul ca protectia sociala a devenit dintr-un deziderat chiar un drept al omului si ca sa nu mai inegresc pagina trimit pentru date mai specifice la articolul din 2015 al ILO Social protection : THE RIGHT TO SOCIAL PROTECTION ( https://www.social-protection.org/gimi/gess/ShowTheme.do?tid=2566).
Personal in cadrul teoriei pe care am dezvoltat-o privind fundamentele filozofice, economice si juridice pentru  A Treia Cale De Dezvoltare a Omenirii   dreptul la un Universal Basic Input care este o alta forma de exprimare a dreptului la Protectie sociala sunt fatete ale unui si aceluias Drept Fundamental al Omului care fundamenteaza Libertatea si Egalitatea cu care se naste si trebuie sa ramana cat timp traieste fiinta umana in societatea umana.
Sper sa se apropie vremea cand omenirea sa inteleaga ce sustin si pentru ce pledez eu si astfel sa se poata instaura o stare de pace care ar trebui sa fie cea conforma regnului uman.
« Ultima Modificare: Iulie 23, 2019, 02:19:56 p.m. de atanasu »

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #112 : Iulie 23, 2019, 02:14:09 p.m. »
Si daca am revenit la aceasta feblete care se numeste A treia Cale si corolarul sau UBI, mai precizez ca in critica pe care am facut-o anterior modului in care este prezentat UBI, cel mai puternic argument  era faptul de a nu se acorda dorinta cu resursa parand ca se intra intr-un cerc vicios comunistoid adica de tipul "fiecaruia dupa necesitati" adica o tampenie sinistra si care a creat milioane de victime.
Dar timpul curge in favoarea acestei idei care se corecteaza empiric, din mers si spun asta pentru ca teoria celei de "A treia cai" nu am gasit-o inca acceptata si deci priceputa.
Am gasit insa  ceva care apropie UBI de intelegerea sursei sale fundamentale si anume redefinirea UBI ca fiind  « un droit inaliénable, inconditionnel, cumulable avec d’autres revenus, distribué par une communauté politique à tous ses membres, de la naissance à la mort, sur base individuelle, sans contrôle des ressources ni exigence de contrepartie, dont le montant et le financement sont ajustés démocratiquement. »
Acest final bolduit de mine a inchis problema teoretica a definirii corecte a UBI confirmadu-mi spusele anterioare
Textul este preluat din https://www.revenudebase.info/actualites/pour-une-experimentation-scientifique-et-citoyenne-du-revenu-de-base/#comment-13533 autorul fiind François Serrano pe care-l felicit cu mare entuziasm. Cred ca este unul din cei care daca ar afla de ce spun eu despre Calea a treia ar intelege si aproba imediat.
Recomand calduros intreg articolul indicat pentruca merita citit.

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #113 : Septembrie 10, 2019, 04:26:50 p.m. »
Apar stiri noi in ceea ce priveste incercari de testare a UBI si de aceasta data este vorba de Statele Unite unde se dau detalii mai ample decat cele date de mine aici in postarea anterioara din 14 martie 2019 in care m-am referit la experimentul din orasul  Stockton din Calfornia care "a  experimentat un UBI destul de redus de cca 500$ /luna alocati fara conditii unor persoane foarte sarace , orasul Stockton avand o rata mare a saraciei popuatiei  pentruca una  din patru persoane se afla sub pragul saraciei. Banii au fost luati din fonduri filantropice si deci nu au costat nimic pe cetateni urmarindu-se ca dupa cativa ani sa se adune date care sa indice fezabilitatea unei astfel de solutii pentru reducerea saraciei" 
Astfel ultima stire se refera  mai detaliat atat la Stockton cat si la Chicago sau Jackson. Ba mai mult acest trennd este preluat si de candidati democrati la presedentia USA cel mai vocal dintre acestia fiind dl Yang de care am mai vorbit la aceasta tema :
https://www.g4media.ro/sua-tot-mai-multe-orase-ofera-un-venit-garantat-locuitorilor-saraci-cati-bani-primesc-acestia-si-cum-decurge-experimentul-in-california-si-mississippi.html

Offline A.Mot

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 902
  • Popularitate: +12/-48
Re: Răspuns: A Treia Cale
« Răspuns #114 : Octombrie 09, 2019, 05:59:41 p.m. »
@meteor Ceea ce spui, este valabil intr-un sistem socialist "ideal".Din pacate , oamenii nu sunt perfecti.Apropos de faptul ca in sistemul socialist , la scoala, ti se dadeau manuale gratis, eu, in clasa a 5-a, am avut un manual de istorie care era diferit de cel al colegilor de clasa, era o editie mai veche.Cand profesoara ne-a spus sa deschidem manualul la pagina "x" ca sa-l vedem pe Alexandru Macedon, eu l-am gasit pe Marius Sula(asa scria sub poza), colegii au pufnit in ras cand am spus pe cine am gasit la pagina "x".Daca nu ai trait in acele vremuri este greu sa iti dai seama cum era.
Crezi ca pe vremea lui Stefan cel Mare se traia atat de bine cat scrie in istorie?Fa un efort de gandire, 46 de razboaie in 47 de ani.In secolul 20, Romania, a luat parte la trei razboaie, in 100 de ani si pare mult pentru modul in care gandim acum.Cele trei razboaie au durat, in total, 12 ani.Parca ar fi o diferenta ...
Chiar crezi ca oamenii se revoltau impotriva sistemului socialist daca era asa bun?
   Românii s-au revoltat împotriva lui Ceaușescu și nicidecum împotriva sitemului socialist.Eica și morala socialistă este identică cu principiile și normele creștine.Etica și moral capitalistă este una ipocrită deoarece invocă în general principii și norme asemănatoare celor creștine sau de altă natura relgioasă dar în fapt în societatea capitalistă există tot felul de libertăți necorespunzătoare care pot duce chiar și la distrugerea Terrei.Cum este posibil , de exemplu , ca să se arunce în ocean miliarde de tone de cereale pentru ca prețul acestora să nu scadă????
   China are un sistem comunist care merge destul de bine....

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #115 : Octombrie 10, 2019, 09:17:15 a.m. »
Aici iti voi da un raspuns mai amplu si fiind foarte ocupat il mai aman cu cateva zile  dar iti  multumesc pentru interventie.
Poate ai una si la cel referitor la Silogisme? Desi pe aici avem si unii care emfatic  fac mai des apel la logica si pana acum "au facut  pe mortul in papusoi"  :)

Offline atanasu

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1159
  • Popularitate: +14/-137
Re: A Treia Cale
« Răspuns #116 : Octombrie 11, 2019, 02:17:55 p.m. »
@A.Mot Cei care cred ca proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie este un principiu economic fertil sa creada asta. Eu cred ca doar proprietatea comuna asupra resurselor naturale este corecta  iar mijloacele de munca ;unelte si materii prime rezultate din prelucrare altora este corect sa fie in proprietate privata si evident proprietatea asupra fortei de munca si in consecinta a individului asupra lui insusi este strict personala, privata. Am mai spus dupa Ion Adrian care are prioroitate absoluta ca este un postulat si postulatele  nu se demonstreaza se eunta si se verifica meru prin conformitatea cu ele a lucrurilor. De exemplu propozitia din declaratia drepturilor cum ca oamenii se nasc liberi si egali este doar o teorema ce decurge din postulatul prpus de Ion Adrian.
Si desigur ca repartitia este in consecinta princip[iilor care guverneaza legile proprietatii si desigur si evaloriii corec a contributiei muncii la procesul de productie.
Rstul sunt amanuntele economiei stiintific construita asa cum dupa postulatele geometriei euclidiene restul ei  adica toate problemele gandibile de ratiunea noastra sunt amanuntele si continutul stiintei numite geometrie euclidiana.
 
« Ultima Modificare: Octombrie 11, 2019, 02:25:20 p.m. de atanasu »

Offline A.Mot

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 902
  • Popularitate: +12/-48
Re: A Treia Cale
« Răspuns #117 : Octombrie 11, 2019, 08:59:34 p.m. »
@A.Mot Cei care cred ca proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie este un principiu economic fertil sa creada asta. Eu cred ca doar proprietatea comuna asupra resurselor naturale este corecta  iar mijloacele de munca ;unelte si materii prime rezultate din prelucrare altora este corect sa fie in proprietate privata si evident proprietatea asupra fortei de munca si in consecinta a individului asupra lui insusi este strict personala, privata. Am mai spus dupa Ion Adrian care are prioroitate absoluta ca este un postulat si postulatele  nu se demonstreaza se eunta si se verifica meru prin conformitatea cu ele a lucrurilor. De exemplu propozitia din declaratia drepturilor cum ca oamenii se nasc liberi si egali este doar o teorema ce decurge din postulatul prpus de Ion Adrian.
Si desigur ca repartitia este in consecinta princip[iilor care guverneaza legile proprietatii si desigur si evaloriii corec a contributiei muncii la procesul de productie.
Rstul sunt amanuntele economiei stiintific construita asa cum dupa postulatele geometriei euclidiene restul ei  adica toate problemele gandibile de ratiunea noastra sunt amanuntele si continutul stiintei numite geometrie euclidiana.
Cân vor fi numai roboții puși să muncească , atunci poate va fi bine pentru toți la un nivel decent...

Offline A.Mot

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 902
  • Popularitate: +12/-48
Re: A Treia Cale
« Răspuns #118 : Octombrie 11, 2019, 09:00:54 p.m. »
Roboții și informatica vor aduce fericirea veșnică! :)
« Ultima Modificare: Octombrie 11, 2019, 09:02:26 p.m. de A.Mot »