Ce este spinul unei particule?

[Electron]

Timpul este constanta absoluta universala (cum a fost de altfel si definit initial). [...]
In loc de relativitate (ce este limitata prin definitie) c = dr/dt, avem obiectivate (si universalitate) dc = dr/t.

Mda, deci e vorba de interpretare. Daca te legi de timp ca fiind "constanta absoluta universala" vei obtine evident rezultate si interpretari diferite de teoria oficiala de azi (Relativitatea). Pana la Einstein, considerarea timpului ca fiind ceva absolut nu a facut decat sa limiteze intelegerea fenomenelor fizice. As fi curios sa vad cum revenirea la timpul absolut poate duce la intelegerea mai cuprinzatoare decat Relativitatea.

Ah, si apropo: e valabil principiul ca legile fizicii sunt identice in toate sistemele de referinta, sau nu, in teoria asta* a voastra?

*cum se numeste teoria, ca sa putem sa ne referim la ea in mod concret?

e-

[ionut]

Ridici un punct bun, Ionut. Daca teoria lor prezice viteze mai mari decat c, au observat aceasta experimental? Vor publica aceasta in articolele lor?

Sa fim seriosi, nu o sa publice nici un articol. Tot ce fac persoanele care au credinte de genul asta este maxim sa publice o brosura la vreo editura obscura. Cat despre articole, nu cred ca exista revista stiintifica in care Overmind sa poata publica avand in vedere faptul ca nu am vazut nici un post de-al lui care sa fie logic de la cap la coada.

[Overmind]

Inteleg ca toate astea sunt pe hartie, dar cum se pot pune in evidenta experimental, prin masuratori ?

Unele se pot confirma prin experiment, altele (mai ales cele legate de 'c') nu, dar sunt la fel de valide ca si rezultatele obtinute in urma experimentelor facute pana acum (cf. relativitatii), doar ca explicatia/interpretarea rezultatelor este cu totul alta.

Dar forta slaba caz particular al cui este?

Aceasta interactiune exista doar ca un caz special al interactiunii electromagnetice ce apare sub o forma mai slaba.

Veti publica atat teoria cat si confirmarea ei experimentala? Pentru o teorie asa ampla, banuiesc ca trebuie multe verificari experimentale. Si ce o sa faceti cu faptul ca teoria prezenta e in acord suta la suta cu experimentul?

Da, va exista si confirmare experimentala.
Cat priveste 'acordul', si noua teorie este in acord tot 100% cu experimentul, doar ca explica mai multe decat cea initiala.

     Pai din ce ai spus pana acum, teoria dumitale cade. Tot ceea ce ai zis in propozitiile de mai sus este fals conform observatiilor experimentale si orice persoana cu bun simt fizic ar renunta la teorii care contrazic flagrant ceea ce observam.
   Insa vad ca dumitale contrazici si observatiile experimentale asa ca nu prea avem ce discuta daca nu lansezi o discutie despre macar un experiment concret care a fost facut sau interpretat gresit de toata lumea stiintifica. Pana atunci, asa cum am spus mai sus, predictiile dumitale sunt false si ar trebui sa actionezi in consecinta.

Nu contrazic observatiile ci le interpretez altfel, sau ofer modele matematice valide pentru ce este neobservabil/nemasurabil cu mijloace curente aflate la dispozitia publica.
Iar cum nu toate lucrurile sunt observabile, va inselati cand afirmati ca teoria cade.

   M-as fi ingrijorat si intrigat daca tu mi-ai fi spus ca aceste experimente sunt gresite pentru ca ... si deoarece ... etc. Altfel, ideea asta ma lasa rece.

Interpretarile sunt gresite pentru ca in experimente se folosesc ceasuri atomice iar acestea sunt influentate de contractia Lorentz.
Aici va pot prezenta o paralela intre Obiectivitate si Relativitate.

Daca teoria lor prezice viteze mai mari decat c, au observat aceasta experimental? Vor publica aceasta in articolele lor?

Da, asa vom proceda.

Mda, deci e vorba de interpretare. Daca te legi de timp ca fiind "constanta absoluta universala" vei obtine evident rezultate si interpretari diferite de teoria oficiala de azi (Relativitatea). Pana la Einstein, considerarea timpului ca fiind ceva absolut nu a facut decat sa limiteze intelegerea fenomenelor fizice. As fi curios sa vad cum revenirea la timpul absolut poate duce la intelegerea mai cuprinzatoare decat Relativitatea.

Ah, si apropo: e valabil principiul ca legile fizicii sunt identice in toate sistemele de referinta, sau nu, in teoria asta* a voastra?

*cum se numeste teoria, ca sa putem sa ne referim la ea in mod concret?

e-

Einstein a plecat de la un t = ct si a ajuns la unul variabil pentru a-si putea explica respectivele calcule.
Relativitatea are o problema... este relativa...adica dependeneta de o observatie a unui observator...de un punct de vedere local.
Teoria noua am numit-o Teoria Obiectivitatii, pentru ca nu depinde de un puct de vedere al cuiva, ci este valabila la mod Universal, indiferent de observatii locale.

[ionut]

  Overmind, continui sa vorbesti pe alaturi. Asazisele tale argumente sunt chiar hilare.
   De care ceasuri atomice vorbesti dumitale? Cum adica ele sunt afectate de contractia Lorentz? Orice obiect este afectat de contractia Lorentz daca il privesti dintr-un alt sistem de referinta decat cel propriu obiectului. Vrei sa spui ceva mai mult decat asta?
   

  Nu contrazic observatiile ci le interpretez altfel, sau ofer modele matematice valide pentru ce este neobservabil/nemasurabil cu mijloace curente aflate la dispozitia publica.
Iar cum nu toate lucrurile sunt observabile, va inselati cand afirmati ca teoria cade.
   

Pai in postul la care m-am referit cand ti-am spus de contraziceri faci niste afirmatii care sunt contrazise de experiment. Aici nu e loc de interpretare, de intors.  As fi preferat sa iei punct cu punct chestiile respective si sa iti demonstrezi punctul de vedere. Nu ai facut-o din nou ...

[Electron]

Einstein a plecat de la un t = ct si a ajuns la unul variabil pentru a-si putea explica respectivele calcule.

Unde a plecat Einstein de la un "t=ct" ?

Relativitatea are o problema... este relativa...adica dependeneta de o observatie a unui observator...de un punct de vedere local.

Te inseli amarnic. Lasi impresia ca nu prea ai inteles nici teoria Relativitatii, nici principiile de la care porneste.

Teoria noua am numit-o Teoria Obiectivitatii, pentru ca nu depinde de un puct de vedere al cuiva, ci este valabila la mod Universal, indiferent de observatii locale.

Sunt foarte curios sa o citesc in momentul in care e facuta publica.

e-

[Overmind]

Electron, Einstein de unde a plecat initial ? De la ce ecuatii ?

[Adi]

Asta e important de inteles. Nu a plecat de la nici o ecuatie. A plecat de la doua postulate si de acolo a dedus ecuatiile teoriei relativitatii, care au facut predictii concrete, care au fost verificate experimetal.

[Overmind]

Mda...adica s-au interpretat date experimentale a.i. sa fie in acord cu o 'prezicere', bazata pe o 'presupunere'.

Ca fapt informativ, al doilea postulat al relativitatii speciale nu ii apartine lui Einstein, ci lui Galileo si poate fi gasit in lucrarea Galileo, G. 1632, Dialogues concerning the two chief world systems, trans. S.Drake, 2nd edition 1967, University of California Press, lucrare publicata initial in 1692.

Faptul ca Einstein a pornit de la un t = ct si a ajuns la un dt poate fi fazut in lucrarea A.P.French: Special Relativity, Massachusetts Institute of Technology, 1966 si in destule altele. Pe scrut, isi contrazice propria abordare. Cautati ecuatiile initiale ale lui Einstein.
Nikola Tesla: "E ca si cum ai compune o scrisoare de afaceri si ai uita subiectul despre care vroiai sa scrii." Referitor la teoriile lui Einstein, Rare Book and Manuscript Library, Columbia University, 15.4.1932.

Michelson-Morley se poate interpreta si altfel la fel de valid cum a fost intrepretat din p.d.v.-ul relativitatii. Pentru cine este interesat pot descrie unde/ce s-a interpretat gresit in aceste experimente.
In viziunea dvs. ce da viteza luminii ? De ce area acea valoare pe care o are si sustineti ca este constanta ?
Singurul raspuns care inlatura orice contradictie este ca exista ceva care da aceasta viteza, iar acel ceva este campul cosmic general (numit pe vremuri eter).

[ionut]

Mda...adica s-au interpretat date experimentale a.i. sa fie in acord cu o 'prezicere', bazata pe o 'presupunere'.

Aici esti in dezacord cu modul cum s-au interpretat niste experimente iar aici ...

Michelson-Morley se poate interpreta si altfel la fel de valid cum a fost intrepretat din p.d.v.-ul relativitatii. Pentru cine este interesat pot descrie unde/ce s-a interpretat gresit in aceste experimente.

spui ca Michelson-Morley poate fi interpretat si altfel la fel de valid. Pai domnu' Overmind doriti sa spuneti ca si interpretarea dumneavoastra e gresita? Ori asta ori va contraziceti cu fragmentul de mai sus.

Ca fapt informativ, al doilea postulat al relativitatii speciale nu ii apartine lui Einstein, ci lui Galileo si poate fi gasit in lucrarea Galileo, G. 1632, Dialogues concerning the two chief world systems, trans. S.Drake, 2nd edition 1967, University of California Press, lucrare publicata initial in 1692.

Uau, asta da afirmatie . Deci Galileo era constient de contractia Lorentz inca de pe vremea aia. Mai sa fie 

Faptul ca Einstein a pornit de la un t = ct si a ajuns la un dt poate fi fazut in lucrarea A.P.French: Special Relativity, Massachusetts Institute of Technology, 1966 si in destule altele. Pe scrut, isi contrazice propria abordare. Cautati ecuatiile initiale ale lui Einstein.

Tare Einstein asta daca a scris o enormitate de genul t=ct si totusi ecuatiile lui inca mai merg si ii sunt folosite. E curios totusi ca la scoala ti se pune 2 la fizica daca faci greseala aia. Trebuie sa invatam copii sa-l dea exemplu pe Einstein data viitoare.
     Overmind, este adevarat ca Einstein a avut foarte multa opozitie cand si-a publicat teoriile, la fel cum si el a fost un oponent indarjit al lui Heisenberg si al mecanicii cuantice. Discrepantele dintre ei nu erau insa asa de triviale de genul celei pe care o insinuati. Cat de retardati ii credeti pe oamenii astia de ziceti ca pot face asemenea greseli? In primul rand ca "t=ct" nu este corecta dimensional. Nici o ecuatie ce deriva din chestia nu ar mai fi trebuit sa fie corecta. Uitati-va intai pe formule si apoi vorbiti.

Nikola Tesla: "E ca si cum ai compune o scrisoare de afaceri si ai uita subiectul despre care vroiai sa scrii." Referitor la teoriile lui Einstein, Rare Book and Manuscript Library, Columbia University, 15.4.1932.

Saracul Tesla, nu il lasati in pace deloc. Ii puneti in carca toate prostiile care va dau voua prin cap.

In viziunea dvs. ce da viteza luminii ? De ce area acea valoare pe care o are si sustineti ca este constanta ?
Singurul raspuns care inlatura orice contradictie este ca exista ceva care da aceasta viteza, iar acel ceva este campul cosmic general (numit pe vremuri eter).

Ai spus ca esti familiar cu ecuatiile Maxwell si ca ai doctorat (mira-m-as sa ai doctorat la modul cum discuti). Ti-am mai spus si in alt post ca din ecuatiile lui Maxwell rezulta ca viteza luminii in vid depinde de permitivitatea electrica a vidului si de permeabilitatea magnetica a vidului adica:
      [tex]c = 1/\sqrt{\epsilon_0 \mu_0}[/tex]
    Dupa teoria ta, viteza luminii ar trebui sa varieze cu intensitatea campului tau inchipuit care recunosti si tu ca fluctueaza in jurul surselor lui. Ori se stie ca viteza luminii nu depinde de intensitatea campului electromagnetic si nici de lungimea de unda. La fel si in cazul sunetelor in medii omogene etc.

[Overmind]

Mda...adica s-au interpretat date experimentale a.i. sa fie in acord cu o 'prezicere', bazata pe o 'presupunere'.

Aici esti in dezacord cu modul cum s-au interpretat niste experimente iar aici ...

Michelson-Morley se poate interpreta si altfel la fel de valid cum a fost intrepretat din p.d.v.-ul relativitatii. Pentru cine este interesat pot descrie unde/ce s-a interpretat gresit in aceste experimente.

spui ca Michelson-Morley poate fi interpretat si altfel la fel de valid. Pai domnu' Overmind doriti sa spuneti ca si interpretarea dumneavoastra e gresita? Ori asta ori va contraziceti cu fragmentul de mai sus.

Nu exista nici o contradictie in ce am zis mai sus.

Ca fapt informativ, al doilea postulat al relativitatii speciale nu ii apartine lui Einstein, ci lui Galileo si poate fi gasit in lucrarea Galileo, G. 1632, Dialogues concerning the two chief world systems, trans. S.Drake, 2nd edition 1967, University of California Press, lucrare publicata initial in 1692.

Uau, asta da afirmatie . Deci Galileo era constient de contractia Lorentz inca de pe vremea aia. Mai sa fie 

Asa, si ?
Va invit sa mai cititi.

Nikola Tesla: "E ca si cum ai compune o scrisoare de afaceri si ai uita subiectul despre care vroiai sa scrii." Referitor la teoriile lui Einstein, Rare Book and Manuscript Library, Columbia University, 15.4.1932.

Saracul Tesla, nu il lasati in pace deloc. Ii puneti in carca toate prostiile care va dau voua prin cap.

Ce a fost zis si facut asa a fost.
Am dat referintele necesare. Succes la studiu.

In viziunea dvs. ce da viteza luminii ? De ce area acea valoare pe care o are si sustineti ca este constanta ?
Singurul raspuns care inlatura orice contradictie este ca exista ceva care da aceasta viteza, iar acel ceva este campul cosmic general (numit pe vremuri eter).

Ai spus ca esti familiar cu ecuatiile Maxwell si ca ai doctorat (mira-m-as sa ai doctorat la modul cum discuti). Ti-am mai spus si in alt post ca din ecuatiile lui Maxwell rezulta ca viteza luminii in vid depinde de permitivitatea electrica a vidului si de permeabilitatea magnetica a vidului adica:
      [tex]c = 1/\sqrt{\epsilon_0 \mu_0}[/tex]
    Dupa teoria ta, viteza luminii ar trebui sa varieze cu intensitatea campului tau inchipuit care recunosti si tu ca fluctueaza in jurul surselor lui. Ori se stie ca viteza luminii nu depinde de intensitatea campului electromagnetic si nici de lungimea de unda. La fel si in cazul sunetelor in medii omogene etc.

In Teoria Obiectivitatii nu exista µo, εo. Folosim doar µ si ε ~ 1/r.
Nu pot considera constante µo si εo deoarece nici 'c' nu este constanta.

Tehnic este imposibil de realizat un monopol magnetic. Cand un pol este produs, automat apare si celalalt. Magnetul va fi intotdeauna un dipol. Totusi, la nivel de microcosmos gasim aparent monopoli - de exemplu electronii.
Pentru a repara cauzalitatea a trebuit sa se defineasca legi si sa apara ipoteze care nu sunt valide in macrocosmos. Dar acele ipoteze contrazic observatiile care atesta ca microcosmosul este o imagine a macrocosmosului si invers. Deja se pare ca ceva este in neregula.
Sarcinile electrice de acelasi semn se resping cu atat mai tare cu cat dinstanta dintre ele scade. Totusi, in nucleele atomilor, protonii care au aceasi sarcina sunt grupati la cea mai mica distanta posibila fara sa existe respingere intre ei. In mod normal nucleaii ar trebui sa se dezintegreze instantaneu. Pentru ca asta nu se intampla, s-a definit o presupusa interactiune, cea puternica, cu scopul de a salva cauzalitatea. Aceasta interactiune ce mentine particulele de acelasi semn grupate, nu a fost nici pana acum explicata. Cauzalitatea nu s-a obtinut doar prin introducerea a ceva presupus care sa explice inexplicabilul.
Daca principiul cauzalitatii este considerat cel suprem, atunci at trebui ca fenomenele fizice fundamentale sa aiba prioritate. In schimb, in electrodinamica cuantica, particulelor li se atribuie aceleasi realitati fizice ca si campului. Heisenberg chiar a venit cu formula de compromis intre dualitatea unda-particula. Asta practic se bate cap in cap cu principiul cauza-efect. Cauzalitatea lasa doar doua variante de abordare: cea a fizicii cuantice, ce are cunata cauza a campurilor si cea a teoriei campurilor, unde campurile sunt cauza particulelor.   
Pentru amandoua abordarile exista argumente destul de solide. De o parte se mentioneaza existenta campurilor in vid, deci pot exista campuri fara particule dar nu si particule fara camp, iar pe de alta se spune ca chiar si la distante foarte mari campurile masurabile reprezinta de fapt actiunea la distanta a particulelor.
Ambele variante par a avea intr-un fel dreptate. In partea de fizica cuantica s-au stabilit destul de multe teorii pentru cam tot ce a fost necesar. Dar asta presupune ca toate fenomenele sa fie intelese ca si consecinta a particulelor.
Asadar gravitonii ar trebui sa faca posibila gravitatia, gluonii sa tina totul la un loc iar cuarcii sa formeze blocurile de baza ale constructiei atomilor. Intre timp s-a lucrat doar cu diverse ipoteze. Pana la urma s-a renuntat la cauzalitatea directa, din cauza numeroaselor conflicte si inconsistente aparute si din cauza lipsei de explicatii. Se pare ca s-a ajuns la un impas in care firele urmarite in fizica cuantica au cam ajuns la sfarsit.




Abordarea bazata pe teoria campurilor este mult mai vechie decat cea a fizicii cuantice. Pana la Max Planck si descoperirea cuantei era singura valabila. Din pacate chiar din acel moment fizica a inceput sa se indrepte catre un abis. Albert Einstein, care in afara de teoria cuantei luminice, credea de fapt in teoria campurilor, zice: "Este fezabil ca o teorie ca campurilor sa ne permita sa intelegem structura atomica cuantica a realitatii ? Intrebarea este raspunsa cu nu de catre majoritate. Dar eu cred ca in prezent nimeni nu stie nimic de baza despre asta."
Nu-ul se poate justifica de faptul ca descrierea campului post-Maxwell nu poate forma o structura astfel incat cuanta sa nu apara ca consecinta. Abordarea bazata pe teoria campurilor a ramas pana azi limitata de teoria formulata de Maxwell. Mai mult, nici nu s-a incercat explicarea lucrurilor omise sau a eficientei ecuatiei lui Maxwell.
Poate totusi problemele de cauzalitare se pot rezolva mault mai usor, eficient si elegant. Pentru asta, teoria lui Maxwell va trebui revocata, sau cel putin recompletata. Cu formularea cunoscuta se anuleaza cauzalitatea, din moment ce ea este si o teorie cuantica si una a campurilor in acelasi timp.
In acel moment Maxwell nu cunostea despre cuante, dar azi se stie ca a 4-a ecuatie a lui Maxwell este una cuantica: vedeti ec. 1.1.

Conform acesteia, campul electric este sursa iar particulele purtatoare de sarcina, adica electronii, actioneaza ca surse ce formeaza densitatea de sarcina totala.     
Celelalte trei ecuatii ale lui Maxwell sunt ecuatii de unda. Astfel cea de-a 3-a ecuatie defineste campul magnetic ca fiind fara sursa:
Div B = 0

Probabil ca de aceea Pauli a spus: "cantitatea elementara electrica e- straina de electrodinamica Maxwell-Lorentz".
Revenind la principiul cauzalitatii conform caruia campurile actioneaza ca si cauza si nu particulele, este foarte logic a considera sursele de camp electric ca fiind libere:
Div D = 0

Dar cand campul electric nu este un camp sursa, atunci ce este ?
Campul magnetic este un camp-vartej. Deci si cel electric trebuie sa fie la fel.   
Argumente exista:   
- Un camp gradient non-vartej, cum este format de particule incarcate, reprezinta doar un caz particular al unui camp-vartej general. Doar generand cuante, un camp sursa poate fi caz particular.
- Unda electromagnetica ne arata ca exista dualitate intre campurile E si H care sunt perpendiculare unul pe celalalt si in legatura directa. Din moment ce unul din ele este camp-vartej si celalalt trebui sa fie tot de tip vartej.





Div D = pmagn din cauza ecuatiei 4 a lui Maxwell (ec. 1.1).

Monopolii magnetici ar trebui sa existe, altfel abordarea duala nu este posibila.
Deci obtinem o bucla in ceea ce priveste concluzia.   
Teoria lui Maxwell demonstreaza corectitudinea teoriei lui Maxwell.
Rezultatul este ca nu s-au gasit monopoli magnetici.
Primul cap in gura pentru abordarea oficiala actuala.

Este clar ca devine necesara o abordare duala.
Dualitatea este un principiu fizic prin care orice fenomen are ceva total opus, obtinandu-se perechi.
Exemple: plus - minus, tensiune - curent, nord - sud, E - H, sarcina - flux, D - B, legea inductiei - legea lui Amper, vartej potential - curent turbionar.

Dualitatea o avem confirmata in cazul undei electromagnetice raspandite in mediu omogen.
Aici directiile campurilor E si H sunt perpendiculare si in relatie reciproca fixa. Dar daca unda este atenuata in prezenta materiei, de exemplu de curenti turbionari, atunci conform teoriei lui Maxwell, dualitatea dispare.   
Un exemplu de dualitate ni-l da integrala vectorului intensitatii campului intre doua punte a,b:



Integrarea avand loc pe o cale inchisa, se obtin urmatoarele:



Conform legii lui Amper campul magnetic poate forma curenti inchisi si curenti turbionari cu raspandire in spatiu. Campul electric totodata ar trebui sa fie irotational.
Sa luam situatia in care unda electromagnetica este atenuata de curentii turbionari si astfel campul magnetic devine un camp-vartej. Campul electric, dupa cum am spus, fiind in relatie directa cu si perpendicular pe campul H va arata toate proprietatile tipice unui vartej. Asadar formarea vartejurilor se poate atribui campului electric.
Intg E ds = -Ueing
Diversi critici ai teoriei duale subliniaza ca in a 4-a ecuatie a lui Maxwell ar trebui sa consideram campul electric a fi camp-sursa. Ec 1.1.
Vazand existenta monopolilor electrici ca entitati individuale in spatiu, s-a incercat explicarea sau gasirea si unora magnetici (particule de nord sau de sud). Nu s-a gasit asa ceva. Criticii respectivi au ajuns de fapt sa aiba o problema de cauzalitate. Ei postuleaza campuri sursa care in acelasi timp ar trebui sa fie campuri-vartej. 
Dar daca cineva intreaba cum ar trebui sa arate un camp care e si vectorial si scalar in acelasi timp va constata ca nu exista vreun raspuns. Din solutia derivata a cauzalitatii a problemei lipsei dualitatii este necesar sa se extinda teoria lui Maxwell intr-un anumit plan introducant vartejul potential si sa se face o reducere in alta parte:
Div D = 0 (ec 1.6)
Cu o astfel de formulare, dualitatea totala este atinsa: nu exista monopoli nici electrici nici magnetici. Acum va deveni evident imperativ sa explicam existenta electronului si a altor particule elementare si de ce electronul nu este de fapt un monopol. Aceasta existenta este destul de usor de explicat. Particulele nu sunt altceva decat vartejuri sferice in diverse configuratii, dupa cum v-am spus si cu alte ocazii.
Pentru a explica respectivele configuratii ar trebui facuta o paralela cu fizica lichidelor (daca nu v-ati plictisit pana acum).

[Electron]

Ca fapt informativ, al doilea postulat al relativitatii speciale nu ii apartine lui Einstein, ci lui Galileo si poate fi gasit in lucrarea Galileo, G. 1632, Dialogues concerning the two chief world systems, trans. S.Drake, 2nd edition 1967, University of California Press, lucrare publicata initial in 1692.

Care e postulatul respectiv? Te rog sa-l enunti aici sa vad ce numesti tu "al doilea postualt al relativitatii speciale".

Tehnic este imposibil de realizat un monopol magnetic. Cand un pol este produs, automat apare si celalalt. Magnetul va fi intotdeauna un dipol.  Totusi, la nivel de microcosmos gasim aparent monopoli - de exemplu electronii.

O secunda: vrei sa spui ca in teoria ta (a Obiectivitatii), electronii sunt monopoli magnetici ?

e-

[Overmind]

Al doilea postulat este:
Viteza luminii in vid area aceasi valoare in toate sistemele de referinta inertiale si in toate directiile, adica nu depinde de miscarea sursei de lumina sau a observatorului.

Referitor la monopol, am zis APARENT electronul este un monopol (electric, evident). Electronul pare ca este un monopol, dar nu este. Al 2-lea pol este in centrul sau si de aceea nu este detectabil din exterior.

[Zion]

Foarte interesanta teorie, Overmind. Din cele spuse pana aici am dedus ca TO (Teoria Obiectivitatii) nu contrazice in mod direct cel de-al doilea postulat din TRR care declara viteza luminii, fata de un sistem inertial de referinta, ca fiind maxima (doar pentru acel sistem), deoarece TO propune existenta unui sistem universal de referinta in care 'c' poate lua orice valoare, inclusiv pe aceea cunoscuta noua in conditiile ambientului fizic in care ne aflam. Practic, in TO a fost gasit un "sistem fix" de referinta, in limbaj comun.
Intrebarea mea se refera insa la prinul postulat din TRR: acesta mai ramane valabil pentru TO?

[ionut]

      Eu zic ca discutia a deviat complet de la subiectul topicului si ca ultimele posturi trebuie mutate.
     Overmind, incearca sa faci un topic nou si apoi sintetizeaza si dumitale ce e nou in ceea ce spui tu. Pana acum nu am vazut decat niste formule insirate si niste afirmatii fara fundament bazate pe "Teoria Obiectivitatii" folosita, atentie, ca si argument. S-a studiat asta undeva? Ar trebui sa fiu la curent cu aceasta teorie si nu stiu eu? O sa incerc sa raspund la cateva din afirmatiile lui Overmind in timp.

[Overmind]

Foarte interesanta teorie, Overmind. Din cele spuse pana aici am dedus ca TO (Teoria Obiectivitatii) nu contrazice in mod direct cel de-al doilea postulat din TRR care declara viteza luminii, fata de un sistem inertial de referinta, ca fiind maxima (doar pentru acel sistem), deoarece TO propune existenta unui sistem universal de referinta in care 'c' poate lua orice valoare, inclusiv pe aceea cunoscuta noua in conditiile ambientului fizic in care ne aflam. Practic, in TO a fost gasit un "sistem fix" de referinta, in limbaj comun.
Intrebarea mea se refera insa la prinul postulat din TRR: acesta mai ramane valabil pentru TO?

Ati inteles. Dupa cum am spus, valoarea curenta 'c' este data de campul cosmic general. Daca acesta ar fi diferit, si 'c' ar fi diferita.
"Legile fizicii sunt aceleaşi în orice sistem de referinţă inerţial."
Adaug doar un singul lucru: alegerea unui sistem de referinta inertial reprezinta un caz particular.
Raportarea strict la acel sistem ales ignora influente universal valabile, cauzand erori de interpretare (cum am exemplificat in cazul luminii - c ~ r).

ionut, de acord ca am deviat...dar mi s-au cerut raspunsuri la diversele intrebari adresate.