Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Retrospectiva in stiinta  (Citit de 8708 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Retrospectiva in stiinta
« : Octombrie 28, 2011, 09:06:19 a.m. »
Zorii omenirii.
Din necesitati practice, omul primitiv a inceput contemplarea naturii odata cu dezvoltarea constiintei sale. Soarele datator de viata, animalele ca sursa de hrana dar si fulgerele, trasnetele si uraganele pustiitoare au fost inzestrate cu puteri supranaturale. Astfel, au luat nastere idei mistice si religioase, cultul mortilor, credinte in zeii care dirijeaza lumea si intervin in viata oamenilor. In mintea omului primitiv, lipsit de aparare, s-a plamadit un tablou tulbure si fantastic despre realitatea inconjuratoare. Succesiunea regulata a zilelor si noptilor, ca si a anotimpurilor, potolirea setei prin apa, a foamei prin hrana, i-au sugerat legaturile cauzale din natura. Constiinta umana a evoluat cu greu in procesul muncii, odata cu limba, descoperind Eul de Non-Eu, intregul de parte in conexiunea universala a fenomenelor. Medicina empirica a facut omul primitiv, fara sa stie, atunci cand isi alina durerile cu plante tamaduitoare; geologie rudimentara a practicat atunci cand scormonea pamantul in cautare de xilex dur, tocmai bun pentru confectionarea de arme si unelte.
Un salt in cunoastere s-a produs in perioada neolitica, odata cu domesticirea animalelor, selectionarea culturilor vegetale, tesutul dar si supunerea focului. Cine a privit „Ganditorul” (statueta neolitica gasita in Dobrogea) are confirmarea adancilor mutatii din gandirea omului primitiv. Ca stia sa socoteasca, sta dovada cate un raboj pe stancile din pesterile locuite de acesta, iar imaginile constelatiilor scobite pe monumentele megalitice din Franta si Marea Britanie indica contemplarea cerului in noptile senine. Probabil urmarind firul granulelor metalice pana la zacamintele din care proveneau a luat nastere „aventura minelor”. Initial, cunostintele empirice despre natura se impleteau cu speculatii mistico-religioase. Este de inteles ca cercetarea naturii nu a pornit de la o simpla curiozitate, ci dintr-o stricta necesitate.
Antichitatea.
Noi posibilitati se ofera omului, prin dezvoltarea cunostintelor si a mijloacelor de existenta, care au permis unei categorii de ganditori, iubitori de intelepciune, sa elaboreze idei indraznete prin care sa explice lumea. Se contureaza acum cele doua directii fundamentale in filozofie: materialismul naiv (Lao-Tzi, Confucius in China antica; scolile Lokayata, Vaisesika, Samkhya in India antica; Leucip,Democrit,Epicur in Grecia antica, Titus Lucretius Carus cu lucrarea sa „De rerum natura” in Roma antica) si idealismul (de pilda, Pitagora, Socrate, Platon in Grecia antica). Pe taramul teoriei cunoasterii, lupta de idei se poarta intre dialectica spontana (Heraclit din Efes, Platon si Aristotel) si metafizica (Scoala eleata, Parmenide, Xenofan, Zenon), respectiv intre ateism si conceptiile mistico-religioase. Este meritul ganditorilor greci, Leucip si Democrit de a fi initiat la mijlocul secolului al V-lea i.H. conceptia atomista prin care atomii (gr.a-tomos=indivizibil) devin caramizile substantei. Dupa parerea lui Democrit „principiile tuturor lucrurilor sunt atomii si vidul; toate celelalte nu-s decat inchipuiri”. Se credea inca de atunci ca atomii sunt particule infinite ca numar, imperceptibile, necreate, invariabile si indivizibile, avand diferite forme si aflandu-se in permanenta miscare, ca rezultat al ciocnirii lor reciproce in vid. Deosebirile dintre lucruri, inclusiv sufletul, se explicau prin diversele configuratii ale atomilor, legate de pozitia si ordinea diferita a acestora in spatiu.. Un alt ganditor, Hipocrat, a trasat metoda rationamentului deductiv si a calculat ariile unor figuri geometrice formate din arce de cerc. El are meritul de a fi primul care a notat cunostintele medicale ale timpului sau, desi rolul unor formatiuni anatomice este prezentat eronat. Astfel, arterele erau considerate ca si bronhiile, drept tuburi pneumatice, deoarece pe cadavre au fost gasite golite de sange. Aceasta eroare a fost corectata mai tarziu de Claudius Galenus, prin practicarea vivisectiei (disectie pe animale vii) a observat ca arterele contin sange, ca si venele. Insa, cei mai proeminenti ganditori ai culturii clasice grecesti au fost Platon si Aristotel.
Platon a expus in admirabile „Dialoguri” teoria ideilor, conceptie idealist-obiectiva, potrivit careia adevarata realitate o constituie lumea ideilor, entitati eterne, imuabile, perfecte, situate in afara spatiului si a timpului. Desi elev al lui Platon , Aristotel a combatut teoria ideilor. Dupa el, lucrurile si fenomenele sunt o unitate a materiei(substrat pasiv) si formei (principiu activ), prin care se face trecerea de la posibilitate la actualitate. Despre cunoasterea stiintifica, marele ganditor a spus ca porneste de la perceptie, dar se ridica de la concret si individual la general si esential prin intelect. Pana la Aristotel, stiintele faceau corp comun cu filozofia. Aceasta personalitate enciclopedica a antichitatii este cea care in lucrarea „Organon” a fundamentat logica, conceputa ca „stiinta a demonstratiei”, a dat in „Istoria animalelor” prima clasificare a speciilor, s-a ocupat in „Fizica” de problemele mecanicii, rezervand „Metafizica” pentru cugetarea filozofica. In studiile sale a facut distinctie intre patru feluri de cauze (materiala, formala, eficienta, finala) si a deosebit trei miscari (mecanica, cresterea si diminuarea, transformarea calitativa). In astronomie a emis sistemul geocentric, dezvoltat ulterior de Ptolomeu, prin care punea in mod gresit Pamantul in centrul universului, conceptie care va dainui multe secole mai tarziu.
Evul mediu.
In Evul Mediu, dezvoltarea culturii este franata din cauza framantarilor sociale si a restrictiilor impuse de biserica. Scolastica, prin dictonul „crede si nu cerceta”, a transformat filozofia intr-o „servanta a religiei” si a cenzurat spiritul stiintific si cutezanta in gandire.
Sunt demne de remarcat preocuparile tehnice si in constructii, dezvoltarea morii de apa (cunoscuta inca din antichitate), conceperea unor instrumente utile pentru navigatie, dar mai ales ridicarea unor biserici si palate monumentale. Un merit deosebit revine matematicienilor arabi, prin studiile acestora despre numere si crearea trigonometriei, dar si pentru rolul lor de intermediari prin care cultura greaca s-a raspandit in Europa apuseana medievala.
Arabii sunt cei care au transformat termenul de chimie (cuvantul apare sub forma „chemeia” intr-un decret al imparatului roman Diocletian, din anul 296 i.eH., prin care ordona arderea cartilor egiptenilor despre arta facerii aurului sau argintului) in alchimie, care s-a raspandit rapid in lumea occidentala. Desi faptele ii contraziceau, alchimistii se trudeau cu transmutatia metalelor in aur si gasirea unui medicament universal „piatra filozofala” sau „elixirul vietii”, care sa vindece maladiile umane si sa aduca intinerirea. In laboratoarele lor, dotate cu alambice (gr.alambix) s-au descoperit substante chimice importante ca acidul azotic, unele saruri etc. S-au sintetizat apoi medicamente in perioada iatrochimiei (gr.iatros-medic). Abia mai tarziu, alchimistul si medicul elvetian Paracelsus a dat o orientare materialista fiziologiei. El a revizuit conceptiile medicale din acea perioada, considerand ca bolile pot fi explicate prin factori chimici.
Renasterea.
Bazele stiintei moderne au fost puse in perioada Renasterii (sec.XV-XVI), odata cu nasterea relatiilor de productie capitaliste. Aceeasi Renastere, care a lasat opere nepieritoare in arta, transforma profund constiinta umana, prin raportarea la o noua scara de valori si situarea pe alte directii de actiune, care cultiva increderea in om si in posibilitatile sale, dreptul sau la gandire si actiune libera, cerceteaza cu veneratie operele antichitatii si se inspira din cultura greaca si romana. Umanistii au promovat ideea demnitatii omului ca fiinta autonoma, creatoare, au indemnat la o morala independenta de religie, bazata numai pe ratiune si natura. Odata cu formarea statelor nationale are loc emanciparea teoriei politice si juridice de sub tutela religiei si negarea caracterului divin al puterii de stat. Idealul desfiintarii proprietatii private este zugravit in operele socialistilor utopici (Thomas Morus, T. Campanela).
Tehnica cunoaste un progres considerabil, fiind marcata de inventarea tiparului, telescopului, lunetei, microscopului. Se dezvolta mai ales ramurile stiintei legate de formele simple ale miscarii ceresti si terestre. Heliocentrismul (atribuie un rol central Soarelui in Univers) enuntat de Nicolaus Copernicus, a insemnat un pas important in separarea stiintei de religie. Galileo Galilei a formulat conceptul de lege stiintifica, a subliniat valoarea experimentala in cercetare, a descoperit legile pendulului si inertiei, a pus bazele cinematicii. Confectionandu-si o luneta, a studiat corpurile ceresti, muntii pe luna, satelitii planetei Jupiter, petele solare. Pentru conceptiile sale novatoare a fost condamnat de Inchizitie si obligat sa-si retracteze afirmatiile.
Legile miscarii planetelor au fost descoperite de Kepler. Nicolo Tartaglia da o metoda generala de rezolvare a ecuatiilor de gradul III. Ecuatiile de gradul I si II, fusesera deja rezolvate cu circa 2000 de ani i.e.n., asa cum indica unele documente indiene si caldeene. Relatiile dintre radacinile si coeficientii unei ecuatii algebrice au fost gasite de François Viète. A. Vesalius pune bazele anatomiei moderne, iar M. Servet descopera circulatia mica a sangelui. Tot acum, medicul englez William Gilbert face experiente de electrizare a corpurilor, iar in anul 1600 compara globul terestru cu un magnet urias. Pe drept cuvant se poate spune ca Renasterea reprezinta o revenire la rationalitate, dar pe un plan superior in cunoastere, dupa o indelungata perioada de cenzura din istoria omenirii.
Epoca moderna.
Secolele al XVII-lea si al XVIII-lea au insemnat dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste in economie, iar in cultura, pe langa conceptiile idealiste si materialiste, are loc orientarea rationalista a filozofiei (René Descartes in Franta, Baruch Spinoza in Olanda, Gottfrid W. Leibniz in Germania), la care se adauga progresul deosebit al stiintei. Prin asezarea in prim plan a ratiunii se cauta noi metode de cercetare a realitatii : inductia incompleta (Francis Bacon), principiul „indoielii metodice” (René Descartes). Compromisul social dintre burghezie si nobilime se manifesta pe plan spiritual prin dezvoltarea, alaturi de materialism, a conceptiilor idealiste. In maniera unui idealism subiectiv dus la extrem, George Berkeley considera lucrurile si fenomenele reale, drept un complex de senzatii manifestate la nivelul subiectivitatii. Linia materialista este urmata in Anglia de F.Bacon, Thomas Hobbes, John Locke, iar in Franta secolului XVIII, de Diderot, Helvetius, La Mettrie, d’Holbach. Ei adancesc continutul categoriei de materie, subliniaza rolul simturilor in cunoastere, pe care le considera izvorul cunostintelor certe. Din pacate, caracterul contemplativ al cunoasterii, reducerea tuturor formelor de miscare la cea mecanica, incapacitatea de a concepe lumea ca proces si autodezvoltare, ii situeaza pe pozitiile mecanicismului. Se ajunge la un determinism rigid, de tip Laplace, care exclude din Univers rolul intamplarii.
O amploare deosebita o au cercetarile in domeniul matematicii. Se inventeaza logaritmii (John Neper) si apar noi directii in matematica: teoria probabilitatilor (Blaise Pascal), geometria analitica (R. Descartes, Pierre Fermat), geometria proiectiva (Desargues), geometria diferentiala (Leonard Euler, Gaspard Monge). Formalizarea definitiva si expunerea sistematica va fi data in secolul al XVIII-lea si si inceputul secolului al XIX-lea de catre L. Euler, pentru geometria analitica, G. Monge pentru geometria diferentiala si Poncelet, pentru geometria proiectiva. Gottfrid Wilhelm Leibniz si Isaac Newton creeaza calculul diferential si integral, L. Euler a introdus integrala dubla, iar Joseph Lagrange, integrala tripla. Se pun bazele teoriei seriilor, care extind operatia de adunare la sume cu un numar infinit de termeni. Astfel, Leibniz si d’Alembert stabilesc criterii de convergenta a seriilor numerice, Brooke Taylor da regula dezvoltarii in serie de puteri a unei functii de o variabila, care va fi generalizata de J.L.Lagrange pentru functii de mai multe variabile. Tot acum Joseph Fourier descopera metoda dezvoltarii unei functii periodice in serie trigonometrica.
Se fundamenteaza studiul ecuatiilor diferentiale ordinare (L. Euler, Jacopo Riccati, Alexis Clairot, J.L.Lagrange), se initiaza studiul ecuatiilor cu derivate partiale (d’Alembert, J.L.Lagrange, Simon Laplace), precum si al functiilor de variabila complexa (d’Alembert si L. Euler). Algebra a avut de castigat de pe urma lui Michelle Rolle ( a dat o regula de separare a radacinilor unei ecuatii algebrice), Etienne Bézout (a stabilit teorema care ii poarta numele, referitoare la impartirea unui polinom printr-un binom), J.L. Lagrange (a sintetizat teoria ecuatiilor algebrice, a introdus formele patratice). Proprietatile determinantilor au fost studiate de Théophile Vandermonde, iar S. Laplace da regula dezvoltarii determinantilor dupa minori de diferite ordine. Rezolvarea comoda a sistemelor de ecuatii liniare cu ajutorul determinantilor este datorata lui Gabriel Cramer. Bazele mecanicii analitice sunt puse odata cu calculul variational (L.Euler, J.L. Lagrange, A. Legendre). In fizica se descopera legea transformarii izoterme a gazelor (Robert Boyle, Edme Mariotte), legea refractiei luminii (Snellius, Descartes), se masoara presiunea atmosferica (Evangelista Toricelli), se studiaza transmiterea presiunii prin fluide (B.Pascal), deformatiile elastice ale corpurilor (Robert Hooke). Se fac cercetari in teoria cinetico-moleculara a gazelor de catre Daniel Bernoulli, fizician care are si meritul fundamentarii hidrodinamicii moderne, prin studiul curgerii lichidelor din conducte.  In domeniul electricitatii se exprima cantitativ interactiunile dintre sarcinile electrice (Charles-Auguste Coulomb), se construieste pila galvanica de catre Alessandro Volta, considerata cea dintai sursa practica de curent electric. In chimie se remarca Lavoisier, care a sistematizat datele cercetarii chimice de pana atunci si a elaborat o teorie a proceselor oxidative (arderi). Fiziologia urca noi trepte in cunoasterea functionarii organismelor vii, prin descrierea circulatiei sangelui de catre Wiliam Harvey si observarea vaselor capilare de catre Malpighi.
Dar cel care domina intreaga gandire moderna, prin cercetari profunde si multilaterale (matematica, fizica, chimie, astronomie, filozofie) este genialul savant englez Isaac Newton (1642-1727). In celebra lucrare „Principiile matematice ale filozofiei naturale”, prin formularea principiilor dinamicii si a legii atractiei universale, a fundamentat mecanica terestra si a corpurilor ceresti. Impreuna cu Leibniz, este considerat creatorul calculului diferential si integral. In domeniul opticii a studiat dispersia luminii (descompunerea luminii albe in componente monocromatice) si a construit telescopul cu oglinda, care nu prezinta aberatii cromatice. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru la Royal Society din Londra, precum si membru fondator al Academiei de Stiinte din Franta. La Trinity College, unde a tinut regulat cursuri de matematica, i s-a ridicat un monument pe care s-a sapat un text din opera lui Lucretiu „Qui genus humanum supervit” (Cu mintea lui depasea speta omeneasca). Legea atractiei universale a contribuit din plin la cunoasterea Universului, la care se adauga saltul calitativ produs in astronomie de catre Kant si Laplace prin formularea conceptiei cosmogonice privitoare la originea naturala a planetelor din sistemul solar. Ipoteza lui Kant, publicata in 1775 si completata de Laplace in 1796, a fost pentru secolul al XVIII -lea o separare transanta dintre stiinta si religie. Ambii ganditori considera ca sistemul solar s-a format dintr-o uriasa nebuloasa de materie gazoasa aflata in miscare de rotatie. Dupa Kant, aparitia unor centre de condensare in masa de gaz in miscare a condus la formarea Soarelui in centru si a planetelor spre periferie, spre deosebire de Laplace, care considera ca initial cantitati mari de materie au „evadat” prin planul ecuatorial dupa care s-a produs procesul de condensare. Ipoteza Kant-Laplace va juca un rol esential in secolele urmatoare asupra conceptiilor despre formarea si evolutia sistemului solar. [eliminat reclama nejustificata]
« Ultima Modificare: Octombrie 28, 2011, 02:48:02 p.m. de Pozitron »

Offline ariel55

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 705
  • Popularitate: +85/-55
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #1 : Octombrie 28, 2011, 09:35:37 a.m. »
Dle.Pro VsileT, inainte de postarea unui subiect nou, incercati, sa raspundeti partenerilor dvs de dialog.Sunt o serie de intrebari "descoperite" , care va asteapta.
Asta daca nu cumva, postarile dvs , sunt legate de ceea ce se numeste "spam publicitar"
Cu stima si mari succese in inventica.
Lipsa umorului , pentru un om de stiinta este un dezastru personal!

Offline Pozitron

  • Global Moderator
  • *****
  • Mesaje postate: 147
  • Popularitate: +24/-19
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #2 : Octombrie 28, 2011, 02:52:51 p.m. »
@protelisav: nu mai face publicitate nejustificata site-urilor tale pe acest forum. Daca pe vreun site personal se afla intr-adevar detalii legate de subiectul prezentat, da link-ul direct la pagina de interes si nu la alte pagini.

<Pozitron>

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #3 : Octombrie 28, 2011, 03:02:59 p.m. »
protelisav, din ce surse te-ai inspirat pentru a scrie acest articol?

e-
Don't believe everything you think.

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #4 : Octombrie 28, 2011, 03:25:42 p.m. »
@protelisav: nu mai face publicitate nejustificata site-urilor tale pe acest forum. Daca pe vreun site personal se afla intr-adevar detalii legate de subiectul prezentat, da link-ul direct la pagina de interes si nu la alte pagini.

<Pozitron>
Articolul este postat integral pe site-urile [eliminat reclama nejustificata] .

@protelisav: pe site-urile indicate de tine nu este postat nici un articol. Daca nu pui link-ul direct la paginile care contin informatii legate de acest articol, alte site-uri sunt considerate reclama nejustificata. Daca nu stii sa pui link direct la paginile de interes, aceasta nu este o scuza sa pui link-uri la alte pagini aici. <Pozitron>
« Ultima Modificare: Octombrie 28, 2011, 03:42:20 p.m. de Pozitron »

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #5 : Octombrie 28, 2011, 03:27:46 p.m. »
protelisav, din ce surse te-ai inspirat pentru a scrie acest articol?

e-
Lucrarea interdisciplinara Alma Lux.

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #6 : Octombrie 28, 2011, 03:29:48 p.m. »
Lucrarea interdisciplinara Alma Lux.
Si cine e autorul acestei lucrari? Daca esti tot tu, ce surse ai folosit pentru fragmentele copiate aici?

e-
Don't believe everything you think.

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #7 : Octombrie 28, 2011, 03:32:52 p.m. »
Dle.Pro VsileT, inainte de postarea unui subiect nou, incercati, sa raspundeti partenerilor dvs de dialog.Sunt o serie de intrebari "descoperite" , care va asteapta.
Asta daca nu cumva, postarile dvs , sunt legate de ceea ce se numeste "spam publicitar"
Cu stima si mari succese in inventica.
No comment!

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #8 : Octombrie 28, 2011, 03:41:11 p.m. »
Lucrarea interdisciplinara Alma Lux.
Si cine e autorul acestei lucrari? Daca esti tot tu, ce surse ai folosit pentru fragmentele copiate aici?

e-
Pot sa te asigur ca orice carte, articol sau propunere de inventie care imi apartine se bazeaza  pe idei proprii si prelucrarea unui material informational diversificat. Sper ca ti-ai dat seama de acest lucru.

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #9 : Octombrie 28, 2011, 03:45:30 p.m. »
Pot sa te asigur ca orice carte, articol sau propunere de inventie care imi apartine se bazeaza  pe idei proprii si prelucrarea unui material informational diversificat. Sper ca ti-ai dat seama de acest lucru.
La articolul despre lumina Lunii nu a fost cazul, conform propriilor tale declaratii.

Daca totusi prezinti idei proprii si prelucrarea personala a "unui material informational diversificat", de ce nu raspunzi la intrebarile adresate pe baza articolelor tale?

e-
Don't believe everything you think.

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #10 : Octombrie 28, 2011, 03:53:24 p.m. »
Pot sa te asigur ca orice carte, articol sau propunere de inventie care imi apartine se bazeaza  pe idei proprii si prelucrarea unui material informational diversificat. Sper ca ti-ai dat seama de acest lucru.
La articolul despre lumina Lunii nu a fost cazul, conform propriilor tale declaratii.

Daca totusi prezinti idei proprii si prelucrarea personala a "unui material informational diversificat", de ce nu raspunzi la intrebarile adresate pe baza articolelor tale?

e-
Tu cum procedezi cand cineva te jigneste?

florin_try

  • Vizitator
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #11 : Octombrie 28, 2011, 04:08:11 p.m. »
Pot sa te asigur ca orice carte, articol sau propunere de inventie care imi apartine se bazeaza  pe idei proprii si prelucrarea unui material informational diversificat. Sper ca ti-ai dat seama de acest lucru.
La articolul despre lumina Lunii nu a fost cazul, conform propriilor tale declaratii.

Daca totusi prezinti idei proprii si prelucrarea personala a "unui material informational diversificat", de ce nu raspunzi la intrebarile adresate pe baza articolelor tale?

e-
Tu cum procedezi cand cineva te jigneste?

Adica a raspunde la intrebarile puse sau a indica materialul din care te-ai documentat e o jignire?

Ce still de fofilare ca sa nu raspunda la intrebari are acest domn protelisav!

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #12 : Octombrie 28, 2011, 04:13:45 p.m. »
Tu cum procedezi cand cineva te jigneste?
Tu citesti cumva acest forum, sau doar postezi orbeste tot ce poti copia de pe alte site-uri de-ale tale?
Te intreb pentru ca tocmai tu m-ai atacat pe un alt topic si am raspuns ca atare, deci ai deja raspunsul despre "cum procedez".

Daca nu ai inteles insa care e mecanismul, ti-l explicitez aici (poti verifica pe cazul de care vorbesc mai sus ca am procedat asa) :

In primul rand, iau citatele pe care le comentez si le prezint, subliniid cu rosu partea importanta. Daca sunt acuze nejustificate (deci un atac la persoana mea) cer sa vad probele de rigoare, ca sa vad concret de ce sunt atacat. Daca jignirea este directa, atunci o subliniez si de obicei multumesc celor care o fac.

Desigur, cand acuzele se acumuleaza si cel care le face nu are nici o farama de integritate intelectuala, se intampla sa imi ies din fire si sa raspund mai dur decat ar fi indicat pe acest forum.

Pe scurt: daca ceva ma deranjeaza semnalez concret care e problema. Ai ceva de semnalat la cei care ti-au pus intrebarile la care se asteapta raspuns? Fa-o!

e-
Don't believe everything you think.

Offline AlexandruLazar

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1754
  • Popularitate: +95/-17
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #13 : Octombrie 28, 2011, 05:16:29 p.m. »
protelisav, ce faci tu până aici e o formă de spam. Nu faci decât să postezi texte lungi care se termină cu link-uri la site-ul tău, după care nu răspunzi concret nici măcar la o singură întrebare.

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Răspuns: Retrospectiva in stiinta
« Răspuns #14 : Octombrie 28, 2011, 06:31:10 p.m. »
protelisav, ce faci tu până aici e o formă de spam. Nu faci decât să postezi texte lungi care se termină cu link-uri la site-ul tău, după care nu răspunzi concret nici măcar la o singură întrebare.
Care este intrebarea? La un text lung se pot pune multe intrebari...
« Ultima Modificare: Octombrie 28, 2011, 06:33:27 p.m. de protelisav »