Fizică, astronomie şi aerospaţiale > Teoria relativităţii, astronomie si astrofizica

Cum sa calculam distanta pina la corpurile ceresti (de pe Pamint) cu creionul?

<< < (11/11)

mircea_p:

--- Citat din: styhl din Iunie 05, 2011, 08:14:16 p.m. ---... Si mai stieau ei de an bisect?!
   Ok, cu soltitiu eu putin am uitat definitia, INSA timpul de masurare (se spune ca la amiaza), ameaza poate fi si la ora 12 si la ora 12.30 si la ora 12.01 si la ora 14.05, (dupa timpul nostru) - imi poti spune:
  Daca (spre exemplu) in solstitiul de vara sau facut masurarile la ora 13.00 in Syene, CUM au putut ei sti ca exact la ora 13.00 trebuesc efectuate masurarile in Alexandria (la anul viitor)?

--- Terminare citat ---
OK, daca nu ar fi posibilitatea ca unele neintelegeri sa provina din nestapanirea limba as zice ca nu merita efortul, dat fiind dispretul aratat pentru interlocutori, dublat (sau cauzat) de o ignoranta adanca a celor mai elemenatre notiuni despre care ai pretentia sa emiti judecati.

Poate nu ai inteles ce inseamna amiaza si cum se determina ea, in contextul problemei de fata.
Daca se urmareste drumul soarelui pe cer de dimineata pana seara, se observa ca inaltimea soarelui deasupra orizontului (numita elevatie sau altitudine) creste de la zero (la rasarit)  pana  la o valoare maxima si apoi scade din nou la zero (la apus). Momentul cand inaltimea soarelui e maxima este amiaza. In acel moment soarele taie meridianul locului si este in directia sud pentru observatorii din emisfera nordica.
Dupa cum vezi nu e nevoie de ceas pentru a sti cand e amiaza si in plus amiaza e un moment precis, nu e ceva intre 12 si 1:30.
In termenii umbrei unui bat vertical, amiaza corespunde lungimii minime a umbrei.
Unghiul razelor de soare se poate calcula daca stii inaltimea batului si lungimea umbrei.

Daca repeti masuratorile de elevatie descrise si notezi elevatia soarelui la amiaza (deci elevatia maxima din ziua respectiva) timp de multe zile vei observa o variatie periodica. Perioada este de aproximativ 365 zile.
Cand elevatia la amiaza are valoarea maxima posibila este solstitiul de vara. Cand elevatia are valoarea minima este solstitiul de iarna.
La mijlocul fiecarui interval dintre solstitii sant punctele numite echinoctii.
Ziua solstitiului se poate si ea determina pe baza lungimii umbrei. Umbra are lungimea cea mai mica posibila, nu numai pentru ziua respectiva dar pentru orice alta zi.  De fapt ceasurile solare folosite in antichitate si evul mediu aveau toate chestiile astea  luate in considerare.  Aveau trasate mai multe seturi de gradatii, pentru diferite perioade din an.
Cat este aceasta elevatie a soarelui la solstitiu? Depinde de latitudine. La polul Nord Soarele urca maxim 23.5  grade deasupra orizontului Pe masura ce cobori spre Ecuator inaltimea creste pana ajunge la 90 de grade. Cand se intampla asta, ai ajuns pe tropic. Aici o data pe an, la solstitiul de vara, soarele ajunge la o elevatie de 90 de grade, adica e chiar deasupra capului si deci razele soarelui sant verticale.
Syena este in apropiere de tropic.

Masuratoarea este facuta la solstitiu si la amiaza tocmai pentru a elimina nevoia de a masura simultan.
Solstitiul asigura ca Pamantul e in aceasi pozitie pe orbita, in raport cu Soarele, pentru ambele masuratori. Amiaza asigura ca ambele locatii erau in aceasi pozitie in raport cu rotatia in jurul axei.

Daca cele doua locatii nu sant pe acelasi meridian sigur ca trebuie facute mici corectii, dar probbail neglijabile in raport cu eroarea de masurare a distantei dintre orase si de masurare a unghiului.

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[*] Pagina precedentă

Du-te la versiunea completă