Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Teoria vortex a materiei

Creat de Scientia, August 30, 2011, 04:53:57 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Electron

Legat de argumentul tau "favorabil" :

Citat din: protelisav din Octombrie 09, 2014, 07:41:34 PM
Un argument deloc neglijabil în favoarea teoriei dipolilor vortex îl reprezintă posibilitatea descifrării enigmei gravitonului, prin identificarea pe cale teoretică a acestuia. Pentru demonstrarea acestei afirmaţii, punctul de plecare îl reprezintă legea lui Coulomb şi legea atracţiei universale, care sugerează modul de definire a sarcinii electrice şi a intensităţii câmpului electric, respectiv a masei şi a intensităţii câmpului gravitaţional pentru dipolii vortex prin care se modelează particulele elementare. Mai precis, sarcina electrică şi intensitatea câmpului electric ale unei particule elementare sunt proporţionale cu intensitatea fluxului de fotoni, respectiv cu densitatea intensităţii fluxului de fotoni printr-o suprafaţă închisă în care se află dipolul vortex asociat, iar masa şi intensitatea câmpului gravitaţional sunt proporţionale cu intensitatea fluxului de gravitoni, respectiv cu densitatea intensităţii fluxului de gravitoni printr-o suprafaţă închisă în care se află dipolul vortex asociat.
Având în vedere că gravitonii, care intră într-un dipol vortex prin polul convergent din Universul nostru ies ca fotoni prin celălalt pol din Universul complementar, rezultă că fotonii şi gravitonii - precum şi antiparticulele acestora – coincid, deci pot fi identificaţi prin conceptul unitar de particulă universală primordială. Într-o exprimare concisă, fotonii sunt particule primordiale care ies dintr-un vortex din Universul nostru, iar gravitonii sunt particule primordiale care intră într-un vortex din Universul nostru. În acest context, răspunsul la întrebarea firească "de ce gravitonii nu au fost descoperiţi până în prezent?" este că nu au fost identificaţi cu fotonii care intră în vortex-urile din Universul nostru.
O intrebare si mai fireasca este: au fost dedectati "fotonii care intra in vortex-urile din Universul nostru" ? Ce sens (si rost) are sa indentifici teoretic ceva nedetectat (gravitonii) cu altceva la fel de nedetectat (fotonii care intra...) ?

e-
Don't believe everything you think.

protelisav

Citat din: Electron din Octombrie 10, 2014, 03:50:23 PM
Citat din: protelisav din Octombrie 09, 2014, 07:41:34 PM
Configuraţiile de particule universale din dipolii vortex determină interacţiunile fundamentale ale materiei şi structurarea acesteia pe diverse nivele de organizare.
Ai descifrat si niste cazuri concrete, in ce priveste particulele elementare cunoscute azi? Ai macar intentia sa studiezi vreodata acest aspect? O "teorie" care doar declara ca poate explica orice, dar nu ofera nimic concret este complet inutilă.
e-

Pentru a evita o polemică ineficientă, prefer să vă prezint o sinteză despre reflectarea realităţii obiective de către fiinţa umană, din care puteţi să trageţi concluzii cu privire la teoria dipolilor vortex pe care o consideraţi "complet inutilă". Pentru corecta dvs. informare, vă pot spune că personalităţi marcante ale ştiinţei au cu totul altă părere...
Problematica creativităţii şi adevărului este foarte complexă, semnificaţiile acestor concepte  au provocat şi mai provoacă încă mari dispute printre gânditori. Numai o viziune sintetică, care să integreze într-un tot unitar tipurile de adevăr (analitic şi sintetic, formal şi factual, logic şi matematic) ar putea decide asupra valabilităţii cunoştinţelor din domenii extrem de  diverse, altfel spus, asupra comprehensibilităţii lumii.
În linii mari, se poate spune că în gnoseologie s-au constituit trei concepţii asupra naturii adevărului :
   - teoria corespondenţei, după care adevărul desemnează  concordanţa dintre cunoştinţele subiectului epistemic cu obiectul exterior la care se referă;
   - teoria coerenţei, conform căreia adevărul exprimă consistenţa reciprocă a ideilor, a propoziţiilor unui sistem de gândire, a unei teorii etc.
   - teoria operaţional-pragmatică, pentru care adevărul semnifică valoarea operaţională a unor cunoştinţe.
Elaborarea unei teorii ştiinţifice novatoare presupune utilizarea în demersul cognitiv a unor ipoteze originale care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de bază:
- să aibă simplitate logică şi generalitate maximă;
- să nu contrazică total rezultatele anterioare ale ştiinţei;
- să aibă forţă predictivă, adică să coreleze o gamă variată de structuri, procese şi fenomene;
- să fie testabile, adică să genereze enunţuri empirice verificabile în practică.
Cercetările de epistemologie şi logica ştiinţei pun în evidenţă criterii şi procedee tehnice de testare a validităţii enunţurilor şi teoriilor ştiinţifice. În ştiinţele logico-matematice prevalează procedurile numite demonstraţie, modelare, utilizarea contraexemplelor etc. În ştiinţele factuale, de tipul fizicii, prevalează testele experimentele.
Pentru verificarea unei teorii ştiinţifice, M. Bunge indică patru categorii de teste :
    a) teste interteoretice (examinarea compatibilităţii unei teorii cu restul cunoaşterii ştiinţifice acceptate la un moment dat);
    b) teste metateoretice (analiza critică a unor proprietăţi formale, cum ar fi noncontradicţia,  sau semantice, cum ar fi posibilitatea interpretării teoriei în termeni empirici);
    c) teste filosofice (judecarea teoriei prin prisma filosofiei dominante în cercurile ştiinţifice);
    d) teste  empirice (verificarea  acordului  cu  experienţa  a  unor concluzii  ce  decurg  cu  necesitate  din  ipotezele  de  bază ale teoriei ştiinţifice).
Vă propun să reflectaţi la modul cum s-au impus în ştiinţă două concepţii remarcabile, şi anume, heliocentrismul lui Copernic şi teoria relativităţii concepută de Einstein, care nu au fost apreciate iniţial la justa valoare, dar au marcat ulterior  cultura şi civilizaţia pe Terra.
În concluzie, evoluţia asimptotică a cunoaşterii de la adevăruri relative spre adevărul absolut  este complexă, cu reuşite şi erori,  blocări temporale dar şi salturi calitative  pe traiectoria dialectică a spiritualităţii.


valangjed

In afara de apeluri la autoritate si ceva divagatii filosofice putem avea si un raspuns stiintific?Stiti dumneavoastra , ceva exemple experimentale, ceva neconcordante intre vechile teorii si teoria dumneavoastra, etc. cam ce se cere intr-un studiu stiintific.De vorbe sunt satul, tocmai suntem in campanie electorala si avem vorbe "cat cuprinde :D
Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.

Electron

Citat din: protelisav din Octombrie 11, 2014, 10:21:31 AMPentru a evita o polemică ineficientă, prefer să vă prezint o sinteză despre reflectarea realităţii obiective de către fiinţa umană, din care puteţi să trageţi concluzii cu privire la teoria dipolilor vortex pe care o consideraţi "complet inutilă".
In primul rand, discutia cu tine a fost inca de la inceput ineficienta si este ineficienta in continuare, desi intrebarea adresata este foarte clara si la obiect. De cand ai venit pe acest forum eviti sa raspunzi la lucruri elementare legate de teoria ta. Arunci in sus si in jos cu notiuni nedefinite, dar cand ti se cere sa concretizezi ceva, o dai la intors si o tai prin balariile sofiste ca mai sus.

Spune domnule clar, ce "configuratie de vortexuri" corespunde particulelor elementare cunoscute. Esti capabil sa raspunzi la obiect?

In al doilea rand, sinteza despre reflectarea realitatii obiective este doar o abureala cu care eviti subiectul. Ai pretentia ca ai elaborat o teorie care poate explica lucruri. Incepe sa explici, nu ma lua cu abureli si sofisme.

In al treilea rand, am spus ca o teorie (orice teorie) care promite sa explice orice dar nu explica nimic este complet inutila. Nu am afirmat ca teoria ta este inutila, deci nu mai pune cuvinte in gura altora. Pe de alta parte, daca vei refuza in cotinuare sa raspunzi la intrebarile puse despre teoria ta, vei dovedi ca intr-adevar teoria ta este complet inutila (si pe deasupra mincinoasa), pentru ca nu e capabila sa explice de fapt nimic. Macar retrage-ti pretentiile ca esti capabil sa explici ceva cu ea.

CitatPentru corecta dvs. informare, vă pot spune că personalităţi marcante ale ştiinţei au cu totul altă părere...
Apelul la autoritate e o eroare de logica destul de grava. Iar cand autoritatile sunt si anonime, devine compelt ridicola. Incearca sa o eviti pe viitor. Si chiar daca ce afirmi ar fi adevarat, tot nu schimba cu nimic faptul ca explicatiile pretinse de teorie lipsesc cu desavarsire, ceea te invit sa remediezi cat mai curand.

CitatProblematica creativităţii şi adevărului este foarte complexă, semnificaţiile acestor concepte  au provocat şi mai provoacă încă mari dispute printre gânditori.
O fi adevarat, dar complet inutil in contextul in care tu pretinzi ca teoria ta explica lucruri. Da-i drumul si explica, daca esti capabil.

CitatNumai o viziune sintetică, care să integreze într-un tot unitar tipurile de adevăr (analitic şi sintetic, formal şi factual, logic şi matematic) ar putea decide asupra valabilităţii cunoştinţelor din domenii extrem de  diverse, altfel spus, asupra comprehensibilităţii lumii.
Irelevant. Lasa abureala si da-i drumul la explicatii pe baza teoriei tale pe care o tot impingi in fata ca fiind capabila sa explice lucrurui.

CitatÎn linii mari, se poate spune că în gnoseologie s-au constituit trei concepţii asupra naturii adevărului :
   - teoria corespondenţei, după care adevărul desemnează  concordanţa dintre cunoştinţele subiectului epistemic cu obiectul exterior la care se referă;
   - teoria coerenţei, conform căreia adevărul exprimă consistenţa reciprocă a ideilor, a propoziţiilor unui sistem de gândire, a unei teorii etc.
   - teoria operaţional-pragmatică, pentru care adevărul semnifică valoarea operaţională a unor cunoştinţe.
E irelevant in contextul intrebarilor adresate tie. Aceasta analiza nu are nici in clin nici in maneca, dar absolut deloc, cu ceea ce te-am intrebat.

Ai cumva probleme in a intelege intrebarea adresata?

CitatElaborarea unei teorii ştiinţifice novatoare presupune utilizarea în demersul cognitiv a unor ipoteze originale care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de bază:
- să aibă simplitate logică şi generalitate maximă;
- să nu contrazică total rezultatele anterioare ale ştiinţei;
- să aibă forţă predictivă, adică să coreleze o gamă variată de structuri, procese şi fenomene;
- să fie testabile, adică să genereze enunţuri empirice verificabile în practică.
Tocmai aici e ceea ce iti lipseste tie: capacitatea de predictie si testabilitatea. Dar ca sa ajungi la astea, trebuie sa fii capabil sa explici ceva, orice, concret. Deci lasa lenea asta si incercarile de abureala cu sinteze sofiste ca dovedesti doar ca eviti subiectul principal. Esti constient ca acesta sunt cerintele teoriilor novatoare? Daca, da, atunci incepe sa explici ca sa se poata ajunge la predictibilitate si testabilitate. Daca nu, inseamna ca scrii fara sa ai habar ce scrii, si atunci inseamna ca-ti pierzi vremea degeaba in public, precum si toti cei care iti acorda vreo atentie.

CitatCercetările de epistemologie şi logica ştiinţei pun în evidenţă criterii şi procedee tehnice de testare a validităţii enunţurilor şi teoriilor ştiinţifice. În ştiinţele logico-matematice prevalează procedurile numite demonstraţie, modelare, utilizarea contraexemplelor etc. În ştiinţele factuale, de tipul fizicii, prevalează testele experimentele.
Magnific. Tu ce criterii si procedee ai aplicat in ce priveste teoria ta? Ai aplicat vreunul?

CitatPentru verificarea unei teorii ştiinţifice, M. Bunge indică patru categorii de teste :
    a) teste interteoretice (examinarea compatibilităţii unei teorii cu restul cunoaşterii ştiinţifice acceptate la un moment dat);
    b) teste metateoretice (analiza critică a unor proprietăţi formale, cum ar fi noncontradicţia,  sau semantice, cum ar fi posibilitatea interpretării teoriei în termeni empirici);
    c) teste filosofice (judecarea teoriei prin prisma filosofiei dominante în cercurile ştiinţifice);
    d) teste  empirice (verificarea  acordului  cu  experienţa  a  unor concluzii  ce  decurg  cu  necesitate  din  ipotezele  de  bază ale teoriei ştiinţifice).
Bravo lui M. Bunge. Ai prins vreo iota din ce a indicat el, sau si-a racit gura degeaba?

CitatVă propun să reflectaţi la modul cum s-au impus în ştiinţă două concepţii remarcabile, şi anume, heliocentrismul lui Copernic şi teoria relativităţii concepută de Einstein, care nu au fost apreciate iniţial la justa valoare, dar au marcat ulterior  cultura şi civilizaţia pe Terra.
Multumesc de propunere. Te compari cumva cu ei?

Eu iti propun sa nu mai tot ocolesti subiectul si sa raspunzi la intrebarile adresate. Cu cat refuzi mai mult timp, cu atat dovedesti ca discutiile cu tine sunt complet inutile.

CitatÎn concluzie, evoluţia asimptotică a cunoaşterii de la adevăruri relative spre adevărul absolut  este complexă, cu reuşite şi erori,  blocări temporale dar şi salturi calitative  pe traiectoria dialectică a spiritualităţii.
Lasa sofismele si raspunde la intrebari, daca esti capabil. 

Degeaba tot incerci sa te ascunzi dupa deget, ca tacticile tale de incercare de abureala sunt prea evidente. Eu te asigur ca atata vreme cat voi avea timp pentru acest forum si voi intalni postarile tale pline de afirmatii nedemonstrate, te voi lua frumusel la intrebari, ca sa ai ocazia sa dovedesti ce valoare are teoria ta. Iar cu cat insisti cu minciuni despre cate poate face ea, in timp ce tu eviti sa prezinti explicatiile cerute, iti vei da doar arama pe fata.

Spor la raspuns.

e-
Don't believe everything you think.

protelisav

Citat din: protelisav din Octombrie 11, 2014, 10:21:31 AM
Citat din: Electron din Octombrie 10, 2014, 03:50:23 PM
Citat din: protelisav din Octombrie 09, 2014, 07:41:34 PM
Configuraţiile de particule universale din dipolii vortex determină interacţiunile fundamentale ale materiei şi structurarea acesteia pe diverse nivele de organizare.
Ai descifrat si niste cazuri concrete, in ce priveste particulele elementare cunoscute azi? Ai macar intentia sa studiezi vreodata acest aspect? O "teorie" care doar declara ca poate explica orice, dar nu ofera nimic concret este complet inutilă.
e-

Pentru a evita o polemică ineficientă, prefer să vă prezint o sinteză despre reflectarea realităţii obiective de către fiinţa umană, din care puteţi să trageţi concluzii cu privire la teoria dipolilor vortex pe care o consideraţi "complet inutilă". Pentru corecta dvs. informare, vă pot spune că personalităţi marcante ale ştiinţei au cu totul altă părere...
Problematica creativităţii şi adevărului este foarte complexă, semnificaţiile acestor concepte  au provocat şi mai provoacă încă mari dispute printre gânditori. Numai o viziune sintetică, care să integreze într-un tot unitar tipurile de adevăr (analitic şi sintetic, formal şi factual, logic şi matematic) ar putea decide asupra valabilităţii cunoştinţelor din domenii extrem de  diverse, altfel spus, asupra comprehensibilităţii lumii.
În linii mari, se poate spune că în gnoseologie s-au constituit trei concepţii asupra naturii adevărului :
   - teoria corespondenţei, după care adevărul desemnează  concordanţa dintre cunoştinţele subiectului epistemic cu obiectul exterior la care se referă;
   - teoria coerenţei, conform căreia adevărul exprimă consistenţa reciprocă a ideilor, a propoziţiilor unui sistem de gândire, a unei teorii etc.
   - teoria operaţional-pragmatică, pentru care adevărul semnifică valoarea operaţională a unor cunoştinţe.
Elaborarea unei teorii ştiinţifice novatoare presupune utilizarea în demersul cognitiv a unor ipoteze originale care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe de bază:
- să aibă simplitate logică şi generalitate maximă;
- să nu contrazică total rezultatele anterioare ale ştiinţei;
- să aibă forţă predictivă, adică să coreleze o gamă variată de structuri, procese şi fenomene;
- să fie testabile, adică să genereze enunţuri empirice verificabile în practică.
Cercetările de epistemologie şi logica ştiinţei pun în evidenţă criterii şi procedee tehnice de testare a validităţii enunţurilor şi teoriilor ştiinţifice. În ştiinţele logico-matematice prevalează procedurile numite demonstraţie, modelare, utilizarea contraexemplelor etc. În ştiinţele factuale, de tipul fizicii, prevalează testele experimentele.
Pentru verificarea unei teorii ştiinţifice, M. Bunge indică patru categorii de teste :
    a) teste interteoretice (examinarea compatibilităţii unei teorii cu restul cunoaşterii ştiinţifice acceptate la un moment dat);
    b) teste metateoretice (analiza critică a unor proprietăţi formale, cum ar fi noncontradicţia,  sau semantice, cum ar fi posibilitatea interpretării teoriei în termeni empirici);
    c) teste filosofice (judecarea teoriei prin prisma filosofiei dominante în cercurile ştiinţifice);
    d) teste  empirice (verificarea  acordului  cu  experienţa  a  unor concluzii  ce  decurg  cu  necesitate  din  ipotezele  de  bază ale teoriei ştiinţifice).
Vă propun să reflectaţi la modul cum s-au impus în ştiinţă două concepţii remarcabile, şi anume, heliocentrismul lui Copernic şi teoria relativităţii concepută de Einstein, care nu au fost apreciate iniţial la justa valoare, dar au marcat ulterior  cultura şi civilizaţia pe Terra.
În concluzie, evoluţia asimptotică a cunoaşterii de la adevăruri relative spre adevărul absolut  este complexă, cu reuşite şi erori,  blocări temporale dar şi salturi calitative  pe traiectoria dialectică a spiritualităţii.

Cepot să spun?!
Se ştie că teoria relativităţii nu a fost apreciată iniţial la justa valoare, dar  s-a  dovedit o concepţie revoluţionară  în cunoaşterea realităţii obiective. Eu nu sunt Einstein să dau replici geniale la cei care se opun ideilor novatoare din motive pe care nu le înţeleg.  Aşa că, vă rog  să prezentaţi argumente  pertinene în  analiza critică pe care o lansaţi pe acest forum, având în vedere că  schema de evaluare adoptată nu poate fi credibilă...

Electron

Citat din: protelisav din Octombrie 17, 2014, 11:54:19 AMAşa că, vă rog  să prezentaţi argumente  pertinene în  analiza critică pe care o lansaţi pe acest forum, având în vedere că  schema de evaluare adoptată nu poate fi credibilă...
Daca nu ai inteles nici pana acum, argumentul pe care ti l-am prezentat se reduce la asta:

Explicatiile tale lipsesc cu desavarsire.

Pentru o teorie care pretinde ca poate explica totul, e un defect destul de nasol.

Poti incepe cu a prezenta configuratiile vortexiale care corespund in teoria ta particulelor elementare din atom, de exemplu. Asta ti-am cerut inca de la inceput, si asta eviti in continuare sa prezinti, dovedind cu prisosinta valoarea teoriei tale.


e-
Don't believe everything you think.

protelisav

Abordarea axiomatică a teoriei dipolilor vortex


protelisav

Atunci când te afli la frontierele cunoaşterii trebuie să priveşti dincolo de orizont...
Prof. Vasile Tudor

Stark

#324
[]

protelisav

#325
Citat din: Stark din Decembrie 07, 2014, 11:47:06 PM
Tu nu poti sa fi "profesor". Nu mai pretinde ceea ce nu esti!
La cate bazaconii ai debitat aici, acum te mai  recomanzi si "profesor".
PS: Si las-o mai moale cu "teoriile vortex":  de ceva vreme nu faci alceva decat sa
repeti ad nauseam aceleasi ineptii.
Stimate domn,
Există şi oameni care nu se pretează la meschinării, fiind preocupaţi de enigmele existenţei.
Am studiat suficient psihologia umană pentru a afirma în cunoştinţă de cauză: vă mulţumesc pentru că m-aţi convins cine sunteţi pe acest forum!  Promit să nu vă mai deranjez...

Stark

#326
[]

protelisav

Citat din: vortext din Septembrie 26, 2014, 02:41:56 PM
Sunteti un forum formidabil, daca a putut apare un astfel de titlu si dezbatere despre teoria vortexiala, care e veche de peste 300 de ani. Este cea mai logica teorie, ce poate explica absolut totul. Foarte putini o pot intelege.
Ii felicit pe toti cei ce s-au atasat si adoptat aceasta teorie. Va doresc succes si sa ajungeti vreodata sa profitati de redescoperirea ei.

Aveţi perfectă dreptate. Vă mulţumesc pentru mesajul trimis prin e-mail: "Buna ziua Domnule Tudor Vasile. As dori sa stam prieteneste de vorba, sper sa fiti amabil si increzator.
Va admir, va apreciez cum ganditi independent si logic.
In ce oras activati, traiti, unde sunteti profesor ?
Eu am fost in cercetare la Facultatea de Electronica."

Stark

#328
[]

MSorin

Stimate Domnule Profesor,
Teoria pe care o prezentati , este de o importanta capitala! Numai orbii nu inteleg...
Va rog sa veniti pe forumul nostru de cercetare, unde veti gasi un colectiv inimos si dornic de noi cunostinte.Forumul nostru poate fi gasit la adresa:

http://cercetare.forumgratuit.ro/

Cu multa stima si cu mult drag, abia astept, dupa ce ne veti prezenta teoria dumneavoastra in forum , sa incepem o reala dezbaterea.Noi incercam sa privim dincolo de orizont!
Mottoul nostru:
CitatMotto: ,,Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!" (Ion Rațiu)

Cu drag de adevarata stiinta, al dvs,

Sorin M
Cercetator Stiintific Independent.

P.S.
CitatAtunci când te afli la frontierele cunoaşterii trebuie să priveşti dincolo de orizont...
Suna magnific! Multumesc Domnule Profesor!