Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Ce cred eu despre big bang

Creat de Teodor Sarbu, Aprilie 29, 2011, 08:09:14 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Teodor Sarbu

Totusi poate citesti articolele amintite. Nu are importanta dimensiunele cuantinelor. banuiesc doar ca in orice loc din spatiu exista ceva (eu am o banuiala ca este vorba tot de cuantine) care limiteaza apropierea minima a celor doua cuantine in cauza. Am mai spus ca energia necesara/eliberata este invers proportionala cu distanta de apropiere. Deci cele doua cuantine au ajuns intr-o zona de spatiu cu o densitate de cuantine foarte redusa si asa s-a putut produce big bangul.

A.Mot-old

Citat din: Teodor Sarbu din Aprilie 30, 2011, 08:29:53 AM
Totusi poate citesti articolele amintite. Nu are importanta dimensiunele cuantinelor. banuiesc doar ca in orice loc din spatiu exista ceva (eu am o banuiala ca este vorba tot de cuantine) care limiteaza apropierea minima a celor doua cuantine in cauza. Am mai spus ca energia necesara/eliberata este invers proportionala cu distanta de apropiere. Deci cele doua cuantine au ajuns intr-o zona de spatiu cu o densitate de cuantine foarte redusa si asa s-a putut produce big bangul.
Am citit dar nu am inteles si de aceea repet intrebarea:
De unde si cum au aparut asa zisele cuantine?
Adevărul Absolut Este Etern!

Teodor Sarbu

Este o ipoteza pe baza a tot ce se cunoaste, sau tot ce cunosc eu. Cuantiele levogire sau dextrogire sunt generate de electroni respectiv de protoni. Ele se misca numai in cerc si se reintorc la sursa lor. Aceasta daca nu au loc interactiuni. Se pot misca in linie dreapta dar numai perechi, de semne contrare si de aceiasi frecventa, producind o cuanta de lumina. Cuantinele care parasesc un electron sau un proton reprezinta 1/137 din masa/energia sursei. 1/137 este inversul constantei de structura fina. Acest calcul nu l-am prezentat inca.

A.Mot-old

Citat din: Teodor Sarbu din Aprilie 30, 2011, 09:25:04 AM
Este o ipoteza pe baza a tot ce se cunoaste, sau tot ce cunosc eu. Cuantiele levogire sau dextrogire sunt generate de electroni respectiv de protoni. Ele se misca numai in cerc si se reintorc la sursa lor. Aceasta daca nu au loc interactiuni. Se pot misca in linie dreapta dar numai perechi, de semne contrare si de aceiasi frecventa, producind o cuanta de lumina. Cuantinele care parasesc un electron sau un proton reprezinta 1/137 din masa/energia sursei. 1/137 este inversul constantei de structura fina. Acest calcul nu l-am prezentat inca.
Este ipoteza ta?
Adevărul Absolut Este Etern!

Teodor Sarbu


Electron

Citat din: HarapAlb din Aprilie 30, 2011, 02:23:43 AM
Citat din: Electron din Aprilie 29, 2011, 08:57:41 PM
Prin ce procedeu (...) compari tu o viteza de faza cu o viteza de propagare?
In acceptiunea consacrata a termenului, viteza de faza se poate compara cu viteza luminii, vezi de exemplu http://en.wikipedia.org/wiki/Phase_velocity 
Am inteles. Am gresit eu atunci, pentru ca eu stiam ca viteza de faza este altceva. Multumesc pentru corectare.

e-
Don't believe everything you think.

Teodor Sarbu

Cred ca am fost eu neglijent in prezentare.

Mishulanu

Citat din: Teodor Sarbu din Aprilie 29, 2011, 08:09:14 PM
Să presupunem că două cuantine de semn opus şi de frecvenţe diferite, venite din alte universuri aflate la distanţe uriaşe de locul big bangului, se întâlnesc într-o zonă din spaţiu în care nu se află aproape nimic.                   
Care este locul big bangului? Ce inseamna distanta uriasa de locul big bangului? Care este distanta de la Pamant la locul big bangului?
Cum sunt legate alte universului de universul nostru?


Teodor Sarbu

Locul big bangului? Cred ca este foarte greu de spus, in nici-un caz nu-l pot spune eu.
Daca nu stii locul acesta, distanta este greu de apreciat. Poate ceva a 5-10 miliarde ani lumina. Poate.
Prin distante uriase am vrut sa spun distante mai mari decit dimensiunea universului nostru.
Exact nu poate spune nimeni. Eu cred ca se influenteaza destul de putin, cit de putin nu stiu. Ceea ce eu cred este ca au o structura si componenta asemanatoare cu universul nostru. Asta daca am dreptate in ipoteza prezentata.

A.Mot-old

Citat din: Teodor Sarbu din Aprilie 30, 2011, 09:25:04 AM
Este o ipoteza pe baza a tot ce se cunoaste, sau tot ce cunosc eu. Cuantiele levogire sau dextrogire sunt generate de electroni respectiv de protoni. Ele se misca numai in cerc si se reintorc la sursa lor. Aceasta daca nu au loc interactiuni. Se pot misca in linie dreapta dar numai perechi, de semne contrare si de aceiasi frecventa, producind o cuanta de lumina. Cuantinele care parasesc un electron sau un proton reprezinta 1/137 din masa/energia sursei. 1/137 este inversul constantei de structura fina. Acest calcul nu l-am prezentat inca.
Te rog sa prezinti acest calcul.
Adevărul Absolut Este Etern!

Teodor Sarbu

Să presupunem că un electron se apropie de un proton, de la infinit până la raza protonului adică  r=h/2πmc. Energia câştigată de electron pe seama câmpului protonului va fi în primă instanţă  E=e^2/4πεr. Evident pi si epsilon zero. Unde rşi m sunt raza respectiv masa protonului. Dacă se înlocuieşte r în ultima formulă şi se face raportul E/mc^2, unde m este masa protonului, se obţine E/mc^2=α=e^2/2εhc=1/137 aici alfa. De ce spun în primă instanţă? Deoarece se poate replica că niciodată nu se va putea apropia un electron atât de mult de un  proton fără să se întâmple şi altceva , de exemplu crearea unui neutron. Dar acesta este un alt subiect. Calculul este teoretic, pentru a ne arăta energia maximă pe care o putem câştiga pe seama câmpului electric al unei particule elementare. Sigur că nu vom ajunge la această valoare în mod obişnuit. Cam la fel cu consumul unei masini.

A.Mot-old

Citat din: Teodor Sarbu din Mai 15, 2011, 09:26:09 AM
Să presupunem că un electron se apropie de un proton, de la infinit până la raza protonului adică  r=h/2πmc. Energia câştigată de electron pe seama câmpului protonului va fi în primă instanţă  E=e^2/4πεr. Evident pi si epsilon zero. Unde rşi m sunt raza respectiv masa protonului. Dacă se înlocuieşte r în ultima formulă şi se face raportul E/mc^2, unde m este masa protonului, se obţine E/mc^2=α=e^2/2εhc=1/137 aici alfa. De ce spun în primă instanţă? Deoarece se poate replica că niciodată nu se va putea apropia un electron atât de mult de un  proton fără să se întâmple şi altceva , de exemplu crearea unui neutron. Dar acesta este un alt subiect. Calculul este teoretic, pentru a ne arăta energia maximă pe care o putem câştiga pe seama câmpului electric al unei particule elementare. Sigur că nu vom ajunge la această valoare în mod obişnuit. Cam la fel cu consumul unei masini.
Ce legatura are acest calcul cu teoria big-bang?
Adevărul Absolut Este Etern!

Teodor Sarbu

Nu o legatura directa, dar am raspuns la intrebare.

A.Mot-old

Citat din: Teodor Sarbu din Mai 18, 2011, 10:54:58 AM
Nu o legatura directa, dar am raspuns la intrebare.
Daca nu are legatura directa atunci ce fel de legatura are cu big-bang?Vorbesti de cuantine dar nu spui cum au aparut acestea si cand anume si mai ales de ce........... ???Nu-nteleg!
Adevărul Absolut Este Etern!

Eugen7

Citat din: Teodor Sarbu din Mai 06, 2011, 07:23:52 PM
Locul big bangului? Cred ca este foarte greu de spus...
Nu exista spatiu-timp in "afara" universului (deci implicit inainte de Big-bang). TR demonstreaza ca spatiul si timpul sunt relative.
Universul este in expansiune uniforma in toate directiile relativ la orice punct din spatiu (deci nu se poate vorbi de un centru spatial al universului).

Putem vorbi insa de diametrul universului obervabil ca avand o valoare de aproximativ 93 miliarde ani lumina.
"Stiu ca nu stiu nimic dar stiu ca pot sti mai multe decat stiu" (Socrate)