Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Vechea nordica  (Citit de 19254 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline vikingul

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 128
  • Popularitate: +17/-4
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #30 : Iulie 05, 2013, 05:11:15 p.m. »
Sieglind:
1. Ma apuc si eu sa studiez gramatica old norse, mie o sa imi ia un pic mai mult caci nu-s expert in gramatica. Si continuam jocul! ;D
2. Am citi biografiile personajelor din saga. Un lucru care ma impresionat intotdeauna la nordici este faptul ca ei isi cunosc atat de bine istoria. In Islanda, in arhivele nationale au date despre fiecare familie. Au niste nume traznet, de ce nu ma cheama si pe mine Ulf?
3. In paralel studiez articolele despre daci si am sa deschid un nou topic pe aceasta tema. Treaba cu descifrarea cuneiformelor mi-a fost de ajutor. Am, acum, o idee cu privire la descrifarea limbilor.

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #31 : Iulie 05, 2013, 10:19:10 p.m. »
 ;) :)

Continuăm:

Hon   var   systir  Hallbjarnar  hálftrölls  í   Hrafnistu,  föður   Ketils   hængs.

Sie war (die) Schwester (des) Hallbjörn Halbtroll in Hrafnista, Vater (des) Ketil Hæng.

  • hon -- pronume personal; pers. 3 singular, feminin -- "ea"

Paradigma pronumelui personal. Persoana a 3-a:

Formele de masculin şi feminin singular se construiesc din pron. demonstrativ hann 'this one, he';
Neutrul singular şi pluralul pentru toate cele 3 genuri se construiesc din formele demonstrativului în þ (asemănător cu sistemul din engleză, cu singularul him, her etc., dar pluralul they, them)

Masculin Feminin Neutru
Singular N. hann hon þat
A. hann hana þat
G. hans hennar þess
D. honum henni því, þí
Plural N. þeir þær þau
A. þá þær þau
G. þeir(r)a þeir(r)a þeir(r)a
D. þeim þeim þeim

  • systir -- substantiv feminin -- "soră", declinarea tare, grupa cu radical r (r-stem), ca şi dóttir; aici, nominativ singular
  • bjǫrn -- substantiv masculin -- "urs", declinarea tare, grupa cu radical u (u-stem), ca şi sonr; aici, genitiv singular

Stem -u
Singular Plural
N bjǫrn N birnir
A bjǫrn A bjǫrnu
G bjarnar G bjǫrnum
D birni D bjarna

Personajul fiind http://en.wikipedia.org/wiki/Hallbjorn_Halftroll

  • hálftröll -- substantiv masculin: half-troll -- ; pentru declinarea tare a subst. masculine, grupa cu radical a (a-stem), am avut ca model úlfr: cu genitivul -s
Ce-i ăla un Troll? = Trold, Tröll (nordgermanisch „Unhold“, „Riese“, „Naturwesen“) :D

 
« Ultima Modificare: Iulie 06, 2013, 10:24:43 p.m. de Sieglind »

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #32 : Iulie 10, 2013, 03:59:39 p.m. »
Ei, doar n-o să-i facem pe plac unui biet troll!  ;D


í Hrafnistu

  • í -- prepoziţie, "în"; <í> in, within; among; during; into, onto – in; cere dativ când verbul este static, nu dinamic

  • Hrafnistu -- subst. nume propriu, feminin; dativ singular; de la Hrafnista; declinare slabă, la fel ca şi Hallbera (vezi pagina anterioară), pentru care, la singular, G = D (specific şi lb. germane)

Ăsta e locul: (cool  8), nu? )
http://www.yr.no/place/Norway/Nord-Tr%C3%B8ndelag/N%C3%A6r%C3%B8y/Ramstad~2557344/

föður Ketils hængs.

  • föður -- substantiv masculin -- "tată", declinarea tare, grupa cu radical r (r-stem), ca şi dóttir; aici, nominativ singular

  • Ketils hængs -- cu genitivul singular în -s al substantivelor masculine ne-am familiarizat; hoengr = male salmon / trout (se pare că vikingii nu diferenţiau între "somon" şi "păstrăv"); iar despre personajul Ketil Trout, aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Ketils_saga_h%C5%93ngs

Continuăm  ;) cu:

Úlfr var maðr svá mikill ok sterkr, at eigi váru hans jafningjar.
« Ultima Modificare: Iulie 13, 2013, 04:49:53 p.m. de Sieglind »

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #33 : Iulie 13, 2013, 04:24:22 p.m. »
Şi-l mărunţim:

Úlfr var maðr svá mikill ok sterkr,
Ulf war (ein) Mann so groß und stark,


  • maðr – vezi postarea #25; subst. cu paradigmă de declinare atipică:

Singular Plural
N maðr N menn
A mann A menn
G manns G manna
D manni D mǫnnum

La fel se declină şi alte masculine cu radical în consoană (consonant stems): nagl 'nail', mónuðr 'month', vetr 'winter', fótr 'foot'.

  • svá -- adverb; "atât" (engl. şi germ. 'so' )

  • mikill -- adjectiv; "mare" (∼ engl. 'much', swed. 'mycken')
  • sterkr -- adjectiv; "puternic" (∼ germ. 'stark')

Acum, câte ceva şi despre adjective:

Am văzut că substantivele pot fi clasificate după declinare: tare sau slabă.

Şi adjectivele cunosc un sistem "binar" (tari / slabe). De fapt, cele două tipuri sunt caracterizate de terminaţiile corespunzătoare utilizării lor cu sau fără articol hotărât. Putem gândi aşa: în absenţa articolului hotărât, adjectivul se declină tare, fiindcă preia terminaţiile articolului; dimpotrivă, când există articol hotărât, adjectivul îşi permite să se decline slab (nemaifiind necesar să poarte el mărcile articolului). E asemănător sistemului de declinare tare - slabă din germană.
Prin urmare, contextul, nu adjectivul în sine, determină calitatea de tare sau slab.  

Pentru declinarea slabă, vezi postarea #25.

Pentru declinarea tare, paradigma este:

Masculin Feminin Neutru
Singular N. -r (u-umlaut) -t
A. -an -a -t
G. -s -rar -s
D. -um -ri -u
Plural N. -ir -ar (u-umlaut)
A. -a -ar (u-umlaut)
G. -ra -ra -ra
D. -um -um -um

Ca exemplificare, am ales paradigma formelor de masculin pentru adjectivele sterkr 'strong' şi gamall 'old' (al doilea având acelaşi pattern cu mikill):

Stem sterk- gamal-
Singular N. sterkr gamall
A. sterkan gamlan
G. sterks gamals
D. sterkum gǫmlum
Plural N. sterkir gamlir
A. sterka gamla
G. sterkra gamalla
D. sterkum gǫmlum

at eigi váru hans jafningjar.
dass keiner sein Gleich(er) war.

that none was his match

  • at -- conjuncţie; <at> that – "că"
  • eigi -- adverb; <eigi> not -- no
  • hans – forma de genitiv a pronumelui masc. singular hann 'his'; vezi mai sus #31
  • jafningjar ˂ jafningi ('equal', 'match'; ˂ adj. jafn engl. 'even', germ. 'eben') -- subst., nominativ plural; declinarea slabă (an/jan-stems), vezi #25, bogi 'bow'

Au mai rămas de analizat formele verbale: var, váru
« Ultima Modificare: Iulie 13, 2013, 04:49:09 p.m. de Sieglind »

Offline ariel55

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 705
  • Popularitate: +85/-55
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #34 : Iulie 14, 2013, 03:31:42 a.m. »
O mica paranteza, cer scuze , insa astept o analiza literara, recunosc ca sunt pro(-)fan...   ;): :D

Citat
Limba germana - notiuni elementare
 
Limba germana este simpla.
O persoana cunoscatoare a limbii latine si obisnuita cu declinarile si conjugarile o invata fara mari dificultati.
Profesorii de germana spun acest lucru la inceputul fiecarui ciclu de studii..
Se trece apoi la initierea in der, die, das, den, des, dem etc. si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica elementara.
Ca sa ilustram aceste afirmatii, sa luam un exemplu practic..

Pentru inceput, sa deschidem Manualul de Limba Germana.

Este un volum minunat, cu coperte cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile hotentotilor (in germana: Hottentotten - observati cat e de simplu!!!!).
In carte se relateaza cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter)care sa-i fereasca de ploi. Aceste custi se numesc in germana 'custi acoperite cu panza' (Lattengitterkotter) si, atunci cand contin un cangur, ele sunt numite Lattengitterkotterbeutelratten.
Intr-o zi, hotentotii au prins un asasin (Attentater), acuzat ca ar fi omorat o mama (Mutter) hotentota (Hottentottenmutter), avand un fiu cam prostut si balbait (Stottertrottel)..
O astfel de femeie se numeste, in germana, Hottentottenstottertrottelmutter, iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
Politia il aresteaza pe asasin si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru canguri (Beutelrattenlattengitterkotter ), dar captivul evadeaza.
Imediat, toti pleaca in cautarea fugarului si,deodata, un razboinic hotentot se intoarce strigand:
-Am prins asasinul (Attentater)!
-Da? Care?, intreaba seful de trib.
-Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde razboinicul.
-Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu panza? Intreaba seful hotentotilor.
-Pai, raspunde bastinasul, pe Hottentottenstottertrottelmutterattentater.(Asasinul mamei hotentote a copilului prostut si balbait).
-A, asa, da! raspunde seful hotentotilor.
Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe:

Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotterbeutelrattenattentater.

Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla, care se invata cat ai zice sarma (Sauerkrauthackfleischröllchen = varza acra rulata cu carne tocata, adica o reteta intr-un cuvant).                                                      
Trebuie doar un dram de bunavointa...
:D.... :)
« Ultima Modificare: Iulie 14, 2013, 03:36:03 a.m. de ariel55 »
Lipsa umorului , pentru un om de stiinta este un dezastru personal!

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #35 : Iulie 14, 2013, 10:15:40 a.m. »
O mica paranteza, cer scuze , insa astept o analiza literara, recunosc ca sunt pro(-)fan...   ;): :D
(...)
Trebuie doar un dram de bunavointa...
 :D.... :)

Ariel, aşa-i, ca dovadă te des-profanăm imediat  :D

Dar, ATENŢIE! Conform invenţie şi fig.N/2, corect este:

Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkötterbeutelrattenattentäter, asta pentru că, analizând:

der Attentäter
die Beutelratte : opossum (die Ratte : rat + der Beutel : bag)
der Kötter:  cottage
das Gitter: lattice
die Latte : lath (cross-bar)
die Mutter : mother
der Trottel : jerk
der Stotter : stutter
die Hottentotten : the Hotentots

Sper că acum vei fi în stare să-l scrii şi să-l citeşti corect (chestie pe care orice elev de liceu o poate face).
Pentru avansaţi, urmează declinarea şi încadrarea (pe gen)!
« Ultima Modificare: Iulie 14, 2013, 10:57:03 a.m. de Sieglind »

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #36 : Iulie 14, 2013, 10:21:32 a.m. »
oops!

asta-i blank pentru traducere în Old Norse!  ;D
« Ultima Modificare: Iulie 14, 2013, 10:24:32 a.m. de Sieglind »

Offline ariel55

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 705
  • Popularitate: +85/-55
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #37 : Iulie 14, 2013, 10:28:51 a.m. »
Pffff....
Citat
fig.N/2
....De asta am uitat!  ;D
Lipsa umorului , pentru un om de stiinta este un dezastru personal!

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #38 : Iulie 14, 2013, 10:32:09 a.m. »
Dle pseudo-specialist,  :P

Nu ai demonstrat nimic cu comentariile infantile, deoarece calculele (pe) care le-ai facut sunt gresite si ti-am dovedit acest lucru.


Păi cum să fie ăsta:




cangur ?  :o

https://de.wikipedia.org/wiki/Beutelratten
« Ultima Modificare: Iulie 14, 2013, 10:45:20 a.m. de Sieglind »

Offline ariel55

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 705
  • Popularitate: +85/-55
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #39 : Iulie 14, 2013, 11:14:13 a.m. »
Eiiiiiiiiiii si tu,.... poate, stiu eu,....intr-o viata anterioara,asa....ca in Fig.N/2 ????  Nu?.... Macar un pic...pic?....:-[

Bietul opossum!  :'(

 :D

P.S. Dar, cu sarmaua a iesit? ::)
« Ultima Modificare: Iulie 14, 2013, 11:20:51 a.m. de ariel55 »
Lipsa umorului , pentru un om de stiinta este un dezastru personal!

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #40 : Iulie 14, 2013, 12:11:38 p.m. »
Dar, cu sarmaua a iesit? ::)

La sarma încă mai lucrez, conf. cu formula lucrului mecanic multiplu. Problema e că pe circumferinţă mi se ridică la PRIMA FAZĂ o singură greutate conf. fig.1 şi face un unghi de 22.5 grade cu verticala şi ...



... aia iese din cratiţă.  :-[




Inventatoarea sarmalelor gravitaționale

Aştept specialiştii în branşă, cu calcule ADECVATE (...)

P.S. În Old Norse o chema krydd ˂ PIE *krūdą (a-stem)  ;D
« Ultima Modificare: Iulie 14, 2013, 01:02:38 p.m. de Sieglind »

Offline vikingul

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 128
  • Popularitate: +17/-4
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #41 : Iulie 14, 2013, 01:02:23 p.m. »
Credeam ca sarmalele sunt 100% romanesti! De obicei cand incepi sa intrebi pe cineva de mancare traditionala romaneasca iti spune sarmale si mamaliga. Desi si de mamaliga am auzit ca au americani ceva asemanator, dar o mananca ca un terci nu ca noi. Poze de genu' nu mai pune te rog, ca mi se face foame :'(... :D

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #42 : Iulie 14, 2013, 01:04:33 p.m. »
Credeam ca sarmalele sunt 100% romanesti! De obicei cand incepi sa intrebi pe cineva de mancare traditionala romaneasca iti spune sarmale si mamaliga. Desi si de mamaliga am auzit ca au americani ceva asemanator, dar o mananca ca un terci nu ca noi. Poze de genu' nu mai pune te rog, ca mi se face foame :'(... :D

Rabdă ! 

sau calculează (cu formula L= mgh)  :D

P.S. Cică-s turcești  ;)


Offline vikingul

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 128
  • Popularitate: +17/-4
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #43 : Iulie 14, 2013, 01:11:00 p.m. »
Credeam ca sarmalele sunt 100% romanesti! De obicei cand incepi sa intrebi pe cineva de mancare traditionala romaneasca iti spune sarmale si mamaliga. Desi si de mamaliga am auzit ca au americani ceva asemanator, dar o mananca ca un terci nu ca noi. Poze de genu' nu mai pune te rog, ca mi se face foame :'(... :D

Rabdă ! 

sau calculează (cu formula L= mgh)  :D

P.S. Cică-s turcești  ;)



Eee..... turcesti n-as crede sa fie! Ei nici n-au varza ca varza este europeana din cate stiu plus de asta toate mancarurile din zona de est si sud-est a Europei sunt clasificate de straini drept ,,turcesti''.

Offline valangjed

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1088
  • Popularitate: +62/-19
Răspuns: Vechea nordica
« Răspuns #44 : Iulie 14, 2013, 01:16:04 p.m. »
Asa se spune , ca sunt turcesti.Exista si in Malayezia dar se fac cu carne de pasare.
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.