La frontierele cunoaşterii Moto: Când te afli la frontierele cunoaşterii trebuie să priveşti dincolo de orizont.
ConţinutI. Repere ştiinţifice
II. Bazele teoriei dipolilor vortex
III. Abordarea axiomatică a teoriei dipolilor vortex
IV. Cuantificarea spaţio-temporală
V. Aplicarea TDV la studiul radiaţiei
VI. Organizarea infinitului prin finit
VII. Modelul dinamic al nucleului
VIII. Miracolul vieţii
IX. Reflecţii filosofice
X. Experimente
Argumentare Lucrarea transdisciplinară “La frontierele cunoaşterii” a fost concepută sub semnul pasiunii în descifrarea enigmelor existenţei, în limita posibilităţilor de care dispun pentru extinderea şi aprofundarea cadrului conceptual actual despre existenţă. Rezultatele obţinute au fost integrate într-o concepţie unitară aflată la frontierele cunoaşterii, de tip “scientia nova” - cu funcţii explicative şi predictive deloc neglijabile.
Acest model gnoseologic transdisciplinar permite abordarea unor enigme în reflectarea existenţei de către psihicul uman, precum:
- ştiinţa, filosofia şi religia, sunt considerate doar modalităţi diferite pentru cunoaşterea adevărului absolut de către fiinţa umană în evoluţia culturii şi civilizaţiei, fără ca acestea să fie corelate în prezent într-o teorie unitară despre existenţă;
- viteza luminii în vid este o constantă universală, dar se modifică în medii transparente în care materia este structurată prin atomi şi molecule;
- fotonul este o particulă elementară care se manifestă doar în mişcare, având timpul mediu de viaţă infinit, dar dispare în interacţiunea cu substanţa;
-gravitonul este considerat particula câmpului gravitaţional, dar nu a fost pus în evidenţă experimental;
- forţele electrice şi gravitaţonale dintre două microparticule sunt invers proporţionale cu pătratul distanţei dintre ele, fără să existe o teorie unitară pentru aceste câmpuri şi nici o argumentare logică a interacţiunilor respective;
-este meritul lui Einstein de a fi intuit posibilitatea unificării câmpului gravitaţional cu cel electromagnetic, altfel spus, a transmis o provocare pentru generaţiile viitoare de a cerceta unitatea în diversitate a existenţei;
- mărimile fizice, precum masa, sarcina electrică sau inducţia electrică, sunt noţiuni abstracte, care nu pot fi justificate la nivel intuitiv în cadrul ştiinţei actuale;
- structurarea materiei este discontinuă pe diverse nivele de organizare - de la microcosmos la macrocosmos şi megacosmos - fără corelarea aprofundată a mecanismelor devenirii existenţei;
-dualismul undă-corpuscul este un concept contradictoriu pentru interpretarea manifestării existenţei la nivelul microcosmosului, care a fost transpus la nivel abstract în formalismul mecanicii cuantice;
-modelul standard al particulelor elementare este insuficient pentru abordarea “unităţii în diversitate” a existenţei, care nu oferă o schemă logică completă a structurării materiei şi a interacţiunilor fundamentale;
-modelele nucleare existente, deşi permit interpretarea unor procese intranucleare şi a unor date experimentale, nu dau un răspuns credibil la următoarea întrebare esenţială: de ce nu există nuclee cu A ≥ 2 formate numai din protoni, având în vedere că interacţionează prin forţe nucleare de atracţie mult mai intense decât forţele electrice de respingere?
- expansiunea Universului este un fapt dovedit experimental, dar nu este justificat riguros la nivel teoretic;
- apariţia Universului prin Big Bang rămâne o ipoteză pusă sub semnul întrebării, care nu poate fi validată experimental, aşa cum rezultă din experimentul efectuat de CERN;
- în concepţia actuală este dificil de explicat comportamentul materiei care se află în stări speciale, precum: gaură neagră, gaură albă, materie neagră, energie neagră, pulsari, quasari etc.
- o concepţie aprofundată despre existenţă presupune stabilirea conexiunilor dialectice dintre Universul nostru(format din materie) şi Universul complementar(format din antimaterie);
- în cazul materiei vii codul genetic explică sinteza substanţelor organice, dar nu şi configurarea anatomică a organismelor din embriogeneză corelată cu evoluţia filogenetică;
- care este semnificaţia informaţiei genetice în unitatea dialectică materie-spirit?
Teoria dipolilor vortex este o viziune ştiinţifică unitară asupra existenţei cu o largă deschidere spre filosofie şi religie.
Vă propun, stimaţi cititori, să accesaţi
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2405339
