Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?  (Citit de 57215 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline AlexandruLazar

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1754
  • Popularitate: +95/-17
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #45 : August 05, 2012, 09:06:41 p.m. »
Mai întâi hai să vedem cu alinierea:

Prima problemă -- ce tip de proiecţie este folosita în harta pe care ai pus-o? Singura cu care aduce cât de cât este cea echirectangulară, care între alte proprietăţi frumoase nu conservă nici suprafeţele, nici liniile drepte, deci e lipsit de sens să defineşti pe ea înclinaţia faţă de o paralelă (deoarece linia de-a lungul căreia ai defini-o pentru a lua deschiderea unghiului nu este dreaptă).

A doua problemă -- care sunt criteriile pe baza căruia s-a ales acea linie în particular, şi care exact sunt punctele din ocean peste care trece? Întreb pentru că la o căutare rapidă după "Archaeological Sites in South America" am dat inclusiv peste aşa ceva:



Sunt 839 de situri arheologice pe o rază de câteva sute de kilometri pătraţi. În condiţiile astea poţi alege, din toată lumea, atât de multe situri încât să găseşti şi unele care descriu conturul unei păsări Phoenix cu o cască de cosmonaut pe cap. Ceea ce presupun că nu constituie o dovadă prea convingătoare pentru faptul că au fost toate ridicate de o asltfel de pasăre. Apoi, curbura liniei, pe zona din Pacific dintre Australia şi America de Sud pare complet arbitrară. De ce nu e pur şi simplu o linie dreaptă între ceea ce presupun că e Vanuatu şi Insula Paştelui? Şi de ce linia aceea nu trece, de exemplu, prin Indonezia, unde se găsesc nenumărate situri chiar ce cele la care ai dat link.

Acum să vedem cum e cu construcţiile:

Seamănă din punctul de vedere al materialelor de construcţie?

Machu Pichu are majoritatea construcţiilor din granit. Angkor Thom este construit în principal din gresie şi laterită, Sacsayhuan Cuzco din bazalt (apropo -- acolo s-au păstrat inclusiv situri cu material de construcţie, deci acum ştim că pietrele au fost tăiate separat din cariere, aduse până la locul fortăreţei fiind trase cu funii foarte groase, şi apoi şlefuite la locul construcţiei). Construcţiile din Baalbek sunt din materiale diferite pentru că s-au perindat foarte multe culturi acolo, dar prima la care ai pus poza e din calcar, a doua (cea cu trilithon-ul) nu ştiu din ce e. Ahu Vinapu e din bazalt, lucru nesurprinzător pentru o insulă vulcanică, Persepolis şi Petra în calcar, ca şi Oracolul lui Amon din Siwa (pentru asta nu am însă o sursă de încredere, doar ochiometrul din dotare).

S-ar părea 1) că nu prea seamănă şi 2) că sunt de fapt construite din materialele disponibile la faţa locului...

- Seamănă din punctul de vedere al tehnicilor de obtinere a elementelor de construcţie?

Machu Pichu e construit din roci tăiate pe linia fracturilor naturale (singurul fel în care poţi traia granitul dealtfel). Angkor Thom e construit din pietre tăiate in situ (ceea ce mai uşor de făcut pentru rocile sedimentare), probabil la fel ca şi oracolul din Siwa. Persepolis şi Petra sunt tăiate in situ în pereţi de calcar. Despre cele din bazalt nu ştiu cum sunt făcute.

S-ar părea 1) că nu prea seamănă decât prin faptul că sunt făcute din pietre tăiate, destul de mari dar per ansamblu cu dimensiuni destul de variate şi 2) că pietrele au fost tăiate în felul cel mai potrivit pentru tipul lor.

- Cred că e destul de clar că nu seamănă din punct de vedere arhitectural -- e suficient să te uiţi la Machu Pichu şi la Siwa ca să vezi că nu sunt organizate la fel, că nici clădirile nu arată la fel nici ca formă, nici ca dimensiuni.

Deci... seamană şi prin altceva decât prin faptul că sunt făcute din blocuri de piatră tăiate?

Citat
Toate civilizatiile vechi, independent unele de altele stiau cum sa faca acest lucru. O civilizatie avansata ca a noastra, nu mai stie...

Mie mi se pare că ştie. Nu o face cu aceleaşi tehnici pentru că e mai ieftin şi mai eficient, asta nu înseamnă nimic.

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #46 : August 05, 2012, 10:13:01 p.m. »
Sunt multe alte site-uri istorice care arata cel putin un lucru: toti stiau sa taie, sa ridice si sa transporte blocuri de sute de tone. Cele din Baalbeck peste 800 tone/buc, Stone of Pregnant woman - peste 1000 tone, Obeliscul de la Aswan - cca. 1200 tone


Puţină rigoare terminologică nu strică, altminteri celălalt riscă să se lase înşelat.

Aşa am ajuns să-ţi dau link la Istoria Naturală a lui Pliniu cel Bătrân.  :D

Site şi Sit nu-i tot aia!

Offline 07Marius

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 606
  • Popularitate: +24/-37
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #47 : August 05, 2012, 11:30:44 p.m. »
Pentru că ai schimbat tipul de "argumente", revin :)
Pomeneşti de site-uri istorice, da?
Uite cum transportau vechii egipteni uriaşele blocuri:
http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:abo:phi,0978,001:36:14
E suficient? trebuie să căutăm pentru fiecare civilizaţie? indiferent de epocă? Machu Picchu - Inca (1400 e.n) sau Angkor Thom (1180 e.n.) parcă au altă datare decât piramidele

Recunosc ca este o metoda interesanta. Dar nu ar trebui ca acele canale de acces sa mai existe si in prezent? Sau le astupau dupa ce luau obeliscurile din cariera? Am luat de pe google map site-ul unde este obeliscul de la Aswan (cel putin de 2 ori mai lung si mai greu decat cel care face referire in articol (Zmarres, Phius). Pun poza cu amplasamentul lui (in cercul rosu).
Cred ca efectuarea unui canal artificial pina la Nil, ar fi fost ceva...nu gluma. Pe urma chiar mi-e imposibil sa cred (nu stiu care-i diferenta de nivel, dar nu prea vad cum ar fi putut duce 2 vase sau mai multe langa obelisc, sa-l ridice cu tehnica descrisa. Inteligent, dar nu cred ca functioneaza in acest caz.

Chiar daca au alta datare, se presupune ca nu stiau unii de altii, nu-i asa?

Pe urma, pe Insula Pastelui nu prea vad zeci de mii de oameni lucrand cu spor. Si nici vase si canale navigabile. Nici elefanti sau alte animale ..."in putere". Chiar si caratul franghiilor in canoe ptr. ridicatul statuilor Moai imi creaza o imagine care ma face sa zambesc. Recunosc ca-mi place sa zambesc, chiar daca e pe pielea mea...
The imagination is the prisoner of our mind.

Offline 07Marius

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 606
  • Popularitate: +24/-37
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #48 : August 05, 2012, 11:32:44 p.m. »
...am uitat de poza si am uitat sa va spun ca sunt si uituc...
The imagination is the prisoner of our mind.

Offline AlexandruLazar

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1754
  • Popularitate: +95/-17
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #49 : August 05, 2012, 11:35:24 p.m. »
Obeliscul de la Aswan n-a fost cărat de nicăieri, a fost tăiat acolo unde e acum, lucru pe care îl ştim pe baza faptului că fundul lui nu e încă desprins de platoul pe care se află.

Offline 07Marius

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 606
  • Popularitate: +24/-37
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #50 : August 05, 2012, 11:37:34 p.m. »
Puţină rigoare terminologică nu strică, altminteri celălalt riscă să se lase înşelat.
Aşa am ajuns să-ţi dau link la Istoria Naturală a lui Pliniu cel Bătrân.  :D
Site şi Sit nu-i tot aia!

Accept critica indreptatita, ce sa-i faci nu sunt de "meserie" si oricum, mi se mai intampla sa utilizez termeni neconsacrati. Scuze ptr. confuziile create, sunt maestru la asa ceva...
The imagination is the prisoner of our mind.

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #51 : August 05, 2012, 11:42:15 p.m. »
Accept critica indreptatita, ce sa-i faci nu sunt de "meserie" si oricum, mi se mai intampla sa utilizez termeni neconsacrati. Scuze ptr. confuziile create, sunt maestru la asa ceva...


Rome: Horologium Augusti: sun dial in Rome, which had as gnomon an obelisk from Egypt.

One of the most remarkable monuments in imperial Rome is the Horologium Augusti, a giant sundial, which had as its gnomon an obelisk that was originally made for a pharaoh named Psammetichus II (Neferibra Psamtik, 595-589). The sun dial was created for the emperor Augustus, who had conquered Egypt and had seized the monolith in Heliopolis. The obelisk, 21.79 meter high, has been moved a bit and is now standing in front of the Italian parliament and is again used as a sundial (a line in the pavement indicates the date). The monument is described by Pliny the Elder.

Ăsta-i obeliscul de care vorbeşte istoricul, nu cel de la Aswan.


Recunosc ca este o metoda interesanta. Dar nu ar trebui ca acele canale de acces sa mai existe si in prezent? Sau le astupau dupa ce luau obeliscurile din cariera? Am luat de pe google map site-ul unde este obeliscul de la Aswan (cel putin de 2 ori mai lung si mai greu decat cel care face referire in articol (Zmarres, Phius). Pun poza cu amplasamentul lui (in cercul rosu).
Cred ca efectuarea unui canal artificial pina la Nil, ar fi fost ceva...nu gluma. Pe urma chiar mi-e imposibil sa cred (nu stiu care-i diferenta de nivel, dar nu prea vad cum ar fi putut duce 2 vase sau mai multe langa obelisc, sa-l ridice cu tehnica descrisa. Inteligent, dar nu cred ca functioneaza in acest caz.

Chiar daca au alta datare, se presupune ca nu stiau unii de altii, nu-i asa?

Pe urma, pe Insula Pastelui nu prea vad zeci de mii de oameni lucrand cu spor. Si nici vase si canale navigabile. Nici elefanti sau alte animale ..."in putere". Chiar si caratul franghiilor in canoe ptr. ridicatul statuilor Moai imi creaza o imagine care ma face sa zambesc. Recunosc ca-mi place sa zambesc, chiar daca e pe pielea mea...

Mişto-ul tău e gratuit, câtă vreme am precizat că este vorba de metoda de transport folosită de vechii egipteni şi consemnată de un istoric roman.

« Ultima Modificare: August 05, 2012, 11:49:31 p.m. de Sieglind »

Offline 07Marius

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 606
  • Popularitate: +24/-37
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #52 : August 05, 2012, 11:45:48 p.m. »
Obeliscul de la Aswan n-a fost cărat de nicăieri, a fost tăiat acolo unde e acum, lucru pe care îl ştim pe baza faptului că fundul lui nu e încă desprins de platoul pe care se află.

Asa este, dar ma gandesc ca in momentul in care au inceput sa sape (si au sapat ceva...) erau cat se poate de constienti unde se afla si nu s-au apucat de treaba doar ca sa faca o demonstratie...probabil ca intentionau sa-l si duca de acolo.
The imagination is the prisoner of our mind.

Offline 07Marius

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 606
  • Popularitate: +24/-37
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #53 : August 05, 2012, 11:47:48 p.m. »
Citat
One of the most remarkable monuments in imperial Rome is the Horologium Augusti, a giant sundial, which had as its gnomon an obelisk that was originally made for a pharaoh named Psammetichus II (Neferibra Psamtik, 595-589). The sun dial was created for the emperor Augustus, who had conquered Egypt and had seized the monolith in Heliopolis. The obelisk, 21.79 meter high, has been moved a bit and is now standing in front of the Italian parliament and is again used as a sundial (a line in the pavement indicates the date). The monument is described by Pliny the Elder.
Ăsta-i obeliscul de care vorbeşte istoricul, nu cel de la Aswan.

Da, am priceput de la bun inceput, dar ma gandeam ca egiptenii avand asa multa experienta cu mutatul obiectelor grele, erau si consecventi in metoda lor.
The imagination is the prisoner of our mind.

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #54 : August 05, 2012, 11:59:34 p.m. »

Da, am priceput de la bun inceput, dar ma gandeam ca egiptenii avand asa multa experienta cu mutatul obiectelor grele, erau si consecventi in metoda lor.

Ce n-am priceput eu e dacă mai susţii că civilizaţia aia stră-stră-străveche de 12.000-14.000 de ani e responsabilă pentru metoda de transport a obeliscului (a blocurilor masive) - aşa cum e consemnată de Pliniu cel Bătrân.
« Ultima Modificare: August 06, 2012, 12:01:27 a.m. de Sieglind »

Offline AlexandruLazar

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1754
  • Popularitate: +95/-17
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #55 : August 06, 2012, 12:00:22 a.m. »
Obeliscul de la Aswan n-a fost cărat de nicăieri, a fost tăiat acolo unde e acum, lucru pe care îl ştim pe baza faptului că fundul lui nu e încă desprins de platoul pe care se află.

Asa este, dar ma gandesc ca in momentul in care au inceput sa sape (si au sapat ceva...) erau cat se poate de constienti unde se afla si nu s-au apucat de treaba doar ca sa faca o demonstratie...probabil ca intentionau sa-l si duca de acolo.

Sau să-l ridice chiar acolo unde e, şi exceptând cazul în care erau aşa ca ţapul lui Tolstoi, cred că aveau un plan destul de bun ca să-l pună în picioare. Oricum, nu aşteptau OZN-uri să-i ajute.
« Ultima Modificare: August 06, 2012, 12:04:09 a.m. de AlexandruLazar »

Offline 07Marius

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 606
  • Popularitate: +24/-37
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #56 : August 06, 2012, 12:54:28 a.m. »
Prima problemă -- ce tip de proiecţie este folosita în harta pe care ai pus-o? Singura cu care aduce cât de cât este cea echirectangulară, care între alte proprietăţi frumoase nu conservă nici suprafeţele, nici liniile drepte, deci e lipsit de sens să defineşti pe ea înclinaţia faţă de o paralelă (deoarece linia de-a lungul căreia ai defini-o pentru a lua deschiderea unghiului nu este dreaptă).

Am cautat un soft care sa traseze curbele geodezice in functie de coordonate, deocamdata n-am gasit. Mi-e greu sa gasesc acum referinte (asa cum stiu ca solicitati) despre aceasta aliniere, in care locatiile se gasesc cu abateri relativ mici tinand seama de scara alinierii (pe circumferinta ce rezulta din intersectia unui plan cu pamantul, plan care trece prin Gizeh si este inclinat cu 30grd fata de planul ecuatorial.)
Aici sunt prezentate niste date, respectiv latitudinea si longitudinea locatiilor respective si cred ca se poate verifica cu un soft specializat, inscrierea lor pe circumferinta amintita si denumita "Great Circle".
http://home.hiwaay.net/~jalison/

Citat
Sunt 839 de situri arheologice pe o rază de câteva sute de kilometri pătraţi. În condiţiile astea poţi alege, din toată lumea, atât de multe situri încât să găseşti şi unele care descriu conturul unei păsări Phoenix cu o cască de cosmonaut pe cap. Ceea ce presupun că nu constituie o dovadă prea convingătoare pentru faptul că au fost toate ridicate de o asltfel de pasăre. Apoi, curbura liniei, pe zona din Pacific dintre Australia şi America de Sud pare complet arbitrară. De ce nu e pur şi simplu o linie dreaptă între ceea ce presupun că e Vanuatu şi Insula Paştelui? Şi de ce linia aceea nu trece, de exemplu, prin Indonezia, unde se găsesc nenumărate situri chiar ce cele la care ai dat link.

Este haioasa imaginea cu pasarea Phoenix si poate ca ar putea fi si realizata. Cred ca se face referire la locatii unde apar acest gen de constructii megalitice care par sa aiba in comun, macar elementele de dificultate amintite: cu transportul, ridicatul etc.

Citat
Acum să vedem cum e cu construcţiile:

Seamănă din punctul de vedere al materialelor de construcţie?
Machu Pichu are majoritatea construcţiilor din granit. Angkor Thom este construit în principal din gresie şi laterită, Sacsayhuan Cuzco din bazalt (apropo -- acolo s-au păstrat inclusiv situri cu material de construcţie, deci acum ştim că pietrele au fost tăiate separat din cariere, aduse până la locul fortăreţei fiind trase cu funii foarte groase, şi apoi şlefuite la locul construcţiei). Construcţiile din Baalbek sunt din materiale diferite pentru că s-au perindat foarte multe culturi acolo, dar prima la care ai pus poza e din calcar, a doua (cea cu trilithon-ul) nu ştiu din ce e. Ahu Vinapu e din bazalt, lucru nesurprinzător pentru o insulă vulcanică, Persepolis şi Petra în calcar, ca şi Oracolul lui Amon din Siwa (pentru asta nu am însă o sursă de încredere, doar ochiometrul din dotare).
Machu Pichu e construit din roci tăiate pe linia fracturilor naturale (singurul fel în care poţi traia granitul dealtfel). ...

Faptul ca granitul nu se poate taia decat pe linia fracturilor naturale, nu ridica problema realizarii unor suprafete conjugate de imbinare... cu mai multe blocuri de piatra adiacente? Asta face si mai dificila imbinarea lor.

Citat
S-ar părea 1) că nu prea seamănă decât prin faptul că sunt făcute din pietre tăiate, destul de mari dar per ansamblu cu dimensiuni destul de variate şi 2) că pietrele au fost tăiate în felul cel mai potrivit pentru tipul lor.
- Cred că e destul de clar că nu seamănă din punct de vedere arhitectural -- e suficient să te uiţi la Machu Pichu şi la Siwa ca să vezi că nu sunt organizate la fel, că nici clădirile nu arată la fel nici ca formă, nici ca dimensiuni.
Deci... seamană şi prin altceva decât prin faptul că sunt făcute din blocuri de piatră tăiate?

Doar faptul ca sunt f. mari si f. grele si ca se imbina dupa suprafete complexe, unele ce formeaza unghiuri ascutite, si mai sunt suprafete cu dubla asezare, faptul ca mi-e greu sa inteleg cum cineva le poate lua pe sus - vede cum se potrivesc, mai rectifica din ele, le pune la loc si tot asa. Iar imbinarile sunt exemplare.

Citat
Toate civilizatiile vechi, independent unele de altele stiau cum sa faca acest lucru. O civilizatie avansata ca a noastra, nu mai stie...
Mie mi se pare că ştie. Nu o face cu aceleaşi tehnici pentru că e mai ieftin şi mai eficient, asta nu înseamnă nimic.

Intr-adevar, egiptenii nu aveau asa ceva:
http://gcaptain.com/building-the-worlds-largest-crane/
sau
http://allyouneedislists.com/technology/buildings-machinery/top-10-largest-cranes-in-the-world/

Multumesc ptr. raspunsul elaborat si documentat. Cred ca si ceilalti membri/vizitatori ai forumului apreciaza acest efort.
In ce ma priveste, nu pot sustine ferm nici o varianta. Coroborat insa cu alte informatii metafizice cum spune Sieglid, raman deocamdata un visator.
The imagination is the prisoner of our mind.

Offline Sieglind

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 995
  • Popularitate: +153/-25
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #57 : August 06, 2012, 01:43:38 a.m. »
Coroborat cu alte informaţii metafizice ...


Dar, toate aceste clarificari, nu aduc nici o explicatie in plus care sa ma "linisteasca" in ceea ce priveste capacitatea unei civilizatii vechi de citeva mii de ani (cred ca aici suntem de acord) sa construiasca acest gen de lucruri cu unelte primitive.
Mai mult, acesti "constructori" s-au plimbat prin jurul lumii si au ridicat constructii similare, (blocuri de piatra de peste 50 tone, unele si de 180 tone) pe care le-au taiat si transportat distante imense. Cred ca nimeni nu poate sustine (stiintific), ca in mod independent si absolut intamplator, civilizatii diferite si izolate geografic au cazut in patima construitului. Si nu numai ca au cazut in aceasta patima, dar au facut-o intr-un mod cu totul si cu totul remarcabil. Le-au imbinat perfect, au avut acelasi stil si aceeasi ingeniozitate in manipulatul blocurilor uriase de piatra. Le-au mai si aliniat geografic ca totul sa para si mai intamplator. Si asta, fara sa stie unii de altii.
Daca, asta nu-i stiinta "intentionata" ma las pagubas si ma duc sa vand mere-n piata...

Atunci aceeaşi nelinişte metafizică să te bântuie şi ca să-ţi explici de ce aceiaşi împătimiţi constructori (cum crezi tu), ţopăind între continente, în epoci diferite, cunoşteau interdicţia utilizării fierului (în Egipt), după cum aztecii şi incaşii nu cunoşteau roata, de ce cursul civilizaţiilor lor a fost atât de diferit, limbă, scriere, cultură ...

Ori crezi cumva că numai tehnologiile se învaţă? numai astea rezistă, în timp? iar ăilalţi, sărind ca popândăii de la o lume la alta, erau loviţi de subită amnezie?

Metafizicule, ştii ce scria Horaţiu?

Exegi monumentum aere perennius,
regalique situ pyramidum altius,
quod non imber edax, non Aquilo impotens
possit diruere aut innumerabilis
annorum series et fuga temporum.


tradus de Eminescu:

Mi-am zidit monument decât acel de fier
Mult mai trainic şi nalt ca piramizi cereşti;
Ploaia nu-l va mânca, nici acvilonul slab,
Nici al anilor şir, vremile cari fug.

Nu de tot voi muri, partea mai bună a mea
Va scăpa de mormânt…

(Pentru o traducere "la zi", n-ai decât să googăluieşti).
« Ultima Modificare: August 06, 2012, 01:54:37 a.m. de Sieglind »

Offline AlexandruLazar

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1754
  • Popularitate: +95/-17
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #58 : August 06, 2012, 10:50:17 a.m. »
Am cautat un soft care sa traseze curbele geodezice in functie de coordonate, deocamdata n-am gasit. Mi-e greu sa gasesc acum referinte (asa cum stiu ca solicitati) despre aceasta aliniere, in care locatiile se gasesc cu abateri relativ mici tinand seama de scara alinierii (pe circumferinta ce rezulta din intersectia unui plan cu pamantul, plan care trece prin Gizeh si este inclinat cu 30grd fata de planul ecuatorial.)

Poate nu mai țin minte de la matematică, dar fiind un singur punct ar trebui să existe o infinitate de astfel de plane.

Citat
Este haioasa imaginea cu pasarea Phoenix si poate ca ar putea fi si realizata. Cred ca se face referire la locatii unde apar acest gen de constructii megalitice care par sa aiba in comun, macar elementele de dificultate amintite: cu transportul, ridicatul etc.

Super; deci... de ce nu trece prin Indonezia, care e plină de așa ceva?

Citat
Faptul ca granitul nu se poate taia decat pe linia fracturilor naturale, nu ridica problema realizarii unor suprafete conjugate de imbinare... cu mai multe blocuri de piatra adiacente? Asta face si mai dificila imbinarea lor.

Nu; granitul e o rocă atât de dură încât fracturile naturale sunt foarte drepte și suprafețele lor foarte netede. Se pot șlefui destul de ușor pe urmă.

Citat
Toate civilizatiile vechi, independent unele de altele stiau cum sa faca acest lucru. O civilizatie avansata ca a noastra, nu mai stie...
Mie mi se pare că ştie. Nu o face cu aceleaşi tehnici pentru că e mai ieftin şi mai eficient, asta nu înseamnă nimic.

Intr-adevar, egiptenii nu aveau asa ceva:
http://gcaptain.com/building-the-worlds-largest-crane/
sau
http://allyouneedislists.com/technology/buildings-machinery/top-10-largest-cranes-in-the-world/[/quote]

Exact; le-ar fi luat zile întregi să ridice un bloc așa cum trebuie în loc de câteva zeci de minute. Asta nu înseamnă că nu se poate.

Offline 07Marius

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 606
  • Popularitate: +24/-37
Răspuns: Conexiuni cu trecutul. De unde venim?
« Răspuns #59 : August 06, 2012, 12:41:11 p.m. »
Atunci aceeaşi nelinişte metafizică să te bântuie şi ca să-ţi explici de ce aceiaşi împătimiţi constructori (cum crezi tu), ţopăind între continente, în epoci diferite, cunoşteau interdicţia utilizării fierului (în Egipt), după cum aztecii şi incaşii nu cunoşteau roata, de ce cursul civilizaţiilor lor a fost atât de diferit, limbă, scriere, cultură ...
Ori crezi cumva că numai tehnologiile se învaţă? numai astea rezistă, în timp? iar ăilalţi, sărind ca popândăii de la o lume la alta, erau loviţi de subită amnezie?
Metafizicule, ştii ce scria Horaţiu?

Faptul ca nu trebuie sa ma incadrez intr-un anumit tipar de gandire, fie el religios, fie el "stiinta pura" imi da voie sa zburd si sa fiu mai flexibil in abordarea unor probleme. Am sa-ti dau un exemplu, ca sa intelegi mai bine expresia de mai sus.

Gandeste-te la o epoca mai apropiata de noi la care cunoastem f. bine istoria. Indienii nativi americani au fost o civilizatie "inapoiata" tehnologic dar poate din alte puncte de vedere am avea multe de invatat de la ei. Daca o civilizatie "superioara" a construit calea ferata pe teritoriul lor si din motive pe care poate nu le intelegem la acest moment, acea civilizatie s-ar retrage la un moment dat si noi am gasi "calea de foc" pe pamantul lor, este musai stiintific sa consider ca indienii trebuie sa o fi construit?
Doar ptr. ca e acolo si cum spuneai poate o civilizatie mai veche care nu cunostea roata sau fierul nu se potriveste cu "o cale ferata", atunci poate ca "metafizic" macar sa-mi pun niste semne de intrebare? sa am o indoiala?
...hmmm....


The imagination is the prisoner of our mind.