Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Ar putea fi gravitatia un fenomen mecanic?

Creat de virgil 48, Iulie 08, 2011, 02:17:38 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

virgil 48

 Din revista Stiinta si Tehnica nr. 19, pag. 75(coltul stanga, jos):
Pentru partenerii fermioni ai bozonilor, se adauga sufixul ino (fotino, gluino, etc)
Ramane de inteles ca autorul modelului P, a considerat particula gravino ca facand parte
din aceasta categorie.

puriu

Haha! Lipsa de inspiratie e de vina. Termenii "graviton" si "gravitino" s-au vandut dinainte. Am dat si eu un nume provizoriu, dupa cum am scris. Sper sa se inteleaga ca nu e vorba neaparat de un "ino" si ca cineva va gasi un nume mai potrivit. Am mai scris ceva, urmeaza un capitol despre microcosmos si gata.

  i) Radiatia cosmica primara
Radiatia cosmica la suprafata Pamantului este formata din particule de origine terestra, fragmente ale nucleelor gazelor din atmosfera, dar a caror energie uriasa este de origine cosmica. Mecanismul de formare a lor este urmatorul: o particula primara de mare energie patrunde in paturile superioare ale atmosferei, ciocneste un mare numar de nuclee si formeaza jerbe de particule avand energia mai mica cu cateva ordine de marime. Aceste paricule ciocnesc la randul lor alte nuclee si formeaza a doua generatie de jerbe, etc. La nivelul solului ajung particule din generatii descendente, cu energie mult mai mica, dar mai mare decat energia obtinuta din reactiile nucleare cunoscute. S-au descoperit la nivelul solului particule cu energia incredibila de 1020 eV si se considera ca in radiatia primara ar putea fi si particule cu 1025 eV.
  Radiatia primara este izotropa, este formata in majoritate din protoni si are o densitate destul de mica. Se considera ca particulele sale provin din adancurile Universului si ca au fost accelerate continuu printr-un proces necunoscut, probabil printr-o interactiune cu unele campuri magnetice sau cu undele electromagnetice. Sursa energiei radiatiei ramane, totusi, o mare intrebare, energia unei particule depasind cu mult echivalentul masei sale mc2.
  Conform modelului nostru particulele aflate in spatiul liber sunt ciocnite aleator de gravini. Energia capatata in urma unei ciocniri nu depinde de viteza initiala a particulei. In urma ciocnirilor energia particulelor in raport cu un sistem de referinta variaza in mod aleator. Distributia energiilor unui numar mare de particule este de tip normal (gaussian). Un mare numar de particule au energie mica, un numar mic de particule au energie mare si un numar extrem de mic de particule au energie extrem de mare. Pentru un numar oricat de mare de particule si energia maxima poate fi oricat de mare.
  Caracterul aleator al ciocnirilor, respectiv distributia energiilor, nu depind de frecventa ciocnirilor. Nici energia medie a particulelor radiatiei cosmice primare nu depinde de densitatea medie a gravinilor, ci de energia unui gravin care este constanta.

virgil 48

 Vom vedea in ce masura aceste consecinte ajuta la autentificarea modelului P.
Sa nu ajungem la concluzia ca fluxul de gravini ar frana... aparitia materiei
organice si a vietii! Asta in caz ca nu franeaza evolutia corpurilor in spatiu.

puriu

   Am reusit sa scriu si ultima, sper, consecinta teoretica. N-a fost usor. A trebuit sa imaginez si sa folosesc un model suplimentar. Ultimul capitol, cel mai greu, ar trebui sa cuprinda paralelismul dintre modelul unui gaz ce curge spre corpurile cu masa si modelul geometric al spatiului ce se curbeaza catre corpurile cu masa. Poate nu va fi scris niciodata. De fapt, intrebarea topicului era mai simpla si am dat un exemplu de abordare teoretica a unei probleme.

j) Radioactivitatea naturala  Particulele subatomice, nuclee si particule subnucleice, pot fi stabile sau metastabile (radioactive). Particulele metastabile au o durata medie de viata (perioada de injumatatire) situata intre microsecunde si miliarde de ani (16 ordine de marime), la particule observate, dar se prevede un ecart de peste 30 de ordine de marime. Dezintegrarea unei particule metastabile este spontana (naturala) si absolut aleatoare si are loc cu degajarea unei cantitati de energie cinetica sau radianta.  Experimente precise au avut loc pe Pamant, pe statii cosmice orbitale si pe statii interplanetare. Pentru aceeasi specie de particule durata medie de viata nu depinde de factori fizici sau chimici si este aproximativ constanta in timp, cu mici variatii periodice si neperiodice.
Dezintegrarea particulelor metastabile este controlata de un ceas universal, nu foarte precis, de origine necunoscuta.
  Pentru a explica, intr-un fel, fenomenul radioactivitatii naturale este necesar un nou model al structurii particulelor subatomice:
a) Orice particula subatomica contine un numar de particule (cu adevarat) elementare, numite in continuare elemente.
b) Elementele sunt de cel putin doua tipuri: cu sarcina electrica pozitiva si cu sarcina electrica negativa. Elementele au masa mai mica sau egala cu cea a electronului sau a pozitronului.
c) In cadrul unei particule elementele componente se pot afla intr-un mare numar de configuratii numite in continuare stari. Daca ordonam, dupa un criteriu oarecare, cele N elemente ale unei particule intr-un sir, toate configuratiile (starile) posibile sunt de ordinul N!, deci un numar foarte mare.
d) Starile unei particule sunt echiprobabile si pot fi stari permise sau stari interzise. Cand o particula ajunge intr-o stare interzisa are loc dezintegrarea acesteia in doua particule aflate in stare permisa. Cand toate starile unei particule sunt permise particula este stabila (nucleul izotopului cu masa 2 al hidrogenului). Cand un numar de stari ale unei particule sunt permise, iar celelalte interzise, particula este metastabila (nucleul izotopului cu masa 3 al hidrogenului). Cand toate starile unei particule sunt interzise particula nu poate exista (nucleul izotopului cu masa 4 al hidrogenului).
e) In urma unei perturbatii cu energie mica o particula aflata in una din stari poate trece in oricare din celelalte stari, permise sau interzise, inclusiv in starea initiala. Daca perturbatia are energie mare particula, stabila sau metastabila, se dezintegreaza intr-un numar de particule aflate in stari permise.
  Conform acestui model structura nucleelor este relativ simpla. Particulele ce rezulta din reactiile nucleare (nucleoni, mezoni, leptoni, etc.) nu sunt parti componente ale nucleelor, ci fragmente ale acestora ce sunt eliminate in urma unor reactii cu aport de energie exterioara.
  Modelul P, prin ciocnirea aleatoare a gravinilor cu particulele, ofera perturbatiile de energie redusa necesare explicarii satisfacatoare a radioactivitatii naturale. Frecventa acestor ciocniri este proportionala cu masa particulelor si cu densitatea medie locala a gravinilor. Intr-un Univers tanar, cu densitate foarte mare a gravinilor, durata medie de viata a particulelor metastabile era foarte mica. In viitorul indepartat aceasta va creste. In prezent variatiile locale si temporale ale densitatii gravinilor sunt o cauza a variatiei ratei de dezintegrare a particulelor radioactive.

virgil 48

 Asa cum ai prezentat actiunea gravinilor, acestia ar face parte din materia
barionica sau din materia intunecata? Si in general, cum poate raspunde
modelul P la intrebarea topicului?

Anatol

Una din dovezile ca materia neagra exista, este faptul ca legile lui Newton nu functioneaza la orbitele stelelor in unele galaxii(stelele ar trebui sa se indeparteze de nucleul galaxiii)?. Poate materie neagra nu exista!, daca aceste fenomene este de fapt lucrul gravitonilor diferit in diferite cazuri?, ori, Virgil 48,  ideia din acest topic cu mecanica gravitonilor este partiala, ca doar mai exista si influenta materiei negre?

virgil 48

#411
 Daca tu esti Anatol cel care posta in partea de inceput a topicului, va trebui
sa abordezi fragmentele modelului P pentru a intelege evolutia actuala.
Nu este vorba despre gravitoni ci despre gravini, particule introduse
de acest model. Nu risc sa ma lansez in explicatii in locul autorului.

Anatol

Ok interesant, ...fac cunostinta cu modelul P cand o sa am timp liber.

virgil 48

#413
 In conditiile in care pe forum este pomenita destul de des curbarea spatiului,
propun sa luam in considerare ca aceasta este un efect imaginat al TRG, pentru a
explica complicat un fenomen mai simplu:
Citat din: virgil 48 din Iulie 30, 2011, 01:59:58 PM
  Explicatia ar putea veni de la natura intrinseca a fluxului. Fiecare particula de materie
intunecata constituie in orice moment un punct din Univers si se afla sub incidenta fluxului
concentric. De aceea chiar daca este in miscare, traiectoria ei va fi curbata spre corpuri,
respectiv spre aglomerarile de masa, din cauza impingerii de catre celelalte particule,in
conditiile in care corprile sau aglomerarile de masa obtureaza fluxul dintr-o directie.
In acest raspuns consideram ca fluxul izotrop de materie intunecata, care acum apare
constituit din gravini, prin natura sa fizica, are tendinta de a impinge traiectoriile propriilor
particule catre corpuri. Mi se pare a fi un fenomen usor de inteles in cazul fluxului
izotrop, care atunci il numeam concentric. Pentru ca explicatia sa functioneze, ar trebui
definita masura in care coliziunile intre gravini au ca rezultat degenerarea lor. Fiindca
mi se pare normal ca aceasta sa se intample numai in cazul coliziunilor cvasifrontale,
cea mai mare parte dintre gravini scapand de anihilare dupa coliziuni.

P.S. Am observat acum la #355, ca ciocnirea gravinilor este de tip elastic.

virgil 48

#414
 Ce am scris in raspunsul precedent este o parere, si se poate sintetiza astfel:
Un flux izotrop de particule, care in spatiu poate fi omogen, se aglomereaza
in mod natural in jurul corpurilor, din cauza ecranarii pe care o produc acestea
in toate directiile. Intrucat presupun ca este vorba de un efect recunoscut, sper
ca vom avea o indicatie de la un cunoscator.

puriu

  Este buna ideea de a invita pe forum un teoretician specializat care sa ne corecteze eventualele aberatii. Eu nu cunosc nici unul si nu am tangente profesionale cu fizica teoretica. Cei interesati ar fi recomandabil sa citeasca cu atentie continutul modelului P si sa se limiteze la model cand judeca capitolele a - j.

virgil 48

#416
 Poate nu ai observat in ce sectiune a forumului functioneaza acest topic!
Etichetele de pseudostiinta si aberatii au fost curente, ma mir ca nu s-a
constituit intre timp o alta sectiune speciala, cu acest nume.
Iti propun sa nu astepti interventia unui participant de calibru.
Pana va comenta cineva eventualele aberatii ale tale, apleaca-te, daca esti
dispus, asupra alor mele, poate reusim sa mai trezim interes cu dialogul.
Dar ar fi de clarificat mai inainte, daca consideri ca Modelul P, atat cat se
afla postat, da un raspuns la intrebarea topicului si de unde reiese asta?

P.S. Ai ocazia sa-ti imbunatatesti scorul de popularitate! :D

virgil 48

#417
   Pentru o accesare mai usoara a MODELULUI P, afisez aici adresele raspunsurilor
 aferente:
                                                                                                  ____#_____pag.___    
  1) Preambul                                                                                    308         21
  2) Introducere                                                                                 355         24
  a) Campul gravitational                                                                    369         25
  b) Atractia universala                                                                       387         26
  c) Transferul de moment cinetic                                                        390         27
  d) Efecte optice                                                                               391         27
  e) Inertia                                                                                        394         27
  f) Gaurile negre                                                                               397         27
  g) Limita Universului                                                                        399         27
  h) Ecranarea gravitationala                                                               402         27
   i) Radiatia cosmica primara                                                              406         28
   j) Radioactivitatea naturala                                                              408         28

virgil 48

 Constatand ca interlocutorul nostru puriu a reaparut pe forum, vreau sa-mi
exprim respectul fata de modelul promovat de el, fara a putea aprecia
valoarea acestuia si nedumerirea cu privire la abandonarea lui. Daca
i se pare ca intrebarile mele coboara prea mult nivelul stiintific al discutiei,
sunt dispus sa ma abtin. Sper ca nu si-a revizuit parerile sau a fost atentionat
sa nu mai umble la Cutia Pandorei.

virgil 48

 Dupa cum era de asteptat, urmarirea lui gravino, eroul Modelului P, face progrese:
http://www.scientia.ro/blogul-catalina-oana-curceanu/4912-materia-intunecata-detectata-in-premiera.html
Daca nu vor constata ca este un alter ego al bosonului recent identificat!