Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

GALILEO GALILEI si ISAAC NEWTON

Creat de atanasu, Decembrie 24, 2020, 02:18:50 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

atanasu

Acest text a rezultat in urma unei discutii dusa de mine acum ceva vreme pe o platforma numita contributors.ro la nivel de fundamente filozofice pentru fizica :
"In cele ce urmeaza cat si in topicul deschis de dl Cristian Presura se vor observa si legaturi intre stiinta la nivelul fundamentelor si flozofie care prin natura ei se ocupa de fundamentele gandirii.
S-au scris aici de mai multe ori numele celor doi parinti ai fizicii moderne Galileo Galilei si Isaac Newton oarecum pusi  fata in fata sau unul dupa altul.
Doresc sa imi exprim niste ganduri-opinii mult mai vechi referitoare la acestia doi si la urma sa vad relatia dintre ei
S-a spus pe drept cuvant ca Galilei este ,,parintele fizicii moderne" si consider ca are dreptate  Stephen Hawking cand a spus că ,,Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru naşterea ştiinţei moderne
Asadar consider ca pentru fizica (daca il las deoparte pe Arhimede) Galilei este postulatul sau teorema iar Newton lema. De ce?
Eu cred ca este simplu de inteles asta, adica se stie ca Galilei a emis principiul inertiei si ca a masurat acceleratia gravitationala studiind miscarea uniform accelerata.
Grecii, chiar si Aristotel, credeau ca orice mişcare are tendinţa de a încetini dacă nu există o forţa care să o menţină.
Adica grecii trebuie sa recunoastem nu contraziceau prin nimic ceea ce era obeservabil ,,din prima", ca prima impresie a cuiva care are intuitia spatiului si timpului(Kant), acesta constatand imediat miscarea si deci viteza cat si tendinta acesteia de a se reduce daca nu este intretinuta(Aristotel). Sunt convins ca intelegeau ca frecarea este cauza franarii si deci trebuia ca aceasta sa fie cumva compensta pentru a intretine miscarea, dar nu intelegeau ca legea reala este cea care nu este in evidenta simturilor(decat eventual cand patinezi aproape fara frecare) ci doar a ratiunii si anume legea inertiei care exprima ceva ce nu se poate experimenta decat mintal, prin ratiune. Aceasta este maretia si daca vreti unicitatea lui Galilei, faptul ca a fost primul care a emis o lege care contravenea bunului simt aparent si experimentului posibil a fi facut fizic, desi deplasarea unui corp inainte la franare brusca sau inapoi la plecare brusca din repaos(accelerare) era o realitate evident cunoscuta foarte bine de greci, dar care nu stiau a o interpreta, motiv pentru care viteza in conceptia lor depindea de forta neputand da insa o relatie consistenta asa cum este legea a doua a mecanicii data de Newton(nu inteleg dece nu a dat-o chiar Galilei caci avea la dispozitie tot ce-i trebuia!?)
Desi exista un experiment posibil si pentru ei bazat pe fizica, dar tot mental, anume cel in care se putea deduce proportionalitatea fortei cu masa(legea a doua) plecand de la legea lui Arhimede, demonstratie destul de simpla, facuta de mine acum mult timp si pe care nici nu stiu daca o mai regasesc scrisa pe undeva si nu stiu nici daca o mai pot reface.
Nu cred insa ca fara sa sezizeze legea inertiei si fara sa aiba notiunea de acceleratie , Arhimede ar fi stiut sa-si foloseaca legea pentru a deduce proportionalitatea .
Si aici avem din nou in fata maretia si unicitatea lui Galilei, a teoremei Galilei, caci o teorema apare cand apare(desigur trebuie indeplinite niste conditii prealabile) dar o lema apare destul de necesar daca teorema exista ca atare. Galilei a sezizat prima oara o noua marime fizica dincolo de cele fundamentale spatiu, timp, forta(actiune) si prima marime derivata viteza ca simpla variatie a spatiului in raport cu timpul .
Variatia vitezei cu timpul (ceea ce numim acceleratie) nu a fost intuita de greci desi efectul inertial al franarii sau accelerarii bruste evident ca le era cunoscut toate fiind observatii de bun simt, dar nu toate putand fi integrate intr-un sistem daca iti lipsea postulatul fundamental care este legea inertiei.
Asadar Galilei masurand variatia vitezei in timpul caderii corpurilor(in cazul pamantului fiind una si aceiasi in timpul caderii in vid, adica fara acea franare data de frecare si iata din nou ideea unei tendinte inertiale pe care Newton apoi a putut-o integra odata cunoscuta legea a doua, in legea atractiei universale(observabila pe pamant prin constanta acceleratiei in vid) si in univers prin observatiile astronomice(Tycho Brahe si Johannes Kepler) )si studiind miscarea uniform accelerata a introdus primul o notiune neevidenta chiar imediat precum acceleratia  care nu este relatia intre doua marimi(categorii aprioric date noua dupa Kant) ci intre o marime deja derivata ,viteza, si una fundamentala, timpul
Sa intelegem ca pana nu exista in dictionar notiunea de variatie a vitezei in raport cu timpul(numita de noi acceleratie) nu exista in potenta din punct de vedere filologic-gramatical semantic legea a doua .
De aceea poate se scrie undeva ca ,,La inceput a fost cuvantul".
Odata introdusa notiune de acceleratie se poate cauta o legatura intre forta si aceasta, asa cum grecii o cautau pe cea care ar fi legat forta de viteza si una din cele multele(infinite) posibile este si cea mai simpla(briciul lui Occam), simpla proportionalitate.
Galilei este asadar, cum recunoaste si Newton, gigantul pe umerii caruia s-a inaltat acesta.

atanasu

#1
Simt nevoia sa transcriu din https://video.agerpres.ro/flux-documentare/2015/06/10/stiinta-legile-lui-galileo-galilei-09-33-27 cum a definit Galileo Galilei principiul inertiei care devine la Newton prima lege a mecanicii: ''Un corp care se mişcă pe o suprafaţă netedă va continua în aceiaşi direcţie cu viteză constantă dacă nu este perturbat''.