Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Analiza statistica a evaluarii didactice  (Citit de 5308 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline protelisav

  • Junior
  • **
  • Mesaje postate: 223
  • Popularitate: +7/-73
Analiza statistica a evaluarii didactice
« : Octombrie 09, 2011, 04:14:22 p.m. »
   Evaluarea trebuie sa reprezinte nu numai o masurare formala a progresului scolar, ci si un etalon de reflectie asupra calitatii procesului educational, un feedback pentru fiecare dascal de a-si imbunatati modul de predare. Elevul, la randul sau, trebuie sa inteleaga si sa accepte evaluarea, sa fie corect informat asupra progresului scolar, sa fie pus in situatii de competitie pentru a-si cunoaste nivelul de pregatire. Scopul urmarit este ca elevul sa devina un partener activ al scenariilor regizate de catre profesor, sa participe la propria educare si pregatire pentru integrarea in societate.
   Deplasarea accentului de pe latura informativa a evaluarii pe cea formativa, constituirea bancilor de itemi la nivel national, promovarea unor criterii obiective de performanta corelate cu oferta educationala, reprezinta teme de reflectie pentru factorii decizionali. Intr-un cadru motivational adecvat, bacalaureatul constituie momentul adevarului pentru evaluarea calitatii vietii scolare, a managementului educational si a responsabilitatii fata de destinul tinerei generatii. In perspectiva, comunitatile locale vor avea un rol important in stabilirea curriculum-ului optional in functie de necesitatile economice, directiile de dezvoltare si aspiratiile pe termen mediu si lung al devenirii umane. Natura complexa a procesului de evaluare se manifesta la nivel operational, dar si in campul semantic al termenului se poate analiza ca bilant cantitativ sau ca judecata calitativa.
   Cuvantul „deontologie” a fost introdus de J. Bertham in lucrarea sa „Deontologia sau stiinta moralei” (1834) pentru a face distinctia dintre ceea ce exista si ceea ce trebuie respectat. Evolutia ulterioara a deontologiei a capatat noi semnificatii pe masura exercitarii profesiunilor si a diversificarii activitatilor umane. In particular, deontologia evaluarii se raporteaza la un set de valori morale cu rol esential in procesele educationale. In contextul cresterii calitatii actului educational, deontologia procesului de evaluare se afla intr-o relatie profunda cu codul deontologic al profesiei de educator. Obiectivitatea evaluarii presupune ca educatorul sa se detaseze de abordarile sau interpretarile personale pentru a nu distorsiona procesul de masurare  a rezultatelor obtinute de elevi. Erorile subiective de evaluare pot aparea prin efect halo, stereotipii, efect de contrast, efect de proximitate, ecuatia personala a evaluatorului si efectul de similaritate, tendinta plasarii centrale a rezultatelor evaluarii si a reatrangerii de rang. De aceea se impune abordarea responsabila a actiunii de „evaluare a corectitudinii evaluarii” (metaevaluare) – punerea procesului de evaluare sub semnul deontologiei prin introducerea unor parametri masurabili.
   Se stie ca procesele de evaluare sunt procese statistice, avand rezultatele distribuite dupa curba lui Gauss, daca numarul de elevi este suficient de mare, pentru ca teoria probabilitatilor si statistica matematica sa devina operabile si sa conduca la marje de eroare situate in limite acceptabile. Cuantificarea statistica a evaluarii este un instrument deosebit de eficient, care trebuie sa fie valorificat din plin in conditiile descentralizarii invatamantului si a cresterii calitatii actului educational. Se poate asigura un cadru motivational adecvat, de stimulare a emulatiei intelectuale si de corectitudine, deoarece subiectii implicati intr-un proces de evaluare isi asuma responsabilitatea pentru inscrierea in granitele comportamentului civilizat, pus sub semnul valorilor perene de bine, frumos si adevar.  
   In prezent, fenomenele si procesele statistice cu repartitie normala a rezultatelor sunt analizate, in principal, pe baza valorii medii m si a dispersiei d2 ale variabilei aleatoare x, parametrii extrem de importanti, insa insuficienti pentru identificarea factorilor perturbatori, subiectivi sau obiectivi, care intervin in abaterile distributiei reale a rezultatelor fata de curba lui Gauss, exprimata concis prin densitatea de probabilitate p(x).
Este bine de mentionat ca functia prin care se defineste densitatea de probabilitate a repartitiei normale este bine determinata daca se cunosc parametrii m si d2. Graficul functiei densitatii de probabilitate, exprimata prin legea de corespondenta y = p(x), are forma unui clopot si se numeste curba normala sau curba lui Gauss.
   Studiile facute arata ca in cazul evaluarii unor colective mari de elevi, rezultatele obtinute in absenta unor factori perturbatori sunt distribuite conform curbei lui Gauss. Intr-un complex de conditii didactice, apare o abatere relativa a curbei reale de distribuire a rezultatelor fata de curba teoretica a lui Gauss.
   Transpunerea modului de operare de la procesele statistice cu variabila aleatoare continua  la cele cu variabila aleatoare discreta, avand n valori posibile, se face cu usurinta, prin trecerea de la operatia de integrare la cea de insumare, dupa ce s-au definit in prealabil probabilitatile:
                                                            pi =ni /n,  i = 1, 2, 3, ..., n
prin raportul dintre numarul  ni   de cazuri favorabile si numarul de n cazuri posibile.
   Teoria prezentata se aplica cu rezultate bune proceselor de evaluare din invatamant. Se contureaza astfel un instrument docimologic veritabil, usor de implementat pe calculator, pentru verificarea corectitudinii notarii elevilor la clase sau cu ocazia sustinerii unor examene, de tip bacalaurat sau facultate, care au un rol esential in alegerea traiectoriei profesionale pentru destinul fiintei umane.  Scopul urmarit intr-o societate democratica este aplicarea riguroasa a principiului sanselor egale pentru toti participantii la examene.
   In mod concret, pentru analiza statistica a evaluarii, se procedeaza pe etape, astfel :
-se calculeaza parametrii reali pentru: valoarea medie a variabilei aleatoare, valoarea medie  a probabilitatii, dispersia  a variabilei aleatoare, dispersia a probabilitatii,  identificatorul al curbei lui Gauss si abaterea relativa  a identificatorului curbei lui Gauss fata de valoarea teoretica  .  
-daca  abatere relativa este mai mare decat o valoare de prag  admisa, impusa prin reglementari, atunci se considera ca desfasurarea examenului a fost incorecta si se trece la depistarea elevilor care au modificat semnificativ distributia normala a rezultatelor.
In acest caz, se verifica diferentele in modul  dintre valorile reale si teoretice ale probalitatilor de distributie a notelor. Daca exista , diferentele in modul  dintre valorile teoretice si valorile reale corespunzatoare,  care depasesc o limita maxima preatabilita, atunci elevii care obtinut notele  respective trebuie reexaminati. Intr-un scenariu negativ, cand procentul elevilor in frauda depaseste un prag impus de forurile competente, se considera ca examenul este compromis si trebuie repetat.
   Pentru o prezentare sugestiva se pot realiza grafice si tabele cu valorile teoretice si reale ale probabilitatii, punandu-se in evidenta diferentele ce depasesc valoarea limita. O verificare suplimentara consta in compararea notelor obtinute de candidati la probele de examen cu cele obtinute de acestia la disciplinele respective in anul
terminal sau pe intreg ciclul de instruire.
   Metoda statistica de cuantificare a corectitudinii evaluarii din invatamant se poate extinde cu usurinta in diverse alte domenii de activitate, fiind aplicabila oricarui fenomen sau proces aleatoriu cu distributie normala a parametrilor de stare.
   In domeniul cercetarii stiintifice, se poate asigura un anumit grad de acuratete a experimentelor prin identificarea si eliminarea progresiva a factorilor perturbatori. Deoarece operatiile care intervin sunt laborioase este necesar sa se utilizeze tehnica de calcul. Prin conceperea unor programe performante de aplicatii, se asigura  analiza statistica a fenomenelor si proceselor aleatorii cu distributie normala a evenimentelor, intregul volum de calcul fiind realizat pe calculator.
   In perspectiva, prin dezvoltarea pe scara larga a retelelor de calculatoare, metoda de satistica propusa se poate utiliza pentru analiza perturbatiilor pe canalele de comunicatii, informatizarea proceselor electorale, controlul la distanta al unitatilor scolare si interventia eficienta a factorilor decizionali. Mai multe detalii se pot afla pe www.voxinventica.com, la pagina web REFORMA.

« Ultima Modificare: Octombrie 09, 2011, 04:21:13 p.m. de protelisav »

florin_try

  • Vizitator
Răspuns: Analiza statistica a evaluarii didactice
« Răspuns #1 : Octombrie 11, 2011, 02:37:39 p.m. »
 
  Sper (I pray) ca nu lucrezi in invatamint.