Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

O abordare diferită a teoriei particulelor elementare

Creat de Scientia, Martie 31, 2011, 07:43:02 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Teodor Sarbu

Draga Harap Alb. Am impresia ca nu ai citit de loc articolul sau dai dovada de cam multa rea credinta. Poate ai mai multa rabdare si citesti articolul chiar daca pe sarite. Si sa stii ca stiu sa fac si ghiveci dar la bucatarie. Poate incerci si tu o omleta. Ce zici?

Teodor Sarbu

Apropo Harap Alb. Formula E=hf a fost folosita si de catre Louis de Broglie cind a stabilit valoarea lungimii de unda pantru particulele elementare care se misca cu o anumuta viteza. Am mai prezentat aceasta in unul din articolele mele de pe acest site. De fapt de Broglie a sustinut ca orice particula elementara este insotita de o unda a carei lungime de unda se poate calcula precis. Existenta acestei unde insotitoare a fost verificata si in practica pentru electroni. Nu am facut altceva decit sa explic mai mult sau mai putin bine cum apare aceasta unda asociata.

florin_try

Citat din: Teodor Sarbu din Septembrie 14, 2011, 10:31:01 PM
De fapt de Broglie a sustinut ca orice particula elementara este insotita de o unda a carei lungime de unda se poate calcula precis. Existenta acestei unde insotitoare a fost verificata si in practica pentru electroni.

Confuz. Nu cred ca ai inteles ce e cu unda de Broglie.

Teodor Sarbu

Stii Florine. Daca ti-as raspunde exact la fel, lumea ar intelege tot atit, adica nimic. Asta inseamna sa scrii (vorbesti mult) putin si sa spui si mai putin. Cel mai simplu ne exprimam cind eram foarte mici: ba tu, ba tu?????

HarapAlb

Citat din: Teodor Sarbu din Septembrie 14, 2011, 10:31:01 PM
(...) De fapt de Broglie a sustinut ca orice particula elementara este insotita de o unda a carei lungime de unda se poate calcula precis. Existenta acestei unde insotitoare a fost verificata si in practica pentru electroni. (...)
Foarte interesant. Cine, cand si cum a fost pusa in evidenta unda insotitoare ?

Teodor Sarbu

HarapAlb. Prin 1928 Davisson si Germer au pus-o in evidenta. In plus de Broglie spunea ca "particula trebuie sa fie locul unei miscari periodice interne si ea trebuie sa se deplasezein unda sa astfel ca sa se miste in faza cu ea". Sper ca am tradus suficient de exact chiar daca nu sunt in totalitate de acord cu cele spuse de Louis de Broglie. Daca nu ma crezi poti cauta pe internet sau unde doresti. Pentru experienta lui Davisson si Germer detaliile le gasesti la fel. Sa nu crezi ca toate acestea le-am tinut minte, am cautat si eu. Singurul lucru pe care l-am tinut minte a fost ca undele de Broglie au fost puse in evidenta prontr-o experienta de difractie cu electroni.

HarapAlb

Citat din: Teodor Sarbu din Septembrie 15, 2011, 01:48:23 PM
HarapAlb. Prin 1928 Davisson si Germer au pus-o in evidenta. In plus de Broglie spunea ca "particula trebuie sa fie locul unei miscari periodice interne si ea trebuie sa se deplasezein unda sa astfel ca sa se miste in faza cu ea". (...) Singurul lucru pe care l-am tinut minte a fost ca undele de Broglie au fost puse in evidenta prontr-o experienta de difractie cu electroni.
Lungimea de unda de Broglie nu e totuna cu teoria undei pilot sau insotitoare (pilot wave) a lui D. Bohm. Sa stabilim exact despre ce vorbim.

Lungimea de unda de Broglie reprezinta localizarea (in sens probabilistic) spatiala a unei particule, este impropriu sa-i asociem o frecventa in sensul unui fenomen periodic in timp sau spatiu. Conceptul introdus de de Broglie a fost util la inceputurile mecanicii cuantice in a intelege calitativ fenomenele experimentale. In teoria cuantica actuala lungimea de unda de Broglie corespunde largimii spatiale a pachetului de unde de probabilitate si se foloseste pentru o descriere calitativa.

Teodor Sarbu

HarapAlb.
Ce ai scris reprezintă fizica oficială. Deci din pdv oficial ai dreptate. Cu o mică observaţie. În acest articol şi în celelalte publicate de mine pe acest site susţin ceva care contrazice partial fizica oficială. Eu susţin, ca să repet, că un electron este format dintr-o cuantă electrică care se roteşte în cerc cu viteza luminii. Dacă acesta se deplasează perpendicular pe planul cercului şi cu o viteză oarecare se va vedea simplu că se produc bătăi cu lungimea de undă λ=h/mv. De ce se deplasează electronii perpendicular pe planul cercului amintit? Deoarece pentru a accelera electronii într-o direcţie trebuie să îi supunem unui câmp electric, iar electronii au pe lângă sarcină electrică şi un moment magnetic. Mai multe poţi afla doar dacă citeşti mai atent ceea ce am scris. Asta doar dacă te interesează şi ca să mă poţi combate mai eficient.

virgil 48

#23
  Din partea unuia, pentru care amanuntele prezentate sunt inabordabile:
Vrei sa spui ca electronul se deplaseaza cu viteza luminii pe o spirala inscrisa intr-un tor?
 Nu renunta la ideile tale, decat atunci cand ajungi tu la concluzia ca sunt gresite.

Teodor Sarbu

Virgile. Nu este chiar asa. Electronul este format dintr-o cuanta electrica care se misca pe o spirala levo sau dextrogira (pentru pozitron sau proton) cu viteza luminii. Aceasta spirala formeaza intradevar aproximativ un tor, dar cu dimensiunea exterioara nedeterminata, deoarece cuanta electrica este formara la rindul ei din cuantine. Din cuantinele care formeaza cuanta electrica o parte parasesc aceasta cuanta electrica. Energia totala a acestor cuantine care parasesc cuanta electrica este cca 1/137 din energia de repaus a electrunului.
Acestea fiind lamurite se poate spune acum ca aceasta cuanta electrica in cauza este o sarcina electrica elementara (care se misca cu viteza luminii) care produce atit sarcina electrica cit si momentul magnetic al electronului. Conform celor spuse de mine singurele particule elementare simple sunt electronul, protonul si antiparticulele respective.

virgil 48

 Ti-am spus ca amanuntele ma depasesc. Dar daca vrei ca textul tau sa fie interesant
pentru cat mai multi, marcheaza mereu locul unde te desparti de fizica recunoscuta, nu   
afirma  pe acelasi ton ce stii (din studiu) si ce crezi.
Viteza electronului pe orbita recunoscuta(nu cea propusa de tine) este1. cunoscuta?
  2. constanta?   Raspunde-mi pe scurt si numai daca ai timp de discutii.

Teodor Sarbu

Virgile. Pentru a-ti putea raspunde trebuie sa stiu la ce orbita te referi.

Teodor Sarbu

HarapAlb.
Se zice că inelele de difracţie (dacă electronii trec printr-un orificiu circular) se datorează probabilităţii  ca electronii să se găsească acolo, conform fizicii oficiale actuale sau aproximativ cam aşa ceva. Totuşi, în concepţia mea, electronii, particulele elementare în general, nu au dimensiuni care pot fi măsurate exact. Am afirmat că aceste particule elementare emit şi recepţionează în permanenţă cuantine. Energia acestor cuantine, emise şi recepţionate, reprezintă cca 1/137 din energia de repaus a particulei în cauză. Calculele pentru aceasta le-am prezentat deja. Prin aceasta cred că nu contrazic relaţiile de incertitudine ale lui Heiseberg. Totuşi cred de asemenea că doar raza interioară a particulei elementare este bine determinată şi egală cu  r=h/2πmc. Nu trebuie să uităm că masa şi sarcina electrică a unei particule elementare sunt mărimi precis determinate. Mecanica cuantică nu poate răspunde la întrebarea: De ce masa particulelor elementare, sarcina electrică elementară precum şi viteza luminii în vid sunt precis determinate, ca să nu mai întreb cum anume sunt determinate? Cred că eu am dat deja un răspuns satisfăcător la această întrebare, de fapt sunt trei întrebări. Apropo. Aş fi foarte curios dacă inelele de difracţie apar şi când avem o sursă de radiaţii beta, iar electronii trec tot printr-un orificiu circular. Poate mă ajuţi cu aceasta. Dacă s-a făcut această experienţă ce rezultate a avut?

HarapAlb

Citat din: Teodor Sarbu din Septembrie 18, 2011, 12:22:28 PM
Aş fi foarte curios dacă inelele de difracţie apar şi când avem o sursă de radiaţii beta, iar electronii trec tot printr-un orificiu circular. Poate mă ajuţi cu aceasta. Dacă s-a făcut această experienţă ce rezultate a avut?
Da, apar. Nu stiu daca s-a facut experimentul asta, dar aparitia franjelor nu tine de sursa electronilor. Experimente similare s-au facut cu neutroni, atomi sau molecule.

Teodor Sarbu

Multumesc si pentru atit. Desi nu ai comentat toate afirmatiile mele. Nici pe cele cit de cit importante.