Pentru că
Udar ne-a trântit un subiect, adică nişte întrebări, după care a fugit ca un laş (
hit & run = căci prin analogie cu „fuga de la locul accidentului rutier”, tacticile forumistice i-au mai alipit o semnificaţie: "throw enough in and some will stick", şi uite cum ne-am lipit ca muştele!), ne rămân următoarele posibilităţi (listă deschisă):
- Să continuăm cu speculaţii şi abureli pe marginea „teoretizării”
informaţiei primordiale, cu derivatele ei, găini şi alte ouătoare; subrutină: Big Bang, Teoria M, multivers (Linde, Smolin) şi încă pe deasupra, tot ce mişcă
nedeterminat în cosmologie;
- Să discutăm ce este
informaţia şi de câte tipuri este;
- Să oprim topicul ăsta pentru că nu duce
nicăieri.
În prima variantă cred că ne vom împotmoli din lipsă de concepte şi a unui limbaj (descriptiv sau altfel formalizat). Nu numai că nimeni
nu ştie cu exactitate care au fost
condiţiile iniţiale („Începutul”), dar fizicienii înşişi (unii) îşi pun problema dacă există vreun sens în încercarea de a le determina ori dacă nu cumva ele se sustrag oricărei teoretizări. Acolo unde însuşi Hawking ne propune, ca alternativă, un timp imaginar (prin analogie cu numerele imaginare) pentru evenimentele care au generat Big Bang ("no-boundary'' proposal,
http://en.wikipedia.org/wiki/Hartle%E2%80%93Hawking_state), daţi-mi voie să am serioase dubii că şarada ar putea primi de îndată rezolvare din partea
altcuiva (dacă aş adăuga „dintre noi” ar fi ca şi cum m-aş autocalifica printr-o apartenenţă de grup la „mulţimea” potenţialilor performeuri, ceea ce-i pur şi simplu aberant)! Asta-i deci un fel de
declaraţie de deschidere (OPEN STATEMENT) căreia nu-i pot găsi perechea de
închidere (CLOSE STATEMENT). Ei, figuri de stil, nu-i cazul să ne cramponăm întotdeauna de „sensul propriu” al cuvintelor în limbajul de unde au fost împrumutaţi. Important e să evităm
falsele analogii.
Iar dacă introduc tema erorilor logice, raţionament inductiv vs. deductiv etc., cine ştie, poate că Electron (care acum su-spin-ă a plictis) ne desprinde o
tangentă. Cred că ne-ar fi utilă.
Urmând cea de-a doua direcţie (de fapt, primele întrebări lansate de Udar cel Curajos şi în Logică Forţos), fie analizăm o definiţie dată, fie încercăm să fabricăm una ad-hoc. După care ar trebui s-o tipologizăm potrivit unor criterii de clasificare,
pe domenii. Nu-i tot aia informaţia numerică şi cea biologică. Informaţia ca variaţie de semnal (fizică), aşa cum ne explica Alexandru Lazăr, ori unitate informaţională (semiotică). Or, decât să continuăm într-un amalgam nestructurat, confuz, fără a ne relaţiona la semnificaţia ei în cadrul unui
anumit sistem, cred că raţional (şi rezonabil) ar fi să alegem varianta trei.
